Sunteți pe pagina 1din 17

2015 Fișă informativă

SBA România

Puncte principale
Performanțele anterioare și viitoare ale IMM-urilor1: Sectoarele nefinanciare ale economiei românești nu s-au redresat complet după
criză. În 2014, comparativ cu nivelurile de dinainte de criză, valoarea adăugată a IMM-urilor era cu 12 % mai mică, iar numărul
locurilor de muncă din IMM-uri scăzuse cu 225 000. În perioada 2014-2016, se preconizează că numărul IMM-urilor va crește cu
6,2 %, că se vor crea aproximativ 190 000 de noi locuri de muncă și că valoarea adăugată a IMM-urilor va înregistra o creștere
anuală de 8,5 %.

Punerea în aplicare a inițiativei „Small Business Act” pentru Europa (SBA): Performanța României în materie de SBA estesub media
UE. Cu toate acestea, excelează la capitolul antreprenoriat, unde este lider în UE. În alte patru domenii, România are în mare rezultate
care se înscriu în media UE. Punctaje mai scăzute s-au înregistrat în ceea ce privește mediul, piața unică și internaționalizarea.
Principala provocare este legată de rezultatele slabe și în scădere în ceea ce privește competențele și inovarea.

Prioritățile politicii în domeniul IMM-urilor: Este esențial să se investească mai mult în educație și formare. Sunt necesare mai multe
fonduri pentru a îmbunătăți formarea profesională și pentru a sincroniza educația cu nevoile pieței forței de muncă. Chiar dacă cifrele
recente privind exporturile înregistrează cel mai ridicat nivel din toate timpurile, este nevoie să se depună mai multe eforturi pentru a
îmbunătăți capacitatea de export a IMM-urilor, de exemplu prin servicii de sprijin și cofinanțare. Este necesară o mai bună coordonare
a politicilor de inovare pentru a crea sinergii între sectorul public, instituții și întreprinderi.

Numărul de persoane angajate în IMM-uri Valoarea adăugată a IMM-urilor


(Indice: 2008=100, estimări începând cu 2013) (Indice: 2008=100, estimări începând cu 2013)
110 120
110
100
100
90
90
80
80 70
2008 2009 2010 2011 2012 2013e 2014e 2015e 2016e 2008 2009 2010 2011 2012 2013e 2014e 2015e 2016e

IMM-uri din România IMM-uri din Uniunea Europeană IMM-uri din România IMM-uri din Uniunea Europeană

Despre fișele informative SBA


Legea privind întreprinderile mici pentru Europa [Small Business Act for Europe (SBA)] este inițiativa politică emblematică a UE de sprijinire a
întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Aceasta include un set de măsuri politice organizate în jurul a zece principii, de la „antreprenoriat” și
„administrație reactivă”, până la „internaționalizare”. Pentru a îmbunătăți guvernanța SBA, revizuirea din 2011 a documentului a prevăzut o
monitorizare îmbunătățită. Fișele informative SBA sunt publicate anual și au drept scop îmbunătățirea înțelegerii tendințelor recente și a
politicilor naționale care afectează IMM-urile. Începând din 2011, fiecare stat membru al UE a desemnat un înalt funcționar guvernamental ca
reprezentant național pentru IMM-uri. Reprezentanții naționali pentru IMM-uri îndeplinesc un rol de avangardiști în ceea ce privește punerea în
aplicare a agendei SBA în țările lor.

Internal market,
industry,
entrepreneurship
and SMEs
Cuprins
1. IMM-uri — cifre de bază ................................................................................................................................................................................................................................. 2
2. Profilul SBA ............................................................................................................................................................................................................................................................ 3
3. Principiile SBA....................................................................................................................................................................................................................................................... 5
3.0 „Gândiți mai întâi la scară mică” ............................................................................................................................................................................................................. 5
3.1 Antreprenoriat .................................................................................................................................................................................................................................................... 6
3.2 „A doua șansă” ................................................................................................................................................................................................................................................... 7
3.3 „Administrația receptivă”.............................................................................................................................................................................................................................. 8
3.4 Ajutoare de stat și achiziții publice......................................................................................................................................................................................................... 9
3.5 Accesul la finanțare ..................................................................................................................................................................................................................................... 10
3.6 Piața unică......................................................................................................................................................................................................................................................... 11
3.7 Competențe și inovare................................................................................................................................................................................................................................ 12
3.8 Mediu.................................................................................................................................................................................................................................................................... 13
3.9 Internaționalizarea ....................................................................................................................................................................................................................................... 14
4. O nouă inițiativă interesantă .................................................................................................................................................................................................................... 15

1. IMM-uri — cifre de bază


Număr de întreprinderi Număr de persoane angajate Valoarea adăugată
România UE-28 România UE-28 România UE-28
Miliarde
Număr Procent Procent Număr Procent Procent Procent Procent
EUR
Micro 392 377 87.1 % 92.7 % 884 895 22.2 % 29.2 % 7 13.5 % 21.1 %
Mici 48 024 10.7 % 6.1 % 928 801 23.3 % 20.4 % 9 16.1 % 18.2 %
Medii 8 643 1.9 % 1.0 % 866 563 21.7 % 17.3 % 11 20.0 % 18.5 %
IMM-uri 449 044 99.6 % 99.8 % 2 680 259 67.2 % 66.9 % 27 49.6 % 57.8 %
Mari 1 637 0.4 % 0.2 % 1 309 863 32.8 % 33.1 % 28 50.4 % 42.2 %
Total 450 681 100.0 % 100.0 % 3 990 122 100.0 % 100.0 % 55 100.0 % 100.0 %
Estimări pentru 2014, furnizate de DIW Econ, bazate pe cifrele din perioada 2008-2012 provenite din baza de date a statisticilor
structurale de întreprindere (Eurostat). Datele se referă la „sectoarele nefinanciare ale economiei”, care includ industria, construcțiile,
comerțul și serviciile (NACE Rev. 2, secțiunile B-J, L, M și N). Datele nu iau în considerare întreprinderile care desfășoară activități în
domeniul agriculturii, al silviculturii, al pescuitului și nici întreprinderile care furnizează servicii în general necomerciale, precum educația și
sănătatea. Datele statistice ale Eurostat prezintă avantajul de a fi armonizate și comparabile între diferitele țări. Dezavantajul constă în
faptul că, pentru anumite țări, datele pot fi diferite de cele publicate de autoritățile naționale.

Sectoarele nefinanciare ale economiei românești se 16 % față de 2009. A fost o redresare fără o sporire a gradului
caracterizează prin proporția relativ scăzută a de ocupare a forței de muncă, cu o creștere de numai 2 % a
microîntreprinderilor. În ceea ce privește numărul de întreprinderi numărului de locuri de muncă din IMM-uri față de perioada crizei
și de locuri de muncă, întreprinderile mici și mijlocii joacă un rol și cu 225 000 mai puține locuri de muncă în 2014 față de
mai important decât în alte țări europene. Valoarea adăugată a perioada de dinainte de criză. Cu toate acestea, evoluțiile din
IMM-urilor este de 50 %, un nivel cu 8 puncte procentuale sub sectoarele nefinanciare ale economiei în ansamblu au fost mai
media UE. Cu toate acestea, numărul locurilor de muncă din variate, unele sectoare înregistrând o creștere semnificativă, în
IMM-uri se încadrează în media UE, cu 67 % din totalul locurilor timp ce altele au rămas în recesiune.
de muncă. Luate împreună, aceste cifre arată că productivitatea
Un sector care nu s-a redresat încă este cel al serviciilor de
și competitivitatea IMM-urilor din România sunt semnificativ mai
hoteluri si restaurante. Valoarea adăugată a IMM-urilor din acest
scăzute. În funcție de indicatorul „valoarea adăugată per
sector a fost cu 19 % mai mică decât în 2008. Mai mulți factori
angajat”, productivitatea muncii din microîntreprinderi,
întreprinderi mici și mijlocii este cu 75-77 % mai mică decât au contribuit la această redresare lentă: lipsa unei strategii
media UE. naționale în domeniul turismului,23 infrastructura hotelieră slab
dezvoltată și necompetitivă,4 investițiile mai mici în
Sectoarele nefinanciare ale economiei nu s-au redresat complet infrastructura de turism începând din 20095 și o industrie a
după criză. Valoarea adăugată a IMM-urilor în 2014 era cu serviciilor percepută ca neîndeplinind standardele europene. 6 În
aproximativ 12 % mai mică decât în 2008, deși a crescut cu plus, taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru cazare este mai

2015 Fișă informativă SBA — România 2


ridicată decât în multe dintre țările vecine, ceea ce reduce, de când s-au înregistrat doar 101 627 de noi înmatriculări de
asemenea, competitivitatea.7 Guvernul a recunoscut dificultățile întreprinderi, față de 124 816 în 2013.14
cu care se confruntă sectorul și a propus o reducere a ratei TVA,
Tendința descendentă ar fi fost și mai pronunțată în lipsa
de la 16 %  la 9 %, pentru serviciile de turism precum cazarea. 89
intervenției guvernului, în special prin programul „SRL-D” , care a
Se preconizează că introducerea voucherelor de vacanță va ajuta
susținut crearea a 14 000 de noi întreprinderi, generând 26 000
de asemenea turismul intern.10
de noi locuri de muncă începând din 2011.15
În schimb, producția de autovehicule de transport rutier, remorci Numărul radierilor a crescut de la 58 726 în 2010 la 80 786 în
și semi-remorci a înregistrat performanțe excepționale. În 2013, dar a scăzut ușor, la 76 483, în 2014. Nu este clar dacă
perioada 2009-2014, valoarea adăugată a IMM-urilor a crescut cifra din 2014 marchează o inversare a tendinței descendente.
cu 30 %. Cu toate acestea, în 2014, numărul locurilor de muncă Cu toate acestea, nu s-a înregistrat nicio schimbare în ceea ce
din IMM-urile care activează în acest sector abia revenise la privește tendința negativă a numărului net de înmatriculări de
nivelul de dinainte de criză. Creșterea valorii adăugate din ultimii întreprinderi noi (adică diferența dintre numărul de noi firme
ani a fost susținută de producătorii străini de autoturisme, care înmatriculate și numărul de firme radiate). Cifra netă a scăzut
au investit masiv în capacitatea de producție, atât la fabrica continuu, de la 75 824 în 2011, la 53 857 în 2012, la 44 030 în
națională de automobile Dacia, cât și în cadrul propriilor lor 2013 și la 25 144 în 2014.16
fabrici.11 De exemplu, o societate germană a investit peste 300
Perspectivele pentru „sectoarele nefinanciare ale economiei” în
milioane EUR în creșterea capacității sale de producție de la
ansamblu, în special pentru IMM-uri, sunt pozitive. Se
Sebeș.12 În 2012, valoarea exporturilor de automobile era de
preconizează că numărul IMM-urilor va crește cu 6,2 % în
16,7 miliarde EUR, reprezentând 20 % din exporturile
perioada 2014-2016. Se estimează că până în 2016 se vor crea
României.13
190 000 de locuri de muncă suplimentare în cadrul IMM-urilor,
După mai mulți ani de creștere, înmatricularea de noi ceea ce reprezintă o creștere de 7,2 % față de 2014.
întreprinderi a scăzut cu peste 50 % în 2009, ca urmare a crizei Perspectivele pentru valoarea adăugată a IMM-urilor sunt
economice și financiare. Au fost înmatriculate doar 57 074 de deosebit de optimiste, preconizându-se o creștere anuală de
noi întreprinderi, comparativ cu 101 527, în 2008. Deși ulterior 8,5 % până în 2016.
înmatriculările și-au revenit, acestea au scăzut din nou în 2014,

2. Profilul SBA17
capitolul competențe și inovare, unde performanțele sale s-au
deteriorat constant în ultimii șapte ani. Astfel, educația și
formarea profesională rămân cele mai mari provocări. România
are punctaje medii în ceea ce privește „a doua șansă”,
„administrația receptivă”, ajutoarele de stat și achizițiile publice
și accesul la finanțare.

În perioada de referință a prezentei fișe informative — 2014 și


primul trimestru al anului 2015 — România a pus în aplicare nu
mai puțin de 37 de măsuri de politică, menite să abordeze toate
domeniile de politică din cadrul ASB. A acordat o atenție
deosebită accesului la finanțare, „administrației receptive” și
antreprenoriatului. În ceea ce privește accesul la finanțare, au
fost propuse programe de finanțare și reduceri fiscale, în special
pentru a răspunde nevoilor IMM-urilor. În plus, s-au pus în
aplicare noi măsuri pentru a sprijini crearea de noi întreprinderi
și atragerea tinerilor către antreprenoriat.

Cu toate că România nu a adoptat o strategie națională specifică


pentru punerea în aplicare a SBA, principiile SBA au fost incluse
în două documente strategice. Acestea sunt noua lege vizând
IMM-urile și „Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea
Performanța României în materie de SBA este sub media UE. Cu sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea
toate acestea, în ceea ce privește antreprenoriatul, este cu mult mediului de afaceri din România ‐ Orizont 2020”. Măsurile
în fața tuturor celorlalte țări din UE. Are performanțe slabe în cuprinse de aceste două documente au fost puse în aplicare.
ceea ce privește mediul, piața unică și, în special,
internaționalizarea. În mod clar, România stă cel mai slab la

2015 Fișă informativă SBA — România 3


Schimbările frecvente care au avut lor în ultimii ani în cadrul Părțile interesate au sugerat că punerea în aplicare a SBA în
guvernului și în ceea ce privește personalul responsabil cu România ar putea fi îmbunătățită printr-o mai bună planificare
politica în domeniul IMM-urilor au afectat monitorizarea și și coordonare a măsurilor, prin clarificarea rolurilor persoanelor
punerea în aplicare a SBA. responsabile și prin introducerea unui sistem eficient de
monitorizare a punerii în aplicare a măsurilor.

Performanța SBA în România: stare de fapt și dezvoltare între 2008 și 201518

2015 Fișă informativă SBA — România 4


3. Principiile SBA19

3.0 „Gândiți mai întâi la scară mică”


„Gândiți mai întâi la scară mică” are rolul de a fi un principiu sunt publicate pe site-ul Departamentului pentru întreprinderi
călăuzitor pentru toate activitățile decizionale și de legiferare. El mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism.20 În al treilea rând,
cere factorilor de decizie să ia în considerare interesele IMM- guvernul a înființat un grup consultativ sub directa coordonare a
urilor în stadiile incipiente ale procesului de elaborare a Departamentului pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de
politicilor. De asemenea, potrivit acestui principiu, este necesar afaceri și turism, pentru a evalua impactul economic al
ca noua legislație și noile proceduri și norme administrative să inițiativelor legislative asupra IMM-urilor. Acest grup va analiza
fie mai simple și mai ușor de aplicat. raportul privind testul IMM și va transmite un aviz cu privire la
acesta departamentului.
România face eforturi pentru a-și îmbunătăți performanțele în
ceea ce privește aplicarea principiului „gândiți mai întâi la scară Deși cadrul juridic există, unele elemente fundamentale ale
mică”. În cursul perioadei de referință, s-au făcut raportări cu principiului „gândiți mai întâi la scară mică” nu au fost încă puse
privire la trei măsuri conexe, mai multe decât în oricare dintre în aplicare. Cele mai importante dintre acestea sunt măsurile de
anii precedenți. În primul rând, noua lege privind IMM-uri a fost coordonare și comunicare, precum și creșterea angajamentului și
aprobată și a intrat în vigoare în 2014. Această măsură a fost clarificarea responsabilității tuturor părților implicate. Cea mai
luată pentru a stimula crearea de IMM-uri și dezvoltarea importantă provocare constă în îmbunătățirea procesului de
mediului de afaceri în general, pentru a încuraja antreprenoriatul consultare și cooperare între Departamentul pentru întreprinderi
și pentru a consolida competitivitatea. Măsura sprijină punerea mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism, alte ministere și
în aplicare a SBA. În plus, prevede un buget de cel puțin 0,4 % părțile interesate din cadrul IMM-urilor. Trebuie să se elaboreze
din PIB pentru programele de sprijinire a IMM-urilor. În al doilea metodologii și structuri corespunzătoare de punere în aplicare a
rând, guvernul a elaborat și a aprobat metodologia pentru reglementărilor și să se monitorizeze progresele realizate.
dezvoltarea și punerea în aplicare a testului IMM. Testele IMM

2015 Fișă informativă SBA — România 5


3.1 Antreprenoriat
Variație față de media UE
(măsurată în deviație standard, media UE=0)
Activitatea antreprenorială într-o etapă incipientă (%); 2014; România:
11.35; Media UE: 7.8
Activitatea antreprenorială într-o etapă incipientă pentru populația feminină
(%); 2014; România: 6.57; Media UE: 5.45
Rata de deținere de societăți cu o anumită vechime (%); 2014; România:
7.6; Media UE: 6.7
Activitatea antreprenorială orientată către oportunități (%); 2014; România:
49.75; Media UE: 47.9
Intențiile antreprenoriale (procent de adulți care intenționează să înceapă o
afacere în termen de 3 ani); 2014; România: 31.7; Media UE: 12.1
Gradul în care educația școlară a ajutat la dezvoltarea unei atitudini
antreprenoriale; 2012; România: 73; Media UE: 50
Antreprenoriatul ca o opțiune atractivă de carieră (%); 2014; România:
73.64; Media UE: 56.9
Statutul important acordat antreprenoriatului de succes (%); 2014;
România: 75.22; Media UE: 66.6
Atenția acordată de mass-media spiritului antreprenorial (%); 2014;
România: 71.34; Media UE: 53.3

-2,0 -1,5 -1,0 -0,5 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0


Notă: Barele de date orientate spre dreapta indică rezultate superioare mediei UE, iar cele orientate spre stânga indică rezultate inferioare.

România excelează la capitolul antreprenoriat, fiind lider în UE în antreprenoriatului. Aceasta urmărește să încurajeze colaborarea
această arie. În plus, a reușit să își îmbunătățească și mai mult și parteneriatele între aproximativ 30 de părți interesate, cum ar
rezultatele comparativ cu anii precedenți. Toți indicatorii sunt în fi organizații guvernamentale, ONG-uri, instituții de învățământ
prezent peste media UE, în timp ce anul trecut România a și entități private (a se vedea, de asemenea, capitolul 4).
obținut un punctaj sub medie în ceea ce privește deținerea de
societăți cu o anumită vechime și activitatea orientată către 2) „Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării
oportunități. Comparativ cu anul precedent, cele mai mari microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri” a fost
îmbunătățiri s-au înregistrat în ceea ce privește activitatea continuat. Acesta îi ajută pe tinerii antreprenori să înființeze noi
antreprenorială incipientă, intențiile antreprenoriale și atenția microîntreprinderi, să își îmbunătățească accesul la finanțare și
acordată de mass-media, cu creșteri de peste 1, 8 și 10 puncte să își dezvolte competențele antreprenoriale. În 2014, această
procentuale. măsura a fost modificată prin: (i) eliminarea limitei de vârstă de
35 de ani pentru tinerii antreprenori, (ii) includerea unei noi
În perioada de referință, au fost introduse 6 măsuri vizând o etape, care implică asigurarea de mentorat pentru 100 de tineri
gamă largă de grupuri-țintă, inclusiv tineri antreprenori, tineri cu întreprinderi aprobate în 2013 și (iii) introducerea posibilității
care iau în considerare demararea unei afaceri, antreprenori din ca microîntreprinderile care cresc și devin IMM-uri să își păstreze
rândul femeilor și reprezentanți ai IMM-urilor. Jumătate dintre avantajele pe care le-au primit ca microîntreprinderi, atât timp
aceste măsuri sunt o continuare a măsurilor aplicate în 2013, iar cât respectă dispozițiile legii în baza căreia s-au înființat. S-a
jumătate sunt noi. Unele dintre ele acoperă mai mult de o arie anunțat că această măsură se va aplica și în 2015.
SBA. Două dintre aceste inițiative sunt deosebit de relevante:

1) „România HUB”, o inițiativă a Departamentului pentru


întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism, sprijină
crearea unei platforme comune pentru dezvoltarea

2015 Fișă informativă SBA — România 6


3.2 „A doua șansă”
Variație față de media UE
(măsurată în deviație standard, media UE=0)
Timpul necesar pentru soluționarea cazurilor de insolvență (în ani); 2015;
România: 3.3; Media UE: 2.01
Costul soluționării cazurilor de insolvență (costul recuperării datoriei ca
procent din pasivul debitorului); 2015; România: 10.5; Media UE: 10.25
Gradul de sprijin pentru a permite a doua șansă (%); 2012; România: 86;
Media UE: 82

Teama de eșec (%); 2014; România: 41.25; Media UE: 40.7

-2,0 -1,5 -1,0 -0,5 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0


Notă: Barele de date orientate spre dreapta indică rezultate superioare mediei UE, iar cele orientate spre stânga indică rezultate inferioare.

„A doua șansă” se referă la acordarea rapidă a unei a doua acordarea unei a „doua șanse” sunt legate în principal de cadrul
șanse antreprenorilor onești care au dat faliment. În acest juridic greoi.
domeniu, performanțele României se încadrează în media UE,
înregistrându-se îmbunătățiri evidente de-a lungul anilor. Nivelul Singura măsură identificată în perioada de referință a fost noul
global al performanțelor este considerabil tras în jos de un cod al insolvenței, care a intrat în vigoare în 2014. Necesitatea
singur indicator: durata procedurilor de insolvență. Este noului cod reflectă situația economică actuală și caracteristicile
rezultatul cadrului greoi de reglementare a insolvenței, care face legislației anterioare, care favoriza debitorii în loc să maximizeze
ca procedurile de insolvență ale României să fie cele mai lungi recuperarea creanțelor de către creditori. Se preconizează că
din UE. Acestea sunt costisitoare pentru creditori și au consecințe noul cod va face întreprinderile mai eficiente, circuitul economic
indirecte asupra investițiilor. Recent, s-au realizat reduceri ale mai sigur și piața românească mai atractivă pentru investitori.
costurilor de soluționare a cazurilor de insolvență, iar media UE a
înregistrat o îmbunătățire similară. Obstacolele privind

2015 Fișă informativă SBA — România 7


3.3 „Administrația receptivă”
Variație față de media UE
(măsurată în deviație standard, media UE=0)
Timpul necesar pentru înființarea unei întreprinderi (zile calendaristice); 2014;
România: 2; Media UE: 3.53

Costul necesar pentru înființarea unei întreprinderi (în euro); 2014; România:
100; Media UE: 312.86

Capitalul minim subscris și vărsat (procent din venitul pe cap de locuitor); 2015;
România: 0.7; Media UE: 11.26

Timpul necesar pentru transferul proprietății (zile calendaristice); 2015;


România: 19; Media UE: 25.57

Costul necesar pentru transferul proprietății (procent din valoarea proprietății);


2015; România: 1.5; Media UE: 4.45

Numărul de plăți de impozite pe an; 2015; România: 14; Media UE: 11.68

Timpul necesar pentru a plăti impozitele (ore/an); 2015; România: 159; Media
UE: 189.16

Costul de punere în aplicare a contractelor (procent din cererea de


despăgubire); 2015; România: 28.9; Media UE: 21.54
Schimbările rapide la nivelul legislației și politicilor constituie o problemă pentru
desfășurarea activității (procentul de respondenți care sunt de acord); 2013;
România: 88; Media UE: 70
Complexitatea procedurilor administrative constituie o problemă pentru
desfășurarea activității (procentul de respondenți care sunt de acord); 2013;
România: 82; Media UE: 63
IMM-uri care interacționează online cu autoritățile publice (%); 2013; România:
65.35; Media UE: 87.85

Sistemele de licențe și autorizații (1 = cel mai scăzut nivel de complexitate, 26 =


cel mai înalt nivel de complexitate); 2011; România: 19.4; Media UE: 15.77

Sarcina reprezentată de reglementările administrative (1=împovărătoare,


7=neîmpovărătoare); 2014; România: 3.2; Media UE: 3.22

-2,0 -1,5 -1,0 -0,5 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0


Notă: Barele de date orientate spre dreapta indică rezultate superioare mediei UE, iar cele orientate spre stânga indică rezultate inferioare.

„Administrația receptivă” se referă la receptivitatea exemplu, prin utilizarea unor sisteme electronice, prin aplicarea
administrației publice față de nevoile IMM-urilor. În acest principiului SBA „o singură dată” și prin crearea unui ghișeu unic
domeniu, România se încadrează în media UE. Indicatorii care funcțional.
descriu, în general, complexitatea administrației indică existența
unei administrații neperformante. Pe de altă parte, aproape toți Șase măsuri au fost puse în aplicare în perioada de referință.
primii opt indicatori au avut ușoare îmbunătățiri, cu excepția Trei dintre acestea sunt foarte importante, deoarece sunt
costului demarării unei afaceri. România a înregistrat documente strategice direct legate de dezvoltarea sectorului
îmbunătățiri în special în ceea ce privește plata impozitelor și IMM-urilor. În primul rând, se preconizează că „Strategia
reglementările fiscale, datorită modernizării sistemului de guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor
colectare a impozitelor. Punctul cel mai slab îl reprezintă mici și mijlocii și îmbunătățirea mediului de afaceri din România
punerea în aplicare a noilor tehnologii de către administrație, ‐ Orizont 2020” va fi principalul instrument pentru dezvoltarea
fiind încă multe de făcut în materie de e-guvernare. Gradul de sectorului IMM-urilor prin sprijinirea și promovarea
utilizare a instrumentelor TIC în administrație este în continuare antreprenoriatului. Aceasta crește accesul IMM-urilor la
printre cele mai scăzute din UE. Mai sunt multe de făcut pentru a finanțare, consolidează inovația și sprijină internaționalizarea
facilita interacțiunea IMM-urilor cu autoritățile publice, de prin facilitarea accesului la piețe noi. Scopul este acela de a face

2015 Fișă informativă SBA — România 8


administrația publică mai receptivă la nevoile IMM-urilor. îmbunătățirea tehnologiilor și intensificarea colaborării în
Strategia creează un cadru legislativ pentru o punere în aplicare domeniul cercetării și al inovării. Celelalte măsuri implică: i)
eficientă a SBA și a planului de acțiune Antreprenoriat 2020. îmbunătățirea serviciilor online pentru IMM-uri (platforma
Celelalte două documente principale, strategiile naționale pentru InfoCert), ii) reorganizarea Departamentului pentru întreprinderi
competitivitate și pentru cercetare, dezvoltare și inovare 2014- mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism pentru a sprijini mai
2020, au de asemenea legătură cu dezvoltarea sectorului IMM- bine monitorizarea și punerea în aplicare a SBA și iii)
urilor. Ambele strategii vor contribui la dezvoltarea IMM-urilor modificarea legislației privind impozitele și taxele percepute
prin accesul la finanțare, creșterea competitivității, întreprinderilor pentru furnizarea anumitor servicii publice.

3.4 Ajutoare de stat și achiziții publice


Variație față de media UE
(măsurată în deviație standard, media UE=0)
Ponderea contractelor pentru IMM-uri în valoarea totală a contractelor publice
(%); 2013; România: 44; Media UE: 29

Procentul de întreprinderi care participă la licitații publice (%); 2013; România:


30; Media UE: 37

Întârzierea medie în plățile făcute de autoritățile publice (în zile); 2014; România:
21; Media UE: 27.92
Procentul de întreprinderi care prezintă oferte în cadrul unui sistem de licitație
electronică (achiziții publice electronice) (%); 2013; România: 14.76; Media UE:
12.85

-2,0 -1,5 -1,0 -0,5 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0


Notă: Barele de date orientate spre dreapta indică rezultate superioare mediei UE, iar cele orientate spre stânga indică rezultate inferioare.

În acest domeniu, rezultatele României se încadrează în media din UE, din cauza insuficientei capacități administrative de
UE, îmbunătățindu-se continuu în timp. Cu toate acestea, cadrul gestionare a programelor și din cauza lipsei de coordonare între
instituțional pentru achizițiile publice ar putea fi îmbunătățit: ministere. Astfel, multe programe preconizate nu au putut fi
suprapunerea frecventă a responsabilităților și lipsa de resurse puse în aplicare în perioada de referință.
umane conduc adeseori la licitații caracterizate de conflicte de
interese sau specificații „personalizate”. În plus, corupția rămâne Cinci măsuri noi au fost puse în aplicare în perioada de referință.
un motiv de îngrijorare, descurajând întreprinderile să participe Patru măsuri au oferit sprijin financiar sectorului IMM-urilor prin
la licitații. Criteriile de selecție părtinitoare conduc la un număr intermediul schemelor de ajutor de stat. Acestea includ investiții
mare de descalificări. Pe de altă parte, mult mai multe fonduri pentru promovarea dezvoltării regionale prin crearea de locuri de
pentru programele naționale și, prin urmare, pentru contracte de muncă, pentru creșterea competitivității produselor industriale și
achiziții publice ar fi disponibile în cazul în care administrația ar pentru IMM-uri. La originea uneia dintre măsuri s-a aflat
fi în măsură să absoarbă toate fondurile UE la care țara are necesitatea de a adapta legislația națională privind ajutoarele de
dreptul. Rata de absorbție rămâne una dintre cele mai scăzute stat la normele UE pentru perioada de programare 2014-2020.

2015 Fișă informativă SBA — România 9


3.5 Accesul la finanțare
Variație față de media UE
(măsurată în deviație standard, media UE=0)
Procentul de cereri de împrumuturi bancare care au fost refuzate și de oferte
de împrumuturi inacceptabile (procent din cererile de împrumuturi bancare din
partea IMM-urilor); 2014; România: 18.94; Media UE: 16.66
Accesul la sprijin financiar public, inclusiv garanții (procent de respondenți
care indică o deteriorare); 2014; România: 14.38; Media UE: 21.36

Disponibilitatea băncilor de a acorda împrumuturi (procent de respondenți


care indică o deteriorare); 2014; România: 12.55; Media UE: 21.17

Costuri de creditare pentru împrumuturile mici în raport cu împrumuturile mari


(%); 2014; România: 12.79; Media UE: 25.01

Timp total până la obținerea plăților (zile); 2014; România: 36; Media UE:
49.6

Pierderi din creanțe neperformante (procentul din cifra totală de afaceri);


2014; România: 6.2; Media UE: 4.02

Investițiile cu capital de risc (procent din PIB); 2013; România: 0; Media UE:
0.03

Indicele de drepturi legale (0-12); 2015; România: 10; Media UE: 5.75

-2,0 -1,5 -1,0 -0,5 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0


Notă: Barele de date orientate spre dreapta indică rezultate superioare mediei UE, iar cele orientate spre stânga indică rezultate inferioare.

În ceea ce privește accesul la finanțare, România se înscrie în În perioada de referință, au fost puse în aplicare șase măsuri
media UE. Aceasta a înregistrat o îmbunătățire substanțială și noi. Trei dintre acestea sunt programe de finanțare vizând
continuă începând din 2008. Cu toate acestea, în prezent, criza îmbunătățirea accesului IMM-urilor la fonduri. Un program se
creditelor este în continuare una dintre cele mai importante concentrează pe dezvoltarea de activități de marketing pentru
probleme cu care se confruntă IMM-urile din România. Rata produse și servicii. Un alt program sprijină consolidarea și
medie a dobânzilor pentru împrumuturile de până la 1 milion modernizarea sectorului productiv prin investiții tangibile și
EUR rămâne ridicată. Disponibilitatea împrumuturilor este intangibile. Al treilea program sprijină dezvoltarea
afectată de nivelul ridicat al creditelor neperformante, care a microîntreprinderilor regionale. În plus, au fost puse în aplicare
condus la condiții de creditare mai stricte. Capitalul de risc este două noi stimulente fiscale pentru IMM-uri. Acestea includ
limitat. Sursele de finanțare trebuie să fie diversificate. contribuțiile la asigurările sociale, reducerile de taxe de 5 %
pentru angajatori și o scutire de impozit pentru profitul reinvestit
Autoritățile naționale au luat o serie de măsuri pentru a (în vigoare de la începutul lunii iunie 2014 până la sfârșitul
îmbunătăți accesul la finanțare al IMM-urilor. Printre acestea se anului 2016). Principalul instrument de sprijinire a dezvoltării
numără programele multianuale, schemele de ajutoare de stat IMM-urilor în anii următori este „programul operațional privind
pentru investiții, standardele de punere în aplicare, dezvoltarea competitivitatea pentru perioada 2014-2020”, care este unul
infrastructurii regionale de afaceri și dezvoltarea de întreprinderi dintre primele programe care urmează să fie puse în aplicare
în sectoarele neagricole din zonele rurale. Pentru a răspunde prin utilizarea Fondurilor Structurale și de Investiții Europene
nevoii IMM-urilor de a obține cofinanțare pentru proiecte UE și 2014-2020. Acesta a fost adoptat de autoritățile naționale și
pentru a spori astfel gradul de absorbție a fondurilor structurale, aprobat de Comisia Europeană.
România a creat, de asemenea, Fondul de contragarantare,
alături de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-
uri.

2015 Fișă informativă SBA — România 10


3.6 Piața unică
Variație față de media UE
(măsurată în deviație standard, media UE=0)
IMM-uri cu exporturi de mărfuri în interiorul UE (procentul de IMM-uri din industrie);
2012; România: 12.97; Media UE: 16.04

IMM-urile cu importuri de mărfuri din interiorul UE (procentul de IMM-uri din


industrie); 2012; România: 21.35; Media UE: 24.3
Contractele de achiziții publice încheiate în străinătate de către IMM-uri (procent din
valoarea totală a contractelor de achiziții publice); 2013; România: 0.5; Media UE:
2.6
Numărul de directive privind piața unică care nu au fost transpuse încă; 2014;
România: 14; Media UE: 7.96

Întârzierea medie a transpunerii directivelor restante (în luni); 2014; România: 8;


Media UE: 7.46

Numărul de proceduri de încălcare a legislației UE în curs; 2014; România: 24;


Media UE: 30.22

-2,0 -1,5 -1,0 -0,5 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0


Notă: Barele de date orientate spre dreapta indică rezultate superioare mediei UE, iar cele orientate spre stânga indică rezultate inferioare.

Performanțele României se situează sub media UE la capitolul Una dintre ținte abordează „certificarea excelenței” și
piața unică. Principalul motiv pentru acest lucru nu constă în standardele. Strategia propune următoarele măsuri cu privire la
performanțele IMM-urilor, care se încadrează, în linii mari, în acest aspect: i) creșterea capacității organismului național de
media UE, ci în aplicarea necorespunzătoare a directivelor standardizare; ii) creșterea capacității laboratoarelor de testare
privind piața unică. pentru a se atinge standarde similare cu cele din UE; iii)
sprijinirea societăților care se confruntă cu o creștere a cererii;
O singură măsură a fost pusă în aplicare în acest domeniu în iv) promovarea unei culturi a calității în rândul ONG, asociațiilor
perioada de referință: strategia națională privind exporturile si organizațiilor profesionale.
pentru 2014-2020 a fost aprobată și a intrat în vigoare în 2014.

2015 Fișă informativă SBA — România 11


3.7 Competențe și inovare
Variație față de media UE
(măsurată în deviație standard, media UE=0)

Procentul de IMM-uri care introduc inovații de produs sau de proces; 2012;


România: 5.16; Media UE: 30.6
Procentul de IMM-uri care introduc inovații de marketing sau
organizaționale ; 2012; România: 18.11; Media UE: 36.19
Procentul de IMM-uri care inovează folosind resurse interne; 2012;
România: 10.57; Media UE: 28.68
Procentul de IMM-uri inovatoare care cooperează cu terți; 2012; România:
1.2; Media UE: 10.32
Vânzări de inovații noi pentru piață și noi pentru întreprindere (procent din
cifra de afaceri); 2012; România: 3.69; Media UE: 12.4
Procentul IMM-urilor care vând online; 2014; România: 7.29; Media UE:
14.61
Procentul IMM-urilor care cumpără online; 2014; România: 12.35; Media
UE: 22.01
Cifra de afaceri din comerțul electronic; 2014; România: 5.75; Media UE:
15.07
Procent din toate întreprinderile care își formează angajații; 2010; România:
24; Media UE: 66

-2,0 -1,5 -1,0 -0,5 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0


Notă: Barele de date orientate spre dreapta indică rezultate superioare mediei UE, iar cele orientate spre stânga indică rezultate inferioare.

Competențele și inovarea constituie aria SBA cea mai dificilă drept scop consolidarea competențelor și aptitudinilor
pentru România (cel mai scăzut punctaj dintre toate țările UE). profesionale ale absolvenților pentru a-i ajuta să se adapteze
Performanțele sale chiar s-au deteriorat începând din 2008. mai bine la nevoile IMM-urilor. Un obiectiv similar este urmărit
Competitivitatea IMM-urilor suferă din cauza capacității de de măsura „locuri de muncă subvenționate pentru tineri”, care
inovare reduse a țării. Cercetarea și inovarea nu sunt bine vizează perfecționarea aptitudinilor de ocupare a unui loc de
dezvoltate, iar întreprinderile și institutele de cercetare muncă ale tinerilor absolvenți de învățământ secundar și terțiar.
cooperează rar. De asemenea, nu există o coordonare adecvată Se are în vedere adaptarea sistemelor de formare profesională
din partea sectorului public. Situația este înrăutățită de utilizarea la cerințele pieței forței de muncă, prin previzionarea nevoilor în
scăzută a noilor metode TIC, de slaba dezvoltare a infrastructurii materie de competențe, pe baza unor parteneriate între
de bandă largă și de procedurile administrative greoaie. Este asociațiile profesionale și instituțiile de formare
esențial să se realizeze investiții suplimentare în educație și profesională/universități. Această măsură, care sprijină tranziția
formare profesională. Sunt necesare mai multe fonduri pentru a de la școală la activitatea profesională, este finanțată prin
îmbunătăți formarea profesională și pentru a sincroniza programul operațional „dezvoltarea resurselor umane 2007-
educația cu nevoile pieței forței de muncă. 2013”, care prevede un buget de maximum 200 000 EUR per
IMM.
O măsură importantă pusă în aplicare în 2014 a fost legea
privind stagiul absolvenților de învățământ superior. Aceasta are

2015 Fișă informativă SBA — România 12


3.8 Mediu
Variație față de media UE
(măsurată în deviație standard, media UE=0)
Procentul de IMM-uri care au introdus măsuri de eficientizare a resurselor;
2013; România: 89; Media UE: 95
Procentul de IMM-uri care au beneficiat de măsuri de sprijin public pentru
acțiuni de utilizare eficientă a resurselor; 2013; România: 23; Media UE: 35
Procentul de IMM-uri care oferă produse sau servicii ecologice; 2013;
România: 22; Media UE: 26
Procentul de IMM-uri cu mai mult de 50% din cifra de afaceri provenind din
produse sau servicii ecologice; 2013; România: 27; Media UE: 22
Procentul de IMM-uri care au beneficiat de măsuri de sprijin public pentru
fabricarea de produse ecologice; 2013; România: 60; Media UE: 26

-2,0 -1,5 -1,0 -0,5 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0


Notă: Barele de date orientate spre dreapta indică rezultate superioare mediei UE, iar cele orientate spre stânga indică rezultate inferioare.

Performanțele României în materie de mediu sunt puțin sub energia regenerabilă. Acest sprijin poate fi utilizat de IMM-urile
media UE. Consumul ridicat de energie al industriei și al clădirilor din sectorul industrial pentru a-și moderniza instalațiile și
face ca România să aibă una dintre economiile cele mai mari echipamentele și a-și reduce astfel consumul de energie. Poate
consumatoare de energie din UE. Acest lucru are drept cauză fi de asemenea utilizat pentru a realiza investiții în sisteme
ineficiența sistemelor de încălzire și izolarea necorespunzătoare energetice și în modernizarea acestora în vederea creșterii
a clădirilor. Guvernul încearcă să îmbunătățească eficiența producției de energie din surse regenerabile. Prima măsură,
energetică a întreprinderilor, însă proporția IMM-urilor care programul „eficiența energetică în industrie pentru IMM-uri”,
beneficiază de sprijin public - 23 % - se situează sub medie. Din vizează reducerea emisiilor de gaze de seră și a poluanților
totalul IMM-urilor, 60 % au beneficiat de stimulente publice atmosferici. Bugetul de aproximativ 2 milioane EUR este destinat
pentru producția de bunuri și servicii ecologice. Cu această să asigure modernizarea sistemelor pentru aproximativ 20 de
valoare, România se situează pe poziția a treia în UE, după IMM-uri. Cea de a doua măsură, programul energie regenerabilă,
Croația și Estonia. Totuși, în ciuda acestor stimulente, doar 22 % vizează energia hidraulică și geotermală și dispune de un buget
din totalul IMM-urilor au oferit produse sau servicii ecologice. de aproximativ 8,4 milioane EUR.

În perioada de referință, au fost introduse două noi măsuri, care


oferă sprijin financiar pentru investițiile în eficiența energetică și

2015 Fișă informativă SBA — România 13


3.9 Internaționalizarea
Variație față de media UE
(măsurată în deviație standard, media UE=0)

IMM-uri cu exporturi de mărfuri în afara UE (procentul de IMM-uri din


industrie); 2012; România: 4.42; Media UE: 10.65
IMM-uri cu importuri de mărfuri din afara UE (procentul de IMM-uri din
industrie); 2012; România: 6.56; Media UE: 12.54
Costul necesar pentru import (în USD); 2015; România: 1495; Media UE:
1079.54

Timpul necesar pentru import (în zile); 2015; România: 13; Media UE: 10.64

Numărul de documente necesare pentru import; 2015; România: 6; Media


UE: 4.64
Costul necesar pentru export (în USD); 2015; România: 1485; Media UE:
1042.14

Timpul necesar pentru export (în zile); 2015; România: 13; Media UE: 11.57

Numărul de documente necesare pentru export; 2015; România: 5; Media


UE: 4.14

-2,0 -1,5 -1,0 -0,5 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0


Notă: Barele de date orientate spre dreapta indică rezultate superioare mediei UE, iar cele orientate spre stânga indică rezultate inferioare.

România continuă să înregistreze rezultate mult sub media UE în România a pus în aplicare cinci măsuri noi de politică în perioada
ceea ce privește internaționalizarea. Nu s-au schimbat prea de referință. Trei măsuri financiare din cadrul programului de
multe comparativ cu performanțele de anul trecut. Costurile promovare a exporturilor sprijină participarea întreprinderilor
ridicate ale operațiunilor de export și import constituie pentru private la târguri internaționale și expoziții de peste hotare,
întreprinderile din România o piedică importantă în calea organizarea de misiuni economice și elaborarea de studii de
comerțului internațional. Cu toate acestea, chiar dacă România piață. Două măsuri administrative sprijină internaționalizarea
nu a revenit încă, în ceea ce privește schimburile comerciale, la IMM-urilor prin crearea unui „birou pentru atragerea investițiilor
nivelurile de dinainte de criză, balanța comercială a înregistrat o în IMM-uri și internaționalizare” (în cadrul unei noi structuri a
îmbunătățire semnificativă și continuă în ultimii ani. Exporturile Ministerului Economiei: Direcția Generală Politici Antreprenoriale)
au atins recent un maxim istoric. În același timp, structura și a Institutului Român de Comerț Exterior (sub coordonarea
exporturilor s-a schimbat. Cele mai mari rate de creștere s-au Ministerului Economiei) în 2015.
înregistrat pentru produsele agricole și alimentare, urmate de
vehicule, utilaje și echipamente electrice, în vreme ce exporturile
de articole textile, încălțăminte și produse metalice au scăzut.
Trebuie să se acorde o atenție specială îmbunătățirii capacității
de export a IMM-urilor, în special pe piețele din afara UE.

2015 Fișă informativă SBA — România 14


4. O nouă inițiativă interesantă
Mai jos este un exemplu de inițiativă nouă din România, care demonstrează ce pot face guvernele pentru a veni în sprijinul IMM-
urilor:

România HUB
Programul „România HUB” vizează crearea unei platforme comune dedicate antreprenoriatului și reunirea părților interesate, cum ar fi
organizațiile guvernamentale, ONG-urile, instituțiile de învățământ și întreprinderile, în scopul cooperării și al creării de parteneriate.
Programul - o inițiativă a Departamentului pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism - asigură un cadru
instituțional pentru dezvoltarea competențelor antreprenoriale și creșterea competitivității IMM-urilor pe piețele locale și
internaționale. Proiectele puse în aplicare în cadrul acestei inițiative se adresează în special tinerilor, IMM-urilor existente și
antreprenorilor potențiali. Acestea includ activități de informare, formare profesională, asistență tehnică, dezbateri și mentorat.
Programul are patru piloni principali:

 dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale tinerilor care doresc să devină antreprenori, prin ateliere de lucru
 creșterea eficienței cooperării și a parteneriatelor dintre mediul științific și cel de afaceri, prin ateliere de lucru și reuniuni
 promovarea programelor de finanțare pentru IMM-uri (de exemplu, sesiuni despre modul de redactare a unei propuneri sau
evenimente de networking privind sursele de finanțare sau creditele pentru IMM-uri)
 parteneriatele dintre sectorul public și cel privat vizând IMM-urile, pe baza atelierelor de lucru și a reuniunilor

Inițiativa nu dispune de un buget specific, ideea fiind de a utiliza infrastructura și resursele umane existente ale partenerilor.
Evenimentele sunt organizate în principal în sediile centrale și regionale ale Departamentului pentru întreprinderi mici și mijlocii,
mediu de afaceri și turism, dar și în universități și la alte instituții partenere. Următoarele rezultate au fost obținute între iunie și
decembrie 2014:

- 120 de evenimente organizate;


- 6 000 de participanți la evenimente;
- 75 de parteneriate stabilite.

Referințe:

http://www.finantare.ro/programul-romania-hub-romania-tara-tinerilor-intreprinzatori.html

http://www.aippimm.ro/romaniahub/

2015 Fișă informativă SBA — România 15


Observații importante
Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW) din cadrul Comisiei Europene elaborează fișele
informative SBA în cadrul analizei performanțelor IMM-urilor (SME Performance Review — SPR), principalul său mijloc de analiză
economică a aspectelor legate de IMM-uri. Acestea combină cele mai recente informații statistice și legate de politici, disponibile
pentru cele 28 de state membre UE și pentru șapte țări din afara UE, care contribuie de asemenea la programul COSME. Produse
anual, fișele informative ajută la organizarea informațiilor disponibile pentru a facilita evaluarea politicilor din domeniul IMM-
urilor și pentru a monitoriza implementarea SBA. Ele analizează în detaliu și înregistrează progresul. Nu sunt o evaluare a
politicilor statelor membre. Ar trebui privite mai degrabă ca o sursă suplimentară de informații menită să îmbunătățească
elaborarea de politici bazate pe dovezi. De exemplu, fișele citează doar acele măsuri de politică care sunt considerate relev ante
de către experții în politici naționale privind IMM-urile. Acestea nu reflectă, și nu pot reflecta toate măsurile luate de către guvern
în perioada de referință. Mai multe informații privind politicile pot fi găsite într-o bază de date accesibilă de pe site-ul de Analiză
a performanțelor IMM-urilor (SPR).

Analiza performanțelor IMM-urilor (SME Performance Review):

http://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/performance-review/index_en.htm

grow-spr@ec.europa.eu

Inițiativă în favoarea întreprinderilor mici ("Small Business Act")

http://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/small-business-act/index_en.htm

Site european pentru IMM-uri:

http://ec.europa.eu/small-business/index_ro.htm

Note de sfârșit

1
Cele două grafice de mai jos prezintă tendințele variabilelor în timp. Ele constau din valorile indicilor pentru 2008 și anii
următori, cu anul de bază 2008 setat la o valoare de 100. Începând cu anul 2013, graficele arată estimări ale dezvoltării în timp,
furnizate de DIW Econ, bazate pe cifrele din perioada 2008-2012, provenite din baza de date a statisticilor structurale de
întreprindere (Eurostat). Datele se referă la „sectoarele nefinanciare ale economiei”, care includ industria, construcțiile, comerțul și
serviciile (NACE Rev. 2, secțiunile B-J, L, M și N). Ele nu iau în considerare întreprinderile care desfășoară activități în domeniul
agriculturii, al silviculturii, al pescuitului și nici întreprinderile care furnizează servicii în general necomerciale, precum educația și
sănătatea. O metodologie detaliată poate fi consultată la: http://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-
environment/performance-review/index_en.htm
2
http://www.business24.ro/turism/stiri-turism/industria-hoteliera-globala-creste-in-2014-datorita-noilor-tehnologii-si-a-turistilor-
chinezi-1540898, ultima accesare 2.4.2015
3
http://www.anat.ro/declaratie-de-presa-a-presedintelui-anat-desptea-cine-trebuie-sa-preia-activitatea-de-promovarea-romaniei,
ultima accesare 02.0.4.2015
4
http://www.fastmr.com/prod/962522_romania_tourism_report_q2_2015.aspx, ultima accesare 2.4.2015
5
Potrivit Anuarului statistic național 2014, p. 404, investițiile nete în „servicii de cazare și alimentație” au fost cu 43 % mai mici
în 2013 decât în 2010
6
http://www.mediafax.ro/economic/patronatele-se-opun-descentralizarii-in-turism-daca-se-ocupa-nea-costica-primarul-se-alege-
praful-13139702, ultima accesare 2.4.2015
7
http://www.wall-street.ro/articol/Turism/168854/efectele-noii-masuri-anat-cresterea-consumului-de-servicii-turistice-in-
pib.html#Scene_1, ultima accesare 2.4.2015
8
http://www.anat.ro/presedinte-anat-reducerea-tva-la-pachetele-turistice-o-hotarare-istorica-pentru-turismul-romanesc/, ultima
accesare 2.4.2015

2015 Fișă informativă SBA — România 16


9
http://www.wall-street.ro/articol/Turism/168854/efectele-noii-masuri-anat-cresterea-consumului-de-servicii-turistice-in-pib.html,
ultima accesare 2.4.2015
10
http://turism.gov.ro/category/comunicate/, ultima accesare 2.4.2015
http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/industria-auto-din-romania-a-trecut-de-16-mld-euro-in-2014-sustinuta-de-dacia-dar-si-de-
11

mercedes-benz--86788.html, ultima accesare 12.2.2015


12
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/comert/a14/cif_af11r14.pdf, ultima accesare 2.4.2015
http://www.zf.ro/zf-24/economia-si-exporturile-romaniei-devin-tot-mai-dependente-de-industria-auto-13787252, ultima
13

accesare 12.5.2015
14
Oficiul Național al Registrului Comerțului http://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici, ultima accesare 3.2.2015
15
http://www.business24.ro/imm/imm-romania/jianu-ministrul-pentru-imm-uri-ma-ingrijoreaza-numarul-inca-mare-de-firme-care-
se-desfiinteaza-1546522, ultima accesare 4.2.2015
16
http://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici, ultima accesare 4.2.2015
17
Fișele informative SBA 2015 au beneficiat în mod substanțial de informațiile primite din partea Centrului Comun de Cercetare
al Comisiei Europene (JRC) din Ispra, Italia. JRC a adus îmbunătățiri majore cu privire la abordarea metodologică, lucrul statistic
asupra setului de date și prezentarea vizuală a datelor.
18
Graficul cvadrant combină două seturi de informații. Mai întâi, arată performanțele actuale pe baza datelor din ultimii ani
disponibili. Această informație este ilustrată de-a lungul axei X măsurată în deviații standard ale mediilor simple, neponderate
pentru UE-28. Apoi, aceasta evidențiază progresul de-a lungul timpului, adică ratele de creștere anuale pentru 2008-2015.
Acestea sunt măsurate față de indicatorii individuali care alcătuiesc mediile ariei SBA. Prin urmare, localizarea unei medii de arie
SBA în oricare dintre cele patru cadrane oferă informații nu doar referitor la poziționarea țării în această arie SBA față de media
UE la orice moment în timp, ci și la gradul de progres realizat în perioada 2008-2015. Toate principiile SBA, cu excepția
principiului „gândiți mai întâi la scară mică” (Think small first), pentru care nu există suficiente date statistice disponibile, sunt
calculate ca indicatori sintetici, conform ghidului manual al OCDE/JRC. Pentru mai multe informații privind metodologia, consultați
Saisana și Dominquez-Torreiro 2015 pe site-ul web dedicat Analizei performanțelor IMM-urilor:
http://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/performance-review/
19
Măsurile politice prezentate în această fișă informativă SBA reprezintă doar o selecție a măsurilor întreprinse de guvern în anul
2014 și primul trimestru al anului 2015. Selecția a fost realizată de expertul în politici naționale privind IMM-urile contractat de
CARSA Spania (contractorul principal al DG GROW pentru fișele informative SBA 2015). Experților li s-a cerut să selecteze numai
acele măsuri care, în opinia lor, sunt cele mai importante, adică cele care au potențialul celui mai mare impact în respectiva arie
SBA. Gama completă de măsuri colectate de către experți pentru producerea fișelor informative din acest an va fi publicată
alături de fișele informative sub forma unei baze de date a politicilor pe site-ul DG GROW.
20
Mai multe informații sunt disponibile la adresa http://imm.gov.ro/93/Testul-IMM

2015 Fișă informativă SBA — România 17