Capitolul 1.

Circuitul economic de ansamblu

1. Relația dintre economisirea națională, investiții și export net în cazul României.

a) Completați datele din tabelul de mai jos pe baza relației dintre intrări și retrageri într-o
economie deschisă.
b) Calculați economisirea națională în perioada 2004-2016 și explicați dinamica acesteia.
c) Analizaţi pe baza datelor din tabel dinamicile soldului sectorului privat, soldului sectorului
public şi exportului net în 2007 relativ la 2004, în 2009 relativ la 2008, respectiv în 2016
relativ la 2010.

Ani/% din PIB S privată I private Sold bugetar ExNet

2004 19.6 -1.2 -9.0
2005 12.6 -1.2 -10.1
2006 11.5 21.2 -11.9
2007 18.2 29.6 -2.9
2008 23.9 31.6 -13.3
2009 22.5 -8.9 -6.4
2010 20.2 -6.6 -6.1
2011 21.5 21.6 -5.6
2012 20.8 22.7 -3.0
2013 19.2 -2.2 -0.7
2014 21.6 19.9 -1.5
2015 22.3 -1.4 -0.6
2016 22.1 -2.4 -1

2. Pe baza relaţiei de echilibru dintre sectorul privat, sectorul guvernamental și sectorul extern,
răspundeți la următoarele întrebări:
a) Care este impactul majorării cheltuielilor guvernamentale asupra exportului net?
b) Care este impactul reducerii taxelor nete asupra economisirii naţionale şi asupra exportului net?
c) Care sunt efectele unei economisiri naţionale scăzute într-o economie închisă? Dar într-o
economie deschisă?
d) Majorarea deficitelor comerciale reprezintă un aspect negativ al economiilor emergente?

3. Dacă statul ar avea un deficit bugetar de 100 u.m. şi investitiile private sunt de 300 u.m., aflaţi
economisirea privată în condiții de echilibru macroeconomic (economie mixtă). Care este impactul
majorării deficitului bugetar la 150 u.m. asupra investițiilor private? Explicați efectul de crowding-
out manifestat în acest caz.

4. Stabiliti relatia dintre investitii, economii, deficit bugetar si deficit comercial. Construiti cate un
exemplu, in care sa evidentiati :
a) folosirea economiilor private pentru investitii si pentru acoperirea deficitului bugetar;
b) realizarea de imprumuturi externe numai pentrru acoperirea necesarului intern de investitii;
c) acoperirea necesarului de investitii interne si a deficitului bugetar prin imprumuturi externe.
 Capitolul 2. Indicatorii macroeconomici şi componentele PIB

1. În tabelul următor au fost incluse valorile următorilor indicatori macroeconomici pentru România
în anul 2016 (u.m. = miliarde de lei).

Indicatori macroeconomici Valoare

Produsul global brut 1452

Consumul intermediar 768

Impozite nete pe produs 78,3

Soldul veniturilor primare cu 21,7

străinătatea
Amortizarea 86,6

Surse. INSSE, BNR

Pe baza datelor incluse în tabel, calculați:

a) Valoarea adăugată brută
b) PIB (prețurile factorilor)
c) PIB (prețurile pieței)
d) PIN (prețurile pieței)
e) Venitul național brut (prețurile pieței)
f) Venitul național

2. În tabelul următor au fost incluse componentele PIB prin metoda cheltuielilor pentru România în
anul 2016.

Componente PIB Pondere în PIB (%) Modificarea reală din Contribuție la dinamica
2016 relativ la anul PIB real din 2016
2015 (%) relativ la 2015
Consumul privat 61,8 7,4
Cheltuielile guvernamentale 16,6 4,3
Investițiile brute (private) 22,5 1,1
Exportul de bunuri și servicii 8,3
Importul de bunuri și servicii 42,3 9,8

a) Calculați ponderea exporturilor de bunuri și servicii în PIB știind că în 2016 s-a înregistrat un
deficit comercial de 0,9% din PIB.
b) Completați valorile specifice coloanei privind contribuția la dinamica PIB real, precizând care au
fost sursele creșterii economice din anul 2016.
c) Calculați rata de creștere economică din 2016 comparativ cu anul 2015.
3. În tabelul următor au fost incluse componentele PIB prin metoda producției pentru România în
anul 2016.
Contribuție la Modificarea reală din Contribuție la dinamica
Ramuri de activitate formarea PIB 2016 relativ la anul 2015 PIB real din 2016
(%) (%) relativ la 2015
Agricultură, silvicultură şi pescuit
3,9% 0,06%
Industrie 23,1% 1,70%
Construcţii 6,0% 1,81%
Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; 17,7% 10,90%
repararea autovehiculelor şi
motocicletelor; transport şi
depozitare; hoteluri şi restaurante
Informații și comunicații 5,6% 14,22%
Intermedieri financiare şi asigurări 3,7% 1,11%
Tranzacţii imobiliare 8,2% 1,33%
Activități profesionale, științifice și
tehnice; activități de servicii
administrative și activități de servicii
suport 7,5% 7,99%
Administrație publică și apărare;
asigurări sociale din sistemul public;
învățământ; sănătate și asistență
socială 10,2% 3,05%
Activități de spectacole, culturale și
recreative; reparații de produse de uz
casnic și alte servicii 3,3% 6,25%
Impozite nete pe produs 10,5% 4,25%

a) Completați valorile specifice coloanei privind contribuția la dinamica PIB real din 2016 relativ
la anul 2015.
b) Calculați rata de creștere economică din 2016 relativ la 2015, precizând care au fost ramurile de
activitate care au contribuit cel mai mult la majorarea PIB real.
c) Determinați ponderea valorii adăugate brute totale în PIB și dinamica reală a acesteia în 2016
relativ la 2015.
d) Explicați contribuția impozitelor indirecte nete la creșterea economică din 2016.

4. Presupunem că într-o economie acționează următoarele trei firme. O fermă obţine grâu în valoare
de 100 u.m., care este vândut unei firme de morărit. Aceasta obţine făină pe care o vinde cu 250
u.m. unei firme de panificaţie. Aceasta produce pâine pe care o vinde cu 350 u.m. gospodăriilor.
Completați tabelul de mai jos și calculați consumul intermediar total, contribuția celor trei firme la
PIB și la PGB.

Firme Încasări Consum Valoarea

intermediar adăugată
brută
Ferma 0
Firma de morărit
Firma de panificaţie
5. Presupunem că într-o industrie acționează patru firme: A, B, C, D între care s-au desfășurat
următoarele tranzacții în anul 2016 :

Firma A 100 u.m. Firma B

50 u.m. 150 u.m., din care 60u.m.

bunuri de investiţii

Firma C 100 u.m., din care Firma D

50 u.m. bunuri de investiţii

500 u.m., din care 200 u.m. vândute în 2017

Consumatori
a) Determinati valoarea adugată brută de către fiecare firmă în anul 2016;
b) Determinati aportul la PIB în 2016 al acestei industrii;
c) Calculati valoarea investițiilor totale din 2016.
6. In tabelul de mai jos sunt incluse datele privind PIB-ul nominal si Deflatorul PIB din Romania
(1989-2016). Cerințele a)-f) vor fi rezolvate cu ajutorul Excel.

PIB nominal Deflator PIB PIB real Indicele PIB Indicele PIB real Rata de crestere
(milioane de lei) (relativ la anul (in preturile nominal (relativ (relativ la anul economica
precedent) anului la anul precedent) (relativ la anul
precedent) precedent) precedent)
1989 79.8 100% 79.8 - - -
1990 85.8 113.9%
1991 220.4 294.9%
1992 602.9 299.9%
1993 2003.6 327.4%
1994 4977.3 239.1%
1995 7656.7 143.5%
1996 11463.5 144.1%
1997 25689.1 235.4%
1998 37257.9 148.1%
1999 55479.4 149.5%
2000 81275.3 143.1%
2001 118327.2 137.9%
2002 152630 122.6%
2003 198761.1 123.4%
2004 248747.6 115.5%
2005 290488.8 112.1%
2006 347004.3 110.5%
2007 418257.9 112.8%
2008 524388.7 115.6%
2009 510522.8 104.8%
2010 533881.1 105.4%
2011 565097.2 104.7%
2012 595367.3 104.7%
2013 637456 103.4%
2014 668143.6 101.7%
2015 711102.7 102.4%
2016 759227.6 101.9%

a) Calculati si completati in tabelul de mai sus: PIB real, Indicele PIB nominal, Indicele PIB real,
Rata de crestere economica.
b) Determinati Indicele PIB nominal din 2016 relativ la 1989.
c) Calculati Indicele General al Preturilor (Deflatorul PIB) in perioada 1989-2016.
d) Calculati PIB real din 2016 in preturile din 1989. Determinati procentul de modificare a PIB
real in 2016 faţă de 1989.
e) Calculați și identificați în ce an Romania a depasit productia reala din 1989?
f) Comparati PIB real din 2016 (in preturile din 2008) cu PIB-ul real din 2008.
 Capitolul 3. Relația dintre venit, consum și investiții

1. În tabelul de mai jos este analizat comportamentul gospodăriilor din România în perioada 2008-
2016, conform INSSE, Ancheta Bugetelor de familie.
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Venitul disponibil al
gospodăriilor
(medie anuală) –
venituri bănești 1770,97 1937,45 1932,84 1974,61 2040,57 2137,45 2104,31 2361,99 2631,62
Cheltuielile totale
ale gospodăriilor
(medie anuală) –
cheltuieli bănești 1619,83 1729,49 1735,21 1785,3 1856,98 1940,32 1914,17 2063,57 2250,79
Economisirea
gospodăriilor
(medie anuală)
Înclinația medie
spre consum a
gospodăriilor
Înclinația medie
spre economisire
Înclinația marginală -
spre consum a
gospodăriilor
Înclinația marginală -
spre consum a
gospodăriilor

a) Calculați indicatorii prevăzuți în tabel pentru perioada 2008-2016.

b) Explicați dacă se verifică legea psihologică a lui Keynes în perioada analizată.
c) Precizați un factor care influențează dinamica înclinații medii spre economisire în perioada 2014-
2016.

2. În graficul de mai jos sunt prezentate dinamicile trimestriale ale cheltuielilor private de investiții,
cheltuielilor de consum și ale PIB din perioada 2000-2014.

10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
-1
-2
-3
-4
-5
-6
-7
-8
-9
-10
-11
-12
-13
-14
-15

Cheltuielile de consum Cheltuielile de investitii PIB

a) Analizați doi factori care au influențat cheltuielile private de investiții în perioada 2004-2008.
b) Analizați doi factori care au influențat cheltuielile de consum în perioada 2009-2010.
c) Explicați de ce dinamica PIB este mai concordantă cu cea a consumului și nu cu cea a investițiilor.
d) Argumentați de ce cheltuielile de investiții înregistrează fluctuații mai mari decât cheltuielile de
consum.
 Capitolul 4. Echilibrul macroeconomic și decalajele de producție

1. Cum se modifică nivelul cererii agregate în fiecare din următoarele situaţii (reprezentaţi grafic
fiecare caz în parte)?
a) scad cheltuielile pentru investiţii;
b) creşte consumul populaţiei;
c) Guvernul măreşte fiscalitatea aplicată veniturilor populaţiei;
d) se reduce rata dobânzii aplicată de către băncile comerciale creditelor pentru investiţii.

2. Cum se modifică nivelul ofertei agregate pe termen scurt în fiecare din următoarele situaţii
(reprezentaţi grafic fiecare caz în parte)?
a) scad costurile medii de producţie ale firmelor interne;
b) Guvernul măreşte fiscalitatea suportată de către firmele interne;
c) firmele interne acordă majorări salariale inferioare câştigurilor de productivitate înregistrate.

3. Conform Raportului asupra inflaţiei (februarie 2017), s-au inregistrat urmatoarele trei evolutii in
Romania – cresterea salariilor intr-un ritm superior majorarii productivitatii muncii; majorarea
preturilor externe ale materiilor prime importate de catre companiile autohtone; reducerea
cheltuielilor de investitii in echipamente de productie.
a) Reprezentati grafic echilibrul macroeconomic pe termen scurt al economiei romanesti.
b) Reprezentati grafic influenta fiecarei evolutii semnalate in cazul economiei romanesti asupra
echilibrului macroeconomic pe termen scurt.
c) Cum se modifica in fiecare din cele trei situatii (fata de situatia de echilibru initiala) rata inflatiei,
productia, venitul national si rata somajului?

4. Conform Raportului asupra inflaţiei (februarie 2017), s-au inregistrat urmatoarele trei evolutii in
Romania – majorarea exporturilor intr-un ritm inferior cresterii importurilor; majorarea salariilor
bugetarilor; reducerea preturilor anumitor materii prime pe plan intern.
a) Reprezentati grafic echilibrul macroeconomic pe termen scurt al economiei romanesti.
b) Reprezentati grafic influenta fiecarei evolutii semnalate in cazul economiei romanesti asupra
echilibrului macroeconomic pe termen scurt.
c) Cum se modifica in fiecare din cele trei situatii (fata de situatia de echilibru initiala) rata inflatiei,
productia, venitul national si rata somajului?

5. Graficul de mai jos include dinamica decalajului de producție (ca procent din PIB potential)
înregistrat de către România în perioada 2000-2017. Zonele situate deasupra liniei corespunzătoare
pragului de 0% constituie decalaje inflaționiste, iar zonele de sub linia respective reprezintă decalaje
recesioniste.
 9.0%

8.0%

7.0%

6.0%

5.0%

4.0%

3.0%

2.0%

1.0%

0.0%

-1.0%

-2.0%

-3.0%

a) Explicați relația dintre rata de creștere economică efectivă și rata de creștere protențială în
contextul unui decalaj de producție inflationist.
b) Explicați care a fost natura politicii fiscale care a contribuit la accentuarea decalajului inflationist
din perioada 2006-2008. Care a fost impactul respectivei politici fiscale asupra soldului bugetar?
c) Argumentați ce fel de politică fiscală ar fi trebuit promovată pentru a stimula ieșirea economiei
din decalajul recesionist prelungit (2009-2013)? Care ar fi fost impactul acesteia asupra soldului
bugetar? Explicați dacă măsurile de austeritate fiscală (precum majorarea TVA, reducerea salariilor
bugetare și scăderea transferurilor) au sprijinit ieșirea economiei din decelajul recesionist.
d) Explicați dinamica creditării private care susține tendința economiei de a ieși din decalajul
recesionist începând cu anul 2016. Care este impactul dinamicii creditării asupra cererii agregate și
ratei inflației?

6. Presupunem că o economie se află în situația de echilibru macroeconomic pe termen lung

(produce la nivelul PIB potențial), iar Guvernul decide să majoreze transferurile sociale (din
considerente electorale).
a) Reprezentați grafic echilibru macroeconomic pe termen lung al respectivei economii și explicați
semnificația economică a PIB potențial.
b) Explicați natura decalajului de producție apărut ca urmare a majorării transferurilor sociale
(reprezentați grafic și explicați efectele asupra producției și ratei inflației)
c) Propuneți o măsură de politică monetară aptă să conducă la eliminarea decalajului de producție
apărut. Reprezentați grafic efectele respectivei măsuri, explicând efectele asupra ratei inflației,
producției, șomajului.

7. Presupunem că economia României se afla intr-un decalaj recesionist, iar Guvernul si-a propus
eliminarea decalajului de producție.
a) Reprezentaţi grafic decalajul de producţie recesionist si explicati semnificatia acestuia.
b) Cum ar trebui modificate cheltuielile guvernamentale pentru eliminarea decalajului de
productie? (reprezentati grafic efectele acestei măsuri in contextul decalajului de la punctul
c) Explicati efectele politicii fiscale promovate de catre Guvern asupra PIB real, ratei inflatiei, ratei
somajului și soldului bugetar? Exista pe termen scurt compromisul dintre inflatie si somaj?
Explicati.
8. Presupunem că o economie se află în situația de echilibru macroeconomic pe termen lung
(produce la nivelul PIB potențial), iar firmele din respectiva economie se confruntă cu o majorare a
costurilor medii de producție (ca urmare a creșterii prețului mondial al petrolului).
a) Reprezentați grafic echilibru macroeconomic pe termen lung al respectivei economii și explicați
semnificația economică a PIB potențial.
b) Explicați natura decalajului de producție apărut ca urmare a creșterii costurilor medii de
producție (reprezentați grafic și explicați efectele asupra producției și ratei inflației)
c) Propuneți o măsură de politică fiscală aptă să conducă la eliminarea decalajului de producție
apărut. Reprezentați grafic efectele respectivei măsuri, explicând efectele asupra ratei inflației,
producției, șomajului.

9. Presupunem că o economie se află într-un decalaj de producție inflaționist.

a) Reprezentaţi grafic decalajul de producţie si explicati semnificatia acestuia.
b) Ce fel de politica monetara ar trebui sa promoveze banca centrală din respectiva economie
pentru eliminarea decalajului de productie? (reprezentati grafic efectele acelei politici monetare in
contextul decalajului de la punctul a). Cum ar trebui modificată in acest sens rata rezervelor minime
obligatorii?
c) Explicati efectele politicii monetare promovate de catre banca centrala asupra PIB real, ratei
inflatiei, ratei somajului? Exista pe termen lung compromisul dintre inflatie si somaj? Explicati.

10. Presupunem că Guvernul intenţionează să promoveze o politică fiscală restrictivă.

a) Care ar putea fi motivatia adoptării unei asemenea politici fiscale?
b) Cum ar trebui modificate, ca nivel, două instrumente de politică fiscală pentru ca aceasta să
devină restrictivă? Care sunt efectele politicii respective (caeteris paribus) asupra echilibrului dintre
cererea agregată si oferta agregată pe termen scurt (se va construi graficul) precum şi asupra soldului
bugetului de stat pe termen scurt?

11. Presupunem că economia Romaniei se afla intr-un decalaj de producție recesionist, iar Guvernul
si-a propus stabilizarea economiei.
a) Reprezentaţi grafi c decalajul de producţie.
b) Ce fel de politica fiscala ar trebui sa promoveze Guvernul pentru eliminarea decalajului de
productie? (reprezentati grafic efectele acelei politici fiscale in contextul decalajului de la
punctul a).
c) Daca Guvernul isi propune sa foloseasca drept instrumente pentru stabilizarea economiei cota
contributiilor sociale si cheltuielile pentru investitii, explicati modul in care ar trebui modificate
acestea.
d) Explicati efectele politicii fiscale promovate de catre Guvern asupra PIB real, ratei inflatiei, ratei
somajului? Exista pe termen scurt compromisul dintre inflatie si somaj? Explicati si reprezentati
grafic.
e) Stiind ca cheltuielile cu investitiile au crescut de la 7 mld la 10 mld, aratati care vor fi efectele
acestei masuri asupra economiei (efectul de multiplicare si efectul de evictiune). Reprezentare
grafica si semnificatie economica.

12. Economia Romaniei s-a aflat intr-un decalaj inflationist, iar BNR ar fi trebuit sa adopte anumite
masuri pentru a stabiliza economia.
a) Reprezentaţi grafic decalajul de producţie.
b) Ce fel de politica monetara ar fi trebuit sa promoveze BNR pentru eliminarea decalajului de
productie? (reprezentati grafic efectele acelei politici monetare in contextul decalajului de la
punctul a).
c) Daca BNR putea folosi drept instrumente pentru ajustarea decalajului de productie rata dobanzii
de politica monetara si rata rezervelor minime obligatorii, explicati modul in care ar fi trebuit
modificate acestea.
d) Explicati efectele politicii monetare promovate de catre BNR asupra PIB real, ratei inflatiei,
ratei somajului? Exista pe termen lung compromisul dintre inflatie si somaj? Explicati si
reprezentati grafic.
e) Stiind ca cheltuielile guvernamentale cresc aratati care vor fi efectele acestei masuri asupra
economiei (efectul de multiplicare si efectul de evictiune). Reprezentare grafica si semnificatie
economica. Aratati daca aceasta masura de poolitica fiscala este sau nu oportuna in contextul
decalajului de productie initial.

13. Presupunem că o economie produce la nivelul potențial corespunzător echilibrului

macroeconomic pe termen lung. Cum se modifică echilibrul macroeconomic în funcție de fiecare
dintre cerințele următoare? Reprezentați grafic fiecare caz în parte și explicați natura decalajului de
producție apărut (atunci când este cazul).
Prelucrare după http://www.whitenova.com/thinkEconomics/adas.html

Ri
OagTL OagTS

Ep
Ri0
Cag

Yp Y
a) crește averea gospodăriilor
b) scade încrederea consumatorilor în evoluția economiei
c) are loc o majorare temporară a prețului petrolului (pentru o țară importatoare)
d) în economia respectivă se aplică inovații tehnologice
e) se majorează taxele aplicate veniturilor populației
f) are loc un dezastru natural care distruge stocul de capital al unei economii
g) cresc cheltuielile planificate de investiții private
h) se anticipează o reducere a profiturilor aferente afacerilor derulate
i) se reduc salariile angajaților
j) Guvernul majorează cheltuielile guvernamentale pentru achiziții de bunuri și servicii
k) se îmbunătățesc abilitățile profesionale ale forței de muncă din economie
l) se introduc bariere permanente în privința comerțului internațional cu resurse
m) scade oferta de monedă
n) cresc reglementările aplicate afacerilor
o) crește venitul extern în economiile partenere comercial
p) are loc o apreciere reală a monedei naționale relativ la valutele economiilor partenere comercial
q) are loc o creștere temporară a prețului materiilor prime
 Capitolul 5. Piața muncii și șomajul

1. Relația dintre rata efectivă a șomajului și rata naturală a șomajului (NAIRU), în cazul României,
este inclusă în graficul următor.

9.0
8.8
8.6
8.4
8.2
8.0
7.8
7.6
7.4
7.2
7.0
6.8
6.6
6.4
6.2
6.0
5.8
5.6
5.4
5.2
5.0
4.8
2001T3

2003T3
2000T1
2000T3
2001T1

2002T1
2002T3
2003T1

2004T1
2004T3
2005T1
2005T3
2006T1
2006T3
2007T1
2007T3
2008T1
2008T3
2009T1
2009T3
2010T1
2010T3
2011T1
2011T3
2012T1
2012T3
2013T1
2013T3
2014T1
2014T3
2015T1
2015T3
2016T1
2016T3
2017T1
2017T3
Rata efectivă a șomajului Rata naturală a șomajului (NAIRU)

a) Explicați ce fel de decalaj de producție se înregistrează atunci când rata efectivă a șomajului este
inferioară NAIRU.
b) Dați exemple de măsuri/factori care contribuie la scăderea NAIRU.
c) Explicați dacă reducerea semnificativă a ratei șomajului de la 6,8% la 4,8% în perioada 2016-
2017 s-a reflectat și în reducerea șomajului structural din România.
d) Pentru ca rata efectivă a șomajului din România să scadă sub 4,8% în următoarea perioadă este
nevoie de politici de stimulare a ofertei sau de stimulare a cererii agregate? Argumentați

2. Presupunem ca un anumit segment al pieţei muncii se află în echilibru.

a) Reprezentaţi grafic echilibrul pietei muncii din acesl sector de activitate.
b) Cum se vor modifica salariul real şi numărul de lucrători din acel sector de activitate
(reprezentând grafic modificările) dacă:
- o parte din forţa de muncă va emigra în străinătate
- scade cererea pentru bunurile realizate în cadrul acestui sector de activitate?
 Capitolul 6. Piața monetară și inflația. Piețele financiare

1. Graficul de mai jos se referă la dinamica ratei inflației în cazul României (linia continuă) în
contextul coridorului stabilit de către BNR în privința țintirii inflației (liniile punctate).
10.00

9.00

8.00

7.00

6.00

5.00

4.00

3.00

2.00

1.00

0.00

-1.00

-2.00

-3.00

-4.00
dec.06
dec.05

dec.07

dec.08

dec.09

dec.10

dec.11

dec.12

dec.13

dec.14

dec.15

dec.16
sep.07
sep.06

iun.07

sep.08

sep.09

sep.10

sep.11

sep.12

sep.13

sep.14

sep.15

sep.16

sep.17
mar.07
mar.06
iun.06

mar.08
iun.08

mar.09
iun.09

mar.10
iun.10

mar.11
iun.11

mar.12
iun.12

mar.13
iun.13

mar.14
iun.14

mar.15
iun.15

mar.16
iun.16

mar.17
iun.17
a) Explicați ce fel de politică monetară ar fi trebuit să adopte BNR atunci când rata inflației a fost
superioară țintei de inflație. Cum ar fi trebuit modificate rata dobânzii de politică monetară și rata
rezervelor minime obligatorii? Care ar fi fost impactul asupra creditării și cererii agregate?
b) Precizați o măsură de politică fiscală ce poate determina scăderea ratei inflației sub nivelul țintă
stabilit de către BNR?
c) Ce impact au asupra ratei inflației din România creșterea creditării de consum, respectiv
majorarea prețului extern al materiilor prime importate de către firmele din România.

2. În tabelul următor au fost incluse valorile ratei inflației medii anuale (comparativ cu anul anterior)
din perioada 2008-2017.

Ani Rata inflației

2008 7,9%
2009 5,6%
2010 6,1%
2011 5.8%
2012 3,3%
2013 4,0%
2014 1,1%
2015 -0,6%
2016 -1,5%
2017 1,3%
a) Cu cât s-au modificat procentual prețurile bunurilor de consum în 2017 comparativ cu 2007? Dar
în 2017 față de 2013?
b) Caracterizați fenomenul manifestat în perioada 2010-2013 în privința inflației. Precizați o cauză
care a condus la respectiva dinamică a ratei inflației.
c) Caracterizați fenomenul manifestat în perioada 2015-2016 în privința inflației. Precizați o cauză
care a condus la respectiva dinamică a ratei inflației.
 Capitolul 7. Politica monetară și politica fiscală

1. Presupunem că Banca Centrală intenţionează să promoveze o politică monetară restrictivă.

a) Care ar putea fi motivaţia adoptării unei asemenea politici monetare?
b) Cum ar trebui să fie modificate în acest scop, ca nivel, două dintre instrumentele de politică
monetară? Care sunt efectele asupra echilibrului pieţei monetare? Reprezentaţi grafic.

2. BNR a adoptat incepand cu anul 2005 o strategie de tintire a inflatiei. Daca in anul 2018 rata
inflatiei va fi superioara tintei de inflatie, atunci:
a) Care este natura politicii monetare pe care BNR ar trebui sa o adopte în vederea reducerii
inflaţiei? (presupunand ca inflatia se poate reduce numai prin interventia BNR)
b) Cum ar trebui sa modifice BNR rata rezervelor obligatorii pentru a actiona in directia reducerii
inflatiei? Banca Centrală va cumpăra sau va vinde titluri de stat? Explicati.
c) Ce impact va avea politica monetară promovată de catre BNR asupra pietei monetare si asupra
pietei bunurilor sai serviciilor (folosind eventual modelul IS-LM)?
d) Ce fel de politica fiscala ar trebui sa adopte Guvernul astfel incat sa se coordoneze cu obiectivul
urmarit de catre BNR? Explicati.

3. Daca in anul 2018 Guvernul Romaniei si-ar propune reducerea deficitului bugetar față de anul
2017, atunci:
a) Care va fi natura politicii fiscale promovate în vederea reducerii deficitului bugetar in anul 2018?
(presupunand ca deficitul bugetar se poate reduce numai prin interventia Guvernului)
b) Cum ar trebui modificate cheltuielile pentru plata personalului bugetar, transferurile sociale si
fiscalitatea aplicata proprietatii, in vederea scaderii deficitului bugetar?
c) Ce impact vor avea masurile promovate (la punctul b) asupra consumului privat, PIB-ului real
şi ratei şomajului.
d) Ce impact va avea politica fiscala a Guvernului asupra pietei monetare si asupra pietei bunurilor
si serviciilor (folosind, eventual, modelul IS-LM)?

4. Presupunem că o economie care are deficit bugetar este afectată de criza economică:
a) Cum ar trebui să modifice taxele/cheltuielile publice pentru a atenua efectele crizei?
b) Care este impactul măsurilor promovate asupra soldului bugetar?
c) Cum vor evolua PIB-ul real, rata şomajului şi rata inflaţiei?
 Capitolul 8. Economia deschisă

1. Explicați dacă are loc o apreciere/depreciere a leului relativ la euro în fiecare dintre următoarele
situaţii. Reprezentați grafic fiecare caz în parte folosind echilibrul pieței valutare.
a) Se majorează exporturile agenţilor economici români în economiile zonei euro.
b) Cresc importurile României de bunuri intermediare, exprimate în euro.
c) Cresc sumele rambursate de către UE României în contul fondurilor structurale şi de coeziune
accesate.
d) Se înregistrează o plecare a capitalurilor străine din România ca urmare a situaţiei politice
interne (ianuarie-februarie 2018).
e) Creşte numărul de turişti din zona euro în România.
f) Se măreşte ecartul dintre rata dobânzii de politică monetară a BNR şi cea a BCE.

2. Atunci când Romania a fost influentata de criza economica si financiara globala, o parte dintre
capitalurile investite (speculativ) au iesit din economie. În aceste condiții:
a) Care a fost efectul ieşirii de valută asupra cursului de schimb euro/leu?
b) Cum a influenţat evoluţia cursului de schimb exporturile, importurile şi soldul comercial?
(presupunând că acestea ar fi fost influenţate doar de cursul de schimb);
c) În condiţiile evoluţiei anteriore a cursului, explicati ce s-a intamplat cu pretul intern al bunurilor
importate? Care a fost efectul asupra inflaţiei interne?
d) Daca Guvernul promoveaza o politica fiscala expansionista explicati efectele supra cursului de
schimb euro/leu, stiind ca in Romania cursul de schimb este flexibil, iar contul de capital este
liberalizat?
e) Cum ar trebui să modifice rata dobânzii de politică monetară pentru a încerca stoparea ieşirilor
de valută?

3. În contextul reducerii riscului la nivel global, s-a manifestat un castig de credibilitate pentru
economiile emergente, inclusiv pentru Romania. In aceste conditii, au crescut fluxurile externe de
valuta care au intrat in economie (in scop speculativ):
a) Care a fost efectul intrarilor de valută asupra cursului de schimb euro/leu?
b) Cum a influenţat evoluţia cursului de schimb exporturile, importurile şi soldul comercial?
(presupunând că acestea sunt influenţate doar de cursul de schimb);
c) Evolutia cursului monedei nationale i-a avantajat pe turistii straini care au vizitat Romania?
Explicati
d) Daca BNR promoveaza o politica monetara expansionista explicati efectele supra cursului de
schimb euro/leu stiind ca in Romania cursul de schimb este flexibil, iar contul de capital este
liberalizat?

4. Trebuie să decideti unde vă petreceti vacanţa de vară. Şapte zile la un hotel într-o ţară de pe alt
continent (all Inclusive) costă 500 USD, iar şapte zile la Neptun costă 2500 de lei. În conditiile în
care cursul de schimb nominal este 4 lei/1USD, ce vacanţă este preferabila (sub aspect financiar),
în conditiile unor pachete de servicii similare? Determinaţi cursul real de schimb ce se formează în
acest caz. Dacă veți primi un tichet de vacanță de 1000 de lei pentru o vacanță în țară care va fi
vacanța preferabilă?

5. Trebuie să decideţi unde vă petreceti vacanţa. Cinci zile la un hotel într-o ţară a zonei euro (all
Inclusive) costă 500 EUR, iar cinci zile la Mamaia costă 3000 lei. În conditiile în care cursul de
schimb nominal este 5 lei/1EUR, ce vacanţă este preferabilă (sub aspect financiar), în conditiile
unor pachete de servicii similare? Determinati cursul real de schimb ce se formează în acest caz.
Dacă veți primi un tichet de vacanță de 1000 de lei pentru o vacanță în țară care va fi vacanța
preferabilă?
6. Un cetăţean american doreşte să cumpere un automobil de teren şi oscilează între a-l achiziţiona
din SUA sau UE. Ştiind că banii plătiţi pe un autoturism achiziţionat în UE, la preţul de 8000 €
(pretul extern), ar permite cumpărarea doar a 3/5 din acelaşi autoturism în SUA, la preţul de 10000
$ (pretul intern), care a fost cursul nominal de schimb €/$ şi de unde ar trebui să-l cumpere ?

7. Presupunem că rata dobânzii la depozitele în lei este de 3% în România, iar rata dobânzii la
depozite într-o ţară a zonei euro este de 0,5%. Presupunem că un speculator dintr-o ţară a zonei euro
deţine 1 milion de euro si decide să realizeze un depozit în lei în România (pe un an), la un curs de
schimb de 4,5 lei/€. Calculaţi câştigul şi randamentul speculatorului, dacă se anticipează pentru
momentul lichidării depozitului (peste un an) următorul curs de schimb euro/leu (speculatorul nu-şi
acoperă riscul valutar):
a) 1€ = 4,5 lei
b) 1€ = 4,3 lei
c) 1€ = 4,6125 lei

8. Revista The Economist a creat în 1986 un indice prin care și-a propus să demonstreze că legea
prețului unic nu se verifică. A ales ca bun reprezentativ identic pe toate piețele un produs BigMac.
Chiar dacă pe termen scurt, cursul de schimb este diferit de cursul care asigură aceeaşi putere de
cumpărare, s-a observat că pe termen mediu și lung, cursul de schimb fluctuează în direcția de
echilibru indicată de această lege.
a) Determinați procentul de subevaluare/supraevaluare a fiecărei monede naționale relativ la
dolar.
b) Cum ar trebui să se modifice cursul nominal de schimb faţă de dolar pentru a respecta legea
parităţii puterii de cumpărare (pe baza tabelului de mai jos).

Preţul local Preţ local Preţ în Cursul Cursul de Subevaluare/Supraevaluare

(monedă în dolari SUA de schimb
naţională) (dolari) schimb (monedă
(PPC) naţională/dolar)
ianuarie 2015
Zona euro 3.68 4.26 4.79 0.77 0.86
Cehia 70.45 2.92 4.79 14.71 24.13
Ungaria 860 3.17 4.79 179.54 271.39
Polonia 9.2 2.48 4.79 1.92 3.71
China 17.2 2.77 4.79 3.59 6.21
Danemarca 34.5 5.38 4.79 7.20 6.42
Marea
2.89 4.37 4.79 0.60 0.66
Britanie
Elvetia 6.5 7.54 4.79 1.36 0.86
Romania 9.9 2.50 4.79 2.07 3.96

9. În tabelul următor au fost incluse valorile indicelui cursului nominal de schimb euro/leu, ratei
inflației medii anuale din România și din zona euro pentru perioada 2008-2017.

Ani Indicele Rata inflației Rata inflației Indicele

cursului România zona euro cursului real
nominal de schimb
mediu de
schimb
euro/leu
2008 110,35% 7,9% 3,3%
2009 115,06% 5,6% 0,3%
2010 99,35% 6,1% 1,6%
 2011 100,67% 5.8% 2,7%
2012 105,15% 3,3% 2,5%
2013 99,17% 4,0% 1,3%
2014 100,58% 1,1% 0,4%
2015 100,01% -0,6% 0,0%
2016 101,03% -1,5% 0,2%
2017 101,72% 1,3% 1,4%
Notă – indicele supraunitar corespunde unei deprecieri a leului relativ la euro

a) Calculați indicele cursului real de schimb euro/leu și completați ultima coloană a

tabelului.
b) Pe baza indicelui cursului real de schimb, explicați care au fost anii în care leul
s-a depreciat real relativ la euro, respectiv anii în care leul s-a apreciat real relativ la
euro.
c) Care a fost impactul dinamicii cursului real de schimb asupra exportului net în
fiecare an al perioadei 2008-2017?