Grile Macroeconomie Sesiune Final - 2

1) Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:
A. ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in scopuri

politice
B. le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii
destabilizatoare privind bugetul
C. se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de vointa
poporului
D. probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa ignore
Constitutia atunci cand doreste sa o faca
2) Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:
A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
C. Ar exista in economie mai multa incertitudine
D. Populatia ar fi mult mai bogata
3) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca

managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele
intarzieri dintre:
A. aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

B. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
cheltuielile si productia
D. toate variantele de mai sus
4) Echilibrul monetar determina stabilitatea:
A. ratei somajului
B. cantitatii de bunuri si servicii produse
C. locurilor de munca
D. puterii de cumparare
5) Somajul frictional:
A. ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii

B. corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
C. este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
D. apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a
identifica un altul, mai bine platit
6) Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal
neprelucrat era:
A. gradul mai mare de atractivitate al monedelor

B. acela ca monedele purtau sigiliul statului
C. acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
D. acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut
de monede
7) Care din urmatoarele intrebari este falsa?
A. prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,

deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare
B. economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin avantaje
comparative absolute, dar se specializeaza in industriile pentru care exista
dezavantajele comparative cele mai mici
C. prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara
D. este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care detin
factori de productie abundenti
8) Echilibrul monetar reprezinta :
A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor

B. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
C. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
D. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
9) Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean
asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe
care Marea Britanie o aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de
20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile
de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care
comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire
sterline a:
A. 360 USD
B. 250 USD
C. 350 USD
D. 160 USD
10) Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii
guvernelor, pentru ca:
A. in absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata

B. doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea avutiei
totale a societatii
C. societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului capitalismului”
D. utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul
comertului
11) Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii
relevante in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a
avea efecte complete asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?
A. date neadecvate
B. computere insuficient de performante
C. lipsa interesului pentru aceasta problema
D. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat
de putine informatii sunt puse la dispozitia publicului
12) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada

nedeterminata este limitata de:
A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a

garantiilor sale
B. Numarul creditelor pe care le acorda
C. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
D. Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
13) Legea lui Okun spune ca:
A. exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

B. rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va diminua
C. intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
D. exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
14) Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute
anterior de catre populatie:
A. diminueaza rezervele bancilor comerciale
B. nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
C. mareste rezervele bancilor comerciale
D. reduce datoria nationala
15) Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani
prin:
A. limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca

B. limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in ansamblu
C. cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
D. rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
16) O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. valoarea banilor
17) Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
A. Banca Centrala
B. Agentie guvernamentala
C. Institutie financiara de incredere
D. Guvern
18) Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea
de:
A. a le constrange capacitatea de a crea bani

B. a mentine increderea deponentilor
C. a impiedica o prabusire a pietei valorilor
D. a proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
19) Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in medie la:
A. 9%
B. 13%
C. 19%
D. 30%
20) Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este
denumita:
A. rata de discount
B. rata fondurilor federale
C. rata primara
D. rata de trezorerie
21) Banii:
A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

B. sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
C. e de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
D. reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
22) Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii
lungi si profunde din anii 1929-1933:
A. au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

B. au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
C. au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
D. ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu s-ar fi
panicat
23) Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de
acord asupra rolului adecvat al statului in economie este:
A. ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament

constitutional?
B. ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate
stabile de crestere in cadrul bazei monetare?
C. ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie
folosit impotriva posesorilor puterii pe piata?
D. cat de bine functioneaza pietele?
24) În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie
reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata
a somajului este de:
A. 4,6%
B. 6,4%
C. 6,8%
D. 7,8%
25) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale
(cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor
alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de
109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei.
A. 105,85%
B. 6%
C. 58%
D. 5.8%
26) In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste
conditii rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:
A. 8%
B. 6%
C. 6.12%
D. 106%
27) Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:
A. va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie

B. este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
C. este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
D. toate variantele de mai sus sunt adevarate
28) Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel
mai convingator este probabil acela ca:
A. i-ar saraci pe producatorii de aur

B. ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
C. argintul este un metal preferat in Statele Unite
D. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange politicile
29) Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?
A. extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza

cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
B. nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii, la
cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei expansiuni economice
nesustenabile
C. deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la
fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au condus la
„avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”
D. prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului
economic”, ceea ce a determinat un avant nesustenabil
30) Inflatia reprezinta:
A. o consecinta a cresterii generalizate a preturilor

B. un stimulent pe termen lung al activitatii economice
C. o politica deliberata a autoritatilor monetare
D. un efect al functionarii defectuoase al pietei libere
31) Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:
A. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de

politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
B. prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in
intreaga economie
C. nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
D. absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva
incetinirii economice; de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi
trebuit sa reprezinte o surpriza
32) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se numea:
A. nota de hartie
B. card de credit
C. nota de metal
D. bilet la banca
33) Bancile comerciale creeaza bani:
A. imprumutand de la deponenti
B. facand imprumuturi
C. tiparind bancnote
D. prin toate metodele descrise mai sus
34) In sistemul formelor regionale de comert liber:
A. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de

productie, in conditiile unei monede unice
B. zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale
reciproce
C. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de
productie – capital si munca
D. uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a
capitalurilor
35) In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii,
rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:
A. 12,4%
B. 8%
C. 4%
D. 124%
36) Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:
A. publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri

B. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
C. sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
D. nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
37) Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost
aceea ca:
A. deficitele nu sunt bune pentru economie

B. deficitele sunt bune pentru economie
C. bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
38) Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui
declin economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive
pentru ca:
A. o mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi

cuantificata in mod precis
B. intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta psihologica
C. sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a
expansiunilor
D. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea
cu imprumut din rezervele lor
39) Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care
nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati
suplimentare:
A. dar nu si active aditionale

B. dar nu si rezerve aditionale
C. dar nu si rezerve excedentare
D. si rezerve excedentare
40) Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:
A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

comerciale
B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
D. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod simultan si
venit
41) Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste, dar M1 nu se modifica
D. M1 scade, dar M2 nu se modifica
42) Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:
A. dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de

economii ale clientilor
B. sumele totale depuse si rezervele obligatorii
C. dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
D. credite si depozite
43) Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
A. participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu

potentialul economic si direct proportionala cu competitivitatea
B. ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a
pierderilor de competitivitate
C. ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul
exporturilor mondiale, este in scadere
D. cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare
44) Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:
A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

B. reduce oferta de bani
C. mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
D. are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul privat
45) Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca ati
putea:
A. construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta

B. transforma metalele in monede
C. obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei institutii de
emitere a banilor
D. convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
46) In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in
timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala
prezinta o rata de acoperire de:
A. 90%
B. 72%
C. 128,57%
D. 80%
47) In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care
populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1
milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:
A. numarul somerilor este de 630.000 de persoane

B. populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
C. numarul somerilor este de 1 milion de persoane
D. populatia activa este de 10 milioane de persoane
48) Operatiunile cu prima simpla „a la hausse"
A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea

contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
B. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea
contractului,in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
49) Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara
a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru
deoarece guvernul federal:
A. cheltuieste banii intr-un mod mai intelept

B. are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea
mijloace cu care sa achite datoriile
C. isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul de
ocupare a populatiei
D. poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor viitoare
50) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:
A. diminuarea cerintelor privind rezervele legale

B. extinderea creditelor pentru bancile comerciale
C. achizitionarea de obligatiuni de la stat
D. oricare din metodele enumerate mai sus
51) Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela
ca:
A. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani

aflata in circulatie
B. aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
C. alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur
D. restul lumii utilizeaza deja acest etalon
52) Capitalul real:
A. este acelasi lucru cu capitalul fictiv

B. isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
C. este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
D. se valorifica in procesul de productie
53) Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat
de:
A. monedele rare
B. bancnotele din rezervele federale
C. depozitele verificabile
D. depozitele de economii
54) Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:
A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

B. reduce oferta de bani
C. M1 creste
D. rata dobanzii creste
55) Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la
termen cum variaza agregatele monetare?
A. M1 si M2 scad
B. M2 creste dar M1 nu se modifica
C. M1 si M2 cresc
D. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
56) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:
A. nu au nicio legatura una cu alta

B. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
C. este posibil sa difere in mod substantial
D. nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai multi bani
decat au
57) Politicile economice de stat reflecta foarte clar:
A. interesul public
B. interesele majoritatii
C. interesele celor aflati la putere
D. interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
58) Politicile anti-inflationiste
A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

B. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
D. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare
59) Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?
A. Guvernul
B. Bancile
C. Firmele de brokeraj
D. Banca Nationala a Romaniei
60) Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem
sa creeze:
A. haos
B. mai putin de un dolar sub forma de bani noi
C. exact un dolar sub forma de bani noi
D. mai mult de un dolar sub forma de bani noi
61) Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:
A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor

agregate
B. de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa
fie aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni
conflictuale
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu
productia si venitul total
62) Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera
urmatoarele masuri:
A. stimularea investitiilor, publice si private deopotriva

B. incurajarea economisirii
C. non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se autoregla
D. descurajarea consumului public, respectiv privat
63) Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a
impiedica falsificarea lor si:
A. acceptati de catre stat la plata texelor

B. sustinuti de garantii ale statului
C. promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere
D. utilizati pe scara larga in comertul international
64) Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea de
bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:
A. afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia reala

B. pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze politica
monetara pentru a indeplini dorintele populatiei
C. incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii
astfel incat sa poata genera instabilitate economica
D. se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi doresc nu
poate fi obtinut
65) Politica anti-inflationista presupune:
A. reducerea ratei dobanzii

B. posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
C. cresterea cheltuielilor guvernamentale
D. abandonarea expansiunii monetare
66) Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:
A. Scaderea gradului de ocupare

B. Cresterea volumului de credite acordate
C. Reducerea volumului de credite acordate
D. Cresterea productiei
67) Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:
A. scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani

B. acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
C. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de tranzactionare ale
altor deponenti
D. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor
deponenti
68) O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca preturile
vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. mobila
69) Detinatorul de actiuni are dreptul:
A. De a obtine o dobanda anuala

B. De a obtine un venit sigur
C. De a obtine devident
70) Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile
pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:
A. un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna modalitate de a
stabiliza rata de crestere a PIB
B. o rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
C. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
D. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza recesiune
71) Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in
conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale,
dar:
A. bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate

B. cererea de bani a populatiei a crescut
C. populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
D. oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
72) Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o doresc:
A. sa o consume
B. sa o detina
C. sa o achizitioneze
D. sa o utilizeze
73) Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
A. tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local

B. tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu
pot fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de
calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan
local, cum ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
C. aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei
localitati
D. locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
74) Recesiunile se produc atunci cand:
A. toata productia este compusa din bunuri omogene

B. sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
C. sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti
D. sunt interpretare gresit semnalele date de pret
75) Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de
moneda. Aceasta masura are drept consecinte:
A. cresterea valorii banilor

B. aparitia inflatiei
C. cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
D. aparitia deflatiei
76) Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:
A. utilizarea depozitelor verificabile

B. utilizarea monedei
C. utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
D. Barterul
77) Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:
A. extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si

venit
B. emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
C. economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul
castigat
D. o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
78) Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
A. banii respectivi sunt scosi din circulatia economica

B. rata dobanzii scade
C. M1 creste
D. creste oferta de bani
79) Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-
o democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:
A. acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera

B. acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
C. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este
posibil din punct de vedere politic
D. de fapt, acestea vor fi marite
80) O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:
A. oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante
medii mai mari in conturile lor bancare
B. oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare
C. pretul banilor a crescut
D. oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit suplimentar
81) Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele

excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani
este:
A. utilizarea amenintarilor si a coercitiei

B. modificarea ratei de discount
C. modificarea cerintelor privind rezervele legale
D. achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
82) Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
A. sa economiseasca in vederea unui consum viitor

B. sa consume mai mult decat au economisit
C. sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
D. contribuie la acumulare de capital
83) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un
computer cum variaza agregatele monetare?
A. M1 si M2 cresc
B. M1 creste si M2 ramane neschimbat
C. M2 creste dar M1 nu se modifica
D. nici M1, nici M2 nu se modifica
84) Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit intr-
un cont de economii:
A. M1 si M2 cresc
B. nici M1, nici M2 nu se modifica
C. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
D. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
85) Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent
din depozitele lor:
A. acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate

B. acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
C. depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
D. autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze
cresterea stocului de bani
86) Expansiunea monetara:
A. Stimuleaza economia pe termen lung

B. Genereaza un boom economic pe termen lung
C. Stimuleaza economisirea
D. conduce la cresterea generalizata a preturilor
87) Rata solicitata a rezervelor:

A. functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de
banci
B. impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca
aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
C. nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
justifice garantiile la cererea deponentilor
D. este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de
referinta aurul si care le cerea bancilor sa pastreze rezerve in aur
88) In perioada electorala se va opta pentru:
A. politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea PIB-ului

real
B. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt vizibile pe
termen scurt
C. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile
pe termen scurt
D. politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula
productia
89) Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
A. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de cei
neorganizati si prost informati
B. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen lung
C. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen scurt
D. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate de
cei neorganizati si prost informati
90) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un
credit?
A. M2 scade dar M1 nu se modifica

B. M1 si M2 scad
C. M1 scade dar M2 nu se modifica
D. M1 si M2 cresc
91) Termenul „politica fiscala" inseamna:
A. politica reala sau fizica, opusa politicii monetare

B. manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala
C. finantare deficitara
D. controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
92) O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca:
A. o criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor

B. o perioada de scadere a preturilor medii
C. o incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
D. orice reducere a ratei de crestere a PIB
93) In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele
comerciale" sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:
A. toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri
B. guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit acest
obiectiv
C. sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
D. ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite
controlul asupra sistemului economic
94) Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:
A. scaderea preturilor
B. marirea taxelor
C. inflatia
D. micsorarea impozitelor
95) Banii:
A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

B. sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
C. e de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
D. reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
96) Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta
actiune este:
A. rata dobanzii
B. puterea asupra altora
C. flexibilitatea care insoteste lichiditatea
D. un mod de viata mai luxos
97) Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt
pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de
munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de
munca si 50.000 emigreaza atunci:
A. Numarul somerilor este de 1.200.000

B. Populatia ocupata este de 15.000.000
C. Populatia activa este de 16.500.000
D. Rata somajului este de 6,9%
98) Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
A. Populatia somera si polulatia ocupata

B. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
C. Populatia active si populatia somera
D. Populatia somera si populatia activa
99) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar
si cantitatea de bani reala detinuta de populatie:
A. ar putea fi ocazional inegale

B. vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
C. sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
D. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
100) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:
A. diminuarea creditelor pentru bancile comerciale

B. achizitionarea de obligatiuni de la stat
C. vanzarea de obligatiuni de la stat
D. cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
101) Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:
A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a

excedentului si deficitului de lichiditati bancare
B. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi
102) Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind

lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera
ca:
A. bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii

B. bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea
lor legala pe parcursul recesiunii
C. bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i firmelor
care apoi ar da faliment
D. bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii
103) O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare,

cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune
corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de persoana
respectiva in 3 ani:
A. 25.000 lei
B. 32.500 lei
C. 30.000 lei
D. 3.000 lei
104) Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:
A. un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului

B. un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei
perioade de timp
C. un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la
un moment dat
D. o forma a venitului, dar nu singura forma posibila
105) Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de
impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate
anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca
cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar deveni:
A. o mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare
B. un mult mai eficient instrument de stabilizare
C. un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor
D. o mult mai eficienta arma impotriva inflatiei
106) Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:
A. tranzactii numai cu obligatiuni

B. ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor
financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de
derularea acestora
C. tranzactii numai cu actiuni
107) Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor
produce:
A. beneficii si costuri pe termen lung

B. beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
C. beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
D. beneficii si costuri pe termen scurt
108) Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare
de noi credite
B. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
C. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor
existente
109) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?
A. usurinta de a fi transportat
B. acceptabilitatea
C. perisabilitatea
D. Abundenta
110) Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:
A. procentul populatiei active in campul muncii scade

B. apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
C. nivelul preturilor scade
D. viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
111) O politica fiscala contraciclica va produce:
A. extinderea expansiunilor si recesiunilor

B. deficite atunci cand scade PIB
C. deficite atunci cand creste PIB
112) Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:
A. de la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar

B. de la banca centrala la consumatori
C. de la producatori la consumatori
D. de la guvern la investitori privati
113) Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe

perioada nedeterminata?
A. abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a

garantiilor sale
B. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
C. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
D. numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
114) Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:
A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor

agregate
B. de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu
productia si venitul total
115) Conform manualului, capitalismul global:

A. este un sistem economic si politic
B. in prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai
planificarii centralizate
C. a aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in absenta
controlului de stat asupra fluxurilor de capital
D. a triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
116) Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor Unite,
productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au intrat
in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:
A. 2 ani mai tarziu

B. 5 ani mai tarziu
C. 10 ani mai tarziu
D. dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
117) Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si
ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
A. divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si

angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de munca, la un
anumit nivel al salariului
B. incapatanarii oamenilor
C. faptului ca piata muncii este segmentata
D. procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
118) Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul

economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:
A. deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza

initiativele Bancii Comerciale
B. deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective,
care s-ar putea afla in conflict
C. deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a
ofertei de bani la un moment dat
D. deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca
Centrala ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
E. din toate motivele enumerate mai sus
119) Detinerea de rezerve de bani:

A. este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit
B. nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
C. este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
D. ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit
120) Banii furnizeaza servicii pentru oameni:
A. doar atunci cand produc dobanda

B. doar atunci cand sunt cheltuiti
C. doar atunci cand sunt economisiti
D. doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
121) Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani pentru
ca:
A. toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile

B. statul a decretat ca ele reprezinta banii
C. sunt amortizabile in aur
D. sunt amortizabile in argint
122) Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste dar M1 nu se modifica
D. M1 scade dar M2 nu se modifica
123) In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:
A. volumul de moneda aflat in circulatie a scazut

B. multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile
specifice
C. volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
124) Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau
monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea inflatie,
ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
A. PIB-ul nominal
B. PIB-ul real
C. nivelul preturilor
D. PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
125) Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita
controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la
care:
A. bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele

B. bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
C. firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile comerciale
D. imprumuta bani guvernul Statelor Unite
126) Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:
A. Rezerva minima obligatorie

B. Scaderea ratei dobanzii
C. Scaderea ratei inflatiei
D. Limitele maxime impuse de catre stat
127) Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:
A. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$

B. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
C. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
D. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
128) Politica keynesiana:
A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt

B. Reducerea cheltuielilor publice
C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor
guvernamentale
129) Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul
ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:
A. erau atractive
B. erau divizibile
C. erau durabile
D. erau transportabile
E. erau rare
F. indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
130) In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu
aproximativ:
A. 10%
B. 20%
C. 30%
D. 50%
131) Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:
A. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei

B. Scumpirea creditelor acordate de banci
C. Austeritatea politicilor guvernamentale
D. Distorsionarea preturilor relative
132) Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:
A. comercianti
B. banci
C. bursele de valori
D. agentii guvernamentale
133) Cursul valutar conventional:
A. este stabilit in mod liber pe piata

B. este similar paritatii metalice
C. este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi
factori economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi
D. se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
134) Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul
fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:
A. ratei de crestere a stocului de bani

B. ratelor dobanzii
C. cheltuielilor si taxelor de stat
D. profiturilor estimate
135) O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in
conditiile in care alte variabile raman constante, determina o crestere:
A. a (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1

B. pentru M1, dar nu si pentru M2
C. pentru M2, dar nu si pentru M1
D. atat pentru M1, cat si pentru M2
136) Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de bani
este reprezentata de:
A. operatiunile privind lichiditatea

B. operatiunile pe piata libera
C. operatiunile de discount
D. operatiunile privind rata dobanzilor
137) Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:
A. o directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)

B. o directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
C. o directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
138) Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
A. nu genereaza un „boom” artificial

B. are la baza cresterea economiilor reale
C. creste rata dobanzii de pe piata monetara
D. reduce rata dobanzii de pe piata monetara
139) Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca

managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt
intarzierile dintre:
A. inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

B. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
D. toate variantele de mai sus
140) Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si
vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte
cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice
S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400
lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:
A. inregistreaza o pierdere de 95.000 lei

B. inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
C. castiga 70.000 lei
D. castiga 95.000 lei
141) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o

decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
A. crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul
previzionat al titlurilor financiare
B. nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
C. nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')
142) Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:
A. depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec

B. bancnote
C. articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre stat

D. obligatiile institutiilor de incredere
1. Este o componentă a cererii agregate:
a. Cererea de consum
b. Cererea de locuri de muncă
c. Cererea de securitate
a. Cererea de asistenţă socială
b. Cererea de locuri de muncă
c. Cererea de investiţii
a. Cererea pentru echilibrarea balanţei externe (exportul net)
b. Cererea de ridicare a nivelului profesional
c. Cererea de securitate
4. Nu este o componentă a ofertei agregate
a. Oferta de bunuri de consum
b. Oferta de bunuri de capital
c. Oferta de forţă de muncă
5. Pe termen scurt, curba cererii agregate funcţie de venitul naţional este
a. Constantă
b. Crescătoare
c. Descrescătoare
6. Pe termen scurt, curba ofertei agregate funcţie de venitul naţional este
a. Constantă
b. Crescătoare
c. Descrescătoare
7. Pe termen scurt, echilibrul macroeconomic al cererii şi ofertei agregate presupune:
a. Cerere agregată = Oferta agregată
b. Cerere agregată = Oferta agregată + Variaţia stocurilor
c. Cerere agregată = Oferta agregată + Variaţia stocurilor + Exportul net
8. Nu este o componenta a cererii agregate:
a. Cererea de consum (public si privat)
b. Cererea pentru investitii
c. Cererea de forta de munca
9. Exportul net de capital reprezinta:
a. Capitalul externalizat de societatile straine
b. Diferenta dintre capitalul exportat (importuri de produse) si cel importat
(exporturi de produse)
c. Totalul creditelor externe acordate
10. Starea de dezechilibru a „cererii agregate inflationiste” se caracterizeaza prin:
a. Deficit bugetar
b. Balanta externa excedentara
c. Stocuri mari de produse
11. Politica cererii agregate, de diminuare a acesteia, presupune:
a. Stimulente pentru cresterea investitiilor
b. Reducerea cheltuielilor in economie
c. Stimularea consumului
12. Politica ofertei agregate ce vizeaza cresterea acesteia, presupune:
a. Stimulente pentru cresterea productiei
b. Cresterea indemnizatiei de somaj
c. Cresterea dobanzilor la credite
13. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:
a. Exporturile
b. Cheltuielile publice
c. Economiile
d. Investitiile straine
a. Exporturile
b. Impozitele si taxele
c. Cheltuielile publice
d. Investitiile straine
a. Exporturile
b. Cheltuielile publice
c. Investitiile straine
d. Importurile
16. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:
a. Economiile
b. Exporturile
c. Importurile
d. Taxele si impozitele
a. Economiile
b. Importurile
c. Investitiile
d. Taxele si impozitele
a. Economiile
b. Importurile
c. Taxele si impozitele
d. Cheltuielile publice
19. Determină fluxuri reale în economie
a. Investiţiile
b. Bunurile de consum
c. Exporturile
20. Determină fluxuri financiare în economie
a. Investiţiile
b. Bunurile de consum
c. Factorii de producţie
21. Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de
piaţă:
a. Realizarea echilibrului cerere-ofertă
b. Ocuparea deplină a forţei de muncă
c. Exportul de forţă de muncă excedentară
d. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate
22. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice în statele cu economie de
piaţă:
a. Realizarea echilibrului cerere-ofertă
b. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate
c. Asigurarea necesarului de modedă al economiei
d. Conservarea resurselor proprii
23. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice în statele cu economie de
piaţă:
a. Valorificarea superioară a resurselor interne proprii
b. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate
c. Asigurarea necesarului de modedă al economiei
d. Realizarea funcţiilor fiscale şi bugetare ale economiei
24. Realizările brute ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
25. Realizările brute ale companiilor româneşti pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
26. Realizările nete ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
27. Realizările nete ale companiilor româneşti sunt incluse în indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNN
d. VN
28. Realizările brute ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
29. Realizările nete ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
30. Atributul „net” al indicatorilor macroeconomici (PIN, PNN, VN) indică deducerea din
valorile brute a:
a. Taxelor şi impozitelor datorate statului
b. Amortizării capitalului fix
c. Valorii importurilor realizate
31. Atributul „intern” al indicatorilor macroeconomici (PIB, PIN) se referă la:
a. Apartenenţa naţională a companiilor incluse în calcul
b. Apartenenţa teritorială a zonei la care se referă indicatorul
c. Apartenenţa la Uniunea Europeană a destinaţiei produselor
32. Presiunea, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu:
a. Exces de cerere
b. Exces de oferta
c. Exces de concurenţă
33. Absorbţia, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu:
a. Exces de cerere
b. Exces de oferta
c. Exces de concurenţă
34. În teoria clasică a echilibrului macroeconomic, venitul realizat în economie se
distribuie integral la:
a. Consum
b. Consum şi investiţii
c. Consum, investiţii şi economii
35. În teoria clasică a echilibrului macroeconomic, investiţiile se finanţează în totalitate
din:
a. Veniturile populaţiei
b. Economiile populaţiei
c. Taxe şi impozite
36. În teoria echilibrului macroeconomic a lui Keynes, elementul determinant al
producţiei, preţurilor şi salariilor este:
a. Cererea agregată
b. Oferta agregată
c. Rata dobânzilor la credite
37. Este condiţie a echilibrului macroeconomic în teoria lui Keynes:
a. Cererea agregata = Oferta agregată
b. Retragerile din flux = Injecţiile în flux
c. a şi b
38. Consumul reprezintă:
a. Cheltuieli ale gospodăriilor
b. Cheltuieli ale firmelor
c. Părţi ale venitului, necheltuite
39. Economiile reprezintă:
40. Investiţiile reprezintă:
41. În ipoteza venitului absolut consumul şi economiile sunt influenţate de:
a. Nivelul de trai al populaţiei
b. Cultura şi stilul de viaţă
c. Venitul disponibil
42. Conform teoriei venitului absolut:
a. Consumul creşte în aceilaşi ritm cu venitul disponibil
b. Consumul creşte mai rapid decât venitul diaponibil
c. Consumul creşte mai lent decât venitul disponibil
43. Conform teoriei venitului absolut:
a. Economiile cresc în acelaşi ritm cu venitul disponibil
b. Economiile cresc mai rapid decât venitul diaponibil
c. Economiile cresc mai lent decât venitul disponibil
44. Conform teoriei „acceleratorului”, nivelul investiţiilor depinde de:
a. Evoluţia venitului naţional
b. Evoluţia taxelor şi impozitelor
c. Evoluţia preţurilor
45. Evaluarea economic- financiară a investiţiilor presupune:
a. Evaluarea fluxurilor financiare de investiţii
b. Evaluarea nivelului tehnic al investiţiilor
c. Evaluarea productivităţii muncii
a. Evaluarea nivelului tehnic al investiţiilor
b. Evaluarea rentabilităţii investiţiei
a. Evaluarea nivelului tehnic al investiţiilor
b. Evaluarea riscului investiţiei
48. Este un indicator al rentabilităţii investiţiilor:
a. Capacitatea de autofinanţare (CAF)
b. Randamentul investiţiei
c. Rata de rentabilitate a investiţiei
49. Este un indicator al rentabilităţii investiţiilor:
a. Valoarea actualizată netă (VAN)
b. Capacitatea de autofinanţare (CAF)
c. Randamentul investiţiei
50. Este un risc în investiţii:
a. Riscul de talie
b. Riscul de concurenţă
c. Riscul de creştere a preţurilor la produsele fabricate
51. Cererea agregată este mai mică decât oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
52. Cererea agregată este mai mare decât oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
53. Cererea agregată este echilibrată de oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
54. Cererea agregată este în scădere în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
55. Ciclurile economice determinate de decizii economice şi politice sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
56. Ciclurile economice determinate de variaţia stocurilor şi a inflaţiei sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
57. Ciclurile economice determinate de modul tehnic de producţie sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
58. Ciclurile economice determinate de decalarea ciclului consumului de cel al
investiţiilor sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
59. Nu este un factor de creştere economică:
a. Creşterea ofertei de forţă de muncă
b. Creşterea ofertei de capital
c. Creşterea randamentului factorilor de producţie
d. Creşterea inflaţiei
60. Este un factor de dezvoltare economică:
a. Creşterea ofertei de forţă de muncă
b. Îmbunătăţirea infrastructurii economice
c. Creşterea ofertei de capital
d. Îmbunătăţirea randamentului factorilor de producţie
61. Este un beneficiu al creşterii economice:
a. Dezvoltarea infrastructurii naţionale
b. Modernizarea economică şi instituţională
c. Creşterea nivelului de trai
b. Creşterea profiturilor firmelor
c. Modernizarea economică şi instituţională
b. Atracţia investiţiilor de capital
c. Reducerea şomajului
64. Este un beneficiu al dezvoltării economice:
b. Reducerea procentului de săraci
65. Este un beneficiu al dezvoltării economice:
a. Creşterea profiturilor firmelor
b. Modernizarea economică şi instituţională
66. Şomajul reprezintă:
a. Numărul persoanelor fară un loc de muncă
b. Excedentul ofertei de mună faţă de cererea de muncă
c. Procentul persoanelor care nu lucrează din totalul populaţiei
67. Şomajul creşte dacă:
a. PIB creşte peste nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
b. PIB scade iar productivitatea muncii şi populaţia activă rămân constante
c. PIB şi populaţia rămân constante iar productivitatea muncii scade
68. Şomajul creşte dacă:
b. PIB creşte iar productivitatea muncii şi populaţia activă rămân constante
c. PIB creşte sub nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
69. Şomajul scade dacă:
c. PIB şi populaţia rămân constante iar productivitatea muncii creşte
70. Şomajul scade dacă:
a. PIB creşte sub nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
c. PIB creşte sub nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
71. Situaţia peroanelor care nu lucrează ca urmare a utilităţii reduse a muncii, este
cunoscuta sub numele de :
a. şomaj natural
b. şomaj tranzitoriu
c. şomaj tehnologic
72. Situaţia in care, un salariat este disponibilizat ca urmare a restructurării profesiei, este
numită :
a. somaj tehnic
b. somaj structural
c. somaj tranzitoriu
73. Situaţia în care şomajul se datorează stocurilor nevândute de produse se numeşte:
a. somaj tehnic
b. somaj structural
c. somaj tranzitoriu
74. Reducerea saptamanii normale de lucru contribuie la :
a. creşterea somajului
b. reducerea somajului
c. nu influenteaza somajul
75. Scăderea vârstei minime de pensionare contribuie la :
76. Contractele de muncă cu timp parţial de lucru contribuie la :
77. Majorarea ajutoarelor sociale şi a pensiilor contribuie la:
c. nu influenţează şomajul
78. Promovarea liberei circulaţii a muncii în spaţiul european contribuie la:
c. descurajează munca
79. Inflaţia reprezintă:
a. Dezechilibru structural monetaro-material pe piaţă
b. Devalorizarea monedei naţionale
c. Scăderea puterii de cumpărare a banilor
80. Este o consecinţă a inflaţiei
a. Scăderea veniturilor populaţiei
b. Creşterea taxelor şi impozitelor
c. Creşterea durabilă a preţurilor
81. Este o consecinţă a inflaţiei
a. Deprecierea banilor neconvertibili în aur
b. Creşterea taxelor şi impozitelor
c. Scăderea preţurilor
82. Indicatorul preţurilor de consum IPC masoară :
a. Valoarea medie a preturilor de consum
b. Inflaţia
c. Creşterea economică
83. Este considerat un efect benefic al inflaţiei reduse:
a. Creşterea preţurilor
b. Descurajarea investiţiilor
c. Reducerea stocurilor
84. Este considerat un efect negativ al inflaţiei mari:
b. Eliminarea agenţilor economici necompetitivi de pe piaţă
85. Este considerat un efect benefic al inflaţiei reduse:
b. Eliminarea agenţiilor economici necompetitivi de pe piaţă
c. Descurajarea investiţiilor
86. Este considerat un cost al inflaţiei mari:
a. Favorizarea debitorilor în dauna creditorilor
b. Descurajarea investiţiilor
87. Stagflaţia este caracterizată prin:
a. Inflaţie rapidă şi creştere zero
b. Inflaţie moderatş şi uşoară creştere
c. Inflaţie şi creştere zero
88. Conceptul de creştere inflaţionistă se referă la :
a. crestere PIB peste cea a IPC
b. scadere PIB si crestere IPC
c. crestere PIB dar mai mica decât a IPC
89. Conceptul de creştere neinflaţionistă se referă la :
a. creştere PIB peste cea a IPC
b. creştere PIB si stagnare IPC
c. scădere PIB si crestere IPC
90. Balanţa externă de plăţi este:
a. Totalitatea tranzacţiilor de bunuri tangibile şi intangibile cu alte state
b. Totalitatea tranzacţiilor a agenţilor economici rezidenţi cu agenţii altor state
c. Totalitatea tranzacţiilor de capital cu alte state
91. Contul curent al unei ţări reprezintă:
92. Contul de capital al unei ţări reprezintă:
93. Situaţia în care o ţară realizează cele mai multe produse în condiţii superioare
celorlalte ţări se numeşte:
a. Avantaj abolut
b. Avantaj relativ
c. Avantaj comparativ
94. Situaţia în care o ţară realizează un produs în condiţii superioare altei ţări se numeşte:
a. Avantaj abolut
b. Avantaj relativ
c. Avantaj competitiv
95. Teoria avantajului comparativ a lui Ricardo determină nivelul exporturilor de cel al:
a. Importurilor
b. Costurilor de fabricaţie
c. Nivelului de trai al populaţiei
96. Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale:
a. Nivelul de dezvoltare economică şi de specializare în producţie
b. Orientarea politică a conducerii
c. Evoluţia preţurilor internaţionale
a. Nivelul de concurenţă economică
b. Diviziunea internaţională a muncii
c. Apartenenţa la un anumit grup economic
a. Nivelul de dezvoltare economică şi de specializare în producţie
b. Schimbările politice la nivel mondial
c. Situaţia de criză economică internaţională
99. Nu este un principiu de eficientizare a relaţiilor internationale:
a. Diversificarea economiei nationale pentru limitarea schimburilor
b. Definirea identitatii economiei nationale
c. Determinarea grupului economic cel mai accesibil
100. Nu este un principiu de eficientizare a relaţiilor internaţionale:
a. Definirea identitatii economiei nationale
b. Determinarea grupului economic cel mai accesibil
c. Concentrarea pe un singur partener strategic cu putere mare
101. Conform P.F. Drucker, nu este o tendinţă în economia mondială:
a. Separarea economiei produselor primare de cea a produselor industriale
b. Separarea producţiei de forţa de muncă
c. Diminuarea rolului capitalului uman
102. Este o consecinţă a tendinţelor actuale în economia mondială:
a. Creşterea ponderii materiilor prime în produsele manufacturate
b. Creşterea costurilor de productie
c. Cresterea mobilităţii forţei de muncă
103. Este considerată tendinţă actuală în comerţul internaţional:
a. Scăderea exporturilor mondiale
b. Globalizarea exporturilor
c. Scăderea ponderii ţărilor dezvoltate în comerţul mondial
104. Sunt considerate repere strategice ale dezvoltarii relatiilor economice actuale:
a. Eficienţa superioara a exportului de „stiinţă” faţă de cel de produse
b. Eficienţa în scădere a comerţului „invizibil”
c. Eficienţa în creştere a potenţialului natural
105. Gradul de integrare europeană în care sunt eliminate barierele economice dintre state
dar se pastrează restricţiile naţionale faţă de statele ne-membre, poartă denumirea de:
a. Zonă a liberului schimb
b. Uniune vamală
c. Piata comuna
d. Uniune economica
106. Gradul de integrare europeană în care se utilizeaza un sistem comun de taxe în raport
cu statele ne-membre, poartă denumirea de:
b. Uniune vamală
c. Piata comuna
d. Uniune economică
107. Gradul de integrare europeană în care sunt eliminate toate restrictiile de mobilitate a
forţei de muncă şi a capitalurilor între statele membre, poartă denumirea de:
b. Uniune vamală
c. Piaţă comună
108. Gradul de integrare europeana ce presupune politici economice comune pentru statele
membre, poartă denumirea de:
b. Uniune vamală
c. Piaţă comună
MACROECONOMIE
Teste - grilă
la un numar au fost indicatorii (enumerare + explicatii)
au mai fost 5 grile si 2 probleme. nu tin minte
si somajul a mai fost
5. Care dintre urmatoarele caracteristici nu corespunde modelelor economice?
6. Care dintre urmatoarele elemente nu este specific unui graphic?- c) mod calcul date
7. Care dintre urmatorii indicatori ce descriu dinamica preturilor are sfera de cuprindere cea mai mare la nivel
national
8. Care dintre indicatorii ce urmeaza este indicator absolute al variatiei agregatelor macroeconomice?
9. Care dintre urmatorii indicatori macroeconomici nu face parte din Venitul National
10. Care dintre urmatorii indicatori nu face parte din Valoarea Adaugata?
11. Care dintre urmatoarele efecte nu este generat de deprecierea cursului de schimb intr-o economie cu reguli
de schimburi flexibile?
12. Care dintre urmatoarele efecte este generat de cresterea cursului de schimb intr-o economie cu reguli de
schimb fixe.
13. Care este efectul pe care il are devalorizarea monedei nationale…
1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:

a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează în special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.
2. Produsul Intern Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;
d) veniturile obţinute în economie.
3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;
c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;
d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.
1
4. Care din următoarele nu se includ în PIB:
a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.
5. Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii efectuate.
6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea:

a) exportului net;
b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;
c) investiţiilor nete;
d) amortizării.
7. Venitul Naţional Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an;
c) veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui an.
8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile;
d) PNB minus amortizarea.
9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.
10. Venitul naţional nu poate depăşi:

a) PIB la preţul pieţei;
b) PNB la preţul pieţei;
c) PIB la preţul costului de producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie.
11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

a) venit obţinut din moştenire;
b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.
12. Venitul personal include:

a) profiturile societăţilor neindustriale;
b) b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori;
2
d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi.
13. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:

a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii;
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d) transferurile sociale.
14. VPD include:

a) venitul personal;
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobânzii.
15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

a) negativă;
b) egală cu zero;
c) pozitivă.
16. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor:
a) investiţii brute;
b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e) salariile.
17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată :

a) la preţuri curente;
b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.
18. PIB real se va calcula ca:

a) raportul dintre PIB nominal şi deflator;
b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;
d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.
19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

a) PNN şi PNB;
b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.
20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut de la125 la
150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte;
b) se va micşora;
c) va rămâne neschimbat;
d) nu poate fi calculat;
e) nu este corect nici un răspuns.
3
21. P.I.B. potenţial este definit prin:
a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.
22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

a) fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;
b) contracţiile periodice ale PIB;
c) creşterile periodice ale PIB.
23. Fazei relansării economice îi corespunde:

a) reducerea investiţiilor;
b) micşorarea colectărilor impozitare;
c) creşterea PIB-ului;
d) creşterea deficitului bugetar.
24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică:
a) reducerea şomajului;
b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;
c) reducerea preţurilor.
25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

a) investiţiilor private;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.
26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:
a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.
27. Care din indicatori este prociclic?

a) profiturile firmelor;
b) mărimea exporturilor;
c) mărimea şomajului;
d) deficitul bugetului de stat.
28. Care din indicatori este contraciclic?

a) volumul vânzărilor de bunuri;
b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.
29. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a fost încheiat un
contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la:
a) creşterea ratei ocupaţiei;
b) scăderea ratei ocupaţiei;
c) nu va schimba gradul de ocupare;
4
d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.
30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal;
b) creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie:
a) vor beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.
32. Şomajul este rezultatul:

a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.
33. Rata şomajului efectiv reprezintă:

a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.
34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

a) în economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil;
d) răspunsul corect lipseşte.
35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează:

a) şomajul fricţional;
b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.
36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor:
a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.
37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:

a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.
38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant;
5
d) şomajul structural este de scurtă durată;
e) nici o variantă corectă.
39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

a) PNB real;
b) PNB nominal;
c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.
40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

a) rata naturală a şomajului;
b) rata şomajului ciclic;
c) venitul naţional al ocupării totale;
d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.
41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural:
a) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.
42. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate adopta
una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.
43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.
44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor anului
precedent;
c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului curent.
45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează ofertei
agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune monetara;
b) o creştere a preţului petrolului;
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor.
46. Stagflaţia este situaţia:
6
a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;
b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;
c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.
47. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
a) stocurilor monetare ale populaţiei;
b) ratei nominale a dobânzii;
c) ratei reale a dobânzii.
48. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va fi egală rata
reală a dobânzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .
49. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii. Dacă i-ar
depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual.
Ce sfat îi veţi da studentului?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să facă economii.
50. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri o dobîndă în
mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să le depună la bancă.
51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:
a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.
52. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm:
a) a.) cererea agregată;
b) oferta agregată.
53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.
54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă

a) verticală;
b) orizontală;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.
55. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat în
microeconomie sunt noţiuni:
a) identice;
7
b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un răspuns corect.
56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
g) nici o variantă corectă.
57. Component al cererii agregate nu sunt:

a) achiziţiile publice;
b) cheltuielile investiţionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.
58. Curba cererii agregate exprimă:

a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional;
d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional.
59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii;
b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;
c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;
d) există o mai mare ofertă nominală de bani.
60. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii agregate spre
dreapta :
a) o creştere a nivelului general al preţurilor;
b) o reducere a ofertei de monedă;
c) o creştere a cheltuielilor publice.
61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează:

a) în stânga;
b) în dreapta.
62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:

a) apare investiţia nedorită în stocuri;
b) dispare investiţia în stocuri;
c) investiţia în stocuri rămâne constantă.
63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;
c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.
8
64. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:
a) posedă o pantă pozitivă;
b) posedă o pantă negativă;
c) este orizontală;
d) este verticală.
65. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o
creştere în:
a) volumul de producţie;
b) venit;
c) preţuri.
66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

a) există şomaj ciclic şi structural;
b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă;
c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului;
d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului.
67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:

a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;
b) creşterea ofertei de bani;
c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;
d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul şomajului.
68. Cheltuielile de consum reprezintă:

a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în perioada curentă;
b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;
69. Consumul este condiţionat de creşterea:

a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) înclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale.
70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:

a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate răspunsurile sunt greşite.
71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:

a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu
venitul disponibil.
9
72. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y, ca rezultat a
avut loc:
a) micşorarea economiilor populaţiei;
b) creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.
73. Consumul autonom este cel care:

a) depinde de preţurile bunurilor de consum;
b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite bunuri;
c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.
74. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:

a) depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
75. Micşorarea economiilor ne arată că scade:

a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.
76. Înclinaţia marginală spre economisire este:

a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;
d) nici o variantă corectă.
77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:

a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b) cheltuielile legate de factorul capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare.
78. Investiţiile globale brute sunt:

a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.
79. Investiţiile nete includ:

a) construcţia depozitului pentru producţia finală;
b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară;
c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.
80. Micşorarea ratei dobânzii duce la:

a) creşterea investiţiilor;
b) diminuarea investiţiilor;
c) creşterea economiilor naţionale;
d) micşorarea economiilor naţionale.
10
81. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale măreşte rata
dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor?
a) se va micşora;
b) se va mări ;
c) nu se va schimba.
82. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor:
a) o scădere în rata dobînzii;
b) o creştere în cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o creştere a importului;
e) progresele tehnologice.
83. O creştere a impozitelor presupune:

a) o deplasare în jos a funcţiei de consum;
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.
84. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:

a) investiţiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
d) economiilor naţionale.
85. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:

a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;
c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.
86. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:

a) mărimea ofertei agregate;
b) mărimea cererii agregate;
c) masa impozitelor colectate în buget;
d) nici un răspuns nu este corect.
87. O schimbare în cheltuielile publice:

a) nu afectează curba cererii agregate;
b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate;
c) deplasează curba ofertei agregate;
d) deplasează curba cererii agregate.
88. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:

a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
89. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:

a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;
11
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.
90. La stabilizatori automaţi se referă:

a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător;
b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;
c) taxele vamale şi accizele;
d) nici un răspuns nu este corect.
91. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:

a) modificarea achiziţiilor publice;
b) reglementarea ratei dobânzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.
92. Politica fiscală stimulatoare presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
93. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:

a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie;
b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.
94. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) nici un răspuns nu este corect.
95. Politica fiscală restrictivă presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
96. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:

a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.
97. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120 mil.lei. Dacă
înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile naţionale?
a) se vor micşora cu 36 mil.lei;
b) se vor micşora cu 84 mil.lei;
c) se vor micşora cu 120 mil.lei;
d) se vor majora cu 36 mil.lei;
e) se vor majora cu 84 mil.lei;
f) se vor majora cu 120 mil.lei.
12
98. Moneda reprezintă:
a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b) mijloc de plată oficializat în ţara dată;
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;
99. Prin cerere monetară se înţelege:

a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.
100. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:

a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;
b) scade din motive de speculaţie;
c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.
101. Cererea monetară creşte când:

a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobânzii creşte;
d) rata nominală a dobânzii scade.
102. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:

a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
c) Instituţiile publice.
103. Oferta monetară depinde de:

a) rata dobânzii la credite bancare;
b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.
104. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:

a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c) rezervele bancare şi rata dobânzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.
105. Oferta de bani va creşte dacă:

a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii;
b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
c) statul va emite obligaţiuni;
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.
106. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:

a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.
13
107. Creşterea ratei de refinanţare duce la:
a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.
108. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) creşterea ratei dobînzii;
d) reducerea ratei dobînzii.
109. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:

a) majorării bazei monetare;
b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.
110. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:

a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS;
c) ridică taxa rescontului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
e) sunt corecte răspunsurile b şi c.
111. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :

a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.
112. Panta curbei LM devine abruptă când:

a) politica monetară este eficientă;
b) politica monetară este ineficientă;
c) politica fiscală este eficientă;
d) politica fiscală este ineficientă.
113. Creşterea ofertei monetare va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.
114. Creşterea cheltuielilor publice va determina:

b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
115. Majorarea impozitelor va determina:

14
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
116. Mica economie deschisă semnifică:

a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.
117. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus
cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă:
a) consum naţional;
b) export net;
c) export;
d) import.
118. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net :
a) deprecierea monedei naţionale;
b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei străine;
d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.
119. Balanţa comercială reprezintă:

a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;
b) exportul şi importul de bunuri şi servicii;
c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.
120. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:

a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat;
c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo.
121. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:

a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;
c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.
122. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:

a) scumpirea relativă a bunurilor de import;
b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c) creşterea exportului net.
15
16
PROBLEME
1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul tabel

mld. u.m.
1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN ?
4. Impozite indirecte 410,2
5. Plăţi de transfer 28,3
6. Dotaţii (subvenţii) 2,5
7. Venitul naţional ?
8. Veniturile corporaţiilor 273,2
9. Plăţile nete pentru dividende 450,2
10. Plăţi pentru asigurarea socială 481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In formă de dobândă 610,7
13. Dividende 112,3
14. Venit personal ?
15. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile 614,5
16. Venit personal disponibil ?
2. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii Mld. u.m.
1. Procente încasate pentru credite 17
2. Investiţii private brute 70
3. Salariile 290
4. Profiturile corporaţiilor 131
5. Impozite indirecte, plăţi de transfer, plăţi neimpozabile 34
6. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate 27
7. Exportul net 12
8. Achiziţii guvernamentale 98
9. Investiţii nete private 52
10. Venituri pe proprietate 32
11. Dotaţii întreprinderilor de stat 4
12. Transferuri către populaţie 25
13. Cheltuieli de consum 288
Calculaţi :
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.
2) Produsul Naţional Net.
3) Venitul naţional.
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.

Metoda cheltuielilor
17
PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472
Xn=X-Import
Metoda veniturilor
Dob+salarii+renta+profit
PNB=27+290+131+17+32=497
2) Produsul Naţional Net.
PNN=PNB-A =497-18=479
A=I-In=18
3) Venitul naţional
PNN-Impozite nete. =479-34=445
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=34

Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
2. Asigurarea socială plătită de întreprinderi 240
3. Asigurarea socială plătită de lucrători 32
4. Transferuri pe venit 24
5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 40
6. Dividende nete 160
7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenţii 4
9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
3) Venitul Personal Disponibil.

PNB=1000
PNN=PNB-A=980
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=76
VN==PNN-Impozite indirecte nete=904
VP=VN-Vi+Transf=928
VPD=VP-Impozit=888

Indicatorii u.m.
- PNB 6200
- investiţiile brute 750
- investiţiile nete 680 .
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
18
- dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490
- subvenţii 60
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.=PNN+A PNN=PNB-A=6200-70=6130
A=Investitii brute –Investitii nete=70
2) Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete. =6130-270=5860

Impozite undurecte nete= Impozite indirecte –Subventii=330-60=270
VPD=VP-Impozit=5180
VP=VN-Vi+Transf=6000
5. Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au constituit 2600 u.m.,
cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570 u.m., amortizarea - 370 u.m.
Determinaţi:
1) Produsul Naţional Net;
2) Mărimea investiţiilor;
3) Volumul importului.
PNN=PNB-A=7630
Investitii=0
Importul=X-Xn=445
6. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 2800
u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m
2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340
Xn=Ex-Imp
3 Ib=In+A
In=Ib-A=2480-170=2310 u.m
4. PIB=G+C+Ib*Xn
Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480
7. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m., excedentul
bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
19
1. PNN.
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
4. Venitul disponibil al menajelor.
5. Economiile menajelor.
PNN=PNB-A
Ib=In+A
A=Ib-In=1000-800=200u.m
PNN=5000-200=4800u.m
PIB=C+G+Ib+Xn
Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u.m
Ib=In+A
A=200u.m
VPD= VP – Ipoz.pe venit
VP=VN-V fac.+ Transferuri
8. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 4600 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m., amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor.
2. Volumul importului.
3. PIN.
Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m
Imp=Ex-Xn=570-125=445u.m
Xn=Ex-Imp
PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m
9. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele
pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade.
2. PIB real pentru anul „n”.
3. Indicele de deflaţie.
1PIBn=∑Pi*Qi
n-1
PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=50
n
PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=100
2PIBr=PIBn/IP;
IP=∑Pi*Q0/∑P0*Q0-indicile Laspeyres
IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1,5
PIBr=PIBn/IP=100/1,5=66,7
3D=PIBn/PIBr*100-indicile de deflatie(Paashe)
D=100/66,7*100%=150%
20
10. Completaţi tabelul:
Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u.m. Indicele de deflaţie
1 6720 6200 1,084

2 5634 5200 1,0835

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u. m. Indicele de deflaţie
1 3720 2200 1,691
2 2400 1,667

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u..m. Indicele de deflaţie
1 4820 4200 1,1476
2 4600 1,1480
13. Populaţia în vârstă de muncă a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului efectiv.
14. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):

2000 2009
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Numărul şomerilor
Rata şomajului
Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2009.

2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2009 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă?
15. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă. calculaţi rata şomajului.
16. Iniţial numărul celor ocupaţiconstituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil. persoane. După o
lună, din numărul celor ocupaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil şomeri înregistraţi au încetat să
caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.
21
17. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 % în 2007 şi
4,8 % în 2008, PIB efectiv în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB efectiv de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.
18. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activă în condiţiile
ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
(mlrd.u.m.)
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,5
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007 şi 2008:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
2. Rata şomajului, aplicând legea lui Okun.
19. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic, dacă PIB efectiv a constituit 600 mil.u.m.?
20. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2009 (anul de bază – 2005)
Denumirea Q P (u. m.)
2005 2009
Rochii 1 10 25
Pantofi 25 0,55 2
Caiete 12 2 7
Manuale 6 12 30
Pantaloni 3 12 25
Ciorapi 5 0,20 1,2
21. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul natural 5,4%,
rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips,
calculaţi rata efectivă al inflaţiei.
22. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).

Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului ciclic dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.
23. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent Y= 3 270 –
3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
22
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.
24. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum spre economii
600
800
1000
1200
1400
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.
25. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei.
Calculaţi venitul naţional.
26. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..Să se calculeze PIN anticipat pentru anul
viitor.
27. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în
următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale
în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul
viitor.
28. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?
29. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este echilibrat,
cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
30. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul naţional
corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile I= 0,05Y+85,4,
achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.
31. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).

Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.?
23
32. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit
să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre
consum.
33. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar înclinaţia
marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile
guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
34. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia marginală spre
consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru
ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante), pentru
ca economia să atingă starea de echilibru?
35. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.; cheltuielile
publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
1. Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
36. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
37. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile guvernamentale
307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru, însă
capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum statul trebuie să schimbe
valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a
capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?
38. Se dă: C=0,8Yd, t=0,25, I=3000-100r, G=2000, Y=180N-N2 (funcţia de producţie). Să se afle rata dobânzii
de echilibru, venitul de echilibru, când N=100.
39. Considerăm o economie, în care există un sector public şi în care funcţia de consum este:
C=1500+0,75(Y-T). Investiţia constituie 1500 u.m., iar cheltuielile publice – 1000 u.m. cu bugetul public
echilibrat. Să se calculeze:
1) Venitul de echilibru;
2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cît ar trebui să crească cheltuielile publice, dacă
acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică?
40. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Calculaţi cererea monetară totală în
baza datelor tabelului.
Rata anuală a Cererea de monedă Cererea
dobânzii, % pe motiv speculativ monetară totală
14 30
13 50
12 70
11 90
24
10 110
9 130
8 150
Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobânzii de echilibru. Determinaţi rata dobânzii
de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m., se reduce până la 450
mlrd.u.m.
41. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
42. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobânzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
43. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m., importul de
bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m., venituri plătite
investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.m., veniturile ţării
din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m., ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m.,
intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..
Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;
25
3. Soldul balanţei de plăţi.
44. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
1) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
2) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la
nivelul de echilibru al venitului?
3) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar
asupra balanţei de plăţi?
45. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C=50 + 0,8 Y
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Consumul şi economiile
3. Soldul bugetar.
4. Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.
26
27
c Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

!

Ê

Ê

Ê "

# Ê

Ê

Ê "

Ê "

Ê

Ê

$ Ê

Ê

Ê

Ê

% Ê &

!

Ê

Ê

Ê

c' Ê(

Ê

Ê

)
Ê

Ê

cc Ê*

Ê

+

,
Ê

Ê

Ê

c Ê-
"

"

Ê "

Ê "
Ê "

c Ê

Ê

Ê

Ê

c Ê.

Ê

Ê

Ê

c Ê.

Ê

Ê

Ê

Ê

c Ê
"

Ê

Ê

Ê

Ê

c# Ê-

!

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

c$ Ê&

*

Ê

"

Ê !

Ê !

"

Ê

Ê !

c% Ê/

!

' Ê0

!

Ê

Ê

Ê

c Ê1

Ê

!

Ê

Ê

Ê

Ê1

Ê

!

Ê

Ê

Ê

Ê/

Ê

Ê

Ê

Ê&

Ê

Ê

Ê

Ê-

Ê -2

-2
Ê -2

-2
Ê -2

-2

Ê-2
Ê

3

Ê

Ê

3

# Ê4

Ê

Ê

Ê

5555

$ Ê

-2
'''6
Ê

'''
Ê

Ê

Ê

% Ê.

' '''

-

Ê -2 /

42 -

Ê 42 /

-2 -

Ê -4 /

44 -

' Ê/

Ê

Ê

Ê

c Ê

Ê

Ê

Ê

"

Ê-

!

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê1

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê*

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

# Ê-

"

!

Ê !

Ê !

Ê !

Ê !

$ Ê- !

!

Ê !

Ê !

Ê !

Ê !

Ê !

% Ê-

Ê !

Ê !

Ê !

Ê !

' Ê

!

Ê !

Ê

Ê

Ê

c Ê!

Ê
Ê

Ê
Ê

Ê

Ê "

Ê "

Ê*

Ê

Ê "
Ê

Ê "

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê*

Ê

Ê

Ê

Ê*

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

# Ê-

Ê "

Ê

Ê

Ê

Ê

$ Ê

+

,

3
Ê "

Ê

Ê

Ê

% Ê-

"

Ê

!

Ê

!

Ê

' Ê

Ê
Ê

Ê !

Ê
Ê

c Ê

Ê
Ê

Ê !

Ê
Ê

Ê

"

Ê

Ê !

Ê !

Ê

Ê

Ê

Ê !

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê !

Ê

Ê

Ê

"

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

# Ê&

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

$ Ê&

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

% Ê

c Ê -27

Ê 427

Ê .47

' Ê1

Ê 42

Ê 42

Ê 42 7

c Ê8

Ê

Ê

Ê

!

Ê

Ê

Ê

Ê !

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê8

Ê
!

Ê

4
&
Ê

Ê

Ê

Ê-

Ê

Ê

"

Ê

Ê

Ê

Ê-

"

Ê

Ê

Ê

# Ê&

Ê
"

Ê

"

Ê

Ê

$ Ê

Ê

"

Ê

Ê

% Ê&

Ê

!

Ê

!

Ê

Ê

Ê

#' Ê

Ê

'3c''
Ê

'3'
Ê

Ê

#c Ê1

Ê "

Ê

Ê

Ê
Ê
# Ê-

Ê

Ê

Ê

Ê

42
.4
# Ê-

Ê

Ê

Ê

Ê

42
.4
# Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

# Ê-

Ê
Ê 9
Ê 9

Ê /

# Ê-

"

Ê /

Ê /

Ê -

Ê &

Ê -

## Ê- "

Ê

Ê &

Ê

Ê &

#$ Ê-

Ê

Ê &

Ê &

Ê &

#% Ê

:

;

Ê

Ê

Ê

$' Ê

Ê <

Ê .

Ê &

$c Ê

Ê

Ê

Ê

Ê 8

$ Ê

Ê 8

Ê &

Ê 8

3

$ Ê/

Ê

Ê

Ê

Ê

$ Ê*

Ê 9 !

Ê =

Ê ="
Ê 1

Ê 1

$ Ê*

Ê 9

Ê =

Ê ="
Ê 1

Ê 1

$ Ê

Ê

Ê -
6666
Ê

Ê

Ê &

"
$# Ê-

Ê &

Ê &

Ê & !

Ê &

$$ Ê
3

Ê

Ê

Ê

$% Ê-

Ê &

Ê &

Ê &

Ê &

%' Ê&

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

%c Ê&

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

% Ê& !

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

% Ê&

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

% Ê&

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

1. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de impozitare in
cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori
de cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca cererea agregata este neadecvata, politica
fiscala ar deveni:
a. un mult mai eficient instrument pentru influentarea alegerilor
2. Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele excedentare ale
bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani este:
a. achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
3. Recesiunile se produc atunci cand:
a. sunt interpretate gresit semnalele date de pret
4. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si cantitatea
de rezerve monetare ceruta de populatie:
a. este posibil sa difere in mod subsantial
5. Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela ca:
a. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani aflata in circulatie
6. Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de bani este
reprezentata de:
a. operatiuni pe piata libera
7. Inflatia este:
a. o politica a autoritatilor monetare
8. Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara a se
confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru deoarece guvernul
federal:
a. Are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea mijloace cu care sa
achite datoriile
9. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
a. Banii respectivi sunt scosi din circulatia economica
10. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
a. Ponderea fluxurilor de export generate de tarile dezvoltate, in totalul exporturilor mondiale, este
in scadere
11. In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:
a. Volumul de moneda aflata in circulatie a scazut
12. Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:
a. Obligatiile institutiilor de incredere
13. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:
a. Diminuarea cerintelor privind rezervele legale
b. Achizitionarea de obligatiuni de la stat
c. Extinderea creditelor pentru bancile comerciale
d. Oricare din metodele enumerate mai sus
14. O politica fiscala contraciclica va produce:
a. Deficite atunci cand scade PIB
15. Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:
a. Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica monetara

reductionista, care au facut inevitabila criza.
16. Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat de:
a. depozite verificabile
17. In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care populatia in afara
varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1 milion reunta la cautarea unui loc de
munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:
a. Numarul somerilor este 630.000 de persoane
Rationament:
Rata somaj = Nr. someri/Pop. activa *100
7% = Nr. someri/9.000.000 *100
Nr someri = 0,07*9.000.000 = 630.000 persoane
18. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca managementul
cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt intarzierile dintre:
a. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia
b. Inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme
c. Recunosterea problemei si actiunea de solutionare a cesteia
d. Toate de mai sus
19. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un computer cum
variaza agregatele monetare?
a. Nici M1, nici M2 nu se modifica
20. Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor produce:
a. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
21. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de bani reala detinuta de populatie:
a. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale

22. Care din urmatoarele intrebari este falsa?
a. Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara, deoarece producerea
pentru export determina costuri suplimentare
23. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si vinde 700
actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte cu scadenta la 6 luni. In
momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al
actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor
operatiuni:
a. castiga 95.000 lei
Rationament: 500 * (250-200)=25.000
700 * (500 – 400) = 70.000
Castiga deoarece cursul de la vanzare este mai mic: 25.000+70.000=95.000 lei
24. In sistemul formelor regionale de comert liber:
a. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor serviciilor si a factorilor de productie- capital
si munca
25. Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o probabilitate mica
de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:
a. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie aprobate este
prea lent si devine prea subiectul unor tensiuni conflictuale
26. Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord asupra
rolului adecvat al statului in economie este:
a. Cat de bine functioneaza pietele?
27. Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca
managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele intarzieri dintre:
a. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia
b. Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
c. Aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme
d. Toate variantele de mai sus
28. Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute anterior de
catre populatie:
a. Mareste rezervele bancilor comerciale
29. Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean asigura
livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o
aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in
lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca
pretul minim la care comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul
in lire sterline a:
a. 350 USD
Rationament:20% * 500 = 100
500 + 100 +100 = 700
70 * 5 = 350
30. Politica keynesiana:
a. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
31. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:
a. Banci
32. Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:
a. Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor financiare

disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de derularea acestora
33. Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
a. Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot fi oferite decat de persoane
cu pregatire superioara sau de calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan
local, cum ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc
34. Capitalul real:
a. Se valorifica in procesul de productie
35. Politicile anti-inflationiste:
a. Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
36. Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in medie la:
a. 19%
37. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:
a. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
38. Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel mai
convingator este probabil acela ca:
a. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constange politicile
39. Termenul „politica fiscala" inseamna:
a. Manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala
40. Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:
a. Inflatia
41. O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in conditiile in care
alte variabile raman constante, determina o crestere:
a. Atat pentru M1, cat si pentru M2
42. Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii relevante
in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea efecte complete
asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?
a. Faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de mult sau cat de putine informatii
sunt puse la dispozitia publicului
43. Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o doresc:
a. Sa o detina
44. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
a. Sa consume mai mult decat au economisit
45. Somajul frictional:
a. Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a identifica un altul, mai
bine platit
46. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
a. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen scurt
47. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii
guvernelor, pentru ca:
a. Utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul comertului
48. In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in timp ce
valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala prezinta o rata de
acoperire de:
a. 80%
Rationament:
Rata de acoperire= Valoarea exporturilor/Valoarea importurilor * 100
Rata de acoperire = 7,200/9.000 * 100 = 80%
49. Conform manualului, capitalismul global:
a. Este un sistem economic si politic
50. In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu aproximativ:
a. 30%
51. Banii:
a. Reprezinta un mijloc de schimb general accepatat
52. Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:

a. Dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de economii ale
clientilor
53. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani prin:
a. Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
54. Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui declin
economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive pentru ca:
a. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea cu imprumut din
rezervele lor
55. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare, cu

scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde unei rate a
dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani:
a. 30.000 lei
56. O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca:
a. O incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
57. Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii lungi si
profunde din anii 1929-1933:
a. Au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale
58. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii rata
infaltiei pe cele trei luni a fost de:
a. 6,12%
Rationament: (1+0,02)^3 = 1,0612 *100 = 106,12 – 100 = 6,12%
59. Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:
a. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie aprobate este
prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
60. Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:
a. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
61. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
a. Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
62. Politicile economice de stat reflecta foarte clar
a. Interesele celor aflati la putere
63. Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de moneda.
Aceasta masura are drept consecinte:
a. Apare inflatia
64. Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera
urmatoarele masuri:
a. Stimularea investitiilor, publice si private deopotriva
65. Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada
nedeterminata?
a. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale
66. O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru:
a. Venit
67. Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:
a. O directie ascendenta ( o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
68. Legea lui Okun spe ca:
a. Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
69. Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:
a. Cresterea productiei
70. Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:
a. Apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
71. O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:
a. Oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante medii mai mari
in conturile lor bancare
72. Operatiunile cu prima simpla „a la hausse"
a. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea contractului in

functie de situatia existenta la termenul de scadenta
73. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
a. Bancile creeaza moneda prin acordarea de noi credite
74. Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:
a. Un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade de timp
75. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:
a. Rezerva minima obligatorie
76. Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:
a. M1 creste
77. In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii, rata inflatiei pe
cele trei luni a fost de:
a. 12,4%
78. Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea de bani
pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:
a. Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii astfel incat sa
poata genera instabilitate economica
79. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-o
democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:
a. Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este posibil din punct de
vedere politic
80. Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat era:
a. Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut de monede
81. Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit intr-un cont
de economii:
a. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
82. Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau monetara
pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea inflatie, ele trebuie sa fie
capabile sa influenteze:
a. Pib-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
83. Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:
a. Distorsionarea preturilor relative
84. Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in conditiile in
care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale, dar:
a. Bancile comerciale doresc sa creasca numerul imprumuturilor acordate
b. Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
c. Cererea de bani a populatiei a crescut
d. Toate variantele sunt corecte
85. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si ofertei de
munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
a. Procesul de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
86. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se numea:
a. Bilet de banca
87. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de consum format
din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si
servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a
preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de
3%, calculati rata inflatiei.
a. 5,8%
88. Detinatorul de actiuni are dreptul:
a. De a obtine dividend
89. Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta actiune
este:
a. Flexibilitatea care insoteste licgiditatea
90. Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care nu dispune
de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati suplimentare:
a. Si rezerve excedentare
91. Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent din
depozitele lor:
a. Autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea stocului de bani
92. Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este denumita:
a. Rata de discont
93. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul ca mijloc
preferat de schimb pentru ca aceste metale:
a. Erau divizibile
b. Erau transportabile
c. Erau durabile
d. Erau rare
e. Toate
94. Detinerea de rezerve de bani:
a. Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit
95. Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile pentru
inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:
a. O rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
96. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit?
a. M1 si M2 scad
97. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
a. Populatia somera si populatia activa
98. Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:
a. Publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri
99. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o decizie
favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
a. Nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii
100. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea de:
a. A le constrange capacitatea de a crea bani
101. Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:
a. Acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
102. Politica anti-inflationista presupune:
a. Abandonarea expansiunii monetare
103. In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele comerciale" sau
recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:
a. Sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
104. Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem sa
creeze:
a. Mai mult de un dolar sub forma de bani noi
105. Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:
a. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale
106. Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:
a. Barterul
107. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la termen cum
variaza agregatele monetare?
a. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
108. Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita controlul asupra
sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la care:
a. Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele
109. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:
a. M1 scade dar M2 nu se modifica
110. Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?
a. Extinderea creditarii, neinsotita de a crestere a economiilor, alimenteaza cresterea investitiilor in

afaceri neprofitabile
110. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?
a. acceptabilitatea
112. Echilibrul monetar determina stabilitatea:
a. Puterii de cumparare
113. Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a impiedica
falsificarea lor si:
a. Promiteau sa plateasca o suma anume de moneda metalice la cerere
114. Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?
a. Banca Nationala a Romaniei
115. Bancile comerciale creeaza bani:
a. Facand imprumuturi
116. Cursul valutar conventional:
a. Este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi factori economici,
politici, sociali si institutionali, interni si externi
118. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie reprezinta
doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata a somajului este de:
a. 7,8%
Rationament: Re=6,2-0,5 (100 – 96,8)
Re = 6,2 + 1,6 = 7,8%
119. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul fluctuatiilor
nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:
a. Cheltuielilor si taxelor de stat
120. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:
a. De la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar
121. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt pensionari si
3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca, nu au loc de munca, iar
dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza atunci:
a. Populatia ocupata este de 15.000.000
122. Banii furnizeaza servicii pentru oameni:
a. Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
123. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
a. Banca Centrala
124. O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca preturile vor
scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
a. Bani
125. Rata solicitata a rezervelor:

a. Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
126. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:
a. Prin care se imprumuta bancile intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului si
deficitului de lichiditati bancare
a. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
128. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:
a. Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
129. Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul economiei,

cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:
a. Deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza initiativele Bancii
Comerciale
b. Deoarece la nivel general se accepta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective, care s-ar putea afla
in conflict
c. Deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a ofertei de bani la un
moment dat
d. Deoarece nu exista un acord complet refiritor la mijloacele pe care Banca Centrala ar trebui sa le
utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
e. Toate
130. Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:
a. Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii destabilizatoare privind bugetul
131. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind lucrurile) daca
ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera ca:
a. Bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea lor legala pe
parcursul recesiunii
132. Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost aceea ca:
a. Deficitele sunt bune pentru economie
133. Echilibrul monetar reprezinta :
a. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
134. Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:
a. Este posibila sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina
b. Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina
c. Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
d. Toate
135. Expansiunea monetara:
a. determina cresterea ratei somajului pe termin scurt
Grile
1. Marea Criza din anii 1930 a fost mai grava si mai indelungata in:
a. SUA
2. Prin programul sau Keynes propunea:
a. O politica fiscala care sa duca la bugete echilibrate in fiecare an
3. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata de:
a. scaderea ratei inflatiei
4. Inflatia este generata de:
a. banca centrala care injecteaza prea multi bani in economie
5. Distorsionarea sistemului preturilor relative este o consecinta a:
a. Scaderii artificiale a ratei dobanzii
6. Sursa inflatiei se gaseste in:
a. reducerea artificiala a ratei dobanzii de catre autoritatile monetare
7. Atat timp cat individul prefera castigurile salariale suplimentare timpului liber, atunci:
a. Avem de-a face cu un efect de venit negativ
8. Cand rata dobanzii scazuta in mod artificial incepe sa creasca oamenii de afaceri constata:
a. ca inregistreaza costuri si pierderi economice mari
9. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
a. In comertul international, tendinta este de crestere a nivelului protectiei medii in cazul economiilor
in dezvoltare
10. Cand pretul capitalului scade:
a. Costul productiei scade, ducand la scaderea ofertei de bunuri si implicit la scaderea cantitatii
cerute de forta de munca ceea ce se numeste efect de scara negativ.
11. Riscul investitiilor in hartii de valoare
a. este rezultatul incertitudinii pe care o presupune anticiparea fluxurilor de venituri viitoare
12. Sa presupunem ca vi se aproba cererea pentru un credit de 500 de dolari, iar ofiterul de credite
intocmeste un borderou de depunere pe numele dumneavoastra, pe care il semneaza si il inmaneaza
casierului bancii. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata?
a. banca a creat cei 500 de dolari pe care vi i-a imprumutat

13. Pe piata financiara secundara:
b. se tranzactioneaza titluri de valoare pe termen lung emise anterior
14. O persoana se incadreaza in categoria someri daca:
a. Ramane fara loc de munca si se afla in cautarea unui alt serviciu
15. Politicile fiscale si monetare contractioniste:
a. Vor influenta productia si ocuparea fortei de munca mai repede decat vor determina modificarea
nivelului preturilor
16. Decalajul de timp dintre masurile de politica monetara sau fiscala si efectele lor:
a. nu reprezinta o constanta care poate fi masurata
17. Specializarea internationala si schimbul:
a. ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de scara
c. cresterea ratei rezervelor obligatorii
19. Pe piata muncii, raporturile dintre vanzatori si cumparatori:
a. Sunt reglementate prin acte normative si acorduri incheiate intre exponentii intereselor
angajatilor, angajatorilor si uneori si ale puterii publice
20. Actiunea reprezinta:
c. un activ financiar cu venit fex
21. O consecinta a recesiunii este aceea ca:
a. Se va inregistra o incetinire neintentionata a ritmului de crestere economica
23. Convingerea ca banii trebuie sa aiba o justificare pentru a avea valoare ridica intrebarea ce
anume se afla in spatele justificarii pentru a oferi aceasta valoare. Care afirmatie din urmatoarele nu
este adevatara?
a. stocul de aur existent la Banca Nationala justifica valoarea banilor
24. Echilibrul monetar determina:
a. Stabilitatea preturilor
25. Cotarea directa:
a. este data pentru o unitate sau 100 unitati in moneda straina, transformate in suma
corespunzatoare in moneda nationala
26. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
a. comertul este principala componenta a relatiilor internationale

27. Emigrarea:
a. Poate fi considerata benefica, in momentul in care economia se afla in situatia de subocupare, dat
fiind faptul ca aceasta poate contribui la diminuarea presiunii si dezechilibrului pe piata muncii
28. Pe piata financiara se efectueaza tranzactii cu:
29. Protectionismul:
a. modifica raportul de schimb si avantajele comparative
30. Printre cauzele somajului se inscriu:
a. Sporirea cantitatii de munca ceruta pe piata muncii
31. Pe piata bursiera cererea de titluri:
c. provine din partea celor care dispun de capital banesc
32. O politica fiscala contraciclica presupune:
d. O reducere a incasarilor fiscale atunci cand scade PIB-ul
33. Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita:
a. contradictilor sale interne
34. Pe termn scurt, o politica anti-inflationista adecvata:
a. conduce la scaderea consumului
35. Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata problema somajului?
a. interventia statului in economie orientata catre stimularea cererii agregate
36. Migratia zilnica:
a. poarta de asemenea numele de navetism
37. Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina:
a. cresterea cursului titlurilor de valoare
38. Piata financiara mobiliara este o componenta a:
a. pietele capitalului pe termen mijlociu si lung
39. Politicile monetare si fiscale expansiniste:
a. sunt atragatoare pentru alegatori
40. Cursul de schimb real:
a. este un curs fix , stabilit de autoritatile monetare nationale
41. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:
a. Rata cirenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
42. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni atunic:

b. bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si pot acorda mai multe credite
43. Cand efectul de venit domina efectul de substitutie in comportamentul salariatului:
a. Curba ofertei individuale de munca se realizeaza spre stanga
44. In perioadele de recesiune oamenii prefera:
a. Sa detina mai multi bani in numerar
45. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
a. se pot obtine castiguri din comert si daca nu exista avantaje absolute dar exista avantaje reale
46. Cererea de munca:
a. Depinde de pretul fortei de munca
Grile seminar
1. Superioritatea enorma a unor sisteme econimice asupra altora in conditiile economiei

contemporane s-a dovedit a depinde in exclusivitate de:
a. Inzestrarea diferita a resurselor naturale
b. Raportul dintre populatie si spatiul geografic ocupat
d. Superioritatea actuala este mostenita de la tarile care au fost bogate in cele mai vechi timpuri
c. Capacitatea coercitiva superioare, in specila determinate de inzestrarea superioare a armatei
Nici una
2. Daca intr-o economie, rata rezervelor minime obligatorii este de 5%, iar o banca comerciala isi
creste depozitele cu 100 lei, atunci masa monetara
a. Va creste cu 2000 lei
Rationament: 100/5% = 2.000
3. Inflatia nu ar aparea in conditiile in care totalitatea schimburilor ar avea loc prin intermediul:
a. Trocului
4. Printre efectele fenomenului inflationist nu putem amintii:
a. Pe termen scurt scade gradul de prosperitate al natiunii
5. Politica anti-inflationista:
a. Presupune crestrea nivelului dobanzilor, ceea ce va conduce la scumpirea creditelor
6. Prin politicile expansioniste se obtin:
a. Aspecte pozitive pe termen scurt
7. La o rata a rezervelor obligatorii de 12%, o banca comerciala cu conturi curente de 200 mil de
dolari, trebuie sa detina efectiv
a. 24 mil dolari
Rationament: 200*12% = 24
8. Cererea de munca este reprezentata de:
a. Angajatori
9. Miscarea naturala a fortei de munca este cauza principala a :
a. Somajului frictional
10. Piata financiara secundara:
a. Presupune tranzactii realizate prin intermediul burselor de valori
11. Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata dobanzii deoarece:
a. Cresterea sa reduce cererea pentru titluri si determina micsorarea cursului acestora pe piata
bursiera
12. Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a fi niste tehnici de stabilizare pentru ca:
a. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile moficate trebuie aprobate este prea lent si
devine des subiectul unor tensiuni conflictuale
13. Achizitionarea unei obligatiuni:
a. Asigura un venit anul cert
14. Marea Criza economica a fost cauzata in special de:
a. Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica monetara

reductionista
15. Daca rata somajului dintr-o tara este 8% iar rata curenta a somajului este 10% intalnim:
a. Subocupare a fortei de munca
16. Oferta de munca este reprezentata de:
a. Lucratori
17. Somajul natural include:
a. Somajul structural si somajul frictional.
Bani
BANI – sunt cei care pun in miscare comertul national si mondial.
EVOLUTIA BANILOR
- Mijloc de schimb – metale rare (cupru, bronzul, argintul si arutil)

- Senioraj – transformarea lingourilor din metal in monede, aurarul pastreaza o parte din
monede
- Chitantele emise de aurari – PRIMA FORMA DE BANI DE HARTIE – fiindca ele erau acceptate
de vanzatorii de bunuri si serviciu ca mijloc de plata
- Biletele de banca – emise de banca centrala
EVOLUTIA BANILOR – CURS
- TROCUL – schimb de bunuri

- Monedele rare
- Transformarea metalelor pretioase in monede – SENIORAJ
- MONEDA HARTIE (MIJLOC DE SCHIMB DE PLATA) in schimbul lingourilor (chitante oferite de
aurari care certificau existenta de depozit a metalelor pretioase)
- Aparitia bancilor – banii cu dobanda, sub forma chitantelor –bilete de banca (promisiunea
emitentului de a achita posesorului o cantitate de moneda metalica)
- Moneda hartie- hartie moneda – nu permite nicio plata in metal pretios, circula in baza
increderii
MONEDA FIDUCIARA
- Moneda hartie- initiala avea justificare in metal pretios

- Hartia moneda de astazi circula in baza unui acord si a increderii
- Capacitatea bancilor centrale de a emite banci fara acoperire este contestata prin riscurile
pe care le presupune
Caracteristica principala a banilor ACCEPTABILITATEA
MITUL MONEDEI FIDUCIARE
Un obiect se transforma in bani prin faptul ca este efectiv acceptat si folosit de populatie ca
mijloc .
NATURA BANILOR DIN ZIUA DE AZI
Elementele pe care le folosim astazi ca mijloc de schimb reprezinta aproape exclusiv promisiuni ale
unor institutii de incredere
Exista substituite pentru numerar? Da, deoarece cel mai frecvent mijloc de schimb nu sunt banii in
numerar, ci banii din conturile curente – conturi deschide la institutiile financiare, din care se pot
transfera fonduri prin simpla completare a unui cec.
Ce folosim? Bancnote(numerar)+banii din conturile curente
Cati bani sunt dispobili in economie? SUA
- M1- masa monetara in sens restrans – insumand banii aflati in circulatie, conturile curente si
cecurile de calatorie.
- M2 – este M1 + depozite sub 100.000 de dolari si actiunile la fondurile naturale de pe piata
monetara cu amanuntul, ce permit investitii initiale mai mici de 50.000 de dolari.
- M2 masoara valoarea in dolari a activelor pe care publicul le poate transforma cu usurinta –
mijloc de schimb
MODIFICARI M2 FATA DE M1 – preferinta pop. cu privire la forma in care aceasta doreste sa-
si pastreze banii si activele monetare.
Ex transfer 500 dolari pe care i-ati imprumutat din contul curent intr-un cont de econimii
deschide la aceeasi banca de unde ati imprumutat. Ce se intampla cu masa monetara?
M1-scade cu 500 de dolari
M2-ramane neschimbat,fiindca M2 cuprinde tot ceea ce cuprinde M1.
Creditele bancare maresc M1.
Dorinta publicului de a pastra mai multi bani sau mai putini bani in conturile curente sau in cele de
economii va determina diferenta de crestere intre M1 si M2.
NATURA BANILOR CURS
Numerarul – componenta de banza a mase monetare
Biletele de banca – reflecta promisiuni de plata din partea bancilor centrale.
Numerarul este substituit din ce in ce mai mult de banii din conturile curente – inscrisuri bancare- in
economiile dezvoltate reprezinta principalul mijloc de schimb/plata
Conturile bancare- reprezinta tot promisiuni de plata din partea bancilor comerciale – pasiv entitate.
Principalele mijloace de plata BANCNOTELE SI BANII DIN CONTURILE CURENTE – reprezinta

promisiuni sau pasiev ale unor institutii de incredere.
Care este masa monetara din Romania?
- M1- masa monetara sens restrans – numerarul din circulatie, conturi curente depozite la
vedere
- M2 – masa monetara intermediara 214 mlrd. Lei, M1, depozite cu durata initiala de pana la 2
ani inclusiv (incluse si depozite rambursabile dupa notificare la cel mult 3 luni inclusiv)
- M3 – masa monetara in sens larg 216 mlrd. Lei, M2, alte institutii financiare
Daca o banca devine insolvabila se retrage de pe piata.
RRO – procentul din depozitele constituite de catre care trebuie sa ramana in numerar in seifuri sau
conturi la banca centrala (totalul pasivelor nu trebuie sa depaseasca un multiplu al rezervelor –
limitarea procesului de creditare)
--rezervele nu sunt purtatoare de dobanda – sunt percepute de banci ca taxe.
CREATIA MONETARA
Bancile comerciale pot crea bani fiindca populatia este dipusa sa accepte promisiunile bancii drept
plata.
Ceea ce poate fi creat poate fi si distrus
Se intampla ceva cu cantitatea banilor atunci cand rambursati imprumuturi?
Ex. –masa monetara aflata in circulatie scade cu 575 dolari
„ Moneda reprezinta bani doar daca este detinuta in afara sistemului bancar.”
- Se creeaza moneda – atunci cand bancile acorda imprumuturi si de distruge moneda atunci
cand clientii isi ramburseaza imprumuturile.
- Masa monetara totala aflata in circulatie creste in orice perioada in care bancile acorda noi
credite intr-un ritm mai mare decat cel de rambursare a creditelor bancare existente.
- Masa monetara totala aflata in circulatie scade atunci cand creditele bancare existente sunt
rambursate intr-un ritm mai accentuat decat cel de acordare a noilor credite.
CREDIBILITATEA SI INCREDEREA
Contul deschis la banca este un pasiv al bancilor o datorie fata de dumneavostra.
- Masa monetara nu cuprinde sumele din interiorul sistemului bancar.

- Inchiredea contului curent: masa monetara existenta scade iar masa monetara aflata in
circulatie creste.
- Banca cintrala – banca comerciala
- Populatia trebuie sa isi pastreze increderea intr-o anumita moneda, altfel nu o va mai
accepta.
Bancile reglementate: cerintele privind rezerva legala
Bancile nu au voie sa aiba pasive care sa depaseasca un anumit multiplu al rezervelor.
Rata rezervei obligatorii : procentul din rezervele unei banci care trebuie sa ramana in seifurile
sale sau in conturile pe care le are deschide la una dintre bancile curente.
!! Bancherii cauta oportunitati de profit investindu-si rezervele excedentare.
-rata rezervelor obligatori pentru bancile comerciale -mai mica de 10%
Rezerva federala – banca centrala SUA – agentie guvernamentala – o singura banca cu mai multe
sucursale (12 banci comerciale)
Rezervele impuse bancilor actioaneaza ca o restrictie asupra cresterii cantitatii de moneda aflata
in circulatie.
INSTRUMENTELE UTILIZATE DE REZERVA FEDERALA
Rata rezervei obligatorii este folosita ca regula impusa a sistemului bancar.
ATUNCI CAND O BANCA COMERCIALA SE IMPRUMUTA DE LA BANCA CENTRALA, EA PLATESTE

DABANDA PENTRU CREDITUL RESPECTIV, IAR RATA DOBANZII SE NUMESTE RATA DE SCONT.
RATA DE SCONT- rata perceputa de catre banca centrala de la bancile comerciale pentru credite
pe termen scurt.
Masa totala din economie determina modificarea ratei de scont.
Cresterea ratei de scont : ar limita capacitatea bancilor comerciale de a acorda mai multe credite
si ar conduce la reducerea masei monetare globale
- cresterea (reducerea) ratei de scont ar putea mari(reduce) masa monetara la nivel national.
OPERATIUNILE PE PIATA DESCHISA
Bancile contracteaza majoritatea imprumuturilor pe termen scurt de la alte banci pe piata

fondurilor federale.
Banca centrala incearca sa influenteze indirect celelalte rate ale dobanzii (mai ales rata la
fondurile federale) cumparand sau vanzand pe scara larga titluri de guvernul SUA.
- Cand banca centrala cumpara obligatiuni, bancile comerciale primesc bani, M1 creste, iar
rata dobanzii scade.
- Cand banca centrala vinde obligatiuni, bancile comerciale primesc obligatiuni, iar banca
centrala primeste bani – M1 scade, iar rata dobanzii creste.
Valoarea este o consecinta a raritatii
Raritatea- rezultatul determinat de cerere si de diponibilitatea limitata.
Exemple
Banca comerciala creeaza moneda? Da, bancile comerciale creaza moneda prin creditare, o
banca fiind dispusa sa creeze imprumuturi de care avem nevoie in schimbul promisiunilor pop.
de a rambursa la timp.
-creeaza moneda atat timp cat are credibilitate
Inflatia
De la troc la schimbul indirect.
Troc= schimb direct (bun contra bun)
In perioada trocului nu vorbim de inflatie.
Toate raporturile incrucisate de schimb intre bunuri formeaza sistemul preturilor relative.
SISTEUL PRETURILOR RELATIVE:
- Sistetizeaza informatii despre raritatea relativa a bunurilor.

- Transmite semnale esentiale ce ghideaza atat deciziile consumatorilor, cat si deciziile
producatorilor.
Preturile relative-raporturi de scimb dintre bunuri-se pot modifica oricand.
In conditii de troc: preturile nu pot creste toate in acelasi timp, nu poate exista o crestere
generalizata a preturilor. --- inflatia este legata de bani.
SENSUL INFLATIEI
Inflare=a umfla
Inflatie = legata de umflarea cantitatii de moneda
Crestere generalizata a preturilor – poate exista doar in conditiile exprimarii in bani a bunurior.
Producerea de bani este un monopol al bancii centrale, o institutie a statului.
Inflatia nu este o crestere generalizata a preturilor – efectul inflatiei.
Inflatia = o politica deliberata pusa in practica de detinatorii privilegiului de a multiplica volumul

insemnelor monetare.
Inflatia produce efecte doar atunci cand cantitatea de bani ce invadeaza sistemul economic se
propaga neuniform si impredictibil.
Inflatia apare atunci cand bancile centrale scad artificial rata dobanzii la care acorda imprumuturi
bancilor comerciale.
MECANISMUL CRESTERII GENERALIZATE A PRETURILOR
„banii ieftini” generalizeaza un boom pe termen scurt

- Intreprinzatorii si consumatorii au mai multi bani pentru a cumpara factori de productie si
bunuri de consum
- Pe termen scurt , creste cantitatea de bani nu si si cantitatea de resurse
- Intreprinzatorii si consumatorii liciteaza cu bani mai multi o cantitate relativ constanta de
factori de productie si bunuri de consum – preturile acestora incep sa creasca treptat
- Cresterea preturilor factoriale de productie determina sporirea costurilor proiectelor
investitionale si reducerea profitabilitatii acestora
- In scurt timp, multe proiecte investitionale incep sa nu mai fie profitabile, unele dintre ele nu
dispun de suficiente resurse pentru a ajunge sa produca
- Apare o criza financiara, apoi o criza economica
- Abandonarea proiectelor investitionale genereaza somaj
EFECTELE INFLATIEI
- INFLATIA CREEAZA ILUZIA CRESTERII PUTERII DE CUMPARARE
- INFLATIA DISTORSIONEAZA SISTEMUL PRETURILOR RELATIVE, CEEA CE CONDUCE LA
ALOCAREA DE RESURSE SPRE PROIECTE INVESTITIONALE „APARENT” PROFITABILE
- Inflatia redistribuie arbitrat puterea de cumparare – sunt avantajati primii consumatori,
intreprinzatori sau detinatori ai banilor tipariti
Cei mai avantajati: sectorul bancar si sectorul guvernamental
- Inflatia conduce la pierderea puterii de cumparare a unitatii monetare, dar si a puterii de
cumparare a anumitor entitati, indivizi ce folosesc moneda
- Inflatia ctioneaza ca un impozit deghizat
- Pe termen lung, inflatia scade prosperitatea natiunii deoarece modificarile haotice din
sistemul preturilor relative canalizeaza resursele spre proiecte investitutionale ce nu ajung
niciodata sa produca bunuri si servicii
- Resursele rare sunt risipite
- Inflatia conduce la modificari neanticipate ca „marimi” unitatii monetare, ceea ce da peste
cap calculele cotidiene ale oamenilor
- Inflatia descurajeaza conduita chibzuita, economisirea dar stimuleaza consumul imediat si
chiar distrugerea capitalului uman
- Inflatia incurajeaza indatorarea, consumul pe datorie
- Efectele „stimulative” sunt limitate, pe termen scurt si doar in favoarea catorva privilegiata.
POLITICI ANTI-INFLATIONISTE
o Consta in reducerea ritmului expansiunii monetare

o Este nepopulata deoarece, spre deosebire de inflatie produce mai intai efecte
negative „austeritatea”
o Inflatia pune in discutie natura productiei de bani (monopol discretionar al statului) si
tructura sistemului financiar-bancar din epoca moderna
Inflatia= scaderea de cumpare a banilor
Efect: cresterea generalizata a preturilor
Crediteaza banca centrala = nu, ofera credite celorlalte banci.
Avutia natiunilor: globalizarea si crestrea economica

Rati bogate, tari sarace
- Un sistem economic = reprezinta un sistem social prin intermediul caruia indivizii coopereaza
in vederea crearii si utilizarii resurselor, spre a-si satisface unii altora dorintele
- Diferentele dintre state din punct de vedere al nivelului de dezvoltare economica
demonstreaza clar faptul ca unele sisteme economice functioneaza mai bine decat altele
De ce unele sisteme au performante mai mari decat altele?
- resurse naturale, dimensiunea teritoriului, marimea si/sau densitatea populatiei.
Cine este bogat si cine este sarac?
Clasificarea tarilor lumii (in functie de PNB/locuitor):
- Tari cu venit national ridicat: SUA, Canada, statele din Europa Occidentala, Japonia, Coreea
de Sud, Singapore, Australia, Noua Zeelanda, Istral, rati exportatoare de petrol (Brunei,
Kuweit, Qatar, EAU)
- Tari cu venit national mediu: statele din Armenia Latina (exceptand Nicaragua, Honduras,
Haiti si Guyana) , Africa de Sud si de Nord, majoritatea statelor din Orientul mijlociu, tari din
centrul si estul Europei, Thailanda, Malaezia, Indonezia si Filipine.
- Tari cu venit national redus (PNB/locuitor < 1.000 USD) : China, India, Pakista. Bangladesh,
Birmania, Cambodgia, Laos, Vietnam, statele cele mai sarace din cadrul fostei URSS, Albania,
Africa Centrala etc.
Cresterea economica = cresterea PIB-real pe termen lung
- Preconditia esentiala: ordinea sociala stabila (indivizii sa poata initia proiecte, avand
suficienta incredere ca vor fi capabili sa se bucure de rezultatele muncii lor)
- Dezvoltarea economica depinde de: -oameni – resurse – institutii (furnizeaza regulile jocului
in baza carora interactionm si obtinem castiguri de pe urma schimburilor)
Factori determinanti ai cresterii economice
Resursele umane – cantitatea dar mai ales calitatea lor – educatie si capitalul uman
Importanta cunostintelor—combustibilul isi are sursa in mintile noastre.
Capitalul :
- Importanta stocurilor de capital

Investitiile straine si comertul exterior
- importanta investitiilor straine si a comertului pentru cresterea economica
- riscurile investitionale
- Sprijinul financiar extern : -poate prezenta riscuri – investitiile private sunt preferate
- Tehnologia si procesul tehnic
- Resursele naturale – nu sunt un factor esential
Rolul statului :
- buna guvernare
- Institutii fundamentale – „regulile jocului”
- Economie de piata versus economie de comanda
Gradul de libertate economica = libertatea economica permite oamenilor sa-si caute avantajul
comparativ, sa porneasca motorul antreprenorial care pune in miscare mecanismul pietei
Indicele libertatii economice: cauta sa masoare politicile economice ale unei tari in materie de :
reglementare, practici de stabilitare a preturilor, politica monetara, politica fiscala si comertul
international.
Legatura dintre indicele libertatii economice si gradul de dezvoltare
- Nivel scazut de reglementare, prin stabilirea libera a preturilor, printr-o politica monetara
stabila, prin niveluri reduse ale impunerii si printr-o deschidere fata de schimbarile cu
exteriorul - sunt considerate ca avand grade mai mari de libertate economica
- Nivel ridicat de reglementare, un sistem de preturi administrative, o politica monetara
inflationista, niveluri ridicate ale impunerii si o capacitate fata de schimburile cu exteriorul –
grade mici de libertate economica
Experienta asiatica – cauzele cresterii economice din Asia
Coreea de Sud :
- PIB a crescut de aprox 28 ori, cu o rata medie anuala de circa 7,3 %

- Pib/ locuitor a crescut de aproximativ 15 ori, cu o rata medie anuala de circa 5,8
Cum se explica aceste performante?
- Atentie deosebita acordata educatiei, inclusic, instruirii femeilor

- Conectarea la economia mondiala
- Folosirea eficienta a fondurilor atrase din strainatate
- Concentrarea pe productia pentru export
- Oficialii guvernamentali au conclucrat cu industriasii pentru a influenta investirea resurselo in
domenii-cheie si pentru a dezvolta anumite industre
- Cheltuielile guvernamentale au fost mentinute la un nivel rezonabil
- Populatia a practicat o rata relativ ridicata a economisirii
- S-a tinut cont de domnia legii, desi coruptia a fost o problema, iar unele politici publice
disrectionare au deturnat fonduri publice de la altele intrebuintari.
Japonia si Taiwan
- Performante economice si politice economice aplicate similar celor inregistrate de Coreea de

Sud (Japonia) intra, chiar, in randul celor mai bogate tari
- Populatie educata, dispusa sa munceascca din greu si sa economiseasca
- Cadrul economic cu reguli ale jocului stabile
- Deschiderea fata de economia mondiala
- Absenta unor cheltuieli guvernamentale excesive si a unei inflatii rapide
- Utilizarea tehnologiilor dezvoltate de natiuni mai avansate din acest punct de vedere
Alte natiuni ale Asiei s-au descurcat mai putin bine… India (1960-2006)
- PIB creste de la 606 $ la 2.1225$ de numai 3,5 ori, ceea ce presupune un ritm anual de
crestere de sub 0,1%
- Explicatii posibile : cresterea demografica, disensiuni interne, conflicte cu vecinii, razboaie,
politicile aplicate de guvernul indian
- A manifestat o impotrivire externa in a lasa alocarea resurselor in seama preturilor,
incredintand autoritatea unor birocrati guvernamentale
- Guvernul a distorsionat masa preturilor
- Autoritatile guvernamentale au fost seduse de planificarea centrala dupa model sovietic
- Investitiile au fost canalizate spre proiecte care s-au dovedit a fi incapabile sa produca
venituri mai mari decat costurile
- Domeniile mai putin planificate erau decurajate printr-o reglementare excesiva din partea
birocratilor (licente, autorizatii, aprobari, avize)
Cauze ale subdezvoltarii Africii subsahariene
- Utilizarea ineficienta a sprijinului financiar primit din strainatate

- Absenta unui sol fertil
- Lipsa unor caderi de precipitatii corespunzatoare
- Maladii specifice zonei tropicale
- Variatii mari ale debitului raurilor
- Varietatea populatiilor din interiorul granitelor a stimulat mentinerea unei lipse de unitate si
a izbucnirea de razboie civele
- Unele „explozii” demografice care au anulat efectele pozitive ale unor perioade de crestere
economica
- Regimuri plitice violente, corupte, mincinoase si incompetente
Globalizarea sperante si deziluzii
- Globalizarea – „paratrasnetul” perioadei ce a urmat dupa Razboiul Rece

- Proteste de strada anti-globalizare
- Criticii subliniaza ca acest „consensul de la Washington” constituie un set de politici
privitoare la responsabilitatea fiscala si liberalizarea comerciala care sunt „impuse” tarilor
mai putin dezvoltate ale lumii, in schimbul imprumuturilor si asistentei financiare externe
oferite de institutii internationale.
- Sunt vizate, mai ales Banca Mondiala, Fondul Monetar International si Organizatia Mondiala
a Comertului, principala lor „vina” fiind conditionalitatea
Aspecte particulare aflate in dezbatere in ceea ce priveste „consensul de la Washington”
Criticii globalizarii sustin ca duce la:

- Accentuarea inegalitatii in materie de venit, pe masura ce decalajul dintre tarile bogate si
cele sarace se adancesti
- O „cursa catre adancuri” in privinta politicilor de mediu
- O „cursa catre adancuri” pe piata muncii
- Globalizarea produce efecte opuse celor descrise mai sus
Globalizarea duce din ţările mai dezvoltate în cele mai puţin dezvoltate acele elemente care se
constituie în surse de sporire a productivităţii reale, baza creşterii venitului real:
- perfecţionarea abilităţilor de lucru;

- înmulţirea cunoştinţelor tehnice;
- mai buna organizare a activităţilor economice.
Controversa legată de externalizarea producţiei: lozincă versus analiză

Comerţul voluntar este reciproc avantajos, indiferent dacă are loc între două persoane şi are ca
obiect un anume produs, sau dacă avem de-a face cu cumpărarea de servicii de muncă prestate într-
o fabrică din America Latină sau de către un medic radiolog din India.
Tiparul comercial care se derulează ca urmare a globalizării este doar o altă manifestare a
câştigurilor obţinute de pe urma schimburilor voluntare despre care s-a discutat în capitolele
anterioare.
Numărul locurilor de muncă pierdute în urma externalizării producţiei este minuscul comparativ cu
dimensiunea economiei americane. Dar crearea de locuri de muncă în străinătate va tinde să
genereze diferite slujbe şi venituri mai mari pe teritoriul SUA.
Pe scurt, comerţul internaţional este un joc cu sumă pozitivă. Rolul economiştilor este de a spune
adevărul, însă, de multe ori, opiniile lor au fost desconsiderate în numele eficienţei politice.
Dificultatea comparaţiilor internaţionale care implică PIB
Problema serviciilor care nu fac obiectul unor tranzacţii pe piaţă: ponderea acestora este mult mai
mare în economiile mai puţin dezvoltate, ceea ce face ca PIB-ul acestora să fie subapreciat;
- în acelaşi timp, este exagerată bunăstarea oamenilor din cele mai bogate ţări.
- Comparaţiile internaţionale care impică PIB-ul pe cap de locuitor sunt foarte distorsionate şi
de numitorul comun utilizat (utilizarea dolarului american). Dar cursul de schimb nu exprimă
totdeauna paritatea puterilor de cumpărare!
- Exprimarea PIB-ului pe cap de locuitor ajustat cu paritatea puterilor de cumpărare duce la
creşteri semnificative a valorii acestuia pentru statele cu un nivel de dezvoltare redus sau,
chiar, mediu.
1. Functionarea economiei depinde de:
o A. Capacitatea guvernului de a modifica semnificativ cotele de impozitare si

cheltuieli autorizate
o B. Capacitatea statului de a interveni mai mult in economie
o C. Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
2. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul,

argintul si aurul ca mijloc preferat de schimb .. ... ...
o A. Mai putin atractive

o B. Rare
o C. Netransportabile
o D. Indivizibile
3. Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu:
o A. Diminuarea cantitatii de munca oferita la nivelul pietei muncii

o B. Sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
o C. Parasirea voluntara a locului de munca
o A. Rata dobanzii creste

o B. Creste oferta de bani
o C. Rata dobanzii scade
o D. M1 creste
5. Pe termen scurt, expansiunea monetara:
o A. Inhiba creditarea
o B. Il determina pe angajator sa recurga la concedieri
o C. Conduce la "alungirea" proiectelor investitionale
o D. Genereaza cresterea ratei dobanzii
6. Detinatorul de actiune are dreptul:
o A. De a obtine o dobanda anuala

o B. De a obtine un venit sigur
o C. De a obtine dividend
7. Marea Criza din 1929-1933 a fost determinata de:

o A. Scaderea gradului de ocupare
o B. Cresterea volumului de credite acordate
o C. Reducerea volumului de credite acordate
o D. Cresterea productiei
o A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

comerciale
o B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul
castigat
o C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
o D. Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod
simultan si venit
9. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani

pe perioada nedeterminata este limatata de:
o A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a

garantiilor sale
o B. Numarul creditelor pe care le acorda
o C. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
o D. Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
10.Inflatia:
o A. Distorsioneaza sistemul preturilor relative

o B. Dezavantajeaza, in general, sistemul bancar si guvernul
o C. Descurajeaza traiul pe datorie
o D. Descurajeaza consumul pe termen scurt
11.Pe o piata financiara eficienta:
o A. Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continuu,

astfel incat orice noua informatie sa fie integrata in pretul titlului
o B. Nu este necesar ca preturile sa reflecte toate informatiile relevante
o C. Investitorii pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media pietei
12.Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de

probleme de coordonare asociate:
o A. Deflatiei
o B. Inflatiei
o C. Dezinflatiei
13.Expansiunea monetara:
o A. Stimuleaza economia pe termen lung

o B. Genereaza un boom economic pe termen lung
o C. Stimuleaza economisirea
o D. Conduce la cresterea generalizata a preturilor
14.Operatiunile cu prima simpla " a la hausse":
o A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea

contractului. In functie de situatia existenta la termenul de scadenta.
o B. Obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta
o C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
rezilierea contractului, in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
15.Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

o A. Creditele bancare sunt ramursate intr-un ritm mai mare decat cel de
acordare de noi credite
o B. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
o C. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a
creditelor existente
16.Politicile anti-inflationiste:
o A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

o B. Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuieli
o C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
o D. Sunt favorabile clasei politice, fiind un set de masuri foarte populare
17.Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din:
o A. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei

o B. Scumpirea creditelor acordate de banci
o C. Austeritatea politicilor guvernamentale
o D. Distorsinarea preturilor relative
18.Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de

astazi ?
o A. Aur
o B. Argint
o C. Cupru
o D. Promisiuni de plata
19.Eficienta pietei de capital vizeaza:
o A. Doar eficienta operationala

o B. Atat eficienta operationala cat si eficienta alocarii
o C. Cele doua tipuri de eficienta nu sunt elocvente pentru piata financiara
o D. Doar eficienta alocarii
20.In perioada electorala politicienii vor prefera acele politici care

produc:
o A. Beneficii si costuri pe termen scurt

o B. Beneficii si costuri pe termen lung
o C. Beneficii pe termen lung
o D. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
21.Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor

comerciale prin:
o A. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii

o B. Vanzarea de obligatiuni de la stat
o C. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
o D. Diminuarea ratei rezervelor obligatorii
22.Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care

cumpara un computer:
o A. Nici M1, nici 2 nu se modifica

o B. M1 creste dar M2 nu se schimba
o C. M1 si M2 cresc
o D. M1 creste si M2 ramane neschimbat
23.Echilibrul monetar presupune:
o A. Egalitatea dintre banii din conturile curente si cei din conturile de economii
o B. Egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
o C. Egalitatea dintre numerar si banii din conturile curente
o D. Egalitatea dintre masa monetara in sens restrans si masa monetara in sens
larg
24.Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina:

o A. Scaderea cursului titlurilor de valoare
o B. Nu are nici o influenta asura cursului titlurilor de valoare
o C. Cresterea cursului titlurilor de valoare
25.Tranzactiile derulate la nivelul pietei muncii:
o A. Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadrui cadru juridic si

institutional bine ...
o B. Se desfasoara intre guvern si angajatori
o C. Se desfasoara intre guvern si sindicate
o D. Au drept obiect serviciile de munca, insa nu sunt supuse reglementarii
26.Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin:
o A. Prin faptul ca este o piata perfect concurentiala

o B. Lipsa segmentarii, aceasta fiind unica pentru totalitatea sectoarelor din
economie
o C. Prin subiectul si obiectul de activitate al acesteia, respectiv capitalul
financiar
o D. Nivelul de reglementare caracteristic
27.Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
o A. Banca centrala
o B. Agentie guvernamentala
o C. Institutie financiara de incredere
o D. Guvern
28.Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci
oarecare achita un credit ?
o A. M2 scade dar M1 nu se modifica

o B. M1 si M2 scad
o C. M1 scade dar M2 nu se modifica
o D. M1 si M2 cresc
29.Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
o A. Populatia somera si populatia ocupata

o B. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
o C. Populatia activa si populatia somera
o D. Populatia somera si populatia activa
30.Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:
o A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare

a excedentului si deficitului de lichiditati bancare
o B. Ce nu cuprinde operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
o C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente lungi
31.Politica keynesiana
o A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt

o B. Reducerea cheltuielilor publice
o C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
o D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale pentru nivelul
cheltuielilor guvernamentale
32.Daca toata productia ar fi compusa din produsele realizate la

comanda:
o A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
o B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
o C. Ar exista in economie mai multa incertitudine
o D. Populatia ar fi mult mai bogata
33.Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa

combata problema somajului
o A. Interventia statului in economie, prin politici de reducere a exporturilor

o B. Interventia statului in economie, prin politici de descurajare a consumului
o C. Interventia statului in economie, orientata catre stimularea cererii agregate
o D. Interventia statului in economie prin politici de descurajare a investitiilor
34.Oferta curenta de munca este reprezentata de:
o A. Populatia activa
o B. Rezervele de munca
o C. Populatia ocupata minus somerii
o D. Populatia ocupata
35.La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 10-30 au stat:
o A. Politicile monetare restrictive din anii 1920

o B. Politicile monetare expansioniste din anii 1920
o Restrangerile creditului
36.Alternativa la politicile fiscale si monetare discretionare este data

de:
o A. Politicile implementate in statele centralizate

o B. Absenta politicilor
o C. Politicile adoptate de conducatorul unui stat autocrat, ce are puteri absolute
o D. Politicile bazate pe angajamente ferme fata de normele legislative existente
37.Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:
o A. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului

o B. Somajul voluntar este egal cu somajul involuntar
o C. Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta
o D. Rata curenta a somajului este zero
38.In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933,
Keynes sustinea faptul ca:
o A. Bugetele trebuie sa fie echilibrate pe parcursul unui ciclu de afaceri;

o B. Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui an
fiscal;
o C. Deficitele nu sunt bune pentru economie
o D. Bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an
39.Uniunrea Europeana:
o A. Nu se protejeaza fata de terti in politica comerciala, deoarece si-a

liberalizat pietele bunurilor, serviciilor, capitalurilor si fortei de m unca;
o B. Nu aplica o politica comerciala comunca;
o C. Este in prezent atat o uniune vamala cat si o piata interna
o D. Desi are numeroase domenii in care decide prin institutiile proprii,
supranationale, in nici un domeniu nu are competente exclusive.
40.Pe termen scurt, expansiunea monetara:
o A. Generaza cresterea ratei dobanzii

o B. Inhiba creditarea;
o C. Conduce la “alungirea” proiectelor investitionale;
o D. Ii determina pe angajatori sa recurga la concedieri;
41.Una dintre cauzele crizei economice o reprezinta:
o A. Lacomia investitorilor;
o B. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei;
o C. Consumul exagerat din anii de boom economic, incurajat de ratele reduse
ale dobanzii.
42.In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933,
Keynes sustinea faptul ca:
o A. Bugetele trebuie sa fie echilibrate pe parcursul unui ciclu de afaceri;

o B. Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui an
fiscal;
o C. Deficitele nu sunt bune pentru economie
o D. Bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an
43.Bancile care vor sa-si maximizeze profiturile sunt nevoite sa:
o A. Respecte dorintele clientilor cu privire la procesul acordarii de credite

ieftine;
o B. Accepte faptul ca rezervele obligatorii le aduc castiguri substantiale
o C. Sa aiba passive care sa depaseasca un multiplu al rezervelor legale;
o D. Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe credite la
dobanzi mari si nevoia de a pastra increderea populatiei in capacitatea de
rambursare a depozitelor
44.Intr-o societate cu economie de piata productia pentru un produs se

desfasoara:
o A. Concomitent cu manifestarea cererii

o B. Anticipat fata de cerere
o C. Dupa manifestarea cererii
o D. La comanda
45.Protectionismul:
o A. Este o practica rar intalnita in politicile comerciale actuale ale tarilor

dezvoltate;
o B. Modifica raportul de schimb si avantajele comparative;
o C. Determina cresterea castigurilor din comert si contribuie la utilizarea mai
eficienta a resurselor;
o D. Are un cost de oportunitate scazut;
46.Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata

dobanzii deoarece;
o A. Cresterea sa mareste cererea pentru titluri si determina cresterea cursului

acestora pe piata bursiera;
o B. Reducerea sa mareste cererea pt. titluri si determina micsorarea cursului
acestora pe piata bursiera;
o C. Cresterea sa reduce cererea pt. titluri si determina micsorarea cursului
acestora pe piata bursiera
47.In functie de durata mobilitatii geografice a fortei de munca, acestea

pot fi:
o A. Migratie lunara;
o B. Migratie definitiva;
o C. Migratie international;
o D. Migratie partiala;
48.Purtatorii cererii de munca sunt:
o A. Persoana care se afla in cautarea unui loc de munca

o B. Lucratorii
o C. Angajatorii
o D. Liderii de sindicat
49.Jobberul:
o A. Stabileste cotatiile bursei rezultate din jocul cererii si ofertei si le inscrie pe

panourile bursei, pe baza ordinelor transmise de brokeri;
o B. Nu poate sa incheie si operatiuni pe cont propriu;
o C. Are posibilitatea sa cumpere efecte financiare la un curs usor superior celui
la care vinde, de aici rezultand profitul sau;
o D. Are posibilitatea sa vanda efectele financiare la un curs usor inferior celui
la care cumpara, de aici rezultand profitul sau;
50.O politica anti-inflationista adecvata presupune:

o A. Supra-impozitarea veniturilor comerciantilor ce practica preturi ridicate;
o B. Practicarea unor marje de profit minime
o C. "blocarea” cresterii preturilor prin masuri guvernamentale
o D. Reducerea ritmului expansiunii monetare;
51.Prin programul sau Keynes propunea:
o A. O politica fiscala care sa duca la bugete echilibrate in fiecare an;

o B. Ca guvernul sa reduca investitiile in economie;
o C. O politica fiscal pentru a corecta recesiunile;
o D. Ca guvernul sa reduca imprumuturile;
52.O politica fiscal contraciclica presupune:
o A. O politica de tipul “ pornire-oprire-pornire “;

o B. O reducere a incasarilor fiscal atunci cand creste PIB-ul;
o C. O crestere a incasarilor fiscal in perioadele de recesiune
o D. O reducere a incasarilor fiscal cand scade Pib-ul;
53.Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita:
o A. Epidemiei subporductiei;
o B. Productiei mai mici fata de nevoile societatii;
o C. Contradictiilor sale interne;
54.Prin politicile expansionist se obtin:
o A. Aspect positive pe termen scurt

o B. Aspect positive pe termen lung;
o C. Aspect negative pe termen scurt;
55.Balanta comerciala:
o A. Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale;

o B. Are ponderea cea mai redusa in balanta de plati;
o C. Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale si servicii;
o D. Include balanta miscarilor de capital
56.Politicile monetare si fiscale expansioniste:
o A. Nu sunt atragatoare pentru alegatori;

o B. Nu au effect asupra cererii agregate;
o C. Sunt atragatoare pt alegatori;
57.Cursul de schimb real:
o A. Nu mai este utilizat dupa renuntarea la convertibilitatea monedei in metal

pretios;
o B. Nu tine cont de evolutia posibila a preturilor produselor interne fata de a
celor din strainatate;
o C. Este utilizat pentru a calcula correct repercusiunile pt cursul de schimb
asupra competitivitatii unei economii;
58.Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:
o A. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului;

o B. Rata curenta a somajului este zero;
o C. Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta;
o D. Somajul voluntar este egal cu somajul involuntary
59.In perioadele de recesiune oamenii prefera:
o A. Sa cumpere actiuni;
o B. Sa-si protejeze banii prin realizarea de depozite bancare;
o C. Sa faca investitii pe termen lung;
o D. Sa detina mai multi bani in numerar;
60.Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
o A. Sa economiseasca in vederea unui consum viitor;

o B. Sa consume mai mult decat au economisit;
o C. Sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
o D. Contribuie la acumulare de capital
61.Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specific de

moneda se numea:
o A. Nota de hartie;
o B. Card de credit;
o C. Nota de metal;
o D. Bilet de banca.
62.O politica fiscal contraciclica va produce:
o A. Extinderea expansiunilor si recesiunilor

o B. Deficite atunci cand scade PIB
o C. Deficite atunci cand creste PIB
63.Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai

multe ori de catre:
o A. Comercianti
o B. Banci
o C. Burse de valori
o D. Agentii guvernamentale
64.Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala;

o A. Nu genereaza un boom artificial
o B. Are la baza cresterea economiilor reale
o C. Creste rata dobanzii de pe piata monetara
o D. Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
65.Capitalul real:
o A. este acelasi lucru cu capitalul fictive

o B. Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de burs
o C. Este format din bunuri material, mijloace banesti si efecte financiare
o D. Se valorifica in procesul de productie
66.Inflatia reprezinta:
o A. O consecinta a cresterii generalizate a preturilor

o B. Un stimulant pe termen lung al activitatii economice
o C. O politica deliberata a autoritatilor monetare
o D. Un effect al functionarii defectuoase a pietei libere
67.Operatiunile cu prima compusa “ a la baisse”:
o A. Obliga vanzatorul la executarea contractului la scadenta

o B. Nu ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau
rezilierea contractului
o C. Ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau rezilierea
contractului
68.Legea lui Okun spune ca
o A. Exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

o B. Rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va
diminua
o C. Intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
o D. Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
69.Recesiunile se produc atunci cand
o A. Toata productia este compusa din bunuri omogene

o B. Sunt interpretate corect semnalele pieteidar producatorii sunt nemultumiti
o C. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti
o D. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
70.Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?
o A. Usurinta de a fi transportat
o B. Acceptabilitatea
o C. Perisabilitatea
o D. Abundenta
1. Un dolar depus in sistemul bancar permite bancilor comerciale sa
extinda masa monetara cu:
o A. 1 dolar
o B. Mai mult de 1 dolar
o C. Mai putin de 1 dolar
2. Daca aveti 1.000 lei sub forma de numerar si ii depuneti la banca intr-
un cont de economii:
o A. M1 si M2 cresc
o B. M1 creste si M2 nu se modifica
o C. M1 scade si M2 nu se modifica
o D. M1 si M2 nu se modifica
3. Relaxarea conditiilor de creditare permite:
o A. Restrangerea masei monetare
o B. Cresterea masei monetare
o C. Nu are efect asupra masei monetare
4. Daca luati un credit bancar de 10.000lei :
o A. M1 si M2 cresc
5. Cresterea ratei rezervei obligatorii are ca efect:
6. Achizitionarea de obligatiuni guvernamentale de catre Banca Centrala
are ca efect:
o A. Cresterea masei monetare
o B. Restrangerea masei monetare
7. Cresterea ratei dobanzii de referinta (ratei de scont) de catre Banca
Centrala are ca efect:
8. La o rata a rezervei obligatorii de 15% ,o banca cu conturi curente de
100 milioane de dolari trebuie sa detina efectiv:
o A. 25 milioane de dolari
o B. 15 milioane de dolari
o C. 100 milioane de dolari
o D. 10 milioane de dolari
9. Recesiunile conduc la :
o A. Incetiniri intentionate ale ritmului de crestere economica
o B. Incetiniri neintentionate ale ritmului de crestere economica
o C. Depasirea cresterii anterioare a rezultatelor economice totale
10.Recesiunile sunt rezultatul:
o A. Angajarii unor investitii la costuri justificate de cerere
o B. Unui sir de greseli comise de participantii la activitatea economica
o C. Interpretarii corecte a semnalelor de pret furnizate de piata
o D. Toate cele de mai sus
11.Daca retrageti 500 lei dintr-un cont de economii:
o A. M1 si M2 cresc
12.La o rata a rezervei obligatorii de 15% ,o banca cu conturi curente de
100 milioane de dolari poate acorda credite in valoare de:
o A. 25 milioane de dolari
o B. 15 milioane de dolari
o C. 100 milioane de dolari
o D. 10 milioane de dolari
o E. 85 milioane de dolari
13.Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
o A. Banca centrala
o D. Guvern
14.Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci
oarecare achita un credit?
o B. M1 si M2 scad
o D. M1 si M2 cresc
15.Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
o A. Populatia somera si populatia ocupata
o C. Populatia activa si populatia somera
16.Politicile anti-inflationiste
o B. Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
o C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
o D. Sunt favorabile clasei politice
17.Operatiunile cu prima simpla "a la hausse"
o A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
realizarea contractului in functie de situatia externa la termenul de scadenta
o B. Obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta
realizarea contractului
18.Expansiunea monetara:
19.Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:
o A. Rezerva minima obligatorie
o B. Scaderea ratei dobanzii
o C. Scaderea ratei inflatiei
o D. Limitele maxime impuse de catre stat
20.Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
o A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de
21.Pe o piata financiara eficienta
o A. Investitorii pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media pietei
o B. Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continuu,
astfel incat orice noua informatie sa fie
o C. Nu este necesar ca preturile sa reflecte toate informatiile relevante
22.Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
o A. Cea mai mare parte a fluxurilor actuale de comert se deruleaza intre
industrii diferite...
o B. Pentru a asigura un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor populatiei este
de preferat ca o economie sa produca.....
o C. Pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in
utilizarea resurselor este de preferat ca economia sa se specializeze si sa
participe la schimb
23.Deprecierea reprezinta
o A. Cresterea cursului oficial stabilit de autoritatile monetare nationale
o B. Scaderea cursului de piata a nuei monede
o C. Cresterea cursului de piata a unei monede
o D. Scaderea cursului oficial stabilit de autoritatile monetare nationale
24.Caracterul preponderet negativ al inflatiei deriva din:
o A. Scumpirea creditelor acordate de banci
o B. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei
o D. Distorsionarea preturilor relative
25.Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara
o A. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente lungi
o B. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de
compensare a excedentului si deficitului
o C. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de
credit
26.Echilibrul monetar reprezinta:
o A. Un echilibru intre cererea si ferta de bani,actiuni si obligatiuni
o B. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
o C. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor
27.Printre efectele negative ale inflatiei regasim
o A. Reducerea puterii de cuparare a banilor
o B. Diminuarea deficitelor guvernamentale
o C. Scumpirea creditelor acordate de banci
o D. Cresterea reatei dobanzii
28.In conditiile in care rata naturala a somajului este de 5.9%, rata
estimata a somajului este de 8.4%,iar PIB-ul creat intr-o economie
reprezinta 570 mld u.m. PIB-ul potential conform legii lui OKUN este
de:
o A. 650 mld u.m.
o B. 600 mld u.m.
o C. 560 mld u.m.
o D. 620 mld u.m.
29.Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum
cuprul,argintul si aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste
metale erau:
o A. Rare
o B. Transportabile
o C. Indivizibile
o D. Mai putin atractive
30.O politica fiscala contraciclica presupune:
o A. O politica de tipul "pornire-oprire-pornire"
o B. O reducere a incasarilor fiscale atunci cand creste PIB
o C. O creste a incasarilor fiscale in perioada de recesiune
31.Cand banca centrala cumpara obligatiuni
o A. Reduce rezervele sistemului bancar comercial
o B. M1 scade
o C. Rata dobanzii creste
o D. Rezervele bancilor comerciale cresc cu suma respectiva
32.Inflatia:
o A. Apare in conditii de risc
o B. Determina o proasta alocare a resurselor
o C. Este creata de comercianti
33.Echilibrul monetar determina stabilirea
o A. Ratei somajului
o B. Cantitatii de bunuri si servicii
o C. Locurilor de munca
o D. Puterii de cumparare
34.Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?
o C. Abundenta
35.Acumularea capitalului a avut importante contributii la cresterea
economica prin:
o A. Facilitarea specializarii extensive
o B. Indeplinirea tuturor celor mentionate
o C. Multiplicarea puterii muncii
o D. Raspandirea inovatiilor tehnologice in bunuri de capital
36.Cea mai importanta diferenta dintre stat si alte institutii sociale este ca
o A. Indeplinste toate cele mentionate
o B. Reprezina curtea suprema, ultima autoritate peste care nu se va mai
putea face niciun apel
o C. Poseda un drept exclusiv si recunoscut de constrangere si coercitie
o D. Trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru crearea regulilor dupa care
functioneaza alte institutii
37.Costurile de tranzactie fac mai dificila reducerea externalitatilor
deoarece:
o A. Nu sunt platite din taxe
o B. Sunt costuri de investitie si nu marginale
o C. Exclud posibilitatea cooperarii voluntare ce are la baza eficienta
economica
o D. Nu sunt impozitate
38.Dilema detinutului este un concept care ne ajuta sa intelegem de ce:
o A. Uneori, comportamentul social nu produce rezultatele pe care intreaga
societate le doreste
o B. Crima nu renteaza
o C. Regula mojoritatii produce consecinte asupra interesului public
o D. Pedeapsa ne descurajeaza intodeauna comportamentul infractional
39.Economistii utilizeaza PIB pentru a determina:
o A. Stabilitatea financiara a unei tari
o B. Performanta economica a unei tari in timp
o C. Bunastarea cetatenilor unei tari
o D. Toate variantele mentionate
40.Externalitatile nu ar exista daca:
o A. Oamenii nu ar mai fi egoisti
o B. Toti ar respecta legile, indiferent daca sa-r simti supravegheati sau nu
o C. Costurile de tranzactie ar fi zero
o D. Toti s-ar comoporta cu ceilalti asa cum ar dori ca ceilalti sa se comporte
cu ei
41.In anul 2018, o persoana achizitioneaza direct de la magazinul fabricii
de articole de imbracaminte, un costum platind suma de 1.000 lei.Peste
doi ani, costumul devenind deomdat,persoana il vinde unui comerciant
de produse SH pentru suma de 500 lei.Comerciantul revinde costumul
unei alte persoane pentru suma de 800 lei. Astfel:
o A. PIB-ul anului 2018 se va diminua cu 500 lei
o B. PIB-ul anului 2018 se va diminua cu 200 lei
o C. PIB-ul anului 2020 se va majora cu 300 lei
o D. PIB-ul anului 2020 se va diminua cu 200 lei
42.In teoria economica,calatorul clandestin(free rider) este cineva care:
o A. Poate obtine beneficii fara sa plateasca pentru ele si nici nu este nevoit
sa contribuie la costuri
o B. Utilizeaza un abonament de transport expirat
o C. Nu achita costurile de tranzactie
o D. Poate produce un bun cu un cost marginal zero
43.Interesul de a fi realesi ii incurajeaza pe politicieni sa spriine politicile
care:
o A. Determina costuri pe termen scurt
o B. Confera beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
o C. Ii avantajeaza pe toti oamenii
o D. Confera beneficii pe termen lung
44.Intr-o economie nationala venitul natioanl este egal cu 20.000
u.m.,profiturile nedistribuite de societatile comerciale reprezinta 5.000
u.m., impozitele asupra acestor profituri nedistribuite reprezinta 1.000
u.m., cotizatiile platite de catre societatile comerciale pentru asigurari
sociale reprezinta 3.000 u.m., iar indemnizatiile pentru somaj,ajutoare
,burse etc. insumeaza 2.000 u.m. Daca transferurile nete catre restul
lumii reprezinta 3.000 u.m. iar impozitele directe se ridica la 500 u.m.
atunci:
o A. Venitul personal este egal cu 23.000 u.m.
o B. Venitul persoanl este egal cu 11.000 u.m.
o C. Venitul personal disponibil este egal cu 12.500 u.m.
o D. Venitul natioanl disponibil este egal cu 10.500 u.m.
45.Lucratorii americani ai filialei Ford de la Craiova contribuie,prin
productia pe care o realizeaza, la cresterea :
o A. PIB-ului Romaniei
o B. PIB-ului SUA
o C. PNB-ului Romaniei
46.Negocierea si cooperarea sunt mai eficace in reducerea externalitatilor
atunci cand:
o A. Deciziile sociale luate democratic
o B. Drepturile de propietate sunt detinute in comun
o C. Indivizii considera ca au drepturi exclusive
o D. Drepturile de propietate sunt clar definite si aplicate
47.Superioritatea enorma a unor sisteme economice asupra altor depinde
exclusiv de:
o A. Diferite inzestrari cu resurse naturale
o B. Hotararea istorica a unor tari bogate de a fi independente economic
o C. Niciuna din variantele de mai sus
o D. Raportul dintre populatie si terenul disponibil
48.Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai
multe ori de catre:
o A. Comercianti
o B. Banci
o C. Burse de valori
49.Daca PIB exprimat in preturile pietei este de 200.000 u.m., impozitele
indirecte sunt de 10.000 um,subventiile de exploatare sunt de 15.000
um., veniturile primite de la restul lumii sunt de 20.000 um. iar cele
varsate restului lumii sunt de 15.000u.m. PNB exprimat in preturile
factorilor este:
o A. 190.000um.
o B. 210.000um.
o C. 195.000um
o D. 205.000 um.
50.PIB exprimat in preturile factorilor este egal cu 1.000um.Impozitele
indirecte nete reprezinta 300um.Consumul de capital fix este egal cu
400um.In aceste conditii,venitul national exprimat in preturile pietei
este:
o A. 300 u.m.
o B. Imposibil de determinat
o C. 900 um.
o D. 1.100u.m.
51.O societate poate inbunatati calitatea mediului la costul cel mai mic
atunci cand poluarea este redusa de catre:
o A. Firmele mici
o B. Firmele care polueaza cel mai mult
o C. Firmele care detin avantaje comparativ in reducerea poluarii
o D. Firmele mari
52.Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de
moneda se numea:
o A. Nota de hartie
o B. Card bancar
o C. Nota de metal
o D. Bilet de banca
53.Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
o A. Nu genereaza un "boom"artificial
54.Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei

sau a autorizarii guvernelor, pentru ca:
o A. In absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata
o B. Doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea
avutiei totale a societatii
o C. Societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului
capitalismului”
o D. Utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin
intermediul comertului
55.Banii:
o A. Sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea
o B. Sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
o C. E de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
o D. Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
56.Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:
o A. Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod
simultan si venit
o B. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
o C. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul
castigat
o D. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
57.Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:
o A. Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$
o B. Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
o C. Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
o D. Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
58.Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci
banca:
o B. Reduce oferta de bani
o C. Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
o D. Are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul
privat
59.Rata solicitata a rezervelor:
o A. Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
o B. Impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca
aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
o C. Nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
justifice garantiile la cererea deponentilor
o D. Este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de
referinta aurul si care le cerea bancilor sa pastreze rezerve in aur
60.Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul,
argintul si aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:
o A. Erau atractive
o B. Erau divizibile
o C. Erau durabile
o D. Erau transportabile
o E. Erau rare
o F. Indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
61.Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor
din metal neprelucrat era:
o A. Gradul mai mare de atractivitate al monedelor
o B. Acela ca monedele purtau sigiliul statului
o C. Acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
o D. Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului
continut de monede
62.Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu
ornamente pentru a impiedica falsificarea lor si:
o A. Acceptati de catre stat la plata texelor
o B. Sustinuti de garantii ale statului
o C. Promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere
o D. Utilizati pe scara larga in comertul international
63.Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate

de bani pentru ca:
o A. Toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri
valorificabile
o B. Statul a decretat ca ele reprezinta banii
o C. Sunt amortizabile in aur
o D. Sunt amortizabile in argint
64.Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb” este format in intregime
din:
o A. Depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec
o B. Bancnote
o C. Articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre
stat
o D. Obligatiile institutiilor de incredere
65.Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:
o A. Utilizarea depozitelor verificabile
o B. Utilizarea monedei
o C. Utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
o D. Barterul
66.Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite

este reprezentat de:
o A. Monedele rare
o B. Bancnotele din rezervele federale
o C. Depozitele verificabile
o D. Depozitele de economii
67.Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

o A. Publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri
o B. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
o C. Sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
o D. Nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
68.Bancile comerciale creeaza bani:
o A. Imprumutand de la deponenti
o B. Facand imprumuturi
o C. Tiparind bancnote
o D. Prin toate metodele descrise mai sus
69.Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile
comerciale, daca ati putea:
o A. Construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta
o B. Transforma metalele in monede
o C. Obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei
institutii de emitere a banilor
o D. Convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
70.Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa
creeze bani pe perioada nedeterminata?
o A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a
garantiilor sale
o B. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
o C. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi
de economii
71.Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor
de a crea bani prin:
o A. Limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca
o B. Limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in
ansamblu
o C. Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
o D. Rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
72.Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre
banci este aceea de:
o A. A le constrange capacitatea de a crea bani
o B. A mentine increderea deponentilor
o C. A impiedica o prabusire a pietei valorilor
o D. A proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
73.Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele
Unite, este acela ca:
o A. Astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de
bani aflata in circulatie
o B. Aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
o C. Alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur
o D. Restul lumii utilizeaza deja acest etalon
74.Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in

Statele Unite, cel mai convingator este probabil acela ca:
o A. I-ar saraci pe producatorii de aur
o B. Ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
o C. Argintul este un metal preferat in Statele Unite
o D. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange
politicile
75.O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile
comerciale, in conditiile in care alte variabile raman constante,
determina o crestere:
o A. A (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1
o B. Pentru M1, dar nu si pentru M2
o C. Pentru M2, dar nu si pentru M1
o D. Atat pentru M1, cat si pentru M2
76.Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile
comerciale:
o A. M1 si M2 cresc
o B. M1 si M2 scad
o C. M2 creste, dar M1 nu se modifica
o D. M1 scade, dar M2 nu se modifica
77.Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:
o A. Scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani
o B. Acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
o C. Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de
tranzactionare ale altor deponenti
o D. Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale
altor deponenti
78.Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor
comerciale prin:
o A. Diminuarea cerintelor privind rezervele legale
o B. Extinderea creditelor pentru bancile comerciale
o C. Achizitionarea de obligatiuni de la stat
o D. Oricare din metodele enumerate mai sus
79.Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o
alta banca care nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il
primeste responsabilitati suplimentare:
o A. Dar nu si active aditionale
o B. Dar nu si rezerve aditionale
o C. Dar nu si rezerve excedentare
o D. Si rezerve excedentare
80.Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar
permite acestui sistem sa creeze:
o A. Haos
o B. Mai putin de un dolar sub forma de bani noi
o C. Exact un dolar sub forma de bani noi
o D. Mai mult de un dolar sub forma de bani noi
81.Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la
bancile membre este denumita:
o A. Rata de discount
o B. Rata fondurilor federale
o C. Rata primara
o D. Rata de trezorerie
82.Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica
rezervele excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului
cresterii stocului de bani este:
o A. Utilizarea amenintarilor si a coercitiei
o B. Modificarea ratei de discount
o C. Modificarea cerintelor privind rezervele legale
o D. Achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
83.Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de
stat detinute anterior de catre populatie:
o A. Diminueaza rezervele bancilor comerciale
o B. Nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
o C. Mareste rezervele bancilor comerciale
o D. Reduce datoria nationala
84.Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a
stocurilor de bani este reprezentata de:
o A. Operatiunile privind lichiditatea
o B. Operatiunile pe piata libera
o C. Operatiunile de discount
o D. Operatiunile privind rata dobanzilor
85.Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un
anumit procent din depozitele lor:
o A. Acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate
o B. Acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
o C. Depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
o D. Autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze
cresterea stocului de bani
86.Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a
regla, la nivelul economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se
lovesc de o sarcina dificila:
o A. Deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care
contracareaza initiativele Bancii Comerciale
o B. Deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte
obiective, care s-ar putea afla in conflict
o C. Deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere
dezirabila a ofertei de bani la un moment dat
o D. Deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care
Banca Centrala ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
o E. Din toate motivele enumerate mai sus
87.Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la
cauzele si remediile pentru inflatie, exista un acord general asupra
faptului ca:
o A. Un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna
modalitate de a stabiliza rata de crestere a PIB
o B. O rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
o C. O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza
deflatie
o D. O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza
recesiune
88.Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:
o A. Procentul populatiei active in campul muncii scade
o B. Apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si
veniturile
o C. Nivelul preturilor scade
o D. Viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
89.O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:
o A. Oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi
pastreze balante medii mai mari in conturile lor bancare
o B. Oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare
o C. Pretul banilor a crescut
o D. Oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit
suplimentar
90.Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:
o A. Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
o B. Este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa
o detina
o C. Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa
o detina
o D. Toate variantele de mai sus sunt adevarate
91.Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o
detina si cantitatea de bani pe care le-o pune la dispozitie Banca
Centrala:
o A. Afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia
reala
o B. Pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze
politica monetara pentru a indeplini dorintele populatiei
o C. Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile
de investitii astfel incat sa poata genera instabilitate economica
o D. Se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi
doresc nu poate fi obtinut
92.Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea
politicii monetare in conditiile in care managerii politicilor monetare ar
dori sa mareasca cheltuielile totale, dar:
o A. Bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate
o B. Cererea de bani a populatiei a crescut
o C. Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
o D. Oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
93.Intarzierile „sincronizate” care trebuie anticipate si controlate daca este
necesar ca managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare
eficienta sunt acele intarzieri dintre:
o A. Aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme
o B. Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
o C. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
o D. Toate variantele de mai sus
94.Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor
guvernamentale au o probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de
stabilizare pentru ca:
o A. S-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor
agregate
o B. De obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
o C. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate
trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor
tensiuni conflictuale
o D. Cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie
egale cu productia si venitul total
95.Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica
fiscala si/sau monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei
si ocuparii fara a crea inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
o A. PIB-ul nominal
o B. PIB-ul real
o C. Nivelul preturilor
o D. PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
96.In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-
1933 cu aproximativ:
o A. 10%
o B. 20%
o C. 30%
o D. 50%
97.Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea
in medie la:
o A. 9%
o B. 13%
o C. 19%
o D. 30%
98.Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al
Statelor Unite, productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou
nivelul din 1929 dupa ce au intrat in perioada de recesiune (dupa anul
1929), decat:
o A. 2 ani mai tarziu
o B. 5 ani mai tarziu
o C. 10 ani mai tarziu
o D. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
99.In „Manifestul Partidului Comunist” din 1848, Marx si Engels au
descris „crizele comerciale” sau recesiunile ca pe o absurditate pentru
ca:
o A. Toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri
o B. Guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit
acest obiectiv
o C. Sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
o D. Ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite
controlul asupra sistemului economic
100. O „recesiune” poate fi cel mai bine perceputa ca:
o A. O criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor
o B. O perioada de scadere a preturilor medii
o C. O incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
o D. Orice reducere a ratei de crestere a PIB
101. Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:
o A. Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de
politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
o B. Prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in
intreaga economie
o C. Nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
o D. Absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii
economice; de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa
reprezinte o surpriza
102. Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele
Unite in timpul recesiunii lungi si profunde din anii 1929-1933:
o A. Au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale
o B. Au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
o C. Au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
o D. Ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu
s-ar fi panicat
103. Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil”?
o A. Extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza
cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
o B. Nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii,
la cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei expansiuni economice
nesustenabile
o C. Deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la
fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au condus la
„avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”
o D. Prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului
economic”, ceea ce a determinat un avant nesustenabil
104. Conceptul de „cerere de bani” se refera la cantitatea de bani pe
care oamenii o doresc:
o A. Sa o consume
o B. Sa o detina
o C. Sa o achizitioneze
o D. Sa o utilizeze
105. Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:
o A. Un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului
o B. Un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul
unei perioade de timp
o C. Un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta
un stoc la un moment dat
o D. O forma a venitului, dar nu singura forma posibila
106. O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel
ridicat al cererii pentru:
o A. Venit
o B. Bani
o C. Bani si venit
o D. Valoarea banilor
107. O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru
a vedea daca preturile vor scadea demonstreaza existenta unei cereri
ridicate de:
o A. Venit
o B. Bani
o C. Bani si venit
o D. Mobila
108. Banii furnizeaza servicii pentru oameni:
o A. Doar atunci cand produc dobanda
o B. Doar atunci cand sunt cheltuiti
o C. Doar atunci cand sunt economisiti
o D. Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
109. Detinerea de rezerve de bani:
o A. Este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit
o B. Nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
o C. Este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
o D. Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul
platit
110. Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza
persoanelor care aleg aceasta actiune este:
o A. Rata dobanzii
o B. Puterea asupra altora
o C. Flexibilitatea care insoteste lichiditatea
o D. Un mod de viata mai luxos
111. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile
monetare si sistemul bancar si cantitatea de bani reala detinuta de
populatie:
o A. Ar putea fi ocazional inegale
o B. Vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
o C. Sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
o D. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale
112. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile
monetare si sistemul bancar si cantitatea de rezerve monetare ceruta de
populatie:
o A. Nu au nicio legatura una cu alta
o B. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale
o C. Este posibil sa difere in mod substantial
o D. Nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai
multi bani decat au
113. Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale
de a exercita controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor
federale, este rata dobanzii la care:
o A. Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele
o B. Bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
o C. Firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile
comerciale
o D. Imprumuta bani guvernul Statelor Unite
114. Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace
in contracararea unui declin economic decat in contracararea unei
expansiuni economice rapide si excesive pentru ca:
o A. O mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu
poate fi cuantificata in mod precis
o B. Intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta
psihologica
o C. Sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a
expansiunilor
o D. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile
sa dea cu imprumut din rezervele lor
115. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda

coarda” (grabind lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin
extinderea stocului de bani sugera ca:
o A. Bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii
o B. Bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la
capacitatea lor legala pe parcursul recesiunii
o C. Bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i
firmelor care apoi ar da faliment
o D. Bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii
116. Termenul „politica fiscala” inseamna:
o A. Politica reala sau fizica, opusa politicii monetare
o B. Manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia
nationala
o C. Finantare deficitara
o D. Controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
117. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale
are ca scop controlul fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului
prin schimbarea:
o A. Ratei de crestere a stocului de bani
o B. Ratelor dobanzii
o C. Cheltuielilor si taxelor de stat
o D. Profiturilor estimate
118. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate
daca se vrea ca managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica
de stabilizare eficace sunt intarzierile dintre:
o A. Inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme
o B. Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
o C. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
o D. Toate variantele de mai sus
119. Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru
obtinerea unor informatii relevante in timpul pe care politicile fiscale
sau monetare il au la dispozitie pentru a avea efecte complete asupra
cheltuielilor private si deciziilor de productie?
o A. Date neadecvate
o B. Computere insuficient de performante
o C. Lipsa interesului pentru aceasta problema
o D. Faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe
sau cat de putine informatii sunt puse la dispozitia publicului
120. Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor
guvernamentale au o probabilitate mica de a reprezenta tehnici de
stabilizare eficiente pentru ca:
o A. S-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor
agregate
o B. De obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
o C. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate
trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor
tensiuni conflictuale
o D. Cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie
egale cu productia si venitul total
121. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a
modifica ratele de impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia
previziuni de cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori de cate
ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca cererea agregata este
neadecvata, politica fiscala ar deveni:
o A. O mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare
o B. Un mult mai eficient instrument de stabilizare
o C. Un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului
alegerilor
o D. O mult mai eficienta arma impotriva inflatiei
122. Politicile economice de stat reflecta foarte clar:
o A. Interesul public
o B. Interesele majoritatii
o C. Interesele celor aflati la putere
o D. Interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
123. Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere
politicile care vor produce:
o A. Beneficii si costuri pe termen lung
o B. Beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
o C. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
o D. Beneficii si costuri pe termen scurt
124. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea

celor care voteaza intr-o democratie vor sa fie reduse cheltuielile
guvernamentale totale:
o A. Acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera
o B. Acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
o C. Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu
este posibil din punct de vedere politic
o D. De fapt, acestea vor fi marite
125. Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai
multi ani la rand, fara a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce
New York-ul nu poate face acest lucru deoarece guvernul federal:
o A. Cheltuieste banii intr-un mod mai intelept
o B. Are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate
crea mijloace cu care sa achite datoriile
o C. Isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul
de ocupare a populatiei
o D. Poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor
viitoare
126. Un amendament constitutional care solicita un buget federal
anual echilibrat:
o A. Ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in
scopuri politice
o B. Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii
destabilizatoare privind bugetul
o C. Se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de
vointa poporului
o D. Probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa
ignore Constitutia atunci cand doreste sa o faca
127. Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care
nu se pot pune de acord asupra rolului adecvat al statului in economie
este:
o A. Ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament
constitutional?
o B. Ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate
stabile de crestere in cadrul bazei monetare?
o C. Ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie folosit
impotriva posesorilor puterii pe piata?
o D. Cat de bine functioneaza pietele?
128. Conform manualului, capitalismul global:
o A. Este un sistem economic si politic
o B. In prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai
planificarii centralizate
o C. A aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in
absenta controlului de stat asupra fluxurilor de capital
o D. A triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
129. Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in
vedere:
o A. Tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local
o B. Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot
fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de calificare mai
redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan local, cum ar fi
instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
o C. Aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei
localitati
o D. Locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
130. In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:
o A. Volumul de moneda aflat in circulatie a scazut
o B. Multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare
activitatile specifice
o C. Volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
131. Cursul valutar conventional:

o A. Este stabilit in mod liber pe piata
o B. Este similar paritatii metalice
o C. Este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de
diversi factori economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi
o D. Se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
132. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe
sama unui cos de consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in
cos de 25%), bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind
ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele
de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si rata de
crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei.
o A. 105,85%
o B. 6%
o C. 58%
o D. 5.8%
133. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei
dobanzii impune o decizie favorabila de cumparare in urmatoarele
situatii:
o A. Crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul
previzionat al titlurilor financiare
o B. Nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
o C. Nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')
134. Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa
suplimenteze cantitatea de moneda. Aceasta masura are drept
consecinte:
o A. Cresterea valorii banilor
o B. Aparitia inflatiei
o C. Cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
o D. Aparitia deflatiei
135. Capitalul real:
o A. Este acelasi lucru cu capitalul fictiv
o B. Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
o C. Este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
o D. Se valorifica in procesul de productie
136. Inflatia reprezinta:
o A. O consecinta a cresterii generalizate a preturilor
o B. Un stimulent pe termen lung al activitatii economice
o C. O politica deliberata a autoritatilor monetare
o D. Un efect al functionarii defectuoase al pietei libere
137. Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate
sa arate:
o A. O directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)
o B. O directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
o C. O directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
138. In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane

locuitori, din care populatia in afara varstei de munca era de 10
milioane. Daca din populatia apta, 1 milion reunta la cautarea unui loc
de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:
o A. Numarul somerilor este de 630.000 de persoane
o B. Populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
o C. Numarul somerilor este de 1 milion de persoane
o D. Populatia activa este de 10 milioane de persoane
139. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
o A. Sa economiseasca in vederea unui consum viitor
o B. Sa consume mai mult decat au economisit
o C. Sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
o D. Contribuie la acumulare de capital
140. Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului,
cuprinde:
o A. Tranzactii numai cu obligatiuni
o B. Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea
fondurilor financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si
institutiile legate de derularea acestora
o C. Tranzactii numai cu actiuni
141. Care din urmatoarele intrebari este falsa?
o A. Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de
scara, deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare
o B. Economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin
avantaje comparative absolute, dar se specializeaza in industriile pentru
care exista dezavantajele comparative cele mai mici
o C. Prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara
o D. Este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care
detin factori de productie abundenti
142. Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud,

pentru care plateste producatorului coreean un pret de 250 USD/buc.
Presupunem ca producatorul coreean asigura livrarea produselor pana
la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie
o aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In
conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera
cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul
minim la care comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta
este egal cu echivalentul in lire sterline a:
o A. 360 USD
o B. 250 USD
o C. 350 USD
o D. 160 USD
143. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice
de moneda se numea:
o A. Nota de hartie
o B. Card de credit
o C. Nota de metal
o D. Bilet la banca
144. O politica fiscala contraciclica va produce:
o A. Extinderea expansiunilor si recesiunilor
o B. Deficite atunci cand scade PIB
o C. Deficite atunci cand creste PIB
145. Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza
din anii 1930 a fost aceea ca:
o A. Deficitele nu sunt bune pentru economie
o B. Deficitele sunt bune pentru economie
o C. Bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
146. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele
mai multe ori de catre:
o A. Comercianti
o B. Banci
o C. Bursele de valori
147. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
o A. Nu genereaza un „boom” artificial
148. Legea lui Okun spune ca:
o A. Exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri
o B. Rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va
diminua
o C. Intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
o D. Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
149. Recesiunile se produc atunci cand:
o A. Toata productia este compusa din bunuri omogene
o B. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt
nemultumiti
o C. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt
nemultumiti
o D. Sunt interpretare gresit semnalele date de pret
150. Echilibrul monetar determina stabilitatea:
o A. Ratei somajului
o B. Cantitatii de bunuri si servicii produse
o C. Locurilor de munca
o D. Puterii de cumparare
151. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?
o C. Perisabilitatea
o D. Abundenta
152. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala
de 1000 lei fiecare, cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul)
adus de fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%.
Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani:
o A. 25.000 lei
o B. 32.500 lei
o C. 30.000 lei
o D. 3.000 lei
153. În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar
PIB creat in economie reprezinta doar 96,8% din venitul national
potential, conform legii lui Okun, rata estimata a somajului este de:
o A. 4,6%
o B. 6,4%
o C. 6,8%
o D. 7,8%
154. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:
o A. De la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul
bancar
o B. De la banca centrala la consumatori
o C. De la producatori la consumatori
o D. De la guvern la investitori privati
155. Politica anti-inflationista presupune:
o A. Reducerea ratei dobanzii
o B. Posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
o C. Cresterea cheltuielilor guvernamentale
o D. Abandonarea expansiunii monetare
156. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor
comerciale prin:
o A. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
o B. Achizitionarea de obligatiuni de la stat
o C. Vanzarea de obligatiuni de la stat
o D. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
o A. Ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii
o B. Corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
o C. Este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
o D. Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul
de a identifica un altul, mai bine platit
158. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
o A. Participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu
potentialul economic si direct proportionala cu competitivitatea
o B. Ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a
pierderilor de competitivitate
o C. Ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul
exporturilor mondiale, este in scadere
o D. Cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in
dezvoltare
159. In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%.
In aceste conditii, rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:
o A. 12,4%
o B. 8%
o C. 4%
o D. 124%
160. In sistemul formelor regionale de comert liber:
o A. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a
factorilor de productie, in conditiile unei monede unice
o B. Zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor
vamale reciproce
o C. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a
factorilor de productie – capital si munca
o D. Uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a
capitalurilor
161. Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea
sa, putem enumera urmatoarele masuri:
o A. Stimularea investitiilor, publice si private deopotriva
o B. Incurajarea economisirii
o C. Non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se
autoregla
o D. Descurajarea consumului public, respectiv privat
162. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii
depune intr-un cont la termen cum variaza agregatele monetare?
o A. M1 si M2 scad
o B. M2 creste dar M1 nu se modifica
o C. M1 si M2 cresc
o D. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
163. In perioada electorala se va opta pentru:
o A. Politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea
PIB-ului real
o B. Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt
vizibile pe termen scurt
o C. Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt
vizibile pe termen scurt
o D. Politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor
stimula productia
164. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre
structura cererii si ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
o A. Divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si
angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de munca, la un
anumit nivel al salariului
o B. Incapatanarii oamenilor
o C. Faptului ca piata muncii este segmentata
o D. Procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
165. In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de

9.000 mld. euro, in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200
mld. euro, balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de:
o A. 90%
o B. 72%
o C. 128,57%
o D. 80%
166. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi
la 200 lei/bucata si vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500
lei/bucata, ambele pe baza de contracte cu scadenta la 6 luni. In
momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iasi
este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400
lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:
o A. Inregistreaza o pierdere de 95.000 lei
o B. Inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
o C. Castiga 70.000 lei
o D. Castiga 95.000 lei
167. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
o A. Banca Centrala
o D. Guvern
168. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei
banci oarecare achita un credit?
o B. M1 si M2 scad
o D. M1 si M2 cresc
169. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
o A. Populatia somera si polulatia ocupata
o C. Populatia active si populatia somera
170. Politicile anti-inflationiste
o B. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
o C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
o D. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare
171. Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:
o A. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei
o B. Scumpirea creditelor acordate de banci
o D. Distorsionarea preturilor relative
172. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care
2.500.000 sunt pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca
1.500.000 persoane apte de munca, nu au loc de munca, iar dintre
acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000
emigreaza atunci:
o A. Numarul somerilor este de 1.200.000
o B. Populatia ocupata este de 15.000.000
o C. Populatia activa este de 16.500.000
o D. Rata somajului este de 6,9%
173. Operatiunile cu prima simpla „a la hausse”
o A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
realizarea contractului in functie de situatia existenta la termenul de
scadenta
o B. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
realizarea contractului,in functie de situatia existenta la termenul de
scadenta
174. Expansiunea monetara:
175. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:
o A. Rezerva minima obligatorie
o B. Scaderea ratei dobanzii
o C. Scaderea ratei inflatiei
o D. Limitele maxime impuse de catre stat
176. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
o A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de
177. Echilibrul monetar reprezinta :
o A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor
o B. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
o C. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
o D. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
178. Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la
comanda:
o A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
o B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
o C. Ar exista in economie mai multa incertitudine
o D. Populatia ar fi mult mai bogata
179. Politica keynesiana:
o A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt
o B. Reducerea cheltuielilor publice
o C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
o D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul
cheltuielilor guvernamentale
180. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:

o A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de
compensare a excedentului si deficitului de lichiditati bancare
o B. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de
credit
o C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi
o A. De a obtine o dobanda anuala
o B. De a obtine un venit sigur
o C. De a obtine devident
182. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a
fost de 2%. In aceste conditii rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:
o A. 8%
o B. 6%
o C. 6.12%
o D. 106%
183. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
o A. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de
cei neorganizati si prost informati
o B. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si
informate pe termen lung
o C. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si
informate pe termen scurt
o D. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate
de cei neorganizati si prost informati
184. Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:
o A. Scaderea gradului de ocupare
o B. Cresterea volumului de credite acordate
o C. Reducerea volumului de credite acordate
o D. Cresterea productiei
o A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
o B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul
castigat
o C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
o D. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod
simultan si venit
186. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze
bani pe perioada nedeterminata este limitata de:
o A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a
garantiilor sale
o B. Numarul creditelor pe care le acorda
o C. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi
de economii
187. Banii:
o A. Sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea
o B. Sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
o C. E de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
o D. Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
188. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in
bancile comerciale:
o A. M1 si M2 cresc
o B. M1 si M2 scad
o C. M2 creste dar M1 nu se modifica
o D. M1 scade dar M2 nu se modifica
189. Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia

romaneasca?
o A. Guvernul
o B. Bancile
o C. Firmele de brokeraj
o D. Banca Nationala a Romaniei
190. Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:
o B. Reduce oferta de bani
o C. M1 creste
o D. Rata dobanzii creste
191. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu
care cumpara un computer cum variaza agregatele monetare?
o A. M1 si M2 cresc
o B. M1 creste si M2 ramane neschimbat
o C. M2 creste dar M1 nu se modifica
o D. Nici M1, nici M2 nu se modifica
192. Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai
probabila va fi:
o A. Scaderea preturilor
o B. Marirea taxelor
o C. Inflatia
o D. Micsorarea impozitelor
o A. Banii respectivi sunt scosi din circulatia economica
o B. Rata dobanzii scade
o C. M1 creste
o D. Creste oferta de bani
194. Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari
dintr-un cont de credit intr-un cont de economii:
o A. M1 si M2 cresc
o B. Nici M1, nici M2 nu se modifica
o C. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
o D. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
195. Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:
o A. Dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru
conturile de economii ale clientilor
o B. Sumele totale depuse si rezervele obligatorii
o C. Dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
o D. Credite si depozite
GRILE MACROECONOMIE
1. Elementele cele mai semnificative ale analizei macroeconomice se refera la:

a. comportamentul economic al producatorilor si consumatorilor;
b. fundamentarea stiintifica a politicilor economice;
c. rolul intreprinderilor mici si mijlocii dar si a marilor companii;
d. evaluarea succesului nivelului si performantelor globale ale activitatii
economice.
2. Problemele fundamentale ale macroeconomiei se refera la:

a. masurarea rezultatelor economice la nivel national;
b. masurarea rezultatelor economice la nivelul agentilor economici;
c. interdependenta dintre cererea globala si oferta globala simultan pe
toate pietele;
d. venitul, consumul, economiile si investitiile la nivelul fiecarui agent
economic.
3. Consecintele cresterii nivelului general al preturilor sunt:

a. cresterea volumului cererii agregate;
b. scaderea cererii pentru produsele si serviciile din import;
c. cresterea cererii pentru produsele si serviciile create pe teritoriul national;
d. inestitiile se ieftinesc;
e. cresterea cererii pentru produsele si serviciile de import.
4. Printre conditiile cererii globale se numara:

a. previziunile agentilor economici: consumatori si intreprinzatori;
b. planurile agentilor economici: consumatori si intreprinzatori;
c. politica monetara a guvernului;
d. conjunctura economiei mondiale;
e. conjunctura economiei nationale.
5. Dintre conditiile ofertei globale fac parte:

a. previziunile agentilor economici: consumatori si intreprinzatori;
b. politica economica a Guernului;
c. conjunctura economiei mondiale;
d. productivitatea factorilor de productie;
e. volumul factorilor de productie atrasi si utilizati in economi mondiala.
6. Cand oferta agregata ramane constanta iar cererea agregata creste fata de
nivelul de echilibru:
a. creste nivelul general al preturilor;
b. scade nivelul general al preturilor;
c. exporturile se diminueaza.
1
7. Cand oferta agregata nu se modifica dar se micsoreaza cererea agregata:
a. firmele investesc mai mult;
b. exporturile cresc;
c. exporturile se diminueaza;
d. nivelul general al preturilor creste;
e. consumatorii cumpara mai mult.
8. Situatia in care cererea globala ramane neschimbata, iar oferta globala creste:
a. produce numai efecte pozitive;
b. produce numai efecte negative;
c. produce si efecte pozitive si efecte negative.
9. Situatia in care cererea globala ramane neschimbata, dar oferta globala scade
genereaza urmatoarele consecinte: a. firmele scad preturile;
b. costurile de productie scad;
c. tarifele la energie cresc.
10. Gruparea unitatilor rezidente pe teritoriul national se face in functie de

urmatoarele criterii: a. institutional ;
b. politic;
c. al proprietatii;
d. functional.
11. Agentii macroeconomici omogeni mai sunt denumiti si:

a. societati non financiare;
b. institutii financiare;
c. companii de asigurare;
d. sectoare economice institutionale.
12. In cadrul gospodariilor, componenta existentiala a fluxului de iesiri este

reprezentata de:
a. fluxul de bunuri si servicii;
b. fluxul de forta de munca;
c. fluxul de venituri.
13. Resursele financiare ale sectorului administratiei publice provin din:

a. contributii benevole;
b. vanzari de bunuri si servicii;
c. plati obligatorii prelevate de la celelalte sectoare.
14. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la preturile producatorului:

a. nu cuprind impozitele indirecte si subventiile;
2
b. cuprind impozitele indirecte si subventiile;
c. sunt mai mici decat preturile cumparatorului.
15. In timpul perioadelor de inflatie:

a. PIB nominal creste in acelasi ritm cu PIB real;
b. PIB nominal creste mai repede decat PIB real;
c. PIB nominal creste mai incet decat PIB real.
16. PIB:
a. valoarea de piata a tuturor bunurilor finale si serviciilor produse in
interiorul unei tari intr-o anumita perioada;
b. este venitul de care dispune populatia dupa plata impozitelor pe venit si
care poate fi utilizat ptr consum si economii;
c. este valoarea bunurilor si serviciilor cumparate de administratiile publice
centrale si locale intr-un an.
17. Nu se regaseste in consumul populatiei:

a. cumpararea unui automobil;
b. cumpararea unor alimente;
c. cumpararea unei case construita in acel an de catre ANL;
18. Care dintre urmatoarele tranzactii intra in PIB din 2004?

a. cumpararea unei case construita in 2000;
b. prestarea unor servicii de coafura in decursul anului respectiv;
c. producerea si consumarea unor legume de catre o familie din mediul rural
(autoconsum);
d. cumpararea unei materii prime utilizata ptr dat. unui bun final ce urmeaza a
fi andut in decursul anului respective (consum intermediary);
19. Veniturile realizate de catre cei peste 50 mii de cetateni romani care lucreaza in
Israel sunt incluse in:
a. PIB al Romaniei si PNB al Israel;
b. PNB al Romaniei si PIB al Israel;
c. PIB al Romaniei si PNN al Israel.
20. RASPUNDETI CU A SAU F ARGUMENTANDU-VA RASPUNSUL:

1. Exporturile nete ale unei economii se calculeaza ca diferenta intre exportul
si importul de bunuri. A
2. Vanzarea de actiuni si obligatiuni este exclusa din calcului PIB; A
3. Daca valoarea bunurilor de consum produse intr-un an este mai mare decat
valoarea bunurilor de consum achizitionate in acelasi an, diferenta
reprezinta ariatia stocurilor. A
3
4. Cresterea relativa a nivelului preturilor dintr-o economie fata de nivelul
preturilor din strainatate tinde sa incurajeze exporturile tarii sis a
descurajeze importurile de bunuri si servicii. F
5. Venitul disponibil este venitul national din care se scad taxele si la care se
adauga transferurile. A
6. Daca doua tari se caracterizeaza prin acelasi nivel al PIB, atunci si nivelul
de trai din respectivele tari este acelasi. F
7. Deflatorul PIB se calculeaza ca un raport procentual intre PIB real si PIB
nominal. F
8. Indicatorii macroeconomici care se exprima in preturi curente se numesc
indicatori reali iar cei care se exprima in preturi constante se numesc
indicatori nominali. F
9. PIN se calculeaza ca diferenta intre PIB si impozitele indirecte. F
10. In fluxul circular al venitului, importurile reprezinta intrari iar exporturile
iesiri. F
21. Printre metodele de evaluare a venitului national se numara:

a. metoda de productie;
b. metoda veniturilor accumulate;
c. metoda utilizarii finale a veniturilor.
22. Veniturile obtinute in sectorul gospodariilor se numesc:

a. venituri accumulate;
b. venituri personale;
c. venituri primare.
23. Veniturile totale sunt formate din:

a. veniturile primare;
b. veniturile derivate;
c. veniturile firmelor;
d. veniturile menajelor.
24. Dpdv existential, consumul cuprinde:

a. consumul de bunuri materiale;
b. consumul de bunuri imateriale;
c. consumul privat;
d. consumul public.
25. In raport cu sursa veniturilor cheltuite ptr consum se disting:

a. consumul de bunuri materiale;
b. consumul intermediar;
c. consumul final;
d. consumul privat;
4
e. consumul colectiv.
26. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la legitatile consumului:

a. economisirea reprezinta cel mai mare lux pentru familie;
b. cheltuielile ptr servicii cresc mai incet decat cele ptr bunurile
materiale;
c. cheltuielile ptr articole de lux cresc mai incet decat venitul;
d. economiile gospodariilor scad pe masura ce venitul creste;
e. cheltuielile ptr recreere cresc mai repede decat venitul.
27. Relatia dintre nivelul cheltuielilor de consum si nivelul venitului personal

disponibil este reprezentata de :
a. functia de consum;
b. inclinatia spre consum;
c. inclinatia spre economisire.
28. Legatura functionala dintre venit si cheltuielile este reprezentata de:

a. functia de consum;
b. inclinatia spre consum;
c. inclinatia spre economisire.
29. Factorii obiectivi ai consumului sunt:

a. inclinatii psihologice;
b. spiritul de afaceri;
c. marimea venitului;
d. modificarile politicii fiscale.
30. Factorii subiectivi ai consumului sunt:

a. inclinatii psihologice;
b. spiritual de afaceri;
c. marimea venitului;
d. modificarile politicii fiscale.
31. Relatia dintre nivelul economiilor si nivelul disponibil este reprezentata de :

a. functia de economisire;
b. inclinatia medie spre economii;
c. inclinatia marginala spre economii;
d. functia de consum.
32. Dintre factorii care influenteaza inclinatia spre economisire, nu fac parte:
a. evolutia ratei dobanzii;
b. evolutia nivelului preturilor;
c. marimea impozitelor si taxelor;
5
d. evolutia cererii de bunuri si servicii;
e. evolutia ciclului afacerilor.
33. In raport cu modul de utilizare a bunurilor de capital achizitionate,

investitiile constau in:
a. investitii brute;
b. investitii nete;
c. investitii de inlocuire;
d. investitii de dezvoltare;
e. investitii brute de capital.
34. Clasificate potrivit destinatiilor, investitiile nu cuprind:

a. investitii ptr afaceri;
b. investitii ptr formarea bruta a capitalului;
c. investitii imobiliare;
d. investitii in stocuri;
e. investitii cu titluri de capital.
35. Factorii de care depinde volumul investitiilor ptr afaceri sunt:

a. productivitatea medie asteptata a capitalului;
b. costul marginal al utilizarii capitalului;
c. rata reala a dobanzii;
d. rata nominala a dobanzii;
e. nivelul general al preturilor.
36. Efectul amplificat al investitiilor asupra venitului national este cunoscut sub
denumirea de:
a. acceleratorul investitiilor;
b. multiplicatorul investitiilor;
c. fenomenul de dezinvestitii;
d. inclinatia spre economisire;
e. functia de economisire.
37. Acceleratorul arata ca rata investitiilor este determinate in esenta de:

a. modificarea ratei dobanzii;
b. modificarea nielului preturilor;
c. modificarea productivitatii capitalului;
d. modificarea costului marginal al utilizarii capitalului;
e. modificarea nivelului productiei.
38. In functie de continutul proceselor economice si modul de exprimare a

rezultatelor echilibrului economic, distingem urm. forme: a. echilibrul
material;
6
b. echilibrul valoric;
c. echilibrul ecologic;
d. echilibrul static.
39. In cadrul echilibrului valoric se disting urmatoarele forme speciale de

echilibru:
a. echilibrul material;
b. echilibrul resurselor de munca;
c. echilibrul bugetar;
d. echilibrul dinamic;
e. echilibrul valutar
40. In raport cu nivelurile de agregare ale activitatii economice se disting:

a. echilibrul macroeconomic;
b. echilibrul microeconomic;
c. echilibrul material;
d. echilibrul valoric.
41. Premisele care au stat la baza investigatiilor privind echilibrul in perioada

de inceput sunt:
a. echilibrul este privit pe termen lung;
b. crizele economice sunt considerate fenomene accidentale;
c. crizele economice sunt considerate fenomene periodice;
d. somajul este considerat un fenomen voluntar.
42. Dezechilibrul economic se manifesta:

a. ca o stare de moment;
b. ca o stare voita;
c. ca o stare permanenta.
43. Presiunea reda situatia de:

a. oferta deficitara;
b. existenta pietei cumparatorului;
c. existenta pietei vanzatorului.
44. Absorbtia reda situatia de:

a. piata este a vanzatorilor;
b. oferta excedenta;
c. cerere deficitara;
d. existenta pietei cumparatorului.
45. Presiunea se soldeaza cu:

a. realizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii;
7
b. realizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii;
c. aspiratie pozitiva satisfacuta la comparator;
d. aparitia inflatiei;
e. aparitia somajului.
46. Absorbtia se soldeaza cu:

a. nerealizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii;
b. nerealizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii;
c. aspiratie pozitiva nesatisfacuta la cumparator.
47. Agregatele macroeconomice se pot determina in:

a. preturile pietei;
b. preturile factorilor de productie;
c. preturi variabile;
d. preturi curente;
e. preturile periaodei de referinta.
48. In functie de interdependenta dintre indicatorii macroeconomici si

efectivele populatiei se disting urmatoarele tipuri de crestere economica: a.
expansiune economica;
b. recesiune economica;
c. crestere economica structurala;
d. crestere economica 0;
e. crestere economica cantitativa.
49. Daca sporul de produse si servicii (pozitiv sau negativ) se obtin pe termen
scurt atunci avem de a face cu:
a. expansiune economica;
b. recesiune economica;
c. crestere economica 0;
d. crestere economica pozitiva.
50. Intre crestere economica si dezvoltare economica exista urmatoarele

deosebiri:
a. pentru definirea cresterii economice fundamentala este idea de
schimbare;
b. pentru definirea dezvoltarii economice fundamentala este idea de
schimbare;
c. pentru cresterea economica trasatura de baza este sporirea
cantitativa a venitului national.
51. Din categoria factorilor obiectivi ai cresterii si dezoltarii economice fac

parte:
8
a. resursele umane;
b. educatia;
c. transferal de tehnologie;
d. resursele naturale;
e. capitalul fizic.
52. Din categoria factorilor subiectivi ai cresterii si dezvoltarii economice fac

parte:
a. resursele umane;
b. educatia;
c. progresul tehnologic;
d. resursele naturale;
e. capitalul fizic.
53. Din categoria factorilor externi ai cresterii si dezvoltarii economice fac

parte:
a. potentialul uman;
b. echipamentele de productie;
c. transferul de tehnologii.
54. Din categoria factorilor directi ai cresterii si dezvoltarii economice fac

parte:
a. cercetarea stiintifica;
b. politica monetara;
c. echipamentele de productie;
d. informatia.
55. Din categoria factorilor indirecti ai cresterii si dezvoltarii economice fac

parte:
a. cercetarea stiintifica;
b. politica monetara;
c. echipamentele de productie;
d. informatia;
e. spiritual antreprenorial.
56. Cresterea economica de tip extensiv presupune:

a. mobilizarea unui volum mare de factori de productie;
b. antrenarea in special a laturii calitative a factorilor de productie;
c. sporul de productie se obtine prin cresterea eficientei utilizarii
factorilor;
d. costuri economice, ecologice, sociale ridicate
57. Cresterea economica de tip intensiv presupune:
9
a. mobilizarea unui volum mare de factori de productie;
b. antrenarea in special a laturii calitative a factorilor de productie;
c. sporul de productie se obtine prin cresterea eficientei utilizarii
factorilor;
d. costuri economice, ecologice, sociale ridicate.
58. Stagflatia reprezinta procesul in care:

a. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist redus;
b. cresterea economica se combina cu un proces inflationist redus;
c. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist
accentuat;
d. cresterea economica se combina cu un proces inflationist accentuat;
e. scaderea productiei nationale se combina cu un proces inflationist
accentuat.
59. Slumpflatia reprezinta procesul in care:

a. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist redus;
b. cresterea economica se combina cu un proces inflationist redus;
c. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist accentuat;
d. cresterea economica se combina cu un proces inflationist accentuat;
e. scaderea productiei nationale se combina cu un process inflationist
accentuat.
60. Criteriul de diferentiere intre tarile avansate dpdv economic si tarile in curs
de dezvoltare il reprezinta: a. PIB/locuitor;
b. PNB/locuitor;
c. Venitul national/locuitor.
61. Fenomenul de crestere economica este ilustrat in mod direct de:

a. cresterea PNB in termeni reali;
b. cresterea PNB in termeni nominali;
c. cresterea PNB reali pe locuitor;
62. Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii

nationale care:
a. sunt inzestrate cu resurse naturale abundente;
b. inregistreaza o rata redusa a inflatiei;
c. sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe scara larga progresul
tehnic.
63. Care dintre elementele de mai jos se afla la baza deosebirilor esentiale
dintre crestere si dezvoltare economica: a. finalitatea;
b. cresterea cantitativa a factorilor de productie;
10
c. schimbarile calitative ale economiei.
64. Cresterea economica este un obiectiv prioritar al

oricarei politici macroeconomice ptr ca:
a. influenteaza gradul de ocupare si nivelul veniturilor;
b. asigura sporirea masei monetare;
c. este sursa principala de imbunatatire a standarduluide viata a
populatiei.
65. Trecerea omenirii la dezvoltarea durabila este un process obiectiv

determinat de:
a. deteriorarea echilibrului ecologic la scara planetara;
b. adancirea decalajelor dintre Nord si Sud;
c. accentuarea fenomenelor de risipa a resurselor economice;
d. tranzitia fostelor tari comuniste la economia de piata;
e. constientizarea fortelor progresiste ale omenirii.
66. In esenta, dezvoltarea durabila este definite de:

a. mutarea centrului de greutate spre problemele calitatii vietii;
b. necesitatea asigurarii egalitatii sanselor generatiilor care coexista
si se succed in timp si spatiu;
c. necesitatea compatibilitatii strategiilor nationale de dezvoltare;
d. imperativul compatibilitatii mediului creat de om cu mediul
natural;
e. necesitatea de a considera omul, in primul rand ca scop al
dezvoltarii si in al doilea rand, ca mijloc.
67. In raport cu trandul dezvoltarii economiei nationale, exista urmatoarele

categorii de fluctuatii:
a. variatii sezoniere;
b. variatii continue;
c. variatii ciclice.
68. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la variatiile sezoniere:

a. sunt determinate de cauze explicabile;
b. sunt determinate de cauze inexplicabile;
c. sunt determinate de cauze previzibile;
d. sunt determinate de cauze imprevizibile.
69. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

a. variatiile intamplatoare pot fi prevazute cu exactitate;
b. variatiile ciclice se produc cu o anumita regularitate;
11
c. variatiile sezoniere se deruleaza de regula pe parcursul unui an ca
urmare a actiunii unor factori naturali sau sociali.
70. Selectati afirmatiile adevarate privitoare la fazele evolutiei economiei:

a. in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de ordin calitativ;
b. in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de ordin cantitativ;
c. fazele fazele evolutiei se repeta in aceeasi ordine dupa un anumit
timp;
d. evolutiei se repeat in alta ordine dupa un anumit timp;
e. fazele sunt identice dpdv calitativ.
71. Care dintre caracteristicile enumerate mai jos sunt specifice ciclurilor lungi:
a. au o durata cuprinsa intre 80-100 de ani;
b. au o durata cuprinsa intre intre 50-60 de abu;
c. cuprind 2 faze;
d. cuprind 4 faze.
72. Fazele ciclului lung sau secular sunt:

a. expansiunea;
b. criza;
c. depresiunea;
d. faza ascendenta;
e. faza descendenta.
73. In faza ascendenta a ciclului secular:

a. descoperirile stiintifice se generalizeaza in economie;
b. apar descoperiri stiintifice noi;
c. apar germenii unui nou mod tehnic de productie;
d. se inregistreaza o dinamica inalta a produsului brut si venitului
national.
74. In faza descendenta a ciclului secular:

a. descoperirile stiintifice se generalizeaza in economie;
b. apar descoperiri stiintifice noi;
c. apar germenii unui nou mod tehnic de productie;
d. se inregistreaza o dinamica inalta a produsului brut si venitului
national.
75. Precizati care este succesiunea corecta a fazelor ciclului economic decenal:
a. depresiune, criza, inviorare si avant;
b. criza, inviorare, depresiune si avant;
c. criza, depresiune, inviorare si avant;
d. criza, inviorare, avant, depresiune.
12
76. In timpul recesiunii economice, cunosc o tendinta de scadere:
a. puterea de cumparare;
b. oferta de forta de munca;
c. oferta de credite ptr investitii;
d. ratele dobanzilor.
77. In conditiile expansiunii economice, au tendinta de crestere:
a. rata somajului;
b. rata falimentelor;
c. indicele general al preturilor;
d. stocurile de marfuri;
e. incapacitatea populatiei de a cumpara bunuri si servicii.
78. In faza de expansiune a ciclului economic:

a. creste rata dobanzii;
b. se micsoreaza rata dobanzii;
c. creste rata somajului;
d. se micsoreaza rata somajului.
79. In faza de recesiune a ciclului economic:

a. creste rata somajului;
b. se micsoreaza rata dobanzii;
c. se inaspresc conditiile de credit;
d. se acorda facilitate la creditare.
80. Printre cei mai importanti “stabilizatori automati” ai cererii globale se afla:
a. programele guvernamentale de sustinere a agriculturii;
b. economiile administratiilor publice;
c. economiile populatiei.
81. Criteriile care definesc continutul si sfera de cuprindere a resurselor de

munca sunt:
a. marimea cererii de munca;
b. varsta de munca stabilita pri legislatie;
c. starea de sanatate a persoanei.
82. Populatia activa cuprinde:

a. elevii si studentii care nu sunt angajati in munca;
b. pensionarii;
c. persoanele intretinute de alte personae sau de catre stat;
d. toate persoanele care furnizeaza forta de munca ce poate fi
utilizata ptr desfasurarea activitatilor economice.
13
83. Populatia ocupata se refera la:
a. toate persoanele care au implinit varsta legala de munca;
b. someri;
c. toate persoanele care desfasoara o activitate in unul din domeniile
economico-sociale si primesc o indemnizatie.
84. Resursele de munca potentiala cuprind pe langa resursele de munca

disponibile:
a. pensionari;
b. persoanele sub varsta minima legala de munca;
c. persoanele intretinute inapte de munca;
d. populatia casnica.
85. Atunci cand oferta de forta de munca este mai mica in raport cu cererea,
apare:
a. ocuparea de echilibru a fortei de munca;
b. un deficit de forta de munca;
c. un excedent de forta de munca;
d. fenomenul de subocupare a fortei de munca;
e. fenomenul de supraocupare a fortei de munca.
86. Atunci cand oferta de forta de munca este mai mare in raport cu cererea,
apare:
a. ocuparea deplina a fortei de munca;
b. un deficit de forta de munca;
c. un excedent de forta de munca;
d. fenomenul de subocupare al fortei de munca;
e. fenomenul de supraocupare a fortei de munca.
87. Care din elementele de mai jos caracterizeaza somajul:

a. durata medie a vietii;
b. intensitatea;
c. durata invatamantului obligatoriu;
d. gradul de pregatire a populatiei active;
e. structura pe categorii de varsta; nivel de calificare, sex.
88. In functie de intensitatea somajului, se disting:

a. somaj partial;
b. somaj continuu;
c. somaj deghizat;
d. somaj sezonier.
14
89. Procesele economico-sociale generatoare de somaj sunt:
a. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei
ocupate;
b. cresterea inflatiei;
c. cresterea ofertei de munca.
90. In functie de structurile pietei muncii si de evolutia ciclului economic

decenal, se disting:
a. somaj sezonier;
b. somaj frictional;
c. somaj ciclic;
d. somaj continuu.

a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o
intreprindere la alta, de la un oras la altul;
b. se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi;
c. apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice;
d. este rezultatul practicarii contractelor de angajare pe durate scurte;
e. este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori
naturali.
92. Somajul ciclic:

a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la
alta, de la un oras la altul;
naturali.
93. Somajul tehnologic:

naturali.
94. Somajul intermitent:

15
d. este rezultatul practicarii contractelor de angajare pe durate
scurte;
naturali.
95. Somajul sezonier:

e. este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de
factori naturali.
96. Costul somajului la nivelul persoanelor, grupurilor de personae afectate

cuprinde:
a. numai aspecte economice;
b. doar aspecte psihologice comportamentale;
c. preponderent aspecte morale;
d. aspecte de natura economica, etica, psihologica, sociala;
e. aspecte privind doar la posibilitatile personale de consum.
97. Politicile anti-somaj reprezinta masuri elaborate de catre stat in scopul:

a. acordarii indemnizatiei de somaj;
b. stimularii crearii de noi locuri de munca;
c. asigurarii flexibilitatii pe piata muncii;
d. lichidarii conflictelor de munca.
98. Printre cele mai utilizate politici de ocupare amintim:

a. politici de stimulare a cererii aggregate;
b. politici de stimulare a ofertei aggregate;
c. politici de stimulare a cererii combinate cu politici de diminuare a
ofertei.
99. Printre cele mai cunoscute masuri de politica activa de ocupare se numara:
a. reducerea duratei muncii;
b. prelungirea duratei procesului de scolarizare;
c. reconversia fortei de munca;
d. reducerea varstei de pensionare;
e. amplificarea procesului de investitii.
16
100. Printre cele mai cunoscute masuri de politica pasiva de ocupare se numara:
a. reducerea duratei muncii;
b. prelungirea duratei procesului de scolarizare;
c. reconversia fortei de munca;
d. dezvoltarea cercetarii stiintifice in sprijinul activitatii economice;
e. amplificarea procesului de investitii.
101. Printre directiile de actiune care pot contribui la reducerea somajului se

numara:
a. centralizarea competentelor si raspunderilor in materie de gestiune a
ocuparii;
b. franarea prin politici fiscale a crearii de noi locuri de munca;
c. schimbarea legislatiei muncii;
d. incurajarea intreprinderilor mici si mijlocii care angajeaza
someri;
e. diversificarea programelor de ocupare a fortelor de munca.
102. Care dintre urmatoarele forme de somaj pot fi atribuite inlocuirii vechilor
tehnologii ( retehnologizare): a. somaj sezonier;
b. somaj accidental;
c. somaj tehnologic;
d. somaj structural.
103. Care dintre urmatoarele procese contribuie direct la aparitia si/sau

extinderea somajului: a. inflatia;
b. cresterea ofertei de munca;
c. diminuarea cursului monedei nationale;
d. convertibilitatea monedei nationale.
104. Care dintre urmatoarele conditii luate impreuna permit sa se delimiteze

daca o persoana este somera sau nu: a. intrerupe lucrul;
b. i se anunta ca peste 30 de zile ii expira contractul de munca;
c. i s-a desfacut contractul de munca;
d. societatea comerciala la care s-a angajat are activitate sezoniera si
functioneaza 8luni/an;
e. isi termina banii castigati inainte de a incasa salariul urmator;
f. este apta de munca dar nu lucreaza;
g. nu are loc de munca dar este refuzata de firmele la care se adreseaza;
h. nu are bani de intretinere dar are credibilitate si imprumuta;
i. doreste un loc de munca foarte bine platit dar ii place sa aiba si timp liber.
105. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la indemnizatia sau ajutorul de

somaj sunt corecte:
17
a. o primeste orice persoana care nu lucreaza;
b. o primeste orice persoana care nu lucreaza ca salariat;
c. este primita o singura data atunci cand unui salariat i se desface
contractul de munca;
d. este atribuita in mod facultativ;
e. este mai mare decat salariul;
f. este mai mica decat salariul.
106. Care sunt formele istorice pe care le-a cunoscut inflatia:

a. inflatia banilor din metale nepretioase;
b. inflatia monetar-baneasca;
c. inflatia banilor de hartie convertibili si neconvertibili in aur;
d. inflatia banilor contemporani.
107. Care este prima forma de manifestare a inflatiei:

a. inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur;
b. inflatia banilor de hartie convertibili in aur;
c. inflatia banilor neconvertibili pe plan extern;
d. inflatia banilor existenti sub forma metalelor pretioase;
e. inflatia banilor sub forma de valuta.
108. Printre elementele definitorii ale inflatiei monetar-banesti se numara:

a. continutul real in aur al monedei era mai mare decat continutul
nominal;
b. continutul real in aur al monedei era mai mic decat continutul
nominal;
c. aglomerarea pietei cu monede “ieftine”.
109. Cea de-a doua forma istorica a inflatiei este reprezentata de:
a. inflatia banilor de hartie convertibili in aur;
b. inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur;
c. inflatia banilor neconvertibili pe plan extern;
d. inflatia monetar-baneasca.
110. Cea de-a treia forma istorica a inflatiei este reprezentata de:
a. inflatia monetar-baneasca;
b. inflatia banilor de cont;
c. inflatia banilor sub forma de valute;
d. inflatia banilor contemporani.
111. Pentru ca o sporire a preturilor sa devina inflatie, trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii:
a. cresterea preturilor sa se manifeste la toate bunurile;
18
b. cresterea preturilor sa se manifeste doar la factorii de productie;
c. indicele national al preturilor dintr-o perioada data sa creasca mai
repede decat indicele preturilor internationale.
112. Ce este inflatia:

a. un accident, un esec al cresterii si dezvoltarii economice;
b. o crestere a puterii de cumparare a monedei;
c. un dezechilibru structural intre masa bunurilor si serviciilor si
masa monetara.
113. Selectati trasaturile nespecifice fenomenului inflationist:

a. inflatia este un proces de depreciere a banilor;
b. inflatia este un fenomen de crestere durabila a tuturor preturilor;
c. inflatia este un dezechilibru structural intre masa bunurilor si
serviciilor si masa monetara;
d. inflatia este simultan un process material si monetary;
e. inflatia este considerata un rau necesar al cresterii economice.
114. Deflatia reprezinta procesul:

a. de crestere sustinuta a nivelului general al preturilor;
b. de scadere sustinuta a nivelului general al preturilor;
c. de crestere sustinuta a puterii de cumparare a banilor.
115. Dezinflatia desemneaza procesul:

a. de crestere sustinuta a nivelului general al preturilor;
b. de scadere sustinuta a puterii de cumparare a banilor;
c. de reducere drastica sau eliminare a inflatiei.
116. Pentru masurarea inflatiei se folosesc:

a. indicele de schimb valutar;
b. indicele productivitatii muncii;
c. deficitul balantei comerciale;
d. indicele de deflationare;
e. indicele preturilor bunurilor si serviciilor de consum.
117. La atenuarea inflatiei pot contribui:

a. cresterea salariilor nominale;
b. cresterea ofertei de bunuri de consum personal;
c. cresterea somajului.
118. Relatia dintre inflatie si cresterea generalizata si de durata a preturilor este o

relatie:
a. de la cauza la effect;
19
b. de la effect la cauza;
c. de suprapunere (identificare);
d. de interdependenta si conditionare reciproca.
20
1)Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda?
-recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
2)Politica keynesiana?
-a presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
3)Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara?
-prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului si
deficitului de lichiditati bancare
4)Detinatorul de actiuni are dreptul?
-de a obtine divident
5)Populatia totașa aunei tari este de 22.mil , din care 2.5mil sunt pensionari si 3mil sunt copii sub 15
ani .Stiind ca 1,5mil persoane apte de munca nu au loc de munca, iar dintre acestia 300de miirenunta
la cautarea unui loc de munca, iar 50 de mii emigreaza?
-numarul somerilor este 1,2 mil.
6)Operatiunile cu prima simpla a la hausse?
-ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in functie
de situatia existenta la termenul de scadenta
7)Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de ?
-scaderea ratei dobanzii
8)Expansiunea monetara?
-conduce la cresterea generalizata a preturilor
9)Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand?
-bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
10)Echilibrul monetar reprezinta?
-un echilibru intre cererea si oferta de moneda
11)Politicile anti-inflationiste?
-nu sunt avantajoase pentru guverne,limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale

12)Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din?
-distorsionarea preturilor relative

13)Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de ?
-cresterea productie
14)Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este?
-o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale
15)Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada nedeterminata

este limitata de ?
-abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale
16)Care din urmatoarele afirmatii este adeverata ?
-pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea resurselor , este preferabil
ca economiile sa se specializeze si sa participe la schimb
17)Venitul anual adus de o obligatiune este de 500 lei , ceea ce corespunde unei rate anuale a
dobanzii de 15%.Care va fi cursul obligatiunii pe piata financiara secundara daca rata dobanzii se
reduce la 10%?
-Rezolvare C=500/0,1=5000 lei
18)Functionarea economiei depinde de ?
-capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
19)Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de ?
-Banca centrala
20)Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit ?
-M1 scade dar M2 nu se modifica
21)Rata somajului reprezinta raportul procentual intre ?
-populatia somera si populatia active
22)Detinatorul de actiuni are dreptul ?
-de a obtine dividend

23)In lunile ianuarie,februarie si martie , rata lunara a inflatiei a fost de 2%.In aceste conditii, rata
inflatiei pe cele trei luni a fost de ?
-Rezolvare:Ri=(1+2%)LA PUTEREA A 3-EA x100-100=6,12%
24)Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice ?
-care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen scurt
25)Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina ?
-cresterea cursului titlurilor de valoare
26)Tranzactiile derulate la nivelul pietii muncii ?
-vizeaza serviciul de munca si sunt supuse cadrului juridic si institutional bine……
27)Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin ?
-nivelul de reglementare characteristic
28)Participarea unei tari la comertul mondial ?
-depinde direct proportional atat de potentialul economic ,cat si de competivitatea international
29)Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala ?
-are ca rezultat o capacitate de “digestie” a investitiilor mai mica decat “ingestie”…….
30)Care din urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca ?
-Banca nationala a Romaniei
31)Politicile fiscal si monetare expansioniste vor determina pe termen scurt ?
-Cresterea PIB-ului real si a gradului de ocupare
32)Oferta curenta de munca este reprezentate de ?
-Populatia active
33)Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata problema somajului ?
-interventia statului in economie , orientate catre stimularea cererii aggregate
34)Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?

-veniturile repatriate ale emigrantilor pot contribuii la crearea de noi locuri de munca, daca acestea
sunt utilizate pentru a achizitiona bunuri din productia interna a tarii
35)Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme de coordonare

asociate ?
-inflatie
36)Pe o piata financiara eficienta ?
-preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continu, astfel incat orice noua
informative sa fie integrate in pretul titlului
37)Cand Banca Centrala vinde obligatiuni , atunci ?

-rata dobanzii scade
38)Pe termen scurt, expansiunea monetara ?
-conduce la “alungirea” proiectelor investitionale
39)Istoria banilor arata ca multe ssocietati au ales metale precum cuprul , argintul , aurul , fiindca
erau ?
-rare
40)Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu ?
-sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
41)Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand ?
-rata curenta a somajului este eglala cu rata natural a somajului
42)Cursul de schimb real ?
-este utilizat pentru a calcula correct repercursiunea ……..
43)Printre efectele negative ale inflatiei regasim ?
-reducerea puterii de cumparare a banilor
44)Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita ?
-contradictiile sale interne
45)Balanta comerciala ?
-reflecta situatie comertului exterior cu marfuri ale unei tari pe o perioada de timp determinate
46)In perioada de recesiune oamenii prefer ?
-Sa detina mai multi bani in numerar
47)Cresterea marimii salariului ?
-are un efect scara pozitiv asupra cantitatii cerute de forta de munca 48)Una
din cauzele crizei economice o reprezinta ?
- consumul exagerat din anii de boom economic , incurajat de ……..
49)Cererea de munca ?
-depinde de pretul fortei de munca si cantitate de munca …..
50)Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni , atunci ?

-bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si ……
51)Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ?
-se pot obtine castiguri din comert si daca nu exista avantaje absolute….
52)In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933 ?
-bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an
53)Bancile comerciale creeaza bani ?
-acordand imprumuturi
54)Protectionismul ?
-modifica raportul de schimb si avantajele comparative 55) Cand
efectul de venit domina efectul de substitutie ?
-curba ofertei individuale de munca se reduce ……..
56)Piata financiara mobiliara este o componenta a ?
-pietei capitalului pe termen mijlociu si lung

57)Politicile monetare si fiscal expansioniste ?
-sunt atragatoare pentru alegatori
58)Bursele de valori ?
-se apropie cel mai multde unele dintre cerintele pietei ……….
59) Capitalul real?
-este format din bunuri material , mijloace banesti si efecte financiare
60)Politica anti-inflationista presupune ?
-abandonul expansiunii monetare
61)Privita in modul general , piata financiara sau piata capitalului , presupune?
-cuprinde ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurile financiare
disponibile
62)Somajul este considerat drept un esec al pietei , pentru diminuarea lui putem enumera
urmatoarele masuri ?
-stimularea investitiilor , publice si generale deopotriva

63)Echilibrul monetary determina stabilitatea ?
-puterii de cumparare
64)Inflatia reprezinta ?
-o politica deliberate a autoritatilor monetare
65)Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa ?
-sa consume mai mult decat au economisit
66)Mai ales in perioadele de razboi , guvernele sunt nevoite sa suplimenteze cantitatea de moneda ,
aceasta masura are drept consecinta ?
-aparitia inflatiei
67)Somajul frictional ?
-apare prin initiative persoanelor de a parasi locul de munca , cu scopul de a gasi un altul , mai bine
platit
68)Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata ?
-cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare
69)In sistemul formelor regionale de comert liber ?
-pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor , serviciilor si a factorilor de productie , in

conditiile unei monede unice
70)Banca comerciala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin ?
-diminuarea ratei rezervelor obligatorii
71)Rata solicitata a rezervelor ?
-functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
72)Cursul valutar conventional ?
-este stability de autoritatile monetare nationale in functie de diveri factori economici ,politici, sociali
si institutionali
73)In timpul Marii crize din anii 1930 in SUA ?
-volumul de moneda aflat in circulatie a scazut
74) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?
-acceptabilitatea
75)Lectia pe care a predate-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost aceea ca ?
-bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
76)Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere ?
-volumul serviciilor de munca tranzactionate , de inalta calificare , ce nu pot fi oferite …….
77) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impuse o decizie
favorabila de cumparare in urmatoarele situatii ?
-nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii
78)Realitatea atesta existent unei neconcordante permanente intre structura cererii si ofertei de
munca.Aceasta poate fi explicate pe baza ?
-divergentelor de interese intre lucratori , care doresc salarii mai mari si angajatori care urmaresc
obtinerea unei cantitati mai mari de munca , la un anumit nivel al salariului.
79)Legea lui Okun spune ca ?
-intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportional
80)Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala ?
-reduce rata dobanzii de pe piata monetara 81) Echilibrul
monetar presupune ?
-egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
82) Inflatia ii avantajeaza pe ?
-primi beneficiari a sporului monetar
83) Alternativa la politicile fiscal si monetare discretionare este data de ? -politica
bazata pe angajamente ferme fata de norme legislative existente
84)Eficenta pietei de capital vizeaza ?
-atat eficienta operationala , cat si eficienta alocarii
85)In perioada electorala politicienii vor prefer acele politici care produc ?
-beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
86)La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 1930 au stat ?
-politicile monetare expansionist din anii 1920

1. Dividendul reprezinta:
a) [ ] Un castig variabil garantat de intreprindere
b) [ ] Castigul unei obligatiuni
c) [X] Castigul unei actiuni
d) [ ]Castigul titlurilor de valoare
2. Daca pe fiecare 3 luni ale anului inflatia a fost de 2% atunci rata inflatiei la sfarsitul celor 3 luni a fost:
a) [X]6,12%;
b) [ ]8%;
c) [ ]6%;
d) [ ]2%.
3. Un operator la bursa vinde 100 de actiuni X la 500 lei/ buc si cumpara 200 de actiuni Y la 300 lei/ buc,
ambele cu scadenta la 3 luni. In momentul executarii contractului , cursul actiunii X este de 400 lei/
buc iar al actiunii Y este 350 lei/ buc.
a) [X]Speculatia cu actiuni X este a la baisse;
b) [X]Rezultatul operatiunii este de 20 000 lei castig;
c) [X]Speculatia cu actiuni Y este a la hausse;
d) [ ]Castigul pe operatiunea cu actiuni Y este de 5000 lei.
4. Daca in momentele t0, t1, t2 si t3 venitul National este egal cu 4000, respectiv 5000, 6000 si 7000,
functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 600 + 0,8Y, iar investitia autonoma este
I0 = 400, atunci:
a) [ ]In momentul t2 economia este in stare de contractie;
b) [ ]In momentul t0 economia este in stare de echilibru;
c) [ ]In momentul t1 economia este in stare de expansiune;
d) [ ]In momentul t3 economia este in stare de echilibru.
5. O persoana achizitioneaza 100 de obligatiuni la o valoare nominala de 90 lei fiecare. Cuponul unei
obligatiuni este de 5 lei. Daca dupa un an de zile, cand rata dobanzii este de 5%, obligatiunile sunt
vandute:
a) [X]castigul total obtinut este de 1500 lei;
b) [ ]cursul obligatiunii la sfarsitul primului an va fi de 110 lei;
c) [X]daca rata dobanzii creste la 10%, cursul obligatiunii, va fi 50 lei;
d) [X]daca rata dobanzii scade la 2%, cursul obligatiunii va fi 250 lei.
6. Daca un operator la bursa cumpara actiuni in sens speculativ, atunci el mizeaza:
a) [ ]Pe scaderea cursului acestora;
b) [X]Pe o operatiune de tip a la hausse;
c) [ ]Pe cresterea cursului acestora;
d) [ ]Pe faptul ca va incasa dobanzi.
7. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 10 000 u.m., are un curs de 100.000 u.m. ce rate a dobanzii
corespunde acestei situatii:
a) [X]10%;
b) [ ]30%;
c) [ ]20%.
8. Explicatiile inflatiei prin moneda isi au originea in:
a) [ ]Teoria ofertei;
b) [ ]Teoria cererii;
1
c) [ ]Teoria preturilor;
d) [X]Teoria cantitativa a banilor.
9. Obligatiunea este:
a) [ ]Un titlu ce atesta un drept de proprietate asupra capitalului firmei;
b) [X]Un titlu de valoare;
c) [ ]Un titlu purtator de venit fix, numit cupon;
d) [ ]Un titlu ce atesta dreptul de a primi dividende.
10. Fiind cunoscute coeficientul de retinere a numerarului de catre populatie (l) = 20%; coeficientul de
rezerva al sistemului bancar (a) = 20%; numarul la polpulatie C = 60.000; rezervele bancilor
reprezinta:
a) [ ]10.000;
b) [ ]40.000;
c) [X]60.000;
d) [ ]30.000.
11. Printre indicatorii de eficienta economica ce stau la baza deciziei de a investi putem aminti:
a) [ ]Deflatorul PNB;
b) [ ]Productivitatea muncii;
c) [X]Rata de rentabilitate a investitiei;
d) [X]Perioada de rambursare a investitiei.
12. O economie de troc este aceea in care:
a) [ ]Exista moneda marfa;
b) [X]O marfa se schimba direct pe alta marfa;
c) [X]Nu exista un mijloc de schimb unanim acceptat.
13. Ciclicitatea economica:
a) Este un proces normal, natural;
b) A aparut cu interventia statului in economie;
c) Poate fi complet eliminata prin masuri de politica economica;
d) Este caracteristica doar economiilor centralizate.
14. Finantarea deficitului bugetar se poate realiza prin:
a) Emiterea de actiuni;
b) Emisiunea monetara
c) Imprumuturi publice interne;
d) Imprumuturile publice externe.
15. Piata titlurilor financiare pe termen lung se compune din:
a) Piata monetara;
b) Piata primara;
c) Piata secundara;
d) Piata tertiara.
16. Balanta de plati externe reflecta:
a) Soldul tranzactiilor valutare
2
b) Balanta contului curent si balanta contului de capital
c) Soldul comercial al tarii cu restul lumii
d) Ansamblul incasarilor si platilor de tranzactii reale si financiare cu restul lumii
17. Inflatia deschisa (moderata) se caracterizeaza printr-o crestere generalizata a preturilor de:
a) Peste 15% anual;
b) 5-10% anual
c) 15% lunar
d) 3-4% anual
18. In balanta contului de capital regasim:
a) Balanta miscarilor de capital pe termen lung
b) Balanta miscarilor de capital pe termen scurt
c) Balanta rezervelor monetare internationale
d) Balanta comerciala.
19. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 80.000 u.m. la 100.000 u.m., impozitul pe venit creste
si el de la 12.000 de u.m. la 20.000 u.m., avem de-a face cu o impunere: a) Progresiva
b) In cote fixe
c) Proportionala
d) In cote procentuale
20. Venitul national disponibil se determina prin:
a) Adaugarea la venitul national a subventiilor de exploatare
b) Adaugarea la venitul national a transferurilor nete ale restului lumii
c) Adaugarea la venitul national a consumurilor intermediare
d) Adaugarea la venitul national a amortizarii
21. Progresul social exprima:
a) Volumul investitiilor
b) Imbunatatirea conditiei umane
c) Nivelul acumularii
d) Ridicarea standardului de viata.
22. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatiei a fost de 20% inseamna ca
rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) 55%
b) 50%
c) 60%
d) 72,8%
23. Obligatiunea permite obtinerea:
a) Unui venit variabil
b) Unui venit fix
c) Unei dobanzi variabile
d) Unui profit maxim
24. Daca intr-o operatiune speculativa, un operator la bursa vinde un numar de actiuni, el mizeaza:
3
a) Pe cresterea cursului acestora
b) Pe faptul ca dobanzile bancare vor scadea
c) Pe scaderea cursului acestora
d) Pe o operatiune de tip a la baissse
25. Neoliberalismul considera ca pentru a reduce somajul trebuie:
a) Stimulat consumul si investitiile
b) Sa se actioneze pe terenul ofertei si productiei
c) Repartizat mai bine fondul total de munca.
26. Sistemul productiei materiale de determinare a indicatorilor macroeconomici:
a) Se bazeaza pe teoria factorilor de productie
b) Este folosit numai de tarile cu economie de piata
c) Se bazeaza pe teoria subiectiva a valorii
d) Se bazeaza pe teoria muncii productive
27. Inclinatia marginala spre economii reprezinta:
a) Economiile realizate pe unitate de venit
b) Sporul de economii determinat de sporul de investitii
c) Sporul de venit determinat de sporul de investitii
d) Sporul de economii cand venitul creste cu o unitate
28. Inflatia monetara isi gaseste explicatia clasica in ecuatia :
a) Teoriei cantitativiste a lui Irving Fisher
b) Teoriei cantitativiste a lui Milton Friedman
c) Teoriei cantitativiste a lui Paul Samuelson
d) Teoriei cantitativiste a lui Fr. Perroux
29. Daca la nivelul unei economii nationale functia de consum privat este C = 1000 + 0,8Yd, impozitele
sunt de 2000, platile de transfer de 500, investitiile autonome de 1500 u.m., iar cheltuielile
guvernamentale de 1000, atunci :
a) La o crestere de 100 u.m. a impozitelor, venitul se majoreaza cu 400 n.m.
b) La o crestere cu 200 a cheltuielilor guvernamentale, venitul de echilibru devine 13.000 u.m.
c) La o scadere de 100 u.m. a platilor de transfer venitul national ajunge 11.000 u.m.
d) Venitul de echilibru este 11.500 u.m.
30. Actiunea este un titlu de valoare care atesta:
a) un drept de proprietate;
b) un imprumut;
c) o ipoteca asupra unei parti din capitalul firmei;
d) dreptul proprietarului de a beneficia de dividende.
31. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 60.000 u.m. are un curs de 300.000 u.m.. Ce rata a
dobanzii corespunde acestei situatii: a) 20%;
b) 30%;
c) 10%.
32. Indicatorii macroeconomici au rolul de evidenta statistica intrucat:
4
a) Masoara potentialul economic al unei tari
b) Exprima rezultatele activitatii unui agent economic
c) Sintetizeaza informatiile privind rezultatele activitatiilor dintr-o economie nationala
d) Releva tipurile de agenti economici
33. Coeficientii de comert exterior sunt:
a) Mai mari pentru tarile ce dispun de un potential ridicat
b) Mai mici cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat
c) Mai mari cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat
d) Mai mici pentru tarile ce dispun de un potential mic
34. Prin politica de "open market", atunci cand Banca Centrala cumpara titluri de pe piata financiara:
a) reduce cantitatea de moneda de pe piata monetara;
b) majoreaza cursul acestora;
c) creste cantitatea de moneda de pe piata monetara;
35. Fazele unui ciclu economic clasic, decenal, sunt:
a) Criza
b) Depresiunea
c) Inviorarea
d) Avantul
36. O scadere a multiplicatorului platilor de transfer determina:
a) O scadere a venitului national
b) O scadere a cererii agregate
c) O crestere a venitului national
d) Diminuarea ratei inflatiei
37. Daca nivelul inflatiei se apreciaza prin rata cresterii costului vietii calculata pe baza unui cos de
consum format din: alimente cu pondere de 30% si o rata de crestere a preturilor de 5%, bunuri
industriale cu o pondere de 45% si un indice al preturilor de 110% si servicii cu o rata de crestere de
15%, atunci:
a) rata inflatiei este de 9,75%;
b) indicele preturilor este de 1,0975;
c) rata inflatiei este de 12,5%;
d) indicele preturilor este de 112,5%.
38. Cresterea economica inflationista:
a) Mai poarta denumirea de stagflatie
b) Este cel mai dorit tip de crestere economica
c) Apare cand rata inflatiei o devanseaza pe cea a cresterii economice
d) Este un tip de crestere daunator economie pe termen mediu si lung
39. In cadrul interventiei sale in domeniul alocarii resurselor, statul:
a) Are datoria de a interzice initiativei private producerea si asigurarea “ bunurilor” publice”
b) Trebuie sa ia masuri pentru o distribuire cat mai echitabila a resurselor intre firmele nationale
c) Trebuie sa adopte masuri de control si limitare a tuturor externalitatilor
d) Este preocupat mai ales de externalitatile pozitive
5
40. Cresterea economica neinflationista:
a) Apare cand rata cresterii este superioara ratei inflatiei
b) Apare ca urmare a efectului de antrenare indus de creditul facil si ieftin
c) Este o crestere economica cu rate pozitive
d) Mai poarta denumirea de slumpflatie
41. Care din factorii de mai jos genereaza inflatie prin cerere:
a) Cheltuieli cu efecte productive intarziate
b) Inghetarea salariilor
c) Mobilitatea ridicata a factorilor de productie
d) Tezaurizarea
42. Inflatia reprezinta:
a) O disfunctie intre marimile economice reale si cele nominale
b) Un dezechilibru microeconomic monetaro- real
c) Un dezechilibru macroeconomic monetaro-real
d) O disfunctie grava intre marimile economice nominale si cele monetare
43. Stagflatia reprezinta starea economiei caracterizata prin manifestarea concomitenta a urmoatoarelor
fenomene:
a) Scaderea productiei nationale, inflatie galopanta, somaj masiv
b) Inflatie deschisa, somaj, crestere economica zero
c) Crestere economica, inflatie scazuta, somaj masiv
d) Crestere economica, credit ieftin, somaj ridicat
44. Atunci cand se reduce venitul, consumul, de regula :
a) Creste
b) Se reduce si el, dar intr-o masura mai mare
c) Se reduce si, dar intr-o masura mai mica
d) Se reduce si el, dar in aceeasi masura
45.O politica monetara restrictiva:
a) Creste rata dobanzii
b) Determina o expansiune a cererii globale
c) Reduce rata dobanzii
d) Reduce cererea pentru investitii
46. Pe piata primara, titlurile de valoare se vand:
a) in principal prin intermediul bancilor
b) in situatii exceptionale, sub valoarea nominala, in scopul mobilizarii rapide a unor sume
c) la cursul care se formeaza pe piata, in functie de cerea si oferta de titluri
d) de regula, la valoarea nominala
47. O actiune este achizitionata la pretul de 100 u.m si aduce un dividend de 20 u.m. anual
a) daca pretul actiunii creste la 110 u.m. castigul potential este de 30%
b) daca rata dobanzii pe piata monetara este de 15 % plasamentul in acest tip de actiuni nu este
avantajos
6
c) randamentul actiunii este de 20%
d) daca pretul actiunii creste la 120u .m. castigul potential este de 35%
48. Dintre determinantii consumului putem aminti:
a) Rata dobanzii, venitul, politica economica structurala
b) Venitul, nivelul ratei dobanzii
c) Investitiile, venitul, factorii psihologici, factorii demografici
d) Factorii demografici, venit, eficacitatea marginala a capitalului
49. Stiind ca functia macroeconomica de consum este de C = 0,8Y, investitia autonoma este I0 = 700 si
excedentul balantei comerciale este H0 = 500, atunci venitul de echilibru este: a) 1200
b) 12.000
c) 3.000
d) 6.000
50. Reducerea ratei dobanzii are ca efect:
a) Cresterea cererii de investitii daca eficacitatea marginala a capitalului devine mai mare decat rata
dobanzii de pe piata
b) Diminuarea somajului
c) O crestere a cererii de bunuri si servicii din partea intreprinderilor si populatiei
d) Diminuarea cererii de investitii daca rata sperata a profitului ramane in continuare inferioara ratei
dobanzii de pe piata
51. Multiplicatorul investitiilor:
a) Exprima efectul asupra venitului determinat de o crestere cu o unitate a investitiei
b) Depinde de inclinatia spre economisire
c) Exprima efectul cresterii venitului asupra investitiei
d) Este cu atat mai ridicat cu cat inclinatia marginala spre consum este mai scazuta
52. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 50.000 u.m. la 60.000 u.m., impozitul creste si el,
de la 5000u.m. la 5500 u.m., avem de-a face cu o impunere: a) regresiva;
b) in cote fixe;
c) progresiva;
d) nu se poate calcula
53. In principiu, intre cererea de investitii si rata dobanzii exista o relatie negativa in sensul ca:
a) Diminuarea ratei dobanzii stimuleaza cresterea cheltuielilor pentru consum si investitii
b) Agentii economici vor suplimenta cererea de investitii atunci cand rata sperata a randamentului
investitiei este mai mare decat rata dobanzii platita pentru capitalul imprumutat
c) O diminuare a ratei dobanzii are ca efect cresterea cererii globale a productiei si a ocuparii
54. Obligatiunile:
a) Au un curs care depinde de evolutia ratei dobanzii
b) Pot fi emise doar de catre firmele organizate sub forma societatilor pe actiuni
c) Garanteaza un venit anual ferm
d) Ofera dreptul de a participa la luarea deciziilor in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor
55. Cresterea economica neinflationista desemneaza acea situatie in care:
a) exista crestere economica fara inflatie;
7
b) nivelul general al preturilor creste intr-o proportie mai mare decat produsul national in expresie
fizica,
c) rata cresterii economice este mai mica decat rata inflatiei;
d) rata inflatiei este mai mica decat rata cresterii economice.
56. Stagflatia este situatia in care:
a) inflatia stagneaza, preturile nu mai cresc;
b) somajul si inflatia stagneaza in conditiile reluarii cresterii economice;
c) exista inflatie si somaj la niveluri ridicate in conditiile unei rate zero a cresterii economice;
d) pe fondul unei cresteri economice sustinute inflatia si somajul sunt eliminate.
57. Slumpflatia desemneaza acea stare a economiei in care:
a) [ ] pe fondul unei cresteri economice sustinute inflatia si somajul sunt in scadere;
b) [ ] pe fondul unei rate zero a cresterii economice inflatia si somajul sunt in scadere;
c) [ ] pe fondul unei rate zero a cresterii economice inflatia si somajul sunt la cote ridicate;
d) [x] pe fondul unei rate negative a cresterii economice exista o inflatie galopanta si un somaj masiv.
58. In cazul inflatiei prin cerere si oferta preturile vor creste cu atat mai mult cu cat:
a) [ ] curba ofertei globale este mai apropiata de orizontala;
b) [ ] curba cererii globale este mai verticala;
c) [ ] oferta globala este mai elastica;
d) [x] oferta globala este mai inelastica;
e) [ ] panta curbei ofertei globale este mai mare.
59. Inflatia prin costuri:
a) [ ] isi are originile in continutul "legii lui Say";
b) [x] se produce daca remunerarea factorilor de productie creste intr-o cadenta superioara
sporirii productivitatii lor;
c) [x] se amplifică daca se maresc impozitele indirecte;
d) [ ] conduce la o crestere economica inflationista.
60. Inflatia:
a) [ ] afecteaza in special pe cei cu venituri mari, care cumpara cantittati mai mari de bunuri si servicii;
b) [x] dezavantajeaza pe creditori;
c) [x] avantajeaza pe debitori;
d) [ ] mareste povara datoriei publice.
61.Daca preturile alimentelor, care detin 40% din cheltuielile totale ale menajelor, au crescut în medie de
1,5 ori, preturile bunurilor industriale, care detin 50% din totalul cheltuielilor de consum ale
menajelor au crescut cu 20%, iar la alte bunuri si servicii indicele de crestere a preturilor si tarifelor a
fost de 140%: a) [ ] indicele general de crestere a preturilor este de 234%;
b) [x] rata inflatiei este de 34%;
c) [ ] preturile au crescut in medie de 2,34 ori;
d) [x] nivelul general al preturilor si tarifelor a crescut cu 134%.
62. Simplificand lucrurile la maxim posibil, sa presupunem ca produsul intern brut al unei tari este
reprezentat de doua bunuri finale A si B. Intr-o anumita perioada cantitatile produse din cele doua
bunuri au crescut de la 500 la 600 pentru bunul A si de la 1000 la 1400 pentru bunul B, in timp ce
preturile s-au majorat, in aceeasi perioada, de la 10 u.m. la 15 u.m. pentru bunul A si de la 40 la 50
pentru bunul B. In aceste conditii:
8
a) [x] deflatorul PIB este egal cu 1,27;
b) [ ] preturile au crescut in general cu 110%;
c) [ ] indicele general de crestere a preturilor a fost de 210%
d) [x] rata inflatiei a fost egala cu 27%.
63. Atributele esentiale ale impozitelor sunt:
a) [x] obligativitatea;
b) [ ] rambursabilitatea;
c) [ ] solvabilitatea,
d) [x] dreptul de urmarire in caz de neplata.
64. Printre formele de impunere in cote procentuale se regaseste:
a) [ ] impunerea neproportionala;
b) [ ] impunerea in cote fixe;
c) [x] impunerea proportionala,
d) [ ] impunerea degresiva
65. O inflatie a penuriei:
a) [ ] este caracteristica tarilor dezvoltate;
b) [x] este caracteristica tarilor slab dezvoltate;
c) [x] are la origini, indeosebi, cauze monetare;
d) [ ] se explica prin cantitatea prea mica de bani in raport cu o cantitate mare de bunuri si servicii.
66. Inflatia prin cerere determina:
a) [x] o crestere economica inflationista;
b) [ ] scaderea productiei;
c) [ ] cresterea somajului;
d) [x] scaderea somajului.
67. Spirala inflationista se produce atunci cand:
a) [ ] inflatia prin costuri se manifesta concomitent cu inflatia monetara;
b) [ ] inflatia monetara se manifesta concomitent cu inflatia prin cerere;
c) [x] inflatia prin costuri se manifesta concomitent cu inflatia prin cerere.
68. Actiunile permit obtinerea:
a) [x] unui venit variabil;
b) [ ] unui venit fix;
c) [ ] unei dobanzi ridicate;
d) [ ] unui profit maxim.
69.Fiind cunoscute preferinta pentru lichiditate a populatiei (l) = 20%; rata rezervelor obligatorii
(r) = 10%; numerarul la populatie C = 20.000, rezervele bancii reprezintă: a) [ ] 20.000;
b) [ ] 5.000;
c) [ ] 15.000;
d) [x] 10.000.
70. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 50.000 u.m. are un curs de 200.000 u.m.. Ce rata a
dobanzii corespunde acestei situatii: a) [ ] 10%;
9
b) [x] 25%;
c) [ ] 20%.
71. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatiei a fost de 7%,
inseamna ca rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de: a) [x] 22,5%;
b) [ ] 21%;
c) [ ] 23,75%;
d) [ ] 22%.
72. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 40.000 u.m. la 50.000 u.m., impozitul creste si
el, de la 4800
u.m. la 5500 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) [X] regresiva;
b) [ ] in cote fixe;
c) [ ] progresiva;
d) [ ] proportionala
73. Obligatiunile sunt titluri de valoare:
a) [x] cu venit fix;
b) [ ] cu venit variabil;
c) [x] purtatoare de dobanda;
d) [ ] ce garanteaza un venit ferm
74. In cazul unei operatiuni bursiere "la termen" cumparatorul câstiga atunci când: a) [x]
cursul creste;
b) [ ] cursul scade;
c) [ ] rata dobanzii creste;
d) [ ] profitul creste
75. Inflatia schimba comportamentul individual in actul economisirii prin faptul ca:
a) [ ] subiectii economici vor cheltui pentru consum mai putin;
b) [x] subiectii economici vor cheltui pentru consum mai mult;
c) [x] indivizii prefera satisfactiile prezente celor viitoare;
d) [ ] indivizii prefera satisfactiile viitoare celor prezente.
76. Cresterea economica inflationista se realizeaza atunci cand:
a) [ ] rata de crestere economica este superioara celei a inflatiei;
b) [ ] se produc concomitent urmatoarele fenomene: inflatie deschisa, somaj si slumpflatie;
c) [x] rata inflatiei devanseaza pe cea a cresterii economice;
d) [x] sporul de crestere economica se obtine cu pretul unei inflatii considerabile
77.In conditiile unei inflatii prin cerere preturile vor creste cu atat mai mult:
a) [ ] cu cat curba cererii este mai inelastica;
b) [ ] cu cat curba cererii este mai elastica;
c) [ ] cu cat curba ofertei este mai elastica
d) [x] cu cat curba ofertei este mai inelastica;
e) [ ] cu cat curba ofertei este mai apropiata de verticala.
78. Rata de presiune fiscala indica:
a) [ ] partea din produsul intern brut care reprezinta un impozit negativ;
10
b) [x] partea din produsul intern brut prelevata pe calea impozitelor la dispozitia statului; c) [x] nivelul
general al fiscalitatii;
d) [ ] partea din buget prelevata pe calea impozitelor la dispozitia statului.
79. Impunerea proportionala este aceea prin care:
a) [x] rata marginala a impunerii este egala cu rata medie a impunerii;
b) [ ] rata marginala a impunerii este mai mare decat rata medie a impunerii;
c) [ ] rata marginala a impunerii este mai mica decat rata medie a impunerii;
d) [x] marimea impozitului este direct proportionala cu marimea materiei impozabile.
80. Prin promovarea unei politici de "open - market" Banca Centrala:
a) [x] retrage o anumita cantitate de moneda atunci cand vinde pe piata monetara unele efecte publice
sau private;
b) [x] demonetizeaza efectele publice sau private;
c) [x] monetizeaza efectele publice sau private;
d) [ ] sporeste cantitatea de moneda atunci cand vinde pe piata monetara unele efecte publice sau
private.
81. Functia macroeconomica de consum este C = 20.000 + 0,8Yd, cheltuielile guvernamentale sunt de
10.000, excedentul balantei comerciale este de 2000, impozitele sunt de 20.000, platile de transfer
reprezinta 4000 iar investitia autonoma este de 3000. In aceste conditii: a) [x] venitul de echilibru este
de 111.000;
b) [x] daca platile de transfer cresc cu 40% venitul national de echilibru va fi de 117.400;
c) [ ] daca impozitele cresc cu 20% venitul national de echilibru va fi de 127.400;
82. .O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 50.000 u.m., are un curs de 200.000 u.m.. Ce rata a
dobanzii corespunde acestei situatii: a) [ ] 10%;
b) [x] 25%;
c) [ ] 20%;
83. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 40.000 u.m. la 50.000 u.m.,
impozitul creste si el, de la 4800u.m. la 5.500 u.m., avem de-a face cu o
impunere: a) [x] regresiva;
b) [ ] in cote fixe;
c) [ ] progresiva;
d) [ ] proportionala
84. Pe piata capitalului pe termen mijlociu si lung se fac tranzactii cu: a) [ ]
cambii;
b) [x] actiuni;
c) [ ] efecte de comert;
d) [ ] certificate de depozit.
85. Mobilurile care stau la baza cererii de moneda sunt:
a) [x] tranzactiile;
b) [x] speculatia;
c) [x] precautia,
d) [ ] investitia pe termen lung. 86.
Inflatia prin costuri determina:
11
a) [ ] cresterea productiei;
b) [ ] cresterea gradului de ocupare;
c) [x] cresterea somajului;
d) [ ] o crestere economica inflationista.
87. Daca in momentul t0 , t1 , t2 , si t3 , venitul national este egal cu 2500, respectiv 3000, 3500, 4000,
functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 0,8Y iar investitia autonoma I0 = 700,
atunci:
a) [ ] in momentul t1 , economia este in stare de contractie;
b) [ ] in momentul t3 , economia este in stare de echilibru;
c) [x] in momentul t3 , economia este in stare de contractie;
d) [x] in momentul t2 , economia este in stare de echilibru.
88. Fiind cunoscute coeficientul de retinere a numerarului de catre populatie (l) = 15%; coeficientul de
rezervă al sistemului bancar (a) = 20%; numerarul la populatie C = 30.000; rezervele bancilor
reprezinta: a) [ ] 20.000;
b) [ ] 5000;
c) [x] 40.000;
d) [ ] 10.000;
89. Valoarea unei obligatiuni depinde de:
a) [ ] rezultatele activitatii emitentului;
b) [x] rata dobanzii;
c) [ ] cuponul obligatiunii;
d) [ ] cererea si oferta pentru titluri de valoare.
90. Puterea de cumparare a banilor:
a) [ ] se afla in relatie direct proportionala cu indicele preturilor;
b) [x] scade in perioade de inflatie;
c) [x] reprezinta cantitatea de bunuri si servicii ce poate fi obtinuta cu o unitate monetara;
d) [x] se afla in relatie invers proportionala cu indicele preturilor.
91. Coeficientul exporturilor se calculeaza:
a) [ ] ca diferenta pozitiva intre volumul exporturilor si cel al importurilor;
b) [ ] ca raport intre exporturi si importuri;
c) [ ] ca raport procentual intre valoarea exporturilor si venitul national;
d) [x] ca raport procentual intre valoarea exporturilor si produsul national brut.
92. PNB calculat pe baza preturilor curente are valoarea de 500 milioane u.m.. Acelaşi PNB calculat pe
baza preturilor comparabile este egal cu 400 milioane u.m.. In aceste conditii rata inflatiei este: a) [ ]
1,25%;
b) [ ] 125%;
c) [x] 25%;
d) [ ] 80%
93. Daca sporirea cheltuielilor guvernamentale cu 200 u.m. a determinat majorarea venitului national cu
800 u.m., atunci:
12
a) [x] inclinatia marginala spre consum din economie este de 0,25;
b) [x] inclinatia marginala spre economisire este de 0,75;
c) [ ] multiplicatorul platilor de transfer este 3;
d) [ ] multiplicatorul taxelor si impozitelor este - 4.
94. Obligatiunea este:
a) [x] un titlu de valoare;
b) [ ] un titlu ce atesta un drept de proprietate asupra capitalului firmei;
c) [x] un titlu purtator de venit fix, numit cupon;
d) [ ] un titlu ce atesta dreptul de a primi dividende.
95. Piata titlurilor financiare pe termen lung se compune din:
a) [x] piata primara;
b) [x] piata secundara;
c) [ ] piata tertiara;
d) [ ] piata monetara.
96. O persoana achizitioneaza 100 de obligatiuni la o valoare nominala de 90 lei fiecare. Cuponul unei
obligatiuni este de 5 lei. Daca dupa un an de zile, cand rata dobanzii este de 5%, obligatiunile sunt
vandute:
a) [ ] castigul total obtinut este de 1500 lei;
b) [ ] cursul obligatiunii la sfarsitul primului an va fi de 110 lei;
c) [ ] daca rata dobanzii creste la 10%, cursul obligatiunii, va fi 50 lei;
d) [ ] daca rata dobanzii scade la 2%, cursul obligatiunii va fi 250 lei.
97. Finantarea deficitului bugetar se poate realiza prin:
a) [x] emisiunea monetara;
b) [x] imprumuturi publice interne;
c) [x] imprumuturile publice externe;
d) [ ] emiterea de actiuni.
98. La nivelul unei economii nationale se cunosc urmatoarele: functia macroeconomica de consum este C
= 1000 + 0,8Yd,volumul total al impozitelor este de 2000, totalul “platilor de transfer” este de 1000;
investitiile autonome se ridica la 500; cheltuielile guvernamentale reprezinta 1000. In aceste conditii:
a) Venitul national de echilibru este de 8500 u. m.
b) Cresterea investitiilor cu 1000 va duce la obtinerea unui venit national de echilibru de
13.500;
c) O crestere a cheltuielilor guvernamentale cu 500 va determina scaderea venitului national de
echilibru cu 2500;
d) Venitul national de echilibru este de 12.500 u.m.
99. Un posesor de economii cumpara de pe piata financiara primara 100 de obligatiuni la valoarea lor
nominala de 10 milioane lei/obligatiune, purtatoare a unui venit fix anual de 1 milion lei fiecare,
scadente peste 10 ani. Dupa un an de zile, cand pe piata monetara rata dobanzii la depunere este de
5% cele 100 de obligatiuni sunt vandute, obtinandu-se astfel un castig total de:
a) 1 mld lei
b) 1,1 mld lei
c) 100 mil lei
13
100. Combaterea somajului prin inflatie este o masura specifica
a) Clasicismului
b) Keynesismului
c) Politicii ofertei
d) Monetarismului
101. Slumpflatia desemneaza acea stare negativa a economiei caracterizata:
a) Prin somaj masiv, scaderea productiei nationale in conditii de stabilitate monetara
b) Prin inflatie galopanta, somaj masiv si scaderea productiei nationale
c) Inflatie ridicata si rate pozitive ale cresterii economice
d) Inflatie deschisa, somaj, crestere economica zero
e) Inflatie galopanta, scaderea somajului o productie nationala in crestere
102. Bursa de valori desemneaza
a) O plata organizata pentru a mijloci tranzactii cu titluri financiare emise anterior
b) O institutie specifica pietei financiare primare
c) O piata organizata unde se tranzactioneaza valori imobiliare
d) O componenta a pieti financiare secundare
103. Hartiile de valoare pe termen scurt
a) Faciliteaza finantarile, respectiv plasamentele pe perioade mai mici de un an b) Mijlocesc
finantari odierne
c) Constau im bunuri imobile pe termen scurt
d) Asigura plasamente pe perioade ce depasesc un an 104.
Obligatiunile cu dobanda variabila:
a) Reprezinta o combinatie intre o obligatiune si o actiune
b) Ofera detinatorului un venit variabil determinat de o dobanda fixa si o marja stabilita
c) Presupune stabilirea in momentul emisiunii a nivelului dobanzii anuale
d) Au o valoare exclusiv determinata de rezultatele activului emitentului
105. In cazul unei operatiuni cu prima simpla “ a la hausse”
a) Vanzatorul isi rezerva dreptul de a alege intre executarea sau rezilierea contractului in functie de
evolutia cursului
b) Cumparatorul poate alege intre executarea sau rezilierea contractului in functie de situatia
existenta la scadenta
c) In cazul in care cursul nu se modifica cumparatorul va inregistra o pierdere egala cu prima depusa
d) Cumparatorul este avantajat de scaderea cursului 106.
Tranzactiile speculative de tip “bear”:
a) Se refera la operatiile speculative” a la hausse”
b) Vanzatorul urmareste sa vanda la cursuri ridicate in speranta reducerii cursului
c) Sunt specifice operatiunilor speculative “ a la baisse”
d) Cumparatorul achizitioneaza titluri la preturi scazute in speranta majorarii cursului
107. Un exces de cerere, respectiv de venituri poate fi considerat inflationist numai daca:
a) Veniturile factorilor de productie cresc mai repede decat productivitatea lor
b) Se practica o politica de amortismente accelerata
14
c) Oferta este rigida si aparatul de productie nu raspunde cererii ajustarea ofertei la cerere se face prin
preturi si nu prin cantitati
d) Se inregistreaza finantarea necontrolata, prin deficit bugetar a unor cheltuieli publice 108. In
categoria efectelor negative ale inflatiei se pot numara:
a) Stimularea cresterii economice
b) Schimbarea comportamentului individual atat in actul de consum cat si in cel de economisire
c) Devalorizarea capitalului si degradarea balantei de plati
d) Avantajarea debitorilor si dezavantajarea creditorilor 109.
Inflatia monetara poate fi explicata prin:
15
a)
Emisiunea excedentara de moneda peste nevoile reale din economie

b) Dezvoltarea exagerata a creditului bancar
c) Excedentul balantei de plati
d) Cresterea preturilor la materiile prime din import 110.
Inflatia prin costuri:
a) Antreneza scaderea productiei si a ocuparii fortei de munca
b) Determina o crestere economica inflationista
c) Se poate manifesta simultan cu inflatie prin cerere antrenand “spirala inflationista”
d) Poate fi explicata prin mecanismul de circuit al producerii bunurilor, prin faptul ca preturile
inputurilor se regasesc in cele ale outputurilor
e) Poate fi cauzata de cresterea impozitelor directe
111. Politicile de lupta impotriva inflatiei prin cerere urmaresc:
a) Cresterea ratei dobanzii si scumpirea creditului
b) Reducerea cheltuielilor publice si a veniturilor din impozite si taxe
c) Restrangerea influentelor monopolurilor asupra preturilor
d) Reducerea costurilor prin gasirea de inlocuitori pentru materiile prime din import. 112.
Lichiditatea titlurilor financiare pe termen lung:
a) Este rezultatul incertitudinilor privind anticiparea fluxurilor de venit viitoare
b) Nu depinde de gradul de dezvoltare a institutiilor pietei capitalului
c) Este mai mica in cazul titlurilor financiare listate la bursa
d) Se refera la posibilitatea vanzarii lor rapide si cu costuri de tranzactionare minime
113. Capacitatea de dominatie a unei economii nationale asupra partenerilor ei externi depinde de:
a) Potentialul militar
b) Potentialul stiintific si informational
c) Structura care face obiectul specializarii international
d) Potentialul economic
114. Conditia esentiala a unei politici monetare sanatoase o reprezinta:
a) Realizarea unei cresteri economice echilibrate si a unei balante de plati externe excedentare
b) Asigurarea stabilitatii puterii de cumparare a banilor
c) Asigurarea echilibrului bugetar
d) Asigurarea cresterii sustinute a venitului national
115. La nivelul unei economii nationale, functia macroeconomica de consum este C =
10.000 + , 0,6Yd. Investitia autonoma este I0 = 1000 u.m., cheltuielile guvernamentale sunt G0 = 3000
u.m, platile de transfer sunt P0 = 2000 u.m. exporturile sunt de 4000 u.m iar importurile de 3500 u.m.
in conditii de echilibru bugetar:
a) Cresterea platilor de transfer cu 1000 duce la scaderea venitului national de echilibru cu 1500 u.m.
b) Venitul national de echilibru este de 31.750u.m.
c) Cresterea impozitelor cu 5000 duce la scaderea venitului national de echilibru cu 7500 um
d) Venitul national de echilibru este de 39.250 u.m.
116. Impozitele directe:
a) Vizeaza cheltuirea venitului
16
b) Se mai numesc si taxe de consum
c) Imbraca forma impozitelor pe venit
d) In tara noastra se prezinta ca impozite pe profit si pe salarii
117. Economia se afla intr-o stare de subocupare a factorilor de productie daca:
a) Venitul national de ocupare deplina este mai mic decat venitul national de echilibru
b) Venitul national de echilibru este mai mic decat venitul national de ocupare deplina
c) Venitul national de echilibru este egal cu venitul national de ocupare deplina
d) Venitul national potential este superior venitului national de echilibru
118. Marcati care din afirmatiile de mai jos cu privire la deosebirile dintre crestere si dezvoltare
economica sunt adevarate:
a) Cresterea economica are o sfera de cuprindere mai mare decat dezvoltarea economica
b) In timp ce cresterea economica vizeaza latura cantitativa a activitatii economice, dezvoltarea reflecta
si schimbarile calitative din economie
c) Dezvoltarea economica are o sfera de cuprindere mai mare reflectand si schimbarile din economie
119. O balanta de plati activa:
a) Este rezultatul unor incasari mai mari decat platile in relatiile internationale
b) Este un indiciu sigur ca exporturile au fost mai mari decat importurile
c) Permite exportul de capital
d) Perturba relatiile internationale
120. Doi operatori la bursa incheie un contract la termen de vanzare-cumparare pentru 100 actiuni la un
curs de 20.000 lei/activitate. La scadenta cursul este de 18.000 lei. Cine castiga?
a) Cumparatorul castiga 200.000 lei
b) Vanzatorul castiga 200.000lei
c) Vanzatorul pierde 200.000 lei
d) Nimeni nu castiga
121. Fiind cunoscut coeficientul de retinere a numerarului la populatie l = 10% si coeficientul
rezervelor obligatorii a = 25% si numerarul la populatie C = 100.000, atunci rezervele lichide ale
bancilor R sunt:
a) 50.000
b) 500.000
c) 25.000
d) 250.000
122. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 35.000 mil la 40.000 mil u.m. iar impozitul
creste de la 2000 mil la 3000 mil avem de-a face cu o impunere: a) Progresiva
b) Regresiva
c) Proportionala
d) In cote fixe
123. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 200+ 0,75Y, consumul public este G0 =
600 si deficitul balantei comerciale este de H0 = -200 atunci venitul de echilibru este:
a) 4.000
b) 2.400
c) 600
d) 6.000
17
a)
124. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatie a fost de 10% , atunci rata
inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
22,5% b)
33,1%
c) 333,1%
d) 70,15%
125. Cuponul unei obligatiuni este de 30.000 iar rata dobanzii de 10%. In conditiile cresterii ratei
dobanzii cu 50% cursul obligatiunii:
a) Creste cu 1000.000 u.m.
b) Scade cu 33%
c) Creste cu 33,3%
d) Scade cu 1000
126. Un agent de bursa, anticipand o evolutie favorabila a cursului actiunilor, vinde la termen 3000
actiuni la cursul de 15.100 u.m. din care 100 u.m. reprezinta prima
a) Este o operatiune cu prima compusa “ a la baisse” corect
127. Diferenta dintre valoarea prezenta medie a fluxurilor de venituri si pretul financiar este
considerata valoarea absoluta a :
a) Dividendului
b) Dobanzii
c) Premiului pentru risc
d) Cuponului
128. Partea din depozite pe care bancile trebuie sa le pastreze sub forma de active lichide poarta
denumirea de:
a) Rata rezervelor obligatorii
b) Grad de solvabilitate
c) Coeficientul de casa
d) Disponibilitati semimonetare
129. Dupa opinia lui Milton Friedman:
a) Pentru a frana inflatia statul trebuie sa procedeze la o emisiune monetara mai rapida decat
cresterea PIB
b) Pentru a frana inflatia, statul trebuie sa procedeze la o emisiune monetara moderata in aceeasi
caenta cu ritmul cresterii PIB
c) Inflatia nu are intotdeauna cauze monetare
d) Nu intotdeauna inflatia este un fenomen de care raspunde politica statului
130. Economiile unei familii sunt de 50 mil lei. Pentru urmatorii 3 ani rata medie estimata a
inflatiei este de 7% iar rata medie a dobanzii bancare este de 9%:
a) Suma depusa intr-un depozit la banca va fi in termeni reali de 53,06 mil lei
b) Este avantajos pentru aceasta familie sa economiseasca deoarece valoarea actualizata a venitului
viitor este de mai mare cu 4 miliane decat valoarea prezenta a economiilor familiei
c) Rata reala a dobanzii este de 16 %
d) Este avantajos pentru aceasta familie sa economiseasca la banca deoarece rata reala a dobanzii este
negativa
131. O politica monetara espansionista:
18
a) Determina o deplasare a intregii curbe LM spre dreapta
b) Determina reducerea ratei dobanzii
c) Determina o deplasare a intregii curbe IS spre stanga
d) Determina descurajarea investitiilor
132. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatie a fost de 5% , atunci rata
inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de: a) 70,15%
b) 33,1%
c) 21%
d) 15,76%
133. Economia se afla intr- o supraocupare a factorilor de productie atunci cand:
a) Venitul national potential este inferior venitului national de echilibru
b) Venitul national de ocupare deplina este mai mare decat venitul national
c) Produsul national potential este superior venitului national de echilibru
d) Venitul national de echilibru este mai mare decat venitul national de ocupare deplina 134.
Impozitul pe profit este:
a) Venit fiscal al statului
b) Impozit indirect
c) Venit nefiscal al statului
d) Impozit direct
135. In cazul inflatiei prin costuri, a se evita cresterea somajului se apeleaza la:
a) O politica de crestere a cererii globale care, corelata cu scaderea ofertei va declansa fenomenul
denumit spirala inflationista
b) O politica fiscala de crestere a impozitelor directe
c) O politica guvernamentala de crestere cererii globale ca rezultat in deplasarea cererii globale spre
dreapta si a ofertei globale spre stanga
d) O politica guvernamentala de crestere a masei monetare in circulatie
136. Speculantii “bull”
a) Cumpara titluri financiare la preturi scazute in speranta ca le vor vinde la preturi mai mari peste un
anumit timp
b) Vand la preturi ridicate in speranta co vor cumpara la preturi scazute peste un anumit timp
c) Vand la preturi scazute in speranta ca vor cumpara la preturi ridicate peste un anumit timp
d) Cumpara la preturi ridicate in speranta ca vor vinde la preturi scazute peste un anumit timp
137. Fiind cunoscut coeficientul de retinere a numerarului la populatie l = 5% coeficientul rezervelor
obligatorii a = 10% si numerarul la populatie C = 10.000u.m. atunci rezervele bancilor R sunt:
a) 2.000
b) 200.000
c) 20.000
d) 40.000
138. Un individ achizitioneaza 20 de obligatiuni la valoarea nominala de 1.000.000 lei/obligatiune.
Cuponul aferent obligatiunii este de 200.000 lei/an iar termenul de scadenta este de 3 ani. Dupa 2 ani
individul vinde obligatiunile la un curs de 2.000.000 lei/obligatiune.
a) Rata dobanzii bancare la momentul vanzarii este de 10%
b) Castigul total obtinut de individ este de 20.000.000lei
c) Rata dobanzii bancare in momentul vanzarii este de 20%
19
a)
d) Castigul operatiunii este de 28.000.000 lei 139. Curba Philips exprima relatia dintre:
Somaj si cerere efectiva
b) Inflatie si crestere economica
c) Inflatie si somaj
d) Somaj si crestere economica
140. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 0,6Y investitia autonoma este I0 =
400, consumul guvernamental este G0 = 800 atunci venitul de echilibru este: a) 3000
b) 3300
c) 30.000
d) 1200
141. Produsul national brut este:
a) Uneori mai mic decat produsul intern brut
b) Intotdeauna mai mic decat produsul intern brut
c) Intotdeauna mai mare decat produsul intern brut
d) Niciodata egal cu produsul intern net
e) Uneori mai mare decat produsul intern brut.
142. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 200+ 0,75Y, consumul public este G0 = 600 si
deficitul balantei comerciale este de H0 = -200 atunci venitul de echilibru este:
a) 4.000
b) 2.400
c) 600
d) 6.000
143. Notiunea de brut atribuita unui indicator sintetic are in vedere:
a) Consumul intermediar plus consumul final
b) Eliminarea consumului de capital fix din calculul productiei finale
c) Includerea consumului final in calculul productiei
d) Consumul personal de bunuri si servicii
e) Valoarea tuturor bunurilor si serviciilor finale
144. Daca in momentele t0, t1, t2 si t3 venitul National este egal cu 5000, respectiv 6000, 7000 si 8000,
functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 500 + 0,8Y, iar investitia autonoma este
I0 = 900, atunci:
a) In momentul t2 economia este in stare de contractie;
b) In momentul t0 economia este in stare de echilibru;
c) In momentul t1 economia este in stare de expansiune;
d) In momentul t3 economia este in stare de echilibru.
145. Se dau urmatoarele informatii: functia macroeconomica de consum este de C = 300 + 0,8Yd,
investitia autonoma I0 = 200 cheltuielile guvernamentale autonome G0 = 100. In aceste conditii ,
reducerea cu 50% a investitiei va fi compensata pentru mentinerea venitului national la valoarea
initiala, prin;
a) Cresterea cu 100 u.m. a cheltuielilor guvernamentale
b) Diminuarea cu 125 u.m a taxelor si impozitelor
c) Diminuarea cu 125 u.m. a platilor de transfer
d) Cresterea cu 100 u.m. a taxelor si impozitelor
146. Prima abordare macroeconomica de referinta o intalnim la:
20
a) David Ricardo
b) Karl marx
c) Francois Quesnay
d) Adam Smith
147. Produsul intern brut se calculeaza:
a) Ca suma intre produsul intern net si consumul final
b) Ca diferenta intre produsul global brut si consuumul intermediar
c) Ca suma intre produsul intern net si amortizare
d) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul final 148.
Inclinatia marginala spre consum evidentiaza:
a) Cu cat creste consumul la o sporire cu o unitate a consumului
b) Cu cat creste venitul la o sporire cu o unitate a consumului
c) Cu cat se reduce venitul la reducerea consumului
d) Cu cat creste consumul la sporirea cu o unitate a venitului
149. Calcularea indicatorilor macroeconomici prin metoda valorii adaugate presupune:
a) Insumarea numai a elementelor ce reflecta compensarea factorilor de productie
b) Insumarea cheltuielilor totale ale agentilor economici cu bunuri economice
c) Agregarea bunurilor economice obtinute de agenti economici in perioade de calcul
150. Pentru a reduce ritmul de crestere a nivelului preturilor statul poate utiliza urmatoarele
masuri:
a) Sporeste cheltuielile publice
b) Reduce deficitul bugetar
c) Scade impozitele directe
d) Reduce rata dobanzii
a) De a obtine dividend
b) De a obtine un venit anual ferm
c) De a obtine o dobanda anuala
d) De a obtine un venit sigur
152. Sistemul conturilor nationale:
a) Este folosit in tarile cu economie de piata
b) Este folosit in tarile cu economie centralizata
c) Se bazeaza pe teoria muncii productive
d) Se bazeaza pe teoria obiectiva a valorii
153. Acoperirea deficitului bugetar prin imprumuturi publice produce urmatoarele efecte:
a) Stimuleaza investitiile din sectorul privat prin diminuarea ratei dobanzii
b) Determina cresterea ratei inflatiei
c) Provoaca ridicarea ratei dobanzii si scaderea investitiilor private
d) Afecteaze echilibrul macroeconomic dintre cantitatea de bani in circulatie si volumul productiei.
154. Se presupune ca PIB in anul t1 este constituit din 3 categorii de bunuri ale caror preturi au
evoluat astfel: pentru bunul A, cu un consum de 16.000 de unitati, preturile au crescut de la 50 la 70
u.m; pentru bunul B, cu un consum de 6000 de unitati, preturile au crescut de la 20 la 30 u.m.;
pentru bunul C, cu un consum de 4000 de unitati, preturile au crescut de la 20 la 40 u.m. In aceste
conditii rata inflatiei este: a) [ ] 146%;
21
a)
b) [x]46%;
c) [ ] 48,15%
d) [ ] 64%;
22
155. Functia de consum a unei economii aflata in echilibru bugetar este C = 3000 + 0,6(Y - To); stiind
ca investitia autonoma Io = 1500, cheltuielile guvernamentale sunt Go = 2000, si exportul net este Ho
= 300, atunci:
a) [x] venitul de echilibru este 14.000;
b) [ ] cheltuielile publice ar trebui sa creasca cu 1000 pentru a aduce venitul de echilibru la 20.000;
c) [x] cheltuielile publice sau investitiile ar trebui sa creasca cu 2400 pentru a aduce venitul de echilibru
la 20.000;
d) [x] impozitele ar trebui sa scada cu 4.000 pentru a aduce venitul de echilibru la 20.000.
156. Functia macroeconomica de consum este C = 2 000 + 0,8Yd, volumul impozitelor este To = 3
000, platile de transfer sunt Po = 500, investitiile autonome Io = 1 000, cheltuielile publice sunt
2 500, iar exportul net este
157. Ho = 500. Atunci.
a) [ ] venitul de echilibru este 22.000;
b) [x] daca investitiile ar scadea cu 500, platile de transfer ar trebui sa creasca cu 625 pentru a
mentine cererea globala la acelasi nivel;
c) [x] daca cheltuielile publice ar scadea cu 500, impozitele ar trebui sa scada cu 625 pentru a mentine
cererea globala la acelasi nivel;
158. Pentru calculul indicatorilor macroeconomici se poate folosi metoda: a) de producţie;
b) sintetică;
c) repartiţiei;
d) utilizării producţiei finale;
159. Bunurile şi serviciile finale exprimate valoric prin produsul intern brut pot fi destinate
a) consumului personal;
b) consumului intermediar;
c) formării brute a capitalului;
d) numai consumului public
160. Consumul privat de bunuri si servicii finale este egal cu 8000 unitati monetare (u.m.),consumul
public este egal cu 1000, formarea bruta a capitalului este de 2000, exportul este egal cu 3000, produsul
global brut este de 30000, consumul intermediar reprezintă 60 % din PGB, veniturile varsate restului
lumii sunt în suma de 7000,iar cele primite din restul lumii sunt egale cu 5000. In aceste conditii:
a) importul este egal cu 2000
b) produsul national brut este egal cu 14000;
c) cosumul intermediar este egal cu 18000;
d) produsul national brut este egal cu 10000.
161. Cresterea economica inflationista semnifica:
a) o stare negativa a economiei caracterizată prin scaderea productiei nationale;
b) un spor de crestere economica obtinut cu pretul unei inflatii considerabile
c) faptul ca rata inflatiei devanseaza pe cea a cresterii economice;
d) faptul ca rata cresterii economice devanseaza pe cea a inflatiei
162. Stagflatia este acea stare a economiei caracterizata prin existenta concomitenta a urmatoarelor
fenomene:
a) Inflatie ridicata si crestere economica;
b) inflatie galopanta, somaj masiv si o productie nationala in scadere;
c) somaj, inflatie deschisa si crestere economica zero
d) inflatie deschisa, somaj scazut si crestere economica.
23
163. Printre cauzele inflatiei prin cerere putem include:
a) o crestere demografica sustinuta;
b) posibilitatea de a trai din dezeconomii
c) dezvoltarea excesiva a creditului de consum;
d) nerespectarea termenilor de punere în functiune a investitiilor.
164. Inflatia prin costuri determina:
a) Cresterea productiei;
b) cresterea gradului de ocupare
c) cresterea somajului
d) o crestere economica inflationista
165. Intr-o anumită perioadă de timp, la alimente , care deţin 40% din totalul cheltuielilor de consum
ale populaţiei, indicele de creştere a preţurilor a fost de 160 %, la bunuri industriale, care deţin 35
% din totalul cheltuielilor de consum, indicele de creştere a preţurilor a fost de 150 %, iar la alte
bunuri şi servicii preţurile si tarifele au crescut în medie cu 40 %. Rata inflaţiei a fost :
a) 151.5% ;
b) 51,5% ;
c) 27.5% ;
d) 89.5%
166. Dacă preţurile au crescut în luna ianuarie cu 6%, în februarie cu 5%, iar în martie cu 10%, la
sfârşitul primului trimestru erau mai mari, faţă de începutul anului,cu : a) 21% ;
b) 2,43% ;
c) 121% ;
d) 122,43%
167. Un operator de bursă cumpără 2000 de acţiuni X la 200 lei/bucată şi vinde 3000 acţiuni Y la 400
lei/bucată, ambele pe bază de contracte cu scadenţă la 6 luni. În momentul executării contractului,
cursul actiunilor X este de 250 lei/bucată, iar al acţiunilor Y este 450 lei/bucată. Care va fi
rezultatul pe ansamblul acestor operaţiuni: a) câştigă 10000 lei
b) înregistrează o pierdere de 150000 lei;
c) înregistrează o pierdere de 50.000 lei;
d) câştigă 50.000 lei;
168. Un jucator la bursa incheie un contract de vanzare la termen a 2 000 de actiuni, la pretul de 50
lei/actiune,cu scadenta peste 3 luni, achitand si o prima de 2 lei /actiune.
a) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in contract, jucatorul
castiga 10 000 lei;
b) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in contract, jucatorul
pierde 4 000 lei;
c) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in contract, jucatorul
castiga 6 000 lei;
d) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in contract, jucatorul
castiga 10 000 lei;
24
169. În condiţiile în care rata naturală a şomajului este de 4,8%, iar PIB creat în economie este de 540
miliarde unități monetare (u.m.) față de un PIB potenţial de 600 miliarde
u.m., conform legii lui Okun, când coeficientul a este egal cu 2, rata efectivă a şomajului este de:
a) 8,55%;
b) 7,05%;
c) 6,55%;
d) 9,80 %.
170. . În condițiile în care, în anul 2012, importurile României au fost de 9.000 mld. EUR, în timp ce
valoarea totală a exporturilor a fost de 7.200 mld. EUR, balanța comercială prezintă o rată de
acoperire de:
a) 80%
b) 128,57%
c) 90%
d) 72%
171. Daca balanta comerciala a unei tari prezinta o rata de acoperire de 90 %, iar importurile ei se
ridica la 72 miliarde $,
a) exporturile sunt de 80 miliarde $;

b) inregistreaza un excedent al balantei comerciale de 8 miliarde $;
c) inregistreaza un deficit al balantei comerciale de 7,2 miliarde $;
d) exporturile sunt de 66 miliarde $
172. Să presupunem ca putem aprecia nivelul inflației dintr-o țară pe seama unui coș de consum
format din bunuri alimentare (cu o pondere în coș de 20%), bunuri industriale (cu o pondere de
40%) și servicii. Știind că rata creșterii prețurilor bunurilor alimentare a fost de 5%, indicele de
creștere a prețurilor bunurilor industriale a fost de 106% și rata de creștere a tarifelor pentru
servicii a fost de 4%, calculați rata inflației. a) 6%;
b)
5%;
c) 15%;
d) 105%
173. . În lunile ianuarie, februarie și martie, rata lunară a inflației a fost de 2%. În aceste
condiții, rata inflației pe cele trei luni a fost de:
a) 6%
b) 6.1%
c) 8%
d) 106%
25
Raspuns corect: b)
174. Un client vinde 1000 acţiuni la preţul de 200 lei/acţiune cu scadenţa peste o lunå, platind totodatå o
primå de 10 lei/acţiune.
a) [ ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei executarea contractului nu este profitabilă
b) [ ] dacă cursul actiunilor creşte la 2200 lei, executarea contractului este mai
avantajoasă
c) [X ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei, câştigă 20.000 lei
d) [ ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei pierde 10.000 lei
175. . Balanța de plăți a Poloniei evidențiază , în 2015, încasări de 90 000 mld. EUR și plăți de 94 900
mld. EUR (date ipotetice). În aceste condiții, balanța de plăți a Poloniei prezintă, pentru anul
2015:
a) [X ] un deficit de 4 900 mld. EUR

b) [ ] un excedent de 4 900 mld. EUR
c) [ ] un deficit de 4 100 mld. EUR
176. Deficitul balanței de plăți a unei țări este de 12 miliarde unități monetare (u.m.). Din balanța
comercială rezulță că importurile sunt mai mari decât exporturile cu 5,6 mild
u.m. Dacă totalul plăților din balanța de plăți este de 200 mild. u.m., iar încasările totale din
exporturi reprezintă 80% din totalul încasărilor din balanța de plăți, rata de acoperire a
importurilor de către exporturi este:
a) 97,2%;
b) 96,41%;
c) 102,8%;
d) 103,59%
Raspuns corect: b
177. Un operator de burså cumpårå 1000 de acţiuni X la 400 lei/bucatå şi vinde 2200 acţiuni Y la 500
lei/bucatå, ambele pe bazå de contracte cu scadenţå la 6 luni. În momentul executårii contractului,
cursul actiunilor X este de 450 lei/bucatå, iar al acţiunilor Y este 550 lei/bucatå. Care va fi
rezultatul pe ansamblul acestor operaţiuni: a) [ ] câştigă 6.000 lei
b) [ ] înregistrează o pierdere de 110.000 lei
c) [X] înregistrează o pierdere de 60.000 lei
d) [ ] câştigă 50.000 lei
26
178. Un posesor de economii cumpără de pe piața financiară primară 100 de obligațiuni la valoarea lor
nominală de 10 mii lei, purtătoare ale unui venit fix anual (cupon) corespunzător unei rate a
dobânzii la depozite de 4%, scadente peste 5 ani. După un an de zile, când pe piața monetară rata
dobânzii la depuneri este de 2,5 %, cele 100 de obligațiuni sunt vândute, obținându-se
a) [ ] un câștig total de 1 640 000 lei
b) [ ] o pierdere totală de 72 000 lei

c) [ ] un curs de vânzare de 14 000lei
d) [X] un câștig total de 640 000 lei
179. Un investitor pe bursa de valori achiziționează un pachet de 2 000 de acțiuni ale emitentului
Hidroelectrica SA, la prețul de 54 lei/acțiune. După ce încasează un dividend de 4,5 lei/acțiune,
investitorul vinde pachetul, profitând de un curs avantajos, de 60 lei/acțiune. În aceste condiții,
a) [ ] randamentul acțiunii a fost de 10%
b) [ ] Numărul ani dividend (Nad) a fost de 10 ani
c) [X] câștigul potențial al acestui titlu de valoare a fost de 19,44%
d) [ ] câștigul total obținut de investitor a fost de 12 000 lei 180.

Economiile brute reprezinta:
a. Economiile nete plus consumul final

b. Economiile nete plus consumul intermediar
c. Economiile nete plus consumul de capital fix
d. Economiile nete plus amortizarea
181. Cu o investitie de 20 miliarde de u.m. se realizeaza o intreprindere care obtine o cifra anuala de
afaceri de 8 miliarde u.m. si o rata a profitului, calculata pe baza cifrei de afaceri, de 20%.
Perioada de rambursare a investitiei este egala cu: a. 10 ani
b. 12,5 ani
c. 4 ani
d. 2,5 ani
182. Cand venitul creste, economiile cresc:
a) Proportional cu consumul
b) Proportional cu venitul
c) Mai putin decat creste venitul
d) In masura mai mare decat creste venitul
27
183. “ Pragul de ruptura” reprezinta
a. Punctul de la care economisirea devine pozitiva
b. Nivelul la care venitul este egal cu consumul
c. Pragul de la care inceteaza economisirea
d. Un nivel la care venitul este egal cu zero
184. Modalitatile de a masura nivelul activitatii economice dintr-o economie sunt:
a. Determinarea nivelului cheltuielilor consacrate cumpararii de bunuri si servicii
b. Determinarea nivelului veniturilor factorilor de productie
c. Determinarea costurilor factorilor de productie utilizati
d. Determinarea volumului bunurilor si serviciilor produse
185. Perioada de rambursare a investitiei se determina raportand
a) Volumul profitului la nivelul investitiilor
b) Volumul investitiilor la profit
c) Volumul investitiilor la veniturile incasate
d) Volumul investitiilor la profitul anual
186. Investitia se afla
a) In raport direct proportional cu rata dobanzii
b) In raport invers proportional cu eficienta marginala a capitalului
c) In raport invers proportional cu rata dobanzii
d) In raport direct proportional cu eficienta marginala a capitalului 187. Oferta
deficitara poate fi explicata prin:
a) Nerespectarea termenelor de punere in functiune a investitiilor

b) Slaba mobilitate a factorilor de productie
c) Deficiente organizatorice
d) Subocuparea fortei de munca
188. Inflatia monetara poate fi determinata de:
a) Scaderea vitezei de rotatie a banilor
b) Iesirea masiva de devize
c) O politica salariala nefondata pe criterii economice
d) Practicare de excedente bugetare
189. Operatiunile la termen
a) Au o pondere redusa in totalul operatiunilor de pe piata financiara
28
b) Presupun ca momentul incheierii tranzactiei coincide cu cel al formarii cursului de executie
c) Au caracter speculativ
190. Principalele componente ale politicii economice sunt:
a) Statul
b) Instrumentele
c) Obiectivele
d) Firmele
191. Cresterea economica neinflationista semnifica:
a) O stare pozitiva a economiei caracterizata prin cresterea productiei nationale
b) O devansare a ratei de crestere economica de catre rata inflatiei
c) O devansare a ratei inflatiei de catre rata cresterii economice
192. Printre cauzele care pot conduce la un exces de cerere putem aminti:
a) Cresterea inclinatiei spre economisire
b) Cheltuieli cu efecte productive intarziate
c) Tezaurizarea
d) Sporirea cheltuielilor neproductive
193. Veniturile nefiscale ale bugetului de stat:
a) Cuprind si dividende obtinute ca urmare a participarii statului la constituirea capitalului social
al societatilor comerciale
b) Cuprind impozitele directe si indirecte

c) Au ponderea cea mai importanta in totalul veniturilor
d) Cuprind prelevarile din produsul intern brut la dispozitia statului 194. Cand venitul scade,
economiile scad:
a) Mai putin decat scade venitul

b) Proportional cu venitul
c) Dar in masura mai mare decat scade venitul
195. Balanta comerciala
a) Include balanta serviciilor
b) Este o componenta a balantei contului de capital
c) Include balanta transferurilor unilaterale
d) Este o componenta a balantei contului curent 196.
Detinatorul unei obligatiuni:
a) Primeste un venit anual fix

b) Primeste un venit anual variabil
29
c) Participa la adoptarea deciziilor in institutia unilaterala a obligatiunii
d) Are drept de dividende
197. Cum evolueaza, de regula, economiile, atunci cand se inregistreaza o scadere a venitului:
a) Nu se modifica
b) Se reduc, dar intr-o proportie mai mica
c) Se reduc, dar intr-o proportie mai mare
d) Se reduc in aceeasi proportie.
198. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 20.000 u.m. are un curs de 100.000
u.m.. Ce rata a dobanzii corespunde acestei situatii:
a) 20%
b) 25%
c) 10%
199. Somajul structural apare atunci cand:
a) Posesorii fortei de munca isi schimba des locul de munca
b) Unei cereri suple ii corespunde o oferta rigida pe structura
c) Structurile socio-profesionale nu mai corespund structurii tehnice si economice
d) Sistemul de pregatire a fortei de munca nu corespunde noilor cerinte ale economiei 200. In
cadrul operatiunilor cu prima dubla:
a) Comerciantul executa sau reziliaza contractul in functie de evolutia cursului

b) Comerciantul pierde, oricum, valoarea primei
c) Comerciantul se declara vanzator, in ziua lichidarii, daca pretul titlurilor a scazut
d) Comerciantul se declara vanzator, in ziua lichidarii, daca pretul titlurilor de valoare a crescut.
201. Institutiile fundamentale ale pietei capitalului sunt:

a) Bursele de valori
b) Casele de brokeraj
c) Bancile comerciale
d) Piata extrabursiera
202. Politica monetara espansionista analizata prin intermediul modelului IS – LM
a) Conduce la sporirea ratei dobanzii
b) Implica scaderea ratei dobanzii
c) Determina scaderea venitului national
d) Este cu atat mai eficace cu cat panta curbei LM este mai accentuata 203.
Pentru promovarea echitatii repartitiei veniturilor statul foloseste:
30
a) Sistemul progresiv de impozitare
b) “impozitul negativ”
c) stabilirea preturilor produselor pe cale
administrativa
d) Sistemul proportional de impozite 204.
Actiunile la purtator:
a) au inscris pe ele numele posesorului

b) nu au inscrise numele detinatorului
c) ofera detinatorului un venit anual cert
d) confera detinatorului un drept de proprietate asupra unei parti din capitalul firmei emitente
205. Principalele obiective ale macroeconomiei sunt:

a) Determinarea principalelor agregate economice
b) Studierea relatiilor dintre principalele agregate economice
c) Studiul sistemelor de piete
d) Formarea preturilor pe sisteme de piete
e) Analiza dezechilibrelor dintre agregatele economice 206. Un
agregat economic reprezinta:
a) O abstractizare care este folosita pentru descrierea unor aspecte concrete ale vietii economice
b) Un indicator macroeconomic cum ar fi productia si venitul national, consumul, economiile,

nivelul general al preturilor etc.
c) O variabila economica
d) Procesul prin care obiectele reale sunt combinate si sintetizate 207. Produsul global brut
exprima:
a) Valoarea bruta de piata a bunurilor economice finale

b) Valoarea adaugata bruta a bunurilor economice create de agentii economici nationali
c) Valoarea totala a bunurilor economice obtinute intr-o anumita perioada

d) Valoarea bruta de piata a bunurilor economice finale obtinute de agentii economici in interiorul
unei tari
208. Produsul national brut se calculeaza:

a) Ca diferenta intre produsul global brut si amortizare
b) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul de capital fix
c) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul intermediar
d) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul final.
31
209. Produsul national net se calculeaza:
a) Ca suma dintre produsul national brut si amortizare
b) Ca suma dintre produsul national brut si consumul de capital fix
c) Ca diferenta dintre produsul intern brut si amortizare
d) Ca diiferenta dintre produsul national brut si consumul de capital fix.
210. Venitul national reprezinta:
a) Marimea agregata atat a veniturilor de munca cat si a celor din proprietate
b) Marimea agregata a veniturilor obtinute de catre proprietarii factorilor de productie
c) Marimea agregata a bunurilor economice produse de agentii
nationali intr-un an
d) Bunurile si serviciile destinate consumului intr-o tara 211.
Venitul national disponibil se determina prin:
a) Adaugarea la venitul national a transferurilor nete ale restului lumii

b) Adaugarea la venitul national a consumurilor intermediare
c) Adaugarea la venitul national a amortizarii
d) Adaugarea la venitul national a subventiilor de exploatare
212. Venitul personal se determina pornind de la venitul national:
a) La care se adauga veniturile ce nu revin menajelor si se scad transferurile statului spre menaje
b) Din care se scad transferurile statului spre menaje

c) Din care se scad veniturile ce nu revin menajelor si se adauga transferurilor statului spre
menaje
d) Din care se scad numai veniturile ce nu revin menajelor.

213. Diferenta intre venitul national in preturile pietei si venitul national in preturile factorilor
reprezinta:
a) impozitele indirecte
b) Impozitele indirecte nete
c) Subventiile de exploatare
d) Consumul capitalului fix
214. Consumul final anual privat de bunuri si servicii reprezinta 2000 u.m., formarea bruta a
capitalului fix este egala cu 600 u.m. variatia stocurilor este de 300 u.m., balanta comerciala
inregistreaza un excedent de 200u.m., consumul de capital fix reprezinta 400 u.m., produsul global
brut este egal cu 9000 u.m., din care consumul intermediar reprezinta 60%. In aceste conditii:
a) Consumul final guvernamental este egal cu 500 u.m.

b) Produsul intern net este egal cu 3000 u.m.
32
c) Investitia neta este egala cu 200 u.m.
d) Consumul total final de bunuri si servicii este egal cu 2800 u.m.
215. Produsul global brut este egal cu 1200 u.m. Consumul de capital fix este egal cu 180 u.m.
Consumul intermediar ereprezinta 60% din produsul intern brut. Formarea bruta a capitalului
este egala cu 200 u.m. Consumul personal privat este de doua ori mai mare decat consumul public,
iar deficitul balantei comerciale este egal cu 50 u.m.
In aceste conditii:
a) Produsul intern brut este egal cu 480 u.m.
b) Produsul intern brut este egal cu 750 u.m.
c) Consumul personal privat este egal cu 400 u.m.
d) Investitia neta este egala cu 220 u.m.
216. PNB calculat pe baza preturilor comparabile este egal cu 200 milioane u.m. Acelasi PNB calculat
pe baza preturilor curente este egal cu 3000 milioane u.m. de aici rezulta ca:
a) Deflatorul PNB este 1,5

b) Deflatorul PNB este 0,66
c) Puterea de cumparare a banilor s-a modificat in sensul cresterii ei
d) Nivelul general al preturilor a crescut cu 50%.
217. Inclinatia marginala spre consum este:
a) Marime pozitiva si supraunitara
b) Raportul procentual dintre variatia consumului si variatia venitului
c) O marime pozitiva si subunitara
d) Un numar negativ si subunitar
218. Inclinatia medie catre consum exprima:
a) Ponderea consumului in economii
b) Raportul dintre consumul total si venit
c) Raportul dintre venit si consumul total
d) Raportul procentual dintre consumul total si venit.
219. Economiile brute reprezinta:
a) Economiile nete plus consumul intermediar
b) Economiile nete plus amortizarea
c) Economiile nete plus consumul de capital fix
d) Economiile nete plus consumul final 220.
“Pragul economiei” reprezinta:
a) Acel nivel al venitului Y pentru care Y = C + S
33
b) Acel nivel al venitului pentru care Y = S
c) Acel nivel al venitului pentru care Y = C
d) Acel nivel al venitului la care nu se economiseste.
221. Intr-o economie moderna statul indeplineste urmatoarele functii esentiale:
a) Alocarea resurselor
b) Ameliorarea repartitiei veniturilor
c) Stabilizarea economiei
d) Controlul preturilor
222. Statul este o prezenta incontestabila in economiile moderne contemporane prin:
a) Ansamblul actiunilor guvernului ca producator, regulator si sustinator al sectorului privat
b) Functiile sale de redistribuire a bogatiei

c) rolul său pe piaţa monetară şi a creditului de a fixa nivelul ratei dobânzii;
d) rolul său pe piaţa bunurilor şi serviciilor de a fixa cele mai bune niveluri ale
preţurilor.
223. Reducerea inegalităţilor existente în distribuirea veniturilor într-o societate democratică se poate
realiza prin:
a) folosirea instrumentului numit şi "impozit negativ";
b) sistemul de impozite proporţionale asupra veniturilor;
c) sistemul de plăţi de transfer;
d) sistemul de impozite regresive asupra veniturilor.

224. Plăţile de transfer reprezintă:
a) un impozit negativ;
b) o modalitate de compensare acordată persoanelor cu venituri insuficiente;
c) un instrument al redistribuirii veniturilor;

d) o cheltuială ineficientă, fără justificare economică, pentru bugetul de stat.
225. Pentru promovarea echităţii repartiţiei veniturilor statul foloseşte:
a) sistemul proporţional de impozite;

b) "impozitul negativ";
c) sistemul progresiv de impozitare;
d) stabilirea preţurilor produselor pe cale administrativă.
226. Atunci când doreşte să tempereze activitatea economică, Banca Centrală:
34
a) măreşte nivelul ratei de rescont;
b) scumpeşte creditul;
c) relaxează creditul;
d) fixează nivelul ratei de rescont în funcţie de impulsurile pe care doreşte să le
imprime pieţei monetare.
227. Dacă venitul naţional creşte, rata dobânzii rămânând constantă, atunci în modelul ISLM vom
avea:
a) o deplasare în sus pe curba IS;

b) o deplasare în jos pe curba IS;
c) o deplasare spre dreapta a curbei IS;
d) o deplasare spre stânga a curbei IS.
228. În modelul IS-LM, folosind politica monetară, se obţine:
a) o deplasare spre dreapta a curbei LM;

b) o deplasare spre stânga a curbei LM;
c) o deplasare în sus pe curba IS;
d) o scădere a venitului naţional.
229. Marcaţi care din afirmaţiile următoare cu privire la creşterea economică le consideraţi corecte?
a) creşterea economică semnifică o tendinţă fermă şi de lungă durată de sporire a
venitului naţional pe total sau pe locuitor;
b) creşterea economică este definită ca ansamblul schimbărilor în structurile sociale şi
mentale, ce generează o relaţie de antrenare în economie;
c) creşterea economică reprezintă mărirea durabilă a dimensiunii unei unităţi simple
sau complexe realizată prin schimbări de structură şi eventual de sisteme.
230. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la dezvoltarea economică le consideraţi corecte:
a) dezvoltarea economică evidenţiază ansamblul transformărilor cantitative şi calitative ce survin
în structurile economico-sociale precum şi în modul de gândire
şi în comportamentul economic al oamenilor;
b) dezvoltarea economică semnifică o sporire a producţiei totale de bunuri şi servicii într-o

societate la un moment dat;
c) dezvoltarea economică reprezintă procesul istoric de înaintare a unei economii
naţionale de la inferior la superior.
35
231. Progresul economic reprezintă:
a) evoluţia pozitivă a societăţii şi îmbunătăţirea condiţiei umane;
b) procesul istoric de trecere de la inferior la superior al economiei naţionale;
c) un proces ce se manifestă prin creşterea productivităţii muncii, a produsului
naţional pe locuitor, în contextul modernizării întregii economii naţionale;
d) baza progresului social ce are drept finalitate, cum spune Fr. Perroux, "înflorirea fiinţei
umane".
232. Dintre factorii cu acţiune mediată asupra creşterii economice putem distinge: a) resursele
naturale;
b) echipamentele de producţie;
c) munca;
d) politica economică;
e) schimburile internaţionale.
233. Tipul extensiv al creşterii economice:
a) este specific economiilor în curs de dezvoltare;

b) este specific economiilor avansate;
c) se realizează atunci când sporirea venitului naţional presupune creşterea eficienţei
utilizării factorilor de producţie;
d) are loc când mărirea venitului naţional se realizează preponderent prin sporirea
cantităţii factorilor de producţie.
234. Ciclurile economice decenale au fost analizate de:

a) N.D. Kondratieff;
b) Kitchin;
c) Juglar;
d) R. Solow.
235. Dacă Produsul National Brut este mai mare decât cheltuielile interne (Y> C + I):
a) există o balanţă comercială excedentară;
b) există o balanţă comercială deficitară;
c) există surse suplimentare aduse pentru a asigura consumul intern şi investiţiile;

d) ţara respectivă investeşte mai mult decât economiile interne.
236. Nu orice creştere a preţurilor este sinonimă cu inflaţia, întrucât:
36
a) este vorba de o creştere anormală a preţurilor;
b) este vorba de o creştere permanentă a preţurilor;
c) este vorba de o creştere neuniformă a preţurilor;
d) este vorba de o creştere a preţurilor ce nu afectează în aceeaşi măsură toate
bunurile şi serviciile;
e) este un fenomen cumulativ.

237. Inflaţia abundenţei:
a) este caracteristică ţărilor slab dezvoltate;

b) are la origini îndeosebi cauze monetare;
c) reprezintă fenomenul în care surplusul de bani apare relativ la o cantitate mică de
bunuri şi servicii;
d) reprezintă fenomenul în care surplusul de bani apare relativ la o cantitate mare de
bunuri şi servicii.
238. Creşterea economică inflaţionistă semnifică:
a) o stare negativă a economiei caracterizată prin scăderea producţiei naţionale;
b) un spor de creştere economică obţinut cu preţul unei inflaţii considerabile;
c) faptul că rata inflaţiei devansează pe cea a creşterii economice;
d) faptul că rata creşterii economice devansează pe cea a inflaţiei.
239. Printre cauzele ce pot conduce la inflaţia prin cerere putem reţine:
a) o creştere demografică susţinută;
b) posibilitatea de a trăi din dezeconomii;
c) dezvoltarea excesivă a creditului de consum;
d) slaba mobilitate a factorilor de producţie;
e) nerespectarea termenilor de punere în funcţiune a investiţiilor.
240. În condiţiile inflaţiei prin cerere, preţurile vor creşte cu atât mai mult:
a) cu cât curba ofertei este mai elastică;
b) cu cât producţia este mai elastică;
c) cu cât producţia este mai rigidă;
d) cu cât curba ofertei este mai inelastică.
241. În condiţiile inflaţiei prin costuri, preţurile vor creşte cu atât mai mult:
a) cu cât curba cererii agregate este mai elastică;
b) cu cât producţia se va reduce mai mult;
37
c) cu cât producţia se va reduce mai puţin;
d) cu cât curba cererii agregate este mai inelastică.
242. Pe piaţa financiară se efectuează tranzacţii cu:
a) titluri mobiliare;
b) acţiuni şi obligaţiuni;
c) titluri imobiliare;
d) factori de producţie.
243. Piaţa capitalului pe termen scurt cuprinde:
a) relaţiile ce se formează prin atragerea şi plasarea fondurilor pe termen scurt;
b) operaţiuni cu titluri de credit;
c) operaţiuni cu acțiuni şi obligaţiuni;
d) operaţiunile de scontare şi rescontare a titlului de credit.
244. Deţinătorul de acţiuni are dreptul:
a) de a obţine un venit anual ferm;
b) de a obţine o parte din profitul societăţii pe acţiuni;
c) de a obţine o dobândă anuală;
d) de a obţine dividend;
e) de a obţine un venit sigur.
245. Dividendul reprezintă:
a) un venit anual ferm;

b) o parte din profitul societăţii pe acţiuni;
c) un venit obţinut de emitentul de obligaţiuni;
d) un venit variabil;
e) o componentă a costului de producţie.
246. Piaţa financiară primară cuprinde:
a) tranzacţii cu titluri de valoare emise anterior;
b) tranzacţii numai cu obligaţiuni;
c) emisiunea şi plasarea de titluri noi;
d) tranzacţii la bursă fără intermediari.
247. Piaţa financiară secundară cuprinde:
a) emisiunea şi plasarea de titluri noi;
38
b) tranzacţii cu titluri emise anterior;
c) emisiunea şi plasarea de efecte de comerţ;
d) tranzacţii numai cu acţiuni.
248. Dacă randamentul unei acţiuni (e) este mai mic decât rata dobânzii(d'):
a) cumpărarea acţiunii nu este avantajoasă;
b) cumpărarea acţiunii este avantajoasă;

c) crearea unui depozit bancar de valoare egală cu cea a acţiunii ar aduce în viitor
venituri mai mari decât cumpărarea de acţiuni.
249. În cadrul pieţei financiare secundare:
a) prețul de vânzare al titlurilor este, în general, valoarea nominală înscrisă pe acesta;
b) preţul de tranzacţionare depinde de factori economici şi extraeconomici, în special
de raportul dintre cerere şi ofertă;
c) operaţiunile se desfășoară în special prin intermediul băncilor.
250. Funcţia macroeconomică de consum este C = 8000 + 0,7Y, investiţia autonomă este I0 = 4000, iar
cheltuiala guvernamentală autonomă este G0 = 6000. Dacă venitul naţional potenţial este egal cu
66.000, atunci:
a) "decalajul" deflaţionist este de 6000;
b) pentru ca venitul naţional de echilibru să coincidă cu venitul naţional potenţial ar trebui ca

investiţia autonomă să sporească cu 1800;
c) venitul naţional de echilibru este egal cu 60.000;
d) la nivelul venitului naţional de ocupare deplină, consumul total ar creşte cu 4200.
251. Funcţia macroeconomică de consum este C = 200 + 0,8Y, iar investiţia autonomă este egală cu 300.
Dacă venitul potenţial este egal cu 3000, atunci:
a) venitul naţional de echilibru este 3500;
b) venitul potenţial este mai mare decât venitul naţional de echilibru cu 500;
c) există un "decalaj" sau "ecart" inflaţionist;
d) există un "decalaj" sau "ecart" deflaţionist.
252. Dacă în momentele t0, t1, t2 şi t3 venitul naţional ia valorile 5000, respectiv 6000, 7000 şi 8000,
funcţia macroeconomică de consum este de forma C = 500 + 0,8Y, iar investiţia autonomă este I0 =
900, atunci:
39
a) în momentul t0 economia este în stare de expansiune;
b) în momentul t3 economia este în stare de contracţie;
c) în momentul t1 economia este în stare de expansiune;

d) în momentul t2 economia este în stare de echilibru.
253. Funcţia macroeconomică de consum este C = 5000 + 0,8Y, investiţia autonomă este I0 = 2000, iar
cheltuielile guvernamentale autonome reprezintă G0 = 4000. Dacă venitul naţional potenţial este
egal cu 60.000, atunci:
a) venitul naţional de echilibru este egal cu 55.000;
b) "decalajul" sau "ecartul" deflaţionist este egal cu 5.000;
c) "decalajul" sau "ecartul" deflaţionist poate fi acoperit prin creşterea cheltuielii de consum
autonome cu 1000;
d) consumul total, prin creşterea celui autonom cu 1000, ar ajunge la 54.000.

254. Funcţia macroeconomică de consum este C = 2000 + 0,8Y, iar investiţia autonomă I0
= 900. Dacă venitul naţional de ocupare deplină este egal cu 16.000, atunci:
a) venitul naţional potenţial este mai mare decât cel de echilibru cu 500;
b) există un "decalaj" sau "ecart" inflaţionist;
c) există un "decalaj" sau "ecart" deflaţionist;
d) venitul naţional de ocupare deplină este inferior celui de echilibru
255. Fiind cunoscut indicele marginal al preferinţei indivizilor pentru lichiditate l = 15%, rata
rezervelor obligatorii în sistemul bancar r = 15% şi numerarul deţinut de populaţie
C = 24.000, rezervele băncilor (R) reprezintă:

a) 125.000;
b) 1000;
c) 240.000;
d) 120.000.
256. Fiind cunoscut indicele marginal al preferinţei indivizilor pentru lichiditate l = 8%, rata rezervelor
obligatorii în sistemul bancar r = 25% şi numerarul deţinut de populaţie
C = 75.000 u.m., rezervele băncilor (R) reprezintă:

a) 50.000 u.m.;
b) 48.000 u.m.;
c) 36.445 u.m.;
40
d) 234.375 u.m.
257. Dacă Banca Centrală pune în circulaţie bilete de bancă în sumă de 2000u.m., iar beneficiarii
lor le depun la o bancă, prin procesul de multiplicare pus în acţiune de bănci, în condiţiile unei
rate a rezervelor obligatorii de 10%, moneda nou creată este egală cu:
α) 10.000 u.m.;
b) 20.000 u.m.;
c) 5.000 u.m.;
d) 100.000 u.m.
258. O obligaţiune ce aduce un venit anual de 30.000 lei au un curs de 15.000 lei. Ce rată a dobânzii
corespunde acestei situaţii:
a) 2%;
b) 40%;
c) 200%;
d) 40%;
e) 20%.
259. O acţiune achiziţionată la preţul de 500 u.m. oferă un dividend estimat la 85 u.m. pe an.
a) randamentul acestor titluri este de 17%;

b) în condiţiile unei rate a dobânzii de 15%, plasamentul în acest tip de acţiuni nu este avantajos;
c) apreciindu-se o creştere a cursului acţiunilor la 550 u.m., câştigul potenţial este de

35%;
d) investitorul îşi amortizează investiţia în 3 ani pe seama profitului previzionat.
260. Venitul anual adus de o obligaţiune este de 60.000 unităţi monetare (u.m.), ceea ce corespunde unei
rate anuale a dobânzii de 20%. Scăderea cu 25% a ratei dobânzii va face ca pe piaţa financiară
secundară cursul obligaţiunii să devină:
a) 300.000; b) 600.000; c) 400.000; d) 500.000.

261. Un posesor de economii cumpără de pe piaţa financiară primară 20 de obligaţiuni la valoarea lor
nominală de 2 milioane lei, purtătoarea ale unui venit fix anual de 600.000 lei fiecare, scadente peste
5 ani. După un an de zile,când pe piaţa monetară rata dobânzii la depuneri este de 25%, cele 20 de
obligaţiuni sunt vândute, obţinându-se astfel un câștig total de:
α) 12 mil. lei;
β) 8 mil. lei;
41
χ) 20 mil. lei;
δ) 15 mil. lei.
262. O obligaţiune are o valoare nominală de 1000 u.m., cuponul cuvenit este de 150
u.m. iar termenul de scadenţă este de doi ani. În condiţiile în care preţul de vânzare al obligaţiunii
este de 950 u.m., randamentul ei este de:
a) 115,78%; b) 15%; c) 18,42%; d) 118,42%.

263. O obligaţiune cu valoarea nominală de 1000 u.m. oferă un câştig anual fix de 150
u.m., termenul de scadenţa fiind de 2 ani. Dacă preţul de vânzare al obligaţiunii este de
800 u.m.,
a) obligaţiunea oferă un randament de 18,75%;
b) obligaţiunea oferă un randament de 15%;
c) dacă preţul de vânzare creşte la 950 u.m., câștigul potenţial al obligaţiunii este de
37,50%;
d) dacă preţul de vânzare creşte la 900 u.m., câștigul potenţial oferit de obligaţiune este de 30%.
264. Dacă în lunile ianuarie, februarie şi martie rata medie lunară a inflatiei a fost de 8%, înseamnă
că rata inflaţiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) 24%; b) 25,97%; c) 26,82%; d) 27%
265. Dacă nivelul inflaţiei se apreciază prin rata creşterii costului vieţii calculată pe baza unui "coş"
de consum format din: alimente, cu pondere de 40% şi o rată a creşterii preţurilor de 30%,
bunuri industriale, cu pondere de 35% şi un indice general de creştere a preţurilor de 120% şi
servicii, cu o rată a creşterii preţurilor de 14%, atunci rata inflaţiei este:
a) 39,5%; b) 22,5%; c) 54,66%; d) 21,33%.

266. Să presupunem că produsul intern brut din anul t1 este constituit doar din trei
categorii de bunuri finale ale căror preţuri au evoluat conform tabelului alăturat:
Categori a Cantitate Preţul unitar

a
In anul t0 In anul t1
A 15.000 40 70
B 3.000 20 25
C 400 10 12
267. Rata inflaţiei este:

a) 50,25%; b) 70,15%; c) 58,15%; d) 170,15%.
42
268. Dacă nivelul inflaţiei se apreciază prin rata creşterii costului vieţii calculată pe baza unui "coş"
de consum format din alimente, cu pondere de 50% şi un indice general de creştere a preţurilor
de 140%, bunuri industriale, cu o pondere de 30% şi o rată a creşterii preţurilor de 25% şi
servicii, cu o rata de creştere a tarifelor de 10%, atunci rata inflaţiei este:
a) 79,5%; b) 58,33%; c) 29,5%; d) 25%.

269. Dacă în lunile ianuarie, februarie şi martie rata medie lunară a inflaţiei a fost de 7%, înseamnă
că rata inflaţiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) 22,5%; b) 21%; c) 23,75%; d) 22%.

270. 4. Să presupunem că produsul intern brut din anul t1 este constituit din trei categorii
de bunuri finale ale căror preţuri au evoluat conform tabelului de mai jos:
Denumire Preţul unitar

Cantitate
a
a
bunurilor
În anul t1
În anul t0
A 25.000 20 30
B 8.000 5 8
C 1.000 80 100
Rata inflaţiei este:

a) 50%; b) 42,35%; c) 147,42%; d) 47,42%.
271. Dacă atunci când venitul impozabil creşte de la 20.000 u.m. la 25.000 u.m., impozitul pe venit
creşte şi el, de la 1600 u.m. la 2000 u.m., avem de-a face cu o impunere: a) în cote fixe;
b) în cote variabile;
c) progresivă;
d) proporţională.
272. La nivelul unei economii naţionale se cunosc următoarele: funcţia macroeconomică de consum este
C = 5000 + 0,8Yd; volumul total al impozitelor este de 8000; totalul "plăţilor de transfer" este de
1200; investiţiile autonome se ridică la 2000; cheltuielile guvernamentale reprezintă 6000. Dacă se
reduc impozitele cu 25%, venitul naţional de echilibru:
a) se majorează cu 8000;
b) se reduce cu 8000;
c) devine egal cu 45.800;
d) devine egal cu 29.800.
43
273. La nivelul unei economii naţionale, în momentul t0 există următoarea situaţie: consumul
total final privat minim necesar este egal cu 4000 u.m.; cheltuielile guvernamentale
reprezintă o mărime autonomă egală cu 1500
u.m.; investiţiile totale private din economie reprezintă 2000 u.m.; volumul total al
impozitelor prevăzute în bugetul de stat aprobat se ridică la 2500 u.m.; iar plăţile de
transfer aprobate prin buget însumează 800 u.m.. Volumul total al exporturilor este de
3000 u.m., în condiţiile unui deficit al balanţei
comerciale de 400 u.m.. Funcţia macroeconomică de consum privat este de forma C = C0 +

0,8Yd. Dacă un climat economic nefavorabil determină reducerea investiţiilor totale
private cu 25%, restabilirea echilibrului venitului naţional la nivelul iniţial se poate realiza
prin una din următoarele căi:
a) cheltuielile guvernamentale trebuie să se majoreze cu 500 u.m.;
b) impozitele trebuie sa scadă cu 700 u.m.;
c) plăţile de transfer trebuie să se majoreze cu 625 u.m.;
d) cheltuielile guvernamentale trebuie să se majoreze cu 2500 u.m.; concomitent cu
creşterea de aceeaşi mărime a impozitelor, pentru a menţine bugetul echilibrat.
274. Dacă, atunci când venitul impozabil creşte de la 80.000 u.m. la 100.000
u.m., impozitul pe venit creşte şi el, de la 12.000 u.m. la 20.000 u.m., avem dea face cu o impunere:
a) în cote variabile;
b) progresivă;
c) regresivă;
d) proporţională.
3. La nivelul unei economii naţionale se cunosc următoarele: funcţia macroeconomică de

consum este C = 2000 + 0,7Yd; volumul total al impozitelor este de 3000; totalul "plăţilor
de transfer" este de 500; investiţiile autonome se ridică la 1000; cheltuielile
guvernamentale reprezintă 2500. Dacă se majorează "plăţile de transfer" cu 210 venitul
naţional de echilibru:
a) se reduce cu 490;
b) creşte cu 490;
c) devine egal cu 12.010;
d) devine egal cu 12.990
44
Capitolul 14
Banii
A. ÎNTREBĂRI CU VARIANTE MULTIPLE DE RĂSPUNS PE MARGINEA PRINCIPALE
LOR IDEI DIN CAPITOLUL 14
\
1. Mecanismele monetare evoluează în societate chiar şi în lipsa asistenţei sau a autorizării
guvernelor, pentru că
A. în absenţa banilor, dobânda nu poate fi încasată.

B. doar atunci când bunurile au valoare monetară este posibilă estimarea avuţiei totale a
societăţii.
sucieraţne a m toată lumea au devenit subiectul „spiritului capitalismului",
r D ^jitilizarea banilor le permite oamenilor să îşi mărească avuţia prin intermediul
com erţului.
2. Banii
A . sunt autorizaţi de guvern, care controlează societatea.

B. su n t susţinuţi de bunuri care au o valoare intrinsecă.
C . e d e aşteptat să-şi menţină o valoare constantă în viitor.
Q V je p re z in tă un mijloc de schimb general acceptat.
3. M odalitatea de bază prin care oferta de bani creşte este prin
A . e xtin d erea capacităţii de producţie, pentru că producţia este în mod simultan şi

ven it.
B. em iterea de monedă suplimentară de către Banca Centrală.
C . econom ii făcute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul câştigat.
( D ) jo creştere de ansamblu a volumului împrumuturilor acordate de băncile comerciale.
Fiecare d olar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar

4.
A.
A obligă băncile sa
obligă bancue să îşi __________,
reducă împrumuturile
t cu 1 $.
6 - îmorumuturile cu 1 $.
B. perm ite băncilor să îşi extindă împrumuturile cu 1 $.
C. obligă băncile să îşi reducă împrumuturile cu mai mult de 1 $
<3 perm ite băncilor să îşi extindă împrumuturile cu mai mult de 1
D acă Banca Centrală cumpără obligaţiuni de la populaţie, atunci banca

5.
A . re d u c e rez erv ele sistemului bancar comercial.
B, red u ce oferta d e bani.
(C y m ă r e ş t e oferta d e bani şi rezervele băncilor comerciale,
a a re efect d e atragere a avuţiei şi astfel de a retrage banii din sectorul privat.
6. R a ta solicitată a rezerv elo r

fu n cţio n ea ză ca o constrângere asupra îm prum uturilor acordate d e bănci.
© în w ied ică retra gerile m asive operate d e către deponenţii care se tem că aceasta nu
îm p ied ică retrag ■c -îanie ventru a egala garanţiile lor.
d isp u n e d e active suficiente pentru
142
Scanned with CamScanner

c. nu are o semnificaţie specială, pentru că băncilor nu li se cere să îşi justifice garanţiile la
cererea deponenţilor.
D. este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca bază de referinţă aurul şi care
. le cerea băncilor să păstreze rezerve în aur.
B. RĂSPUNSURI ŞI EXPLICAŢII LA ÎNTREBĂRILE CU VARIANTE MULTIPLE DE RĂS

PUNS PE MARGINEA PRINCIPALELOR IDEI DIN CAPITOLUL 14
1. D. Povestirea lui R.A. Radford referitoare la evoluţia şi utilizarea banilor în circumstanţe

deosebit de dificile indică puterea stimulentelor care operează pentru a crea un sistem
monetar oriunde oamenii se aşteaptă să câştige prin comerţul extensiv. Ineficienta
barterului devine rapid evidentă şi toată lumea începe să caute un lucru pe care ceilalţi
ar fi dispuşi să îl accepte ca mijloc de schimb.
2. D. Statul se află adesea într-o poziţie bună pentru a crea sau a supraveghea crearea banilor
în societate şi, în acest sens, autorităţile dispun de stimulente puternice. Susţinerea
banilor de către obiecte cu valoare intrinsecă ar putea face ca unele form e de bani să
devină acceptabile. Şi estimarea că un anumit tip de bani nu se va devaloriza creşte
disponibilitatea oamenilor de a-i accepta. Dar condiţia necesară şi suficientă este
acceptarea generală.
3. D. Extinderea capacităţii de producţie înseamnă extinderea venitului, dar fluxul

veniturilor nu este acelaşi lucru cu stocul de bani. Băncile Rezervei Federale emit
cantitate suplimentară de monedă şi retrag moneda din circulaţie ca răspuns Ia
preferin(a publicului de a deţine monedă faţă de alte forme de bani. Acţiunea de
economisire contribuie în mod simplu Ia menţinerea avuţiei în posesia celui care
economiseşte şi nu Ia transferarea acesteia către altă persoană în cadrul schimbului de
bunuri. împrumutul băncilor comerciale este principala metodă prin care sunt creaţi
bani suplimentari.
4. D. Un dolar din noile rezerve permite sistemului bancar să îşi extindă împrumuturile cu
mai mult de un dolar în cadrul unui sistem în care băncile pot avea garanţii egale cu un
multiplu al rezervelor lor.
5. C. O bancă a Rezervei Federale care achiziţionează o obligaţiune emisă de stat plăteşte

cu un cec semnat de ea. Atunci când vânzătorul obligaţiunii depune cecul într-o bancă
comercială şi aceasta direcţionează cecul Băncii Centrale, Banca Centrală creditează
contul de rezerve al băncii cu suma înscrisă pe cec. Vânzătorul dispune de acei bani
suplimentari sub formă de depozit bancar şi banca comercială, sub un sistem fractional
de rezerve, define rezerve în exces cu ajutorul cărora poate acorda împrumuturi şi îşi
poate extinde mai departe oferta de bani.
6. A. Astăzi, funcfia fundamentală a cerinţelor privind rezervele este de a stabili anumite

limite asupra abilităţii băncilor de a aduna stocuri de bani prin extinderea creditării
suplimentare. Asigurarea federală a depozitelor împiedică retragerile masive din partea
deponenţilor. Acum, şi băncile Rezervei Federale acceptă responsabilitatea men{meni
lichidităţii bancare. Acestea pot şi vor pune la dispoziţia băncilor suficiente bancnote
din rezervele federale pentru a răspunde corespunzător la orice cerere de monedă din
partea deponenţilor.
143
Scanned w ith CamScanner

C. TEST CAPITOLUL 14
1. Istoria banilor arată că multe societăţi au ales metale precum cuprul, argintul şi aurul ca
mijloc preferat de schimb pentru că aceste metale
A. erau atractive.
B. erau divizibile.
C. erau durabile.
D. erau transportabile.
. erau rare.
F J îndeplineau toate condiţiile menţionate mai sus.
2. Principalul avantaj pe care îl aveau monedele de metal asupra pieselor din metal
neprelucrat era
A. gradul mai mare de atractivitate al monedelor.

B. acela că monedele purtau sigiliul statului.
acela că monedele aveau valoare pentru colecţionari.
( D^Jacela că era mult mai uşor să determini cantitatea şi calitatea metalului conţinut de
monede.
3. Cei mai vechi bani din hârtie erau cei emişi de bancă, tipăriţi cu ornamente pentru a
împiedica falsificarea lor şi
A. acceptaţi de către stat la plata taxelor.

B. susţinuţi de garanţii ale statului.
fC jp rom iteau să plătească o sumă anume de monede metalice la cerere.
T^rutilizaţi pe scară largă în comerţul internaţional.
4. Bancnotele din rezervele federale funcţionează astăzi eficient în calitate de bani pentru că
Âptoată lumea este dispusă să le accepte în schimbul unor bunuri valorificabile.

B. statul a decretat că ele reprezintă bani.
C. sunt amortizabile în aur.
D. sunt amortizabile în argint.
5. Ceea ce utilizăm astăzi ca „mijloc de schimb" este format în întregime din
A. depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec.

B. bancnote.
C. articole care au valoare intrinsecă pentru că au fost certificate de către stat.
obligaţiile instituţiilor de încredere.
6. Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este
A. utilizarea depozitelor verificabile.

B. utilizarea monedei.
utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei.
(pybarterul.
7. Cel mai important mijloc de schimb utilizat în prezent în Statele Unite este reprezentat de
A. monedele rare.
B. bancnotele din rezervele federale.
(C )depozitele verificabile.
D. depozitele de economii.
144

8. Băncilor comerciale li se perm ite să creeze bani pentru că
Â^publicul este dispus să accepte garanţiile băncii în schimbul altor bunuri.

BT Constituţia Statelor Unite le garantează această putere.
C. sunt autorizate să facă acest lucru de către Banca Centrală.
D. . nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat.
9. Băncile comerciale creează bani
A. îm prum utând de la deponenţi.

H î^ făcân d îm prum uturi.
C tipărind bancnote.
D. prin toate metodele descrise mai sus.
10. Aţi putea crea bani folosind aceleaşi metode utilizate de băncile comerciale, dacă aţi putea
A. construi sau achiziţiona o maşină de tipărit suficient de performantă.

B. transforma metalele în monede.
C. obţine o autorizaţie din partea guvernului pentru înfiinţarea unei instituţii de em itere a
banilor.
convinge oamenii să utilizeze banii creaţi de voi ca mijloc de schimb.
11. Ce limitează capacitatea unei bănci nereglementate de a continua să creeze bani pe p erioad ă
nedeterminată?
f/y V b ilitatea sa de a menţine încrederea oamenilor în valoarea constantă a garanţiilor sale.

B . Numărul oamenilor pe care îi poate convinge să îm prum ute de la ea.
C. Numărul oamenilor pe care îi poate convinge să depună bani în conturi de econom ii.
D. Numărul filialelor pe care le operează într-o anumită zonă.
12. Băncile aflate sub reglem entarea statului su n t lim itate în ca p a cita te a lo r de a cre a
bani prin
A. limite m axime pe care statul le stabileşte pentru fiecare bancă.

B. limite m axim e pe care statul Ie stabileşte pentru sistemul bancar în ansamblu.
/fT^cantitatea rezervelor lor şi cerinţele privind rezervele stabilite de stat.
rfcrrata inflaţiei la nivelul naţiunii în ansamblu.
13. Principala funcţie a rezervelor care sunt solicitate a fi păstrate de către bănci este aceea de
rK) a le constrânge capacitatea de a crea bani.

ti. a menţine încrederea deponenţilor.
C. a împiedica o prăbuşire a pieţei valorilor.
D. a proteja proprietarii băncilor împotriva falimentului.
14. Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului în aur, în Statele Unite, este acela că
astfel ar putea fi limitată capacitatea guvernului de a mări cantitatea de bani aflată în

circulaţie.
B. aurul este durabil, divizibil, şi implicit valoros.
C. alte ţări nu ar economisi în dolari dacă aceştia nu ar fi convertibili în aur.
D. restul lumii utilizează deja acest etalon.
15. Dintre următoarele argumente împotriva restabilirii etalonului în aur în Statele Unite cel
mai convingător este probabil acela că
A. i-ar sărăci pe producătorii de aur.

B; ar face mai dificilă estimarea preţurilor viitoare.
145

CL argintul este un metal preferat în Statele Unite
( D a t a t u l ar putea foarte uşor anula etalonul în aur oricând i-ar constrânge politicile.
O creştere a cererii pentru garanţiile la depozite oferite de băncile comerciale, în condiţiile

m care alte variabile rămân constante, determină o creştere
A. a (cantităţii de) monedă, dar nu şi pentru M l.

B. pentru M l, dar nu şi pentru M2.
XL pentru M2, dar nu şi pentru Ml.
(D / atât pentru M l, cât şi pentru M2.
17. Atunci când publicul depune bani în conturile de economii în băncile comerciale,
A. M l şi M2 cresc.
B. M l şi M2 scad.
C. M2 creşte, dar M l nu se modifică.
^D^M l scade, dar M2 nu se modifică.
18. Băncile comerciale extind creditele acordate clienţilor prin
scăderea cantităţii de monedă din casele lor de bani.

acordarea de împrumuturi din rezervele în exces.
C. acordarea de împrumuturi folosind sumele din conturile de tranzacţionare ale altor
deponenţi.
D. acordarea de împrumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor
deponenţi.
19. Banca Centrală poate mări rezervele excedentare ale băncilor comerciale prin
A. diminuarea cerinţelor privind rezervele legale.

B. extinderea creditelor pentru băncile comerciale.
C. achiziţionarea de obligaţiuni de la stat.
(Ş ) oricare dintre metodele enumerate mai sus.
20. Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisă la o bancă către o altă bancă care
nu dispune de rezerve excedentare conferă băncii care îl primeşte responsabilităţi
suplimentare
A. dar nu şi active adiţionale.

B. dar nu şi rezerve adiţionale.
C. dar nu şi rezerve excedentare.
/ ţ ) S ş i rezerve excedentare.
21 U n dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem
să creeze
B. maTpuţin de un dolar sub formă de bani noi.

C exact un dolar sub formă de bam noi.
(D V m ai mult de un dolar sub formă de bam noi.
22. Rata dobânzii pe care băncile Rezervei Federale o încasează de la băncile membre este denumită
(Aerată de discount.
rata fondurilor federale.
C rată primară.
D. rată de trezorerie.

23' Tf hS a f,undamentală Utilizată de Banca CentraIă P ««™ a modifica rezervele excedentare
ale băncilor comerciale in vederea controlului creşterii stocului de bani este
A. utilizarea ameninţărilor şi a coerciţiei.

B. modificarea ratei de discount.
C. modificarea cerinţelor privind rezervele legale.
f Cy achiziţionarea sau vânzarea de obligaţiuni.
24. Achiziţionarea de către băncile Rezervei Federale a unor obligaţiuni de stat deţinute
anterior de către populaţie
A. diminuează rezervele băncilor comerciale.

B. nu are niciun efect asupra rezervelor băncilor comerciale.
£Cy măreşte rezervele băncilor comerciale.
D. reduce datoria naţională.
25. Condiţia aplicată de către Banca Centrală tehnicii zilnice de control al stocurilor de bani
este reprezentată de.
C operaţiunile privind lichiditatea.

r. operaţiunile pe piaţa liberă.
C. operaţiunile de discount.
D. operaţiunile privind rata dobânzilor.
26. Dacă nu li se solicită prin lege băncilor să deţină rezerve egale cu un anumit procent din
depozitele lor,
A. acestea ar putea închiria mai multe din cutiile lor securizate.

B. acestea ar risca insolvenţa prin extinderea excesivă a împrumuturilor.
Cl depunătorii lor nu şi-ar putea obţine fondurile atunci când doresc.
|g) autorităţile monetare ar considera că este mult mai dificil să controleze creşterea stocului
de bani.
27. Funcţionarii Rezervei Federale, însărcinaţi cu responsabilitatea de a regla, la nivelul

economiei, cantitatea de bani aflată în circulaţie, se lovesc de o sarcină dificilă
A. deoarece băncile şi populaţia se comportă într-o manieră care contracarează iniţiativele

Băncii Centrale.
B. deoarece la nivel general se aşteaptă ca Banca Centrală să atingă alte obiective, care s-ar
putea afla în conflict.
C. deoarece nu există un acord complet referitor la rata de creştere dezirabilă a ofertei de
bani la un moment dat.
D. deoarece nu există un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca Centrală ar
trebui să le utilizeze pentru a-şi atinge obiectivele.
din toate motivele enumerate mai sus.
D. RĂSPUNSURI PENTRU TESTUL DIN CADRUL CAPITOLULUI 14
1. F 7. C 13. A 19. D 25. B

2. D 8. A 14. A 20. D 26. D
3. C 9. B 15. D 21. D 27. E
4. A 10. D 16. D 22. A
5. D 11. A 17. D 23. D
6. D 12. C 18. B 24. C
147

Capitolul 15
Performanţele economice
şi situaţia politică
A. ÎNTREBĂRI CU VARIANTE MULTIPLE DE RĂSPUNS PE MARGINEA PRINCIPALE
LOR IDEI DIN CAPITOLUL 15
1. Deşi există multe dezacorduri în rândul economiştilor referitor la cauzele şi remediile
pentru inflaţie, există un acord general asupra faptului că
A. un control al ratei de creştere a stocului de bani este cea mai bună modalitate de a
stabiliza rata de creştere a PIB.
o rată excesivă de creştere a stocului naţional de bani va cauza inflaţie.
C. o rată neadecvată de creştere a stocului naţional de bani va cauza deflaţie.
D. o rată neadecvată de creştere a stocului naţional de bani va cauza recesiune.
2. Recesiunea este cel mai bine definită ca o perioadă în care
A. procentul populaţiei active în câmpul muncii scade.

\ ^ ^ a p a r scăderi neintenţionate în ceea ce priveşte angajaţii, producţia şi veniturile.
C. nivelul preţurilor scade.
D. viteza producţiei de bunuri produse spre a fi vândute altora scade.
3. O creştere a cererii de bani din partea populaţiei sugerează că
'(A.pamenii doresc să deţină mai multă cantitate de monedă şi să îşi păstreze balanţe medii
\Vmai mari în conturile lor bancare.
B. oamenii doresc să îşi mărească venitul fără să lucreze ore suplimentare.
C. preţul banilor a crescut.
D. oamenii sunt dispuşi să renunţe la timpul liber pentru a obţine venit suplimentar.
4. Cantitatea de bani oferită de autorităţile monetare
A. va fi întotdeauna egală cu cantitatea deţinută de către populaţie.

B. este posibil să fie mai mare decât cantitatea pe care populaţia doreşte să o deţină,
este posibil să fie mai mică decât cantitatea pe care populaţia doreşte să o deţină.
Toate variantele de mâi sus sunt adevărate.
5. Diferenţele dintre cantitatea de bani pe care populaţia doreşte să o deţină şi cantitatea de

bani pe care Ie-o pune la dispoziţie Banca Centrală
A. afectează nivelul mediu al preţului banilor, dar nu afectează producţia reală.

B. pot fi uşor evitate dacă Banca Centrală este dispusă să îşi ajusteze politica monetară
pentru a îndeplini dorinţele populaţiei.
\C/Jncurajează oamenii să îşi modifice cheltuielile, economiile şi deciziile de investiţii astfel
încât să poată genera instabilitate economică.
D. se corectează rapid de la sine pe măsură ce oamenii află că ceea ce îşi doresc nu poate fi
' obţinut.
- X . ’ .
149
. V
- »i*’•O
■.,_0rr 4. ’ <M
■ ‘ -v r i 'l

6' co n S H U e ta « re “ ™ ™ a de eflcien,i in ™ P '= "« n la ,e a politicii monetare în
1 re anagerU Polll,clI° r monetare ar dori să mărească cheltuielile totale, dar
A. băncile comerciale doresc să crească numărul împrumuturilor acordate.

B. cererea de baru a populaţiei a crescut.
C. populaţia este dispusă să contracteze mai multe credite.
n X oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte.
7. întârzierile „sincronizate" care trebuie anticipate şi controlate dacă este necesar ca

m anagem entul cerem agregate să fie o tehnică de stabilizare eficientă sunt acele întârzieri
dintre
A. apariţia unei probleme şi recunoaşterea acelei probleme.

B. recunoaşterea problemei şi acţiunea de soluţionare a acesteia.
C. acţiunea de a soluţiona problema şi efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile şi
producţia.
f D. toate variantele de mai sus.
8. Schimbările de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mică de a fi nişte tehnici eficiente de stabilizare pentru că
A. s-a demonstrat că politica fiscală nu are niciun efect asupra cheltuielilor agregate.
B. de obicei, politica monetară anulează efectele politicii fiscale.
/ C j procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie să fie
aprobate este prea lent şi devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale.
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt întotdeauna prin definiţie egale cu producţia
şi venitul total.
9. Dacă agenţiile guvernului federal au permisiunea dea utiliza politica fiscală şi/sau monetară
pentru a asigura niveluri ridicate ale producţiei şi ocupării fără a crea inflaţie, ele trebuie să
fie capabile să influenţeze
A. PIB-ul nominal.
B. PIB-ul real.
C. nivelul preţurilor.
^ ^ P IB -u l real şi nivelul preţurilor în mod independent unul de celălalt.
B RĂ SPU N SU RI ŞI EXPLICAŢII LA ÎNTREBĂRILE CU VARIANTE MULTIPLE DE

RĂ SPU N S PE M ARGINEA PRINCIPALELOR IDEI DIN CAPITOLUL 15
1 B. în timp ce curentul de gândire preferat de economişti la sfârşitul secolului favoriza

politica monetară (şi nu pe cea fiscală), considerând-o ca fiind cel mai util instrument
de stabilizare, existau şi disidenţi. Şi printre susţinătorii politicii monetare exista un
dezacord puternic în legătură cu aspectul asupra căruia autorităţile monetare trebuiau
să se concentreze: controlul ratelor dobânzii sau al agregatelor monetare. Rata de
creştere prea lentă a stocului de bani ar putea produce deflaţie (scăderea preţurilor) sau
recesiune (diminuarea producţiei şi a gradului de ocupare), cu recesiunea ca o consecinţă
m atât mai probabilă cu cat este mai mare rigiditatea descendentă a preţurilor. Singura
l m a,ie o , care aproape toată lumea este de acord este aceea că inflaţia va rezulta
S - o rată rapidă da c r i e r e a stocului de bani. Dar cât de rapid este prea rapid? Şi
poate li găsită ţi menţinută acea rată adecvată de creţtere?
. 1 t .w a r e este activă în câmpul muncii va scădea dacă oamenii vor alege

2. B. Procentul popul ţ ^ u n v e n it m a i m a re . în astfel de circumstanţe, producţia
d‘e b u n « t o a t e în scopul vânzării va scădea de asemenea. Dar aceasta nu va fi o
15 0

c TEST CAPITOLUL 15
venitul real au reâzut in perioada 1923-1933 cu apretdtnariv
în Statele Unite, producţia şi
1.
A. 10%.
B. 20%.
£>30% .
D. 50%.
Conform statisticilor oficiale privind venitul şi produsul naţional al Statelor Uni te, producţia
2.
ml real nu au reuşi, ai atingă din nou nivelul din 1929 după ce au mtrat rn per,nada
de recesiune (după anul 1929), decât
A. 2 ani mai târziu.

B. 5 ani mai târziu.
(P )1 0 ani mai târziu.
d Tdupă cel de-al Doilea Război Mondial.
3. Din 1931 până în 1939, rata oficială a şomajului în Statele Unite ajungea în medie la
A. 9%.
B. 13%.
<gjl9% .
D. 30%.
4. în Manifestul Partidului Comunist, din 1848, Mane şi Engels au descris „crizele comerciale"
sau recesiunile ca pe o absurditate pentru că
A. toată lumea ştia ce le-a cauzat şi nimeni nu făcea nimic pentru a le opri.
B. guvernele ar fi putut foarte uşor să Ie împiedice, dacă şi-ar fi stabilit acest obiectiv,
(^ siste m u l părea a se fi prăbuşit ca rezultat al producţiei excesive.
D. ele erau rezultatul faptului că bancherilor li se permisese să îşi exercite controlul asupra
sistemului economic.
5. O „recesiune" poate fi cel mai bine percepută ca
A. o criză cauzată de un colaps al preţurilor acţiunilor.

B. o perioadă de scădere a preţurilor medii.
© o încetinire neintenţionată şi perturbatoare a ratei de creştere economică.
D. orice reducere a ratei de creştere a PIB.
6. Autorii susţin că principala cauză a Marii crize economice a fost
( A) extinderea acordării de credite pe parcursul anilor 1920, însoţită de politica monetară

reducţionistă, care au făcut inevitabilă criza.
B. prăbuşirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat în întreaga economie.
C. nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale în 1929.
D. absenţa sindicatelor care să protejeze lucrătorii împotriva încetinirii economice; de
aceea, o rată a şomajului de 25% nu ar fi trebuit să reprezinte o surpriză.
7. Falimentele pe scară largă înregistrate de băncile din Statele Unite în timpul recesiunii
lungi şi profunde din anii 1929-1933
£ A /a u obligat mulţi oameni să îşi reducă cheltuielile totale.

. au dovedit că sistemul monetar era independent de economia reală.
C. au fost în întregime rezultatul şi nu cauza recesiunii.
D. ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, dacă populaţia nu s-ar fi panicat.

8. Ce înţeleg autorii prin sintagma „boom artificial şi nesustenabil ?
/ÂÊxtinderea creditării, neînsoţitâ de o creştere a economiilor, alimentea

investiţiilor în afaceri neprofitabile. .. , cresterea
B. Nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobânzii, ?
. investiţiilor şi astfel la alimentarea unei expansiuni economice nesustenabile.
C. Deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditării, au condus la Hue ţ
necontrolabile ale economiei; uneori, aceste aşteptări au condus la „avântun care
ulterior s-au transformat în „nereuşite".
D. Prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea mulţi bani sistemului econom ic", ceea ce
a determinat un avânt nesustenabil.
♦
9. Conceptul de „cerere de bani" se referă la cantitatea de bani pe care oamenii doresc
A. să o consume.
< Ţ f> ă o deţină.
C. să o achiziţioneze.
D. să o utilizeze.
10. Banii şi venitul diferă prin faptul că banii sunt
A. un mijloc necesar care facilitează obţinerea venitului.

^ B ^ u n stoc la un moment dat, în timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade de
timp.
C. un flux de-a lungul unei perioade de timp, în timp ce venitul reprezintă un stoc la un
moment dat.
D. o formă a venitului, dar nu singura formă posibilă.
11. O persoană care îşi ia al doilea job demonstrează astfel un nivel ridicat al cererii pentru
C Ar venit.
B. bani.
C. bani şi venit.
D. valoarea banilor.
12. O persoană care decide să amâne achiziţia de mobilă nouă pentru a vedea dacă preţurile
vor scădea demonstrează existenţa unei cereri ridicate de
A. venit.
fT £ )bani.
l T bani şi venit.
D. mobilă.
13. Banii furnizează servicii pentru oameni
A. doar atunci când produc dobândă.

B. doar atunci când sunt cheltuiţi.
C. doar atunci când sunt economisiţi.
(5 3tât atUnd Când SUnt cheltuiti' cât atu" c i când sunt econom isiţi.
14. Deţinerea de rezerve de bani
este risipitoare pentru că îi privează pe alţii de venit.

nu implică niciun cost, deci oamenii nu o v o r desfăşura.
este posibd să implice un cost pentru oam enii care decid să o facă.
o er ce or care o desfăşoară un serviciu a cărui valoare depăşeşte costul plătit.
153

rare alee această
,5 . Principalul avan,ai pa cam d o n a r e , de bani 11 funuzeazH persoane.»,
A. rata dobânzii.
B. puterea asupra altora.
(^^flexibilitatea care însoţeşte lichiditatea.
D. un mod de viaţă mai luxos.
16. Cantitatea de bani oferită populaţiei de către autorităţile monetare şi sistemul bancar şi
cantitatea de bani reală deţinută de populaţie
A. ar putea fi ocazional inegale.

B. vor fi egale doar printr-o coincidenţă rară.
C sunt egale doar atunci când economia se află în echilibru,
sunt întotdeauna şi în mod necesar egale.
17. Cantitatea de bani oferită populaţiei de către autorităţile monetare şi sistemul bancar şi
cantitatea de rezerve monetare cerută de populaţie
A. nu au nicio legătură una cu alta.

Ba sunt întotdeauna şi în mod necesar egale.
r O e s t e posibil să difere în mod substanţial.
LX nu vor fi niciodată egale, pentru că oamenii doresc întotdeauna mai mulţi bani decât au.
18. Rata dobânzii pe care Banca Centrală o vizează în încercările sale de a exercita controlul
asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobânzii la care
/ATbăncile comerciale împrumută rezervele unele de la altele,

o: băncile comerciale pot împrumuta de la Banca Centrală.
C. firmele cu un grad ridicat de bonitate împrumută de la băncile comerciale.
D. împrumută bani guvernul Statelor Unite.
19. Unii economişti susţin că politica monetară este mai puţin eficace în contracararea unui
declin economic decât în contracararea unei expansiuni economice rapide şi excesive
pentru că
A. o mare parte din bani se află în mâinile consumatorilor şi de aceea nu poate fi cuantificată
în mod precis.
B. întotdeauna declinurile economice au o importantă componentă psihologică.
C. sistemul băncilor comerciale profită de pe urma declinurilor, dar nu şi a expansiunilor.
"DC)Banca Centrală poate mări rezervele bancare, dar nu poate obliga băncile să dea cu
“ împrumut din rezervele lor.
20. Afirmaţia că autorităţile monetare nu ar face decât să „întindă coarda" (grăbind lucrurile)
dacă ar încerca să anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera că
A. băncile centrale nu pot controla rezervele băncilor pe perioada recesiunii,

băncile comerciale nu vor dori să mărească nivelul creditelor până la capacitatea lor
legală pe parcursul recesiunii.
C. băncile comerciale ar risipi banii în timpul recesiunii împrumutându-i firmelor care
apoi ar da faliment.
D. băncile centrale nu ar putea influenţa ratele dobânzii în timpul recesiunii.
21. Termenul „politică fiscală" înseamnă
A. politica reală sau fizică, opusă politicii monetare.

manipularea bugetului federal în încercarea de a manipula economia naţională.

C. finanţare deficitară.
D. controlul direct asupra preţurilor relative şi a salariilor.
22. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul
fluctuaţiilor nedorite ale producţiei şi venitului prin schimbarea
A. ratei de creştere a stocului de bani.

B. ratelor dobânzii.
(^ch eltu ielilo r şi taxelor de stat.
D. profiturilor estimate.
23. întârzierile de programare care trebuie prevăzute şi controlate dacă se vrea ca managementul
cererii agregate să reprezinte o tehnică de stabilizare eficace sunt întârzierile dintre
A. începutul unei probleme şi recunoaşterea acelei probleme.

B. recunoaşterea problemei şi acţiunea de soluţionare a acesteia.
C. acţiunea de a soluţiona problema şi efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile şi
___ producţia.
( D^toate variantele de mai sus.
24. Care dintre următoarele este cel mai serios obstacol pentru obţinerea unor informaţii
relevante în timpul pe care politicile fiscale sau monetare îl au la dispoziţie pentru a avea
efecte complete asupra cheltuielilor private şi deciziilor de producţie?
A. Date neadecvate.
B. Computere insuficient de performante.
C. Lipsa interesului pentru această problemă.
/f5T)Faptul ca întârzierile în programare variază în funcţie de cât de multe sau cât de puţine
informaţii sunt puse la dispoziţia publicului.
25. Schimbări ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o probabilitate
mică de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru că
A. s-a demonstrat că politica fiscală nu are niciun efect asupra cheltuielilor agregate.
B. deobicei, politica monetară anulează efectele politicii fiscale.
/CNprocesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie să fie
aproba te este prea lent şi devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale.
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt întotdeauna prin definiţie egale cu producţia
şi venitul total.
26. Dacă preşedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legală de a modifica ratele de impozitare
în cadrul anumitor limite sau de a iniţia previziuni de cheltuieli aprobate anterior de către
Congres ori de câte ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia că cererea agregată este
neadecvată, politica fiscală ar deveni
A. o mult mai eficientă însoţitoare a politicii monetare.

B. un mult mai eficient instrument de stabilizare.
(€ ) un mult mai eficient instrument pentru influenţarea rezultatului alegerilor.
^D. o mult mai eficientă armă împotriva inflaţiei.
27. Politicile economice de stat reflectă foarte clar
A. interesul public.
B. interesele majorităţii.
(CNnteresele celor aflaţi la putere.
d Tinteresul privind stabilitatea preţului şi ocuparea completă.
155
j •hi’&
• r .ţ L «sVi-lii^LL

28. Tururile frecvente de alegeri ti determină pe politicieni să prefere politicile care vor
produce
A. beneficii şi costuri pe termen lung.

B. beneficii pe termen lung şi costuri pe termen scurt.
( 0 beneficii pe termen scurt şi costuri pe termen lung.
D. beneficii şi costuri pe termen scurt.
29 Modul de gândire economic previzionează că dacă majoritatea celor care votează într-o
democraţie vor să fie reduse cheltuielile guvernamentale totale,
A. acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o preferă.

B. acestea vor fi reduse, dar cu mai puţin decât preferă ei.
CCi este posibil ca acestea să nu fie reduse deloc, pentru că acest lucru nu este posibil din
punct de vedere politic.
D. de fapt, acestea vor fi mărite.
30. Guvernul federal poate funcţiona având deficite foarte mari mai mulţi ani Ia rând, fără a se
confrunta cu riscul falimentului, în timp ce New York-ul nu poate face acest lucru deoarece
guvernul federal
A. cheltuieşte banii într-un mod mai înţelept.

/fîF\are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor şi de aceea poate crea mijloace cu
V'w'c a re să achite datoriile.
C. îşi utilizează deficitele doar pentru a menţine ridicate producţia şi gradul de ocupare a
populaţiei.
D. poate demonstra potenţialilor creditori probabilitatea surplusurilor viitoare.
31. Un amendament constituţional care solicită un buget federal anual echilibrat
A . ar împiedica Congresul şi pe preşedinte să manipuleze economia în scopuri politice.

Q î j le-ar cere Congresului şi preşedintelui să ia din când în când decizii destabilizatoare
privind bugetul.
C. se sprijină pe credinţa eronată de superioritate a constituţiilor faţă de voinţa
poporului.
D. probabil că nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber să ignore Constituţia
atunci când doreşte să o facă.
32. Conform textului, principala întrebare care îi împarte pe cei care nu se pot pune de acord
asupra rolului adecvat al statului în economie este:
A. Ar trebui ca deficitele bugetare să fie interzise printr-un amendament constituţional?

B. Ar trebui ca Băncii Centrale să îi fie solicitată menţinerea unei rate stabile de creştere în
cadrul bazei monetare?
C. Ar trebui ca un control direct asupra salariilor şi a preţurilor să fie folosit împotriva
posesorilor puterii pe piaţă?
© Cât de bine funcţionează pieţele?
33. Conform manualului, capitalismul global
6\\este un sistem economic şi politic.

BT în prezent este sprijinit chiar şi de foştii susţinători ai socialismului şi ai planificării
centralizate.
C. a arătat foarte clar în criza financiară curentă că nu va funcţiona în absenţa controlului
de stat asupra fluxurilor de capital.
D. a triumfat în anii 1980, dar a eşuat în anii 1990.
156

D. RĂ SPU N SU RI PEN TRU TESTU L D IN CA D RU L C A PITO LU LU I 15
1. C 8. A 15. C 22. C 29. C

2. C 9. B 16. D 23. D 30. B
3. c 10. B 17. C 24. D 31. B
4. c 11. A 18. A 25. C 32. D
5. c 12. B 19. D
\
26. C 33. A
6. A 13. D 20. B 27. C
7. A 14. D 21. B 28. C
E. M O D IFICĂ RI ALE CERERII ŞI O FERTEI D E BA N I: PRO CESE ŞI EFECTE
1. (a) Dacă populaţia doreşte să deţină rezerve mai m ari de bani (M l) egale cu 15% din
PlB-ul nom inal şi Banca C entrală stabileşte şi m enţine oferta m on etară la 9 0 0 de
m iliarde de dolari, spre ce nivel se va modifica PlB-ul? D e ce? Prin ce proces?
(Indiciu: 900 de m iliarde de dolari înseam nă 15% din 6.000 m iliarde de dolari. Luaţi
în con sid erare ce s-ar putea întâm pla dacă PIB-ul este m ai m are sau m ai m ic de
6.000 de m iliarde de dolari.)
(b) Dacă Banca Centrală permite ofertei monetare să crească cu 10% şi dacă cererea de bani
răm âne neschimbată, spre ce nivel se va modifica PIB-ul?
(c) Cum va fi distribuită această creştere între PIB-ul real şi preţuri?
2. (a) Să presupunem că stocul de bani aflat în posesia populaţiei este de 900 de miliarde
de dolari, PIB-ul nominal este 6.000 de miliarde de dolari şi populaţia doreşte să
deţină rezerve de bani egale cu 15% din PIB. Atunci, ca rezultat al modificării mari a
aşteptărilor (probabii că oamenii încep să anticipeze recesiunea severă), cererea de bani
. creşte: acum populaţia doreşte să deţină rezerve de bani egale cu 16% din PIB. Dacă
Banca Centrală menţine stocul monetar stabil la 900 de miliarde de dolari, până la ce
nivel se va modifica PIB-ul nominal? De ce? Prin ce proces?

(c) Să presupunem că acum Banca Centrală regretă decizia de a menţine oferta monetară
la 900 de miliarde de dolari şi că face demersuri pentru a o creşte la 960 de miliarde de
dolari. Dacă populaţia continuă să îşi dorească să deţină rezerve monetare egale cu 16%
din PIB, până la ce limită va creşte PIB-ul nominal?
(d) Cum va fi distribuită această creştere între PIB-ul real şi preţuri?
F. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE DIN SECŢIUNEA E
1. (a) Dacă PIB-ul este mai mare de 6.000 de miliarde de dolari, populaţia va deţine mai
puţini bani decât îşi doreşte. Pe măsură ce va încerca să îşi mărească rezervele monetare
prin reducerea cheltuielilor, PIB-ul va scădea. Dacă PIB-ul este mai mic decât 6.000 de
miliarde de dolari, populaţia va deţine mai mulţi bani decât doreşte. De aceea, va cheltui
mai mulţi bani pe servicii şi bunuri finale. încercarea de a reduce rezervele de bani va
mări PIB-ul.
(b) 990 de miliarde de dolari reprezintă 15% din 6.600 de miliarde de dolari. Până când
PIB-ul va ajunge la 6.600 de miliarde de dolari, populaţia nu va dori să deţină rezerve
monetare în valoare de 990 de miliarde de dolari.
(c) Cine poate şti? Dacă o economie ar fi un simplu mecanism indicat de câteva modele,
creşterea ar fi în întregime reflectată în PIB-ul real până când rezultatul de „ocupare
completă" va fi atins. După aceea va cauza inflaţie. Dar acest lucru este mult prea simplu
şi optimist.
2. (a) Dispunând doar de 900 de miliarde de dolari, PIB-ul nominal va trebui să scadă la 5.625
de miliarde de dolari pentru ca populaţia să deţină rezerve monetare egale cu 16% din
PIB. Tentativa populaţiei de a-şi creşte rezervele monetare va eşua; în schimb, aceasta
va reduce cheltuielile şi, astfel, PIB-ul, până când populaţia va dori să deţină cantitatea
de bani care se află la dispoziţia sa.
(b) Există motive întemeiate, precum preţurile şi salariile care rezistă presiunii descendente,
pentru a previziona că cea mai mare parte a declinului pentru PIB-ul nominal va apărea
ca urmare a unei scăderi a PIB-ului real.
(c) PIB-ul nominal va reajunge la 6.000 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă 960 de
miliarde de dolari împărţit la 16%.
158

(d) Va fi o întâmplare fericită, dar destul de neobişnuită dacă PIB-ul real ar atinge din nou
nivelul său anterior. De ce ar trebui să se întâmple aşa? Aşteptările frustrate care au
produs declinul Iniţial al producţiei nu va fi imediat şi foarte uşor îndeplinit atunci când
•Banca CentTală extinde stocul de bani.
G. ÎNTREBĂRI LA CARE SĂ REFLECTAŢI

1. Este posibil ca producţia totală de noi bunuri să fie mai mare decât venitul total disponibil
pentru achiziţionarea acelor bunuri? Este posibil ca oamenii să dispună de suficienţi bani
pentru a achiziţiona producţia totală de noi bunuri produse, dar să nu îşi dorească tot ceea
ce a fost produs? Ce se va întâmpla într-o astfel de situaţie cu cererea de bani?
2. Să presupunem că oamenii devin brusc mai nervoşi şi nesiguri în legătură cu viitorul -şi
încearcă să se protejeze prin creşterea lichidităţii. Cum ar putea provoca acest lucru „o
criză de lichiditate"? Ce se întâmplă într-o societate în care aproape toată lumea încearcă
să dobândească o poziţie mai lichidă?
H. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE DIN SECŢIUNEA G

I. Venitul total generat prin producţia de noi bunuri este în mod necesar egal cu valoarea
totală a producţiei respective. Dar capacitatea de a achiziţiona nu este aceeaşi cu dorinţa
de a cumpăra. Oamenii care decid să cumpere bunuri Ia o rată mai mică decât rata la care
primesc venituri îşi vor mări rezervele de bani. O cerere crescută de bani este acelaşi lucru
cu o cerere scăzută de alte bunuri decât de bani. Dacă realizăm analiza din toate unghiurile,
dacă o recesiune este privită ca un declin neaşteptat al cererii agregate de alte bunuri decât
de bani, poate fi privită ca o creştere neaşteptată a cererii agregate de bani.
2. Indivizii îşi măresc lichiditatea prin vânzarea altor bunuri pentru bani sau prin mărirea
rezervelor de bani prin reducerea ratei la care achiziţionează alte bunuri cu veniturile lor.
Dar fiecare vânzare determină o achiziţie, iar fiecare reducere a achiziţiilor determină o
reducere a vânzărilor. Hotărârea fiecărei persoane de a deţine mai mulţi bani şi mai puţine
bunuri face mult mai dificilă pentru alţii vânzarea bunurilor pentru a obţine bani. Dacă nu
se adaugă nimic la rezerva de bani la momentul în care populaţia doreşte să îşi mărească
rezervele de bani, populaţia nu va putea îndeplini acest obiectiv. în schimb, preţurile altor
bunuri cu excepţia banilor vor tinde să scadă, pe măsură ce o cantitate mai mare este oferită
şi o cantitate mai mică este dorită.
Scăderile de preţ de acest tip vor stimula în final oamenii să îşi mărească achiziţiile de
alte bunuri; acest lucru înseamnă oare reducerea dorinţei lor de lichiditate? Cheia este
reprezentată de aşteptări. Dacă oamenii se aşteaptă ca preţurile să scadă şi mai mult, nu
vor dori să îşi diminueze lichiditatea. Dar dacă ei consideră că preţurile au scăzut suficient
de mult (şi se vor opri aici), vor începe să se gândească să profite de pe urma preţurilor
J scăzute.
L ÎNTREBĂRI PENTRU PROFESOR

Ţ
9
i
1
159

Grile Macroeconomie Sesiune Final - 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Macroeconomie Sesiune Final - 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1) Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:

A. ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in scopuri

2) Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:

A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

3) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca

A. aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

4) Echilibrul monetar determina stabilitatea:

A. ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii

A. gradul mai mare de atractivitate al monedelor

7) Care din urmatoarele intrebari este falsa?

A. prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,

8) Echilibrul monetar reprezinta :

A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor

A. in absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata

12) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada

A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a

13) Legea lui Okun spune ca:

A. exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

A. limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca

A. a le constrange capacitatea de a crea bani

A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

A. au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

A. ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament

27) Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

A. va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie

A. i-ar saraci pe producatorii de aur

A. extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza

30) Inflatia reprezinta:

A. o consecinta a cresterii generalizate a preturilor

31) Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:

A. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de

33) Bancile comerciale creeaza bani:

34) In sistemul formelor regionale de comert liber:

A. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de

36) Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

A. publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri

A. deficitele nu sunt bune pentru economie

A. o mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi

A. dar nu si active aditionale

40) Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:

A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

42) Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:

A. dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de

A. participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu

44) Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

A. construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta

A. numarul somerilor este de 630.000 de persoane

48) Operatiunile cu prima simpla „a la hausse"

A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea

A. cheltuieste banii intr-un mod mai intelept

A. diminuarea cerintelor privind rezervele legale

A. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani

A. este acelasi lucru cu capitalul fictiv

54) Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

A. nu au nicio legatura una cu alta

58) Politicile anti-inflationiste

A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

61) Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o

A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor

A. stimularea investitiilor, publice si private deopotriva

A. acceptati de catre stat la plata texelor