GRILEMC

1.
Deflația este:
a. Favorabilă debitorilor
b. Defavorabilă creditorilor
c. Favorabilă creditorilor
d. Defavorabilă debitorilor
2. Cauzele deflației sunt:

a. Creșterea puterii de cumpărare a banilor ( consecință )
b. Scăderea rapidă a ratelor dobânzii ( consecință )
c. Creșterea prețurilor determinată de monopoluri ( cauză a inflației )
d. Pierderea foarte rapidă a puterii de cumpărare a banilor ( consecință hiperinflația )
3. Cauzele deflatiei:
a. Reducerea vitezei de circulatie a banilor
b. Reducerea cantitatii de moneda in circulatie (vânzarea de aur, de valută sau
creşterea ratei dobânzii)
4. Pragul de divergență reprezintă:

a. 75% din divergența maximă
b. 50% din divergența maximă
c. Valoarea maximă pe care o poate atinge indicatorul de divergență ( divergența maximă)
d. Momentul în care încep intervențiile băncilor centrale pe piață
5. Moneda este creată cu titlu temporar când: (p.226)

a. Banca cumpără devize
b. Banca realizează operațiuni de scontare a cambiilor
c. Banca achiziționează titluri financiare (acțiuni, obligațiuni)
d. Un client contractează un credit bancar
6. Conform ecuației lui Koopmans:

a. Echilibrul monetar poate fi regăsit prin creșterea lui C`+ I
b. Creșterea tezaurizării poate determina creșterea inflației
c. Echilibrul monetar poate fi regăsit prin creșterea lui deltaM
7. Un împrumut public poate fi lansat prin:

a. Emisiune de obligațiuni distribuite direct de către organismul districtual sau municipal
b. Andosare
c. Emisiunea de obligațiuni prin intermediul unui consorțiu sau sindicat bancar
8. Indicele puterii de cumpărare a banilor: (p.258)

a. Este un indice al prețurilor
b. Este inversul ratei inflației
c. Arată creșterea nivelulul mediu al prețurilor
d. Este măsura cel mai des utilizată pentru inflație (indicele prețurilor de consum)
9. Facilitățile de depozit contau în:

a. Constituirea de către băncile comerciale de depozite la BNR pe un termen foarte scurt (o
zi)
b. Constituirea de către BNR de depozite la băncile comerciale pe un termen foarte scurt (o
zi)
c. Constituirea de către băncile comerciale de depozite la BNR pe termen mijlociu și lung
d. Constituirea de către BNR de depozite la băncile comerciale pe termen mijlociu și lung
10. Depunerile în conturi la dispoziția băncii de emisiune provin:

a. De la celelalte bănci din cadrul sistemului bancar
b. De la stat, ca rezerve financiare
c. Uneori de la marile întreprinderi
d. De la populație
11. Rambursarea împrumuturilor publice obligatare se face din: (p.155)

a. Sursele bugetare curente
b. Fondul asigurărilor sociale de stat
c. Fonduri speciale de amortisment ale datoriei publice
d. Execedentele bugetare
12. Piața monetară se identifica până acum câteva decenii cu piața interbancară, numită și piață
a specialiștilor, și se caracteriza prin următoarele: (p.240)
a. Elimina monopolul exclusiv al băncilor comerciale în sfera creditului (exista acest
monopol)
b. Contribuia la compartimentarea excesivă a pieței capitalurilor
c. Permitea realizarea unor operațiuni frecvente și automate de refinanțare a băncilor
comerciale de către banca de emisiune
d. Era o piață restrânsă doar la nivelul operațiunilor de împrumut realizate între banca de
emisiune și băncile comerciale
13. Factorii de care este dependentă dobânda percepută sunt: (p.158)

a. Nivelul cheltuielilor cu operațiunile bancare
b. Profitul bancar
c. Cursul acțiunii băncii respective la bursă
d. Rezerva minimă obligatorie
e. Gradul de risc
f. Erodarea monetară
14. Totalitatea bonurilor de tezaur emise reprezintă: (p.146)

a. Datoria consolidată a statului
b. Datoria nerambursabilă la scadență
c. Datoria flotantă a statului
15. Scontul se calculează după următoarea relație: (p.161)

a. S=(V*T*P)x100/360(12)
b. S=numere de dobânzi/divizorul fix
c. S=(V*T*P)/360(12)x100
d. S=(V*T)x100/360xP
16. Printre actorii principali ai pieței monetare deschise pot fi amintiți: (p.241)
a. Sectorul nefinanciar
b. Întreprinderile mici și mijlocii și marile întreprinderi
c. Societățile financiare și casele de titluri
d. Băncile comerciale
e. Banca de emisiune și trezoreria statului
17. Cecul este emis de:

a. Trăgător
b. Beneficiar
c. Tras
18. Scontul este:

a. Una dintre operațiunile active ale băncilor comerciale
b. Una dintre operațiunile pasive ale băncilor comerciale
c. O formă particulară a dobânzii
19. Moneda scripturală creată de o bancă: (p.224)

a. Este o datorie a băncii respective
b. Este un element al pasivului bancar
c. Este concretizată printr-o înscriere în contul clientului
d. Se reflectă în activul bilanțului bancar
e. Este o creanță a băncii respective asupra clientului
20. Cauze ale inflației în România în ultimii ani sunt:

a. Aprecierea monedei naționale (deprecierea )
b. Slaba productivitate din agricultura românească
c. Lipsa forței de muncă specializată în unele societăți comerciale
d. Existența unor monopoluri
21. Principalele motive pentru care băncile comerciale trebuie să dețină moneda băncii centrale
sunt:
a. Asigurarea compensării interbancare prin intermediul conturilor curente creditoare
deschise la banca centrală
b. Satisfacerea cererilor de numerar ale clienților
c. Respectarea obligației impuse de banca centrală de a-și constitui rezerve într-o anumită
proporție
22. Cambiile financiare apar în legătură cu: (p.146)

a. Scontarea unor cambii comerciale (cambii comerciale)
b. Împrumuturile realizate de stat la banca de emisiune (bonuri de tezaur)
c. Operațiunile de finanțare a investițiilor agenților economici
d. Obținerea de împrumuturi de la bănci
23. Motivația universalizării operațiunilor bancare este: (p.182)

a. Creșterea gradului de lichiditate
b. Concentrarea unor importante capitaluri bănești
c. Obținerea unui profit cât mai mare
d. Extinderea rețelei bancare
24. Activele financiare lichide:

a. Prezintă riscul unei pierderi sensibile de capital
b. Nu pot să influențeze cererea de bunuri și servicii
c. Au un grad de lichiditate apropiat de cel al monedei
25. Creditarea gospodăriilor familiare și a persoanelor particulare, ca o categorie distinctă a

operațiunilor active efectuate de către băncile comerciale, au ca destinație: (p.179)
a. Construcția de locuințe
b. Achiziționarea de bunuri durabile cu valoare mare
c. Procurarea de titluri de valori imobiliare pe piața financiară
d. Susținerea cheltuielilor curente prin așa-zisele credite non-afectate
26. Când o bancă cumpără un activ real:

a. Este creditat contul curent al vânzătorului, deschis la bancă
b. Se debitează contul curent al vânzătorului
c. Moneda este creată cu titlu temporar ( titlu definitiv) (p.226)
d. Are loc o revenire a monedei la locul său de origine, banca
27. Din punct de vedere al gradului de lichiditate, moneda propriu-zisă: (p.196)

a. Prezintă riscul unei pierderi sensibile de capital
b. Este un activ financiar lichid cu randament ridicat ( randament 0 )
c. Are putere liberatorie imediată
d. Este activul financiar cel mai lichid
28. În a doua etapă a apariție sale ( 1 ianuarie 1999 – 31 decembrie 2001 ), euro a existat: (p.120)
a. Atât în forma bancnotelor, cât și ca monedă metalică
b. Numai ca monedă de cont
c. Și sub forma numerarului
d. Numai sub formă de bancnote
29. Care din următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la indicatorul baza monetară:
a. Permite cuantificarea multiplicatorului monetar
b. Evidențiază gradul de utilizare al monedei
c. În structura sa se cuprinde numai numerarul în circulație ( cuprinde și disponibilitățile ale
statului și altor inst.fin. în conturi deschise la banca centrală)
30. Acordul de la Basel din 1972 stabilea: (p.104)

a. Crearea Sistemului Monetar European (la Bruxelles, 5-6 decembrie 1978)
b. O marjă de fluctuație față de paritate între o monedă europeană din sistem și fiecare din
celelalte monede membre de 2,25% ( de 1,125% - ”șarpele”)
c. Ecartul între două monede europene să fie de 2,25%
d. Crearea ”șarpelul monetar”
31. În cazul în care moneda scripturală circulă între conturile deschise de clienți la aceeași bancă:
a. Are loc o ”scurgere” de monede (ieșiri de fonduri)
b. Banca va debita contul trăgătorului și va credita contul beneficiarului
c. Se impune refinanțarea băncii respective
d. Apare problema conversiei monedei respective într-o altă monedă
32. Prin intermediul operațiunilor de vânzare-cumpărare de aur și devize, banca de emisiune:

a. Influențează cursul monedei naționale față de valutele de referință
b. Îndeplinește obiectivele politicii monetar-valutare practicate de țara respectivă
c. Își consolidează rezerva valutară
33. Dintre cauzele care duc la îngrădirea creditului comercial amintim: (p.138-139)
a. Accelerează circuitul capitalului real
b. Restricționarea lui prin însăși destinația sa
c. El este limitat prin proporțiile capitalului de rezervă al producătorului
d. Proporțile creditului comercial depind de regularitatea încasării contravalorii mărfurilor
vândute pe credit, anterior
34. Sistemul bancar prin cadrul său organizatoric și funcțiile sale trebuie să: (p.189)
a. Se individualizeze ca un sector prioritar în cadrul economiei
b. Asigure buna funcționare a instrumentelor de reglare a mecanismului monetar
c. Contribuie la fluidizarea fluxurilor bănești necesare defășurării unor activități economice
normale
d. Se impună la nivelul întregii economii
35. Girul presupune: (p.145-146)

a. Depunerea semnăturii pe dosul cambiei ( andosare )
b. O formă de circulație a înscrisurilor cambiale
c. Cedarea unui titlu de creanță unei alte persoane
d. Garantarea plății la scadență, solidarcu debitorul
36. Creditul neguvernamental: (p.212)

a. Deține o poziție semnificativă în cadrul operațiunilor masei monetare ( în cadrul
contrapartidelor masei monetare)
b. Exprimă creanțe asupra economiei deținute de instituțiile financiar-monetare
c. Se reflectă în activul bilanțului consolidat al instituțiilor financiar-monetare (tabel
pag.211)
37. Taxa scontului privat asigură:

a. Dobânda pentru perioada cuprinsă între momentul scontării și scadență
b. Dobânda pentru perioada cuprinsă între momentul emiterii și scontare
c. Dobânda pentru perioada cuprinsă între momentul emiterii și scadență
38. A treia etapă de creare a UME presupunea:

a. BCE să definitiveze politica monetară comună pentru viitoare zonă euro
b. Fixarea irevocabilă a parităților între monedele țărilor care urmau să facă parte din
uniunea monetară
c. Fixarea de criterii de convergență care trebuiau îndeplinite de țările membre pentru a
trece la moneda unică euro ( a doua etapă )
39. Cauze ale deflației pot fi:

a. Reducerea vitezei de circulație a banilor
b. Reducerea cantității de monedă în circulație (prin creșterea ratei dobânzii )
c. Reducerea ratei dobânzii ( este o consecință )
40. Dintre inconvenientele monedei unice formulate de criticii monedei europene, enumerăm:
a. Transparența tranzacțiilor ( transparența prețurilor – avantaj direct )
b. Creșterea ratelor dobânzilor ( creșterea prețurilor )
c. Criteriile de convergență din Tratatul de la Maastricht asigură premisele unei inflații
scăzute, dar determină și o creștere economică redusă, critica vizând în primul rând
restricția referitoare la nivelul maxim al deficitului bugetar
d. Reglementările privitoare la UEM și la moneda unică adoptate la Maastricht sunt
nerealiste, fiind rezultatul unei conjuncturi economice și financiar-valutare favorabile de
la începutul deceniului nouă
e. Pierderea autonomiei politicii monetare și valutare
41. Linia de credit simplă se caracterizează prin: (p.151)

a. Beneficiază de o consemnare într-un documente scris, convenit de bancă ( linia de credit
confirmată )
b. Este limita maximă a creditului ce se acceptă a se acorda într-un cadru general prestabilit
c. Pune în evidență un mecanism de creditare cu autoîncărcare pe măsură ce creditele
anterioare au fost rambursate (linia de credit revolving)
42. În condițiile actuale, pentru studierea structurii activității băncilor este necesar, cu
deosebire, să se aibă în vedere trei procese de produndă semnificație: (p.167)
a. Restructurarea de ansamblu a activității bancare în țările care înregistrează tranziția de
la economia centralizată la cea de piață
b. Accentuarea procesului de concurență în economiile occidentale pe fondul integării
economice și monetare
c. Poziția băncilor ca intermediari financiari cu caracter specific
d. Transferarea activității piețelor financiare spre bancară
43. În concepția monetaristă: (p.221-222)

a. Cererea de monedă este instabilă (concepția lui Keynes)
b. Moneda este un activ al patrimoniului agenților economici
c. Cererea de monedă depinde, în primul rând, de venitul permanent
d. Cererea de monedă este considerată stabilă
44. Inexistența inflației în condițiile monedelor cu valoare intrinsecă se explică prin: (p.256)
a. Posibilitatea resorbirii excesului de monedă în circulație
b. Mecanismul auto-reglare a masei monetare în circulație
c. Imposibilitatea apariției unui exces de masă monetară în circulație
d. Căile adecvate de combatere a acesteia
45. Băncile comerciale își constituie provizioane în vederea: (p.176)
a. Capitalizării prin majorarea capitalului social ( se referă la fondul de rezervă )
b. Realizării de plasamente pe piața financiară
c. Acordării creditelor
d. Menținerii unui anumit plafon al lichidității
46. Slaba eficiență a mecanismelor de refinanțare a băncilor comerciale de către Banca Națională
a României, în perioada 1989-2000, s-a datorat următorilor factori: (p.251)
a. Utilizarea pe scară redusă a creditului comercial ( se referă la efectele de comerț)
b. Insuficiența cantității și a gamei reduse de titluri utilizate pe piața monetară
c. Gradul redus de convertibilitate a monedei naționale ( grad redus de diversificare a
titlurilor pieței )
d. Existența plăților restante și a blocajului financiar din economie
e. Insuficienta dezvoltare a sectorului economic privat
47. În cazul cecului apar ca protagoniști:

a. 3 părți
b. 2 părți
c. 4 părți
48. Între cauzele inflației regăsim:

a. Transformarea monedei active în monedă pasivă ( se referă la scăderea vitezei de
circulație a banilor - o cauză a deflației )
b. Dezechilibrul dintre cerere și oferta de bunuri și servicii
c. Oferta mai mare decât cererea ( cererea excesivă față de oferta insuficientă )
d. Creșterea generalizată a prețurilor ( consecință )
49. Creditul de scont este primit de:

a. Bancă
b. Beneficiar
c. Trăgător
d. Tras
50. Între consecințele deflației trebuie incluse:

a. Reducerea salariilor
b. Scăderea puterii de cumpărare a banilor (creșterea puterii de cumpărare )
c. Scăderea generalizată și de durată a prețurilor
51. În cazul cecului, inițiativa plății aparține: (p.148)

a. Băncii
b. Debitorului
c. Creditorului
52. Girul reprezintă: (p.145)

a. O plată în sensul stingerii obligației de plată
b. O andosare
c. O ameliorare a calității titlului de credit, dându-i garanții suplimentare
53. Când banca centrală cumpără devize:
a. Se ameliorează lichiditatea unei bănci comerciale
b. Scade masa monetară
c. Se debitat contul curent al unei bănci comerciale deschis la banca centrală
d. Se creează monedă
54. Pe linie monetară, despre apariția băncii se poate vorbi odată cu:
a. Acordarea creditelor de către cămătari
b. Preschimbarea monedelor de către zarafi
c. Punerea în circulație a banilor cu valoare intrinsecă
d. Crearea monedei fiduciare
55. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la indicatorul bază monetară:
a. În structura sa se cuprinde numai numerarul în circulației
b. Evidențiază gradul de utilizare al monedei
c. Permite cuantificarea multiplicatorului monetar
56. Într-o perioadă de inflație:

a. Toate prețurile cresc
b. Toate prețurile scad
c. Toate prețurile cresc la fel de repede
d. Unele prețuri pot scădea
57. Activitatea Băncii ”Albina” a fost orientată cu prioritate spre:

a. Industrie
b. Agricultură
c. Domeniul public
d. Comerț
58. Când o bancă cumpără devize de la un client al ei:

a. Moneda scripturală creată de bancă are drept contrapartidă creanțe asupra
clientului
b. Masa monetară se reduce
c. Contul clientului este creditat
59. În lupta de concurență, marile bănci se remarcă prin faptul că:

a. Dispun de rețele extinse de unități operaționale
b. Onorează cererile de credite a unor întreprinderi tot mai mari care nu pot fi clienți
decât ai unor bănci pe măsură
c. Acordă credite marilor companii fără restricții
d. Au posibilitatea de atragere a depunerilor și realizare a plasamentelor în condițiile
unei profitabilități ridicate
60. Moneda primară:

a. Reprezintă moneda emisă și controlată de banca centrală
b. Cuprinde activele financiare care se pot transforma cu ușurință în monedă propriu-
zisă ( fac parte din masa monetară în sens larg, depozitele la termen și în vedere
economisirii)
c. Se mai numește moneda de rezervă ( și bază monetară)
d. Cuprinde mijloacele de plată create de banca centrală și de celelalte instituții
bancare
61. Cursurile de schimb fixe irevocabile dintre monedele naționale ale țărilor membre UME și
euro au intrat în vigoare:
a. În a doua etapă ( 1 ianuarie 1999 – 31 decembrie 2001 ) de introducere a euro
b. În treia etapă ( 1 ianuarie 1999 – 31 decembrie 2001 ) de introducere a euro
c. În prima etapă ( 2 mai 1998 – 1 ianuarie 1999 ) e introducere a euro
62. Deflația este: (p.268)

a. Opusul inflației
b. Un fenomen preferabil inflației
c. Determinată de o creștere exponențială a prețurilor (hiperinflația)
d. Sinonimă cu dezinflația ( este o reducere a inflației )
e. O reducere substanțială a inflației ( dezinflația)
63. Modificarea raportului dintre băncile comerciale, care devin zilnic debitoare și/sau creditoare
între ele, se datorează în principal: (p.242)
a. Încasărilor și plăților zilnice efectuate în și din conturile clienților unei bănci de la și
către clienții care au conturi deschise la alte bănci
b. Unei politici greșite de plasament a băncilor comerciale
c. Operațiunilor de creditare excesive efectuate de băncile comerciale către clienții lor
64. Reescontul, ca operațiune a băncilor comerciale, constituie o modalitate de procurare a unor

noi resurse de creditare prin cedarea portofoliului de efecte comerciale: (p.178 )
a. Unei alte bănci comerciale
b. Băncii de emisiune
c. Băncilor de scont
d. Statului
65. Trata exprimă: (p.143 )

a. Ordinul de plată necondiționat dat de creditor debitorului
b. Ordinul de plată dat de creditor unei terțe persoane, față de care creditorul are
obligația de plată
c. Angajamentul de plată luat de debitor ( biletul la ordin – ”voi plăti” )
66. Când banca centrală cumpără titluri publice, în cadrul operațiunilor de open-market: (p.246)
a. Are loc alimentarea băncilor cu lichidități ( sporește volumul de lichidități a băncilor )
b. Se creează monedă
c. Se manifestă distrucția de monedă
d. Crește masa monetară
67. Adevărata ”piatră de hotar” pentru apariția băncilor moderne este marcată de înființarea:
(p.167)
a. Sistemul Federal de Rezerve
b. Băncii de Stockholm
c. Băncii Angliei
d. Băncii de Hamburg
e. Băncii de Amsterdam
68. Plata dobânzii pentru utilizarea capitalului de împrumut ca trăsătură a creditului presupune:
(p.132)
a. Pentru utilizarea creditelor, dobânda se corelează cu rata profitului obținută de
întreprinzători ( se corelează cu rentabilitatea )
b. Dobânda reprezintă ”chiria” pe care o plătește debitorul pentru dreptul ce i se
acordă de a utiliza capitalul de împrumut
c. Dobânda este calculată numai pentru soldurile debitoare ale conturilor bancare
curente deschise clienților ( se calculează și pentru soldurile creditoare ale conturilor
de disponibilități )
69. Criteriile de convergență nominală în vederea creării UEM sunt orientați pe două laturi
importante: (p.118)
a. Cea a finanțelor publice
b. Cea cu privire la protecția mediului
c. Cea monetară
d. Cea a vizelor
70. În decembrie 1946, Banca Națională a României a fost: (p.187)

a. Transformată în bancă de emisiune
b. Exclusă de la reescontare
c. Etatizată și reorganizată
d. Desființată
71. Care dintre țările de mai jos au preferat până în prezent să se mențină în afara zonei euro,
deși s-ar fi încadrat încă de la început în restricțiile impuse de Tratatul de la Maastricht:
a. Danemarca
b. Finlanda
c. Grecia
d. Suedia
e. Marea Britanie
72. Operațiunile de împrumut pe piața monetară deschisă se pot realiza: (p.247)

a. În alb, atunci când remiterile de lichidități se fac fără contrapartidă, fără garanție
b. Prin utilizarea unor titluri de creanță, care pot face obiectul unor cesiuni ferme sau al
punerii în pensiune a acestora
c. Prin ipotecarea unor bunuri imobiliare aflate în patrimoniul debitorilor
73. Între SME și mecanismul ”șarpelul monetar” există următoarele diferențe:

a. Existența unui indicator de divergență care declanșează intervenția băncilor centrale
pe piață
b. Doar SME presupunea o participare voluntară
c. Apariția ECU și rolului central pe care îl va juca în SME
74. Masa monetară: (p.210)

a. Exprimă creanțe ale instituțiilor financiar-monetare asupra agenților nefinanciari
b. Exprimă angajamentele de plată ale instituțiilor financiar-monetare emitente de
active lichide
c. Se reflectă în pasivul bilanțului consolidat al instituțiilor financiar-monetare
75. Indicatorii ce măsoară convergența nominală a rezultatelor economice ale statelor membre
ale Comunității Europene sunt: (p.118)
a. Independența băncii centrale față de guvern
b. Rata dobânzii nominale pe termen lung (la obligațiunile de stat ) să nu depășească cu
mai mult de 2% media dobânzilor pe termen lund din cele trei țări cu inflația cea mai
scăzută ( criteriul de convergență al dobânzilor)
c. Rata inflației să nu depășească, cu mai mult de 1,5%, nivelul mediu al inflației
înregistrat în acele țări membre (cel mult trei) care au înregistrat cele mai bune
performanțe în lupta contra inflației
d. Deficitul bugetar (al bugetului consolidat) să nu fie excesiv, să nu depășească 60% din
PIB ( nu trebuie să depășească 3% din PIB; aici se referă la datoria publică )
76. Majorarea ratei oficiale a scontului: (p.162)

a. Reduce fluxul încasărilor valutare ( diminuarea ratei oficiale a scontului )
b. Determină atragerea de capitaluri străine
c. Acționează ca un factor de redresare a balanței de plăți
d. Acționează ca un factor de susținere a cursului monedei naționale
e. Determină revenirea în țară a capitalurilor proprii
f. Agravează deficitul balanței de plăți externe ( diminuarea ratei oficiale a scontului )
77. Modificarea ponderii monedelor țărilor membre din coșul valutar ECU se făcea după cum
urmează: (p.108)
a. Din oficiu, la fiecare 10 ani
b. De fiecare dată când ponderea unei monede varia cu mai mult de 25%
c. La cererea a cel puțin jumătate dintre statele membre
d. Din oficiu, la fiecare 5 ani
78. Operațiuni pasive ale băncilor comerciale constau în: (p.177-178 )

a. Reescontarea cambiilor
b. Efectuarea serviciului de încasare a diverselor creanțe aparținând clienților
c. Atragerea depunerilor
d. Tranzacții de vânzare-cumpărare de devize ( op. Comercială )
79. Agregatul monetar M1 cuprinde: (p.203)

a. Cvasimoneda
b. Ansamblul activelor financiare care se pot transforma cu ușurință în mijloace de plată
( fac parte din M2 )
c. Numai monedă emisă și controlată de banca centrală (care constituie moneda
primară)
d. Numerarul și depunerile în conturi curente
80. Tensiunile inflaționiste reprezintă:

a. Creșteri temporare, pentru o scurtă perioadă, a majorității prețurilor
b. Fenomene inflaționiste minore și parțiale
c. Creșteri de prețuri izolate, la un singur produs
81. Moneda ca avuție netă: (p.202 )

a. Constituie suportul pentru crearea monedei scripturale de către băncile comerciale
( moneda primară )
b. Semnifică masa monetară în sens restrâns ( moneda primară, include numerarul și
disponibilitățile în conturile curente deschise la bănci )
c. Vizează numai mijloacele de plată create de banca centrală și de celelalte instituții
bancare ( moneda ca mijloc de plată )
d. Include, pe lângă moneda ca mijloc de plată, și activele financiare care pot fi
transformate cu ușurință în mijloace de plată
82. Taxa oficială a scontului este: (p.161)

a. Mai mare decât taxa scontului privat
b. Egală cu taxa scontului privat
c. Mai mică decât taxa scontului privat
83. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate în cazul reescontului:

a. Constituie o operațiunie de activ a băncilor de emisiune
b. Constituie o operațiunie de activ a băncilor comerciale ( op. Pasivă )
c. Este o operațiunie de recreditare a băncilor comerciale
84. Care din următoarele afirmații sunt adevărate: (p.249 )

a. Creditul de licitație, instituit în anul 1991, ca modalitate de refinanțare a băncilor
comerciale, prefigura operațiunile de reescont realizate de BNR ( creditul structural )
b. Creditul lombard, instituit în anul 1991, ca modalitate de refinanțare a băncilor
comerciale, era o formă excepțională de refinanțare de către BNR a băncilor
comerciale pentru asigurarea plăților lor zilnice exigibile
c. Creditul structural, sau linia de credit, instituit în anul 1991, ca modalitate de
refinanțare a băncilor comerciale, prefigura viitoarele operațiuni de open-market
realizate de BNR ( creditul de licitație )
d. Creditul special, instituit în anul 1991, ca modalitate de refinanțare a băncilor
comerciale, era forma excepțională de refinanțare de către BNR a băncilor
comerciale aflate în criză de lichidități
85. În concepția keynesistă, cererea de monedă: (p.221-222)

a. Este dependentă doar de nivelul venitului
b. Depinde și de rata dobânzii
c. Depinde de mărimea venitului și de partea din venit pe care subiecții economici
doresc să o dețină sub forma bancnotelor
86. Între consecințele deflației trebuie incluse:

a. Creșterea puterii de cumpărare a monedei naționale
b. Scăderea ratelor dobânzii
c. Creșterea standardului de viață al produsului
87. Cumpărările reversibile (REPO) de active eligibile pentru tranzacționare constau în: (p.252)
a. Vânzarea către bănci de BNR de active eligibile pentru tranzacționare, cu tansferarea
temporară a dreptului de proprietate asupra acestora
b. Vânzarea către bănci de BNR de active eligibile pentru tranzacționare, cu tansferarea
definitivă a dreptului de proprietate asupra acestora
c. Cumpărarea de la bănci de către BNR de active eligibile pentru tranzacționare, cu
transferarea definitivă a dreptului de proprietate asupra acestora
d. Cumpărarea de la bănci de către BNR de active eligibile pentru tranzacționare, cu
obligația acestora de a le răscumpăra la o dată ulterioară, la un preț stabilit în
momentul încheierii tranzacției
88. Când banca centrală acordă împrumuturi celorlalte bănci: (p.231)

a. Se reduce cantitatea de monedă a băncii centrale
b. Se manifestă distrucția de monedă
c. Este creditat contul curent al băncilor comerciale la banca centrală
89. În zona euro, instituțiile financiar-monetare abilitate să creeze și să gestioneze moneda sunt
reprezentate de: (p.205)
a. Instituțiile de credit nerezidente ( doar cele rezidente )
b. Instituțiile financiare rezidente care au ca activitate atragerea de depozite și/sau
substitute apropiate acestora și acordarea de credite și/sau efectuarea de
plasamentre în titluri de valoare
c. Băncile și casele de economii rezidente ( instituții de credit rezidente )
d. Banca Centrală Europeană și băncile centrale ale statelor membre al zone euro
(Eurosistemul )
90. O banca centrală creează monedă: (p.230 )

a. Prin rambursarea datoriilor pe care le au băncile comerciale față de banca centrală
( are loc distrucția de monedă, pag.231 )
b. Când cumpără devize de la celelalte bănci
c. Prin vânzarea de titluri publice pe piața monetară, în cadrul operațiunilor de open-
market
91. Ecuația lui Koopmans arată: (p.265)

a. Detezaurizarea poate duce la un dezechilibru monetar
b. Dezechilibrul monetar nu se poate produce fără emisiune de monedă
c. Creșterea masei monetare în circulație duce la inflație ( nu orice creștere duce la
inflație)
d. Dezechilibrul monetar se poate produce și fără emisiune de monedă
92. Numerarul: (p.200) ( bancnotele și monedele metalice )

a. Este componenta cea mai lichidă a masei monetare
b. Are un grad mai redus de lichiditate
c. Reprezintă moneda efectivă
d. Nu permite deținătorului să efectueze plăți ( permite efectuarea de plăți )
93. Mecanismul de multiplicare al creditelor: (p.234)

a. Pune în evidență capacitatea limitată de creare de monedă a băncilor comerciale
b. Ia în considerare obligația băncilor de a-și constitui rezerve la banca centrală, într-o
anumită proporție din depozitele lor
c. Arată volumul creditelor acordat de băncile comerciale
d. Ține cont de preferința relativ stabilă a clienților pentru folosirea numerarului
94. Tipurile de finanțare prin mecanismul de creditare pentru susținerea intervenției băncilor
centrale pe piața valutară prin FECOM sunt: (p.111-112, FECOM – Fondul European de
Cooperare Monetară )
a. Finanțarea pe termen foarte scurt, până în 75 de zile
b. Susținerea monetară pe termen scurt
c. Autofinanțarea
d. Sprijinul financiar pe termen mediu
95. Relațiile dintre banca de emisiune și celelalte bănci se manifestă prin: (p.171)
a. Operațiuni de creditare
b. Calitatea de for monetar care adoptă măsuri obligatorii
c. Prin operațiuni de open-market p104
96. În concepția economistului englez Keynes, moneda: (p.196)

a. Antrenează două feluri de costuri, și anume: costuri de negociere și costuri de
lichidare
b. Exprimă lichiditatea prin excelență
c. Este dorită de agenții economici datorită calității de activ fără risc
d. Conservă puterea de cumpărare, pe termen scurt, mai bine decât orice alt bun sau
titlu
97. Depozitele la termen și în vederea economisirii: (p.200-201)

a. Exercită influență asupra volumului și structurii cheltuielilor titularilor
b. Sunt incluse în structura masei monetare în sens restrâns (în sens larg)
c. Au un grad mai redus de lichiditate comparativ cu moneda propriu-zisă (pentru că nu
pot fi folosite pentru efectuarea de plăți directe )
98. Banca Națională a României este în prezent subordonată:

a. Parlamentului
b. Ministerului Finanțelor Publice
c. Președinției
d. Guvernului
e. Partidului de guvernatori
99. Moneda, în calitate de activ financiar, se individualizeză prin: (p.196-197)
a. Prezintă riscul unei pierderi de valoare ( activ fără risc )
b. Este imediat utilizabilă pentru achiziționarea de bunuri și servicii
c. Este activul cel mai lichid
d. Permite obținerea unui venit sub formă de dobândă
100. Separarea proprietății asupra capitalului de împrumut de folosirea lui ca trăsătură a

creditului presupune:
a. Capitalul de împrumut este folosit de cel care îl primește cu titlu de împrumut
b. Capitalul de împrumut este folosit de agentul economic excedentar
c. Băncile apar ca intermediari specifici, ce se interpun între cei care dispun de resurse
de finanțat și cei care au nevoie de ele
101. Regulamentul privind operațiunile de piață monetară efectuate de BNR a fost

introdus în anul: (p.252)
a. 2007
b. 2000
c. 1990
102. Care din următoarele afirmații sunt adevărate în cazul scontării cambiilor:
a. Reprezintă cedarea titlurilor de creanță către o bancă comercială în schimbul
obținerii valorii actuale
b. Este o formă a creditelor acordate întreprinderilor pentru activitatea de exploatare
c. Este o formă a creditelor de trezorerie
d. Este o operațiune de activ a băncilor comerciale
103. În ”ecuația Cambridge” spre deosebire de ecuația lui Fischer: (p.217-218)

a. Se are în vedere nivelul de încasări monetare pe care subiecții economici vor să-l
dețină
b. Prețurile nu sunt cuprinse în mod explicit
c. Moneda este privită doar ca mijloc de schimb ( nu doar ca mijloc de schimb, ci și ca o
formă a averii )
104. Cursurile limită de intervenție reprezintă: (p.110)

a. Cursurile obținute prin aplicarea marjei de fluctuație de +/-2,25% la cursul pivot
bilateral
b. Cursurile pivot bilaterale
c. Cursuri obținute prin aplicarea marjei de 1,125% la cursul central
d. Grila de paritate (ansamblul cursurilor pivot bilaterale)
105. Sistemul bancar din țara noastră s-a realizat prin: (p.183)
a. Contribuția statului
b. Transformarea cămătarilor în bancheri
c. Unirea băncii centrale cu băncile comerciale
d. Înființarea Băncii Naționale a Moldovei
e. Participarea unor reprezentanți ai capitalului străin
106. În cadrul operațiunilor active desfășurate de către o bancă de emsiune, distingem:

a. Constituirea capitalului propriu
b. Decontările intra și interbancare
c. Depunerile
d. Operațiuni de creditare
107. Numerele de dobânzi se calculează după formula: (p.161)

a. (V*T)/P
b. V*T
c. (360x100)/P ( divizorul fix)
108. În cadrul Consiliului European de la Madrid, din 15-16 decembrie 1995 s-a decis:
(p.119)
a. Numele de euro pentru viitoarea monedă unică
b. Utilizarea timp de trei ani a monedei euro doar ca monedă de cont
c. Aplicarea criteriilor de convergență în cadrul UEM
d. Selectarea statelor care urmau să adopte moneda euro la 1 ianuarie 1999
109. Moneda băncii centrale este compusă din:

a. Bilete de bancă
b. Disponibilitățile deținute de agenții nefinanciari (întreprinderi și populație) la băncile
comerciale și la celelalte instituții financiare nebancare
c. Numerar
d. Disponibilitățile deținute de băncile comerciale la banca centrală
110. Prin Legea bancară din 1934 s-a instituit: (p.186-187)

a. Societatea Națională de Credit Industrial
b. Creditul Industrial
c. Consiliul Superior Bancar
d. Consiliul Guvernatorilor
e. Asociația Română a Băncilor
111. Activitatea principală a unei bănci constă în: (p.165)

a. Realizarea operațiunilor de decontare
b. ”comerțul” cu bani
c. Vânzarea titlurilor de valori mobiliare
d. Efectuarea operațiunilor pe piața financiară
112. În concepția lui Irving Fischer: (p.217)

a. Cererea de monedă nu depinde decât de volumul tranzacțiilor în valoare nominală
b. Relația dintre cantitatea de monedă (M) și tranzacții este stabilă
c. Viteza de circulație a monedei este stabilă
113. Reducerea taxei oficiale a scontului are ca efect: (p.162)

a. Înviorarea activității economice
b. Restrângerea activității de creditare (sporește creditarea)
c. Atragerea de capitaluri străine
d. Agravează deficitul balanței de plăți externe
114. În sens restrâns, masa monetară: (p.200)
a. Reflectă ansamblul activelor financiare lichide, care sunt substitute aproapiate
monedei
b. Cuprinde doar moneda propriu-zisă
c. Cuprinde pe lângă numerar și disponibilitățile în conturile curente deschise la bănci,
casele de economii, alte instituții financiare
d. Reprezintă totalitatea mijloacelor de plată existente în cadrul unei economiii
115. Operațiunile de pasiv ale băncilor de emisiune constau în:

a. Emisiunea monetară
b. Creditarea directă a statului
c. Refinanțarea celorlalte bănci
d. Constituirea capitalului propriu
116. Prin Acordul de la Washington din decembrie 1971 se hotăra: (p.104)

a. O creștere a marjei de fluctuație față de dolar la +/- 2,25%
b. Un ecart al cursurilor față de dolar de 4,5%
c. O creștere a marjei de fluctuație față de dolar la +/- 1%
d. Un ecart între două monede europene de 4,5 % ( de 9%)
117. Obținerea de împrumuturi de către băncile debitoare în urma operațiunilor de

compensare a creanțelor cu datoriile se poate realiza pe piața monetară deschisă: (p.243)
a. De la sectorul nefinanciar
b. De la banca de emisiune
c. De la celelalte bănci participante la procesul de compensare interbancară și care au
solduri excedentare
d. De la ceilalți actori ai pieței
118. Care din următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la viteza de rotație a banilor:
(p.209)
a. Permite cuantificarea multiplicatorului monetar
b. Sub formă de coeficient exprimă număul de rotații realizate de o unitate monetară
pentru a servi un anumit număr de tranzacții
c. Exprimă numărul mediu de tranzacții mijlocite de unitatea monetară, într-o anumită
perioadă de timp
d. Se calculează astfel: V=PxQ/M
119. Sistemul Monetar European (SME) se caracterizeză prin:

a. Nu s-a renunțat la valorile paritare aur
b. S-a bazat tot pe practicarea cursurilor fixe în interiorul unor limite
c. Locul aurului era prelut de ECU, devenind punct de referință în cadrul sistemului
120. Modernizarea tehnicilor și informaticii bancare se referă la :

a. Minimizarea riscului lipsei de lichidități
b. Selecția activelor
c. Asimilarea și introducerea în tehnica bancară a celor mai moderne produse și
instrumente bancare
d. Achiziționarea celor mai performante echipamente de informatică
121. Procesul de ”distrucție” de monedă: (p.231)

a. Se reflectă în evidența băncii prin dispariția creanței din activ și debitarea contului
clientului
b. Are loc în momentul în care o bancă achiziționează active nemonetare ( se creează
monedă )
c. Exprimă o revenire a monedei la locul său de origine, banca
122. Pentru cel care dorește să contracteze un împrumut, banca este:

a. Exponentul puterii publice care te poate ajuta cu credite în orice situație
b. Un partener de afaceri
c. Autoritate absolută
d. Un mediu favorabil oricărei afaceri
123. Care din următoarele afirmații sunt adevărate în cazul procesului de creare de
monedă de către banca centrală: (p.230)
a. Pune în relație banca centrală cu o întreprindere sau persoană fizică
b. Se realizează exclusiv la cererea agenților nefinanciari (la băncile comerciale )
c. Pune în evidență modul de alimentare a băncilor cu lichidități
d. Se realizează prin achiziționarea și monetizarea de active nemonetare care provin de
la bănci și trezoreria statului
124. Moneda băncii centrale:

a. Este creată prin vânzarea de active nemonetare celorlalte bănci ( prin cumpărarea )
b. Se mai numește și bază monetară
c. Apare numai sub forma bancnotelor și a monedelor metalice
d. Este reprezentata de numerar si disponibilitatile bancilor, ale Trezoreriei statului in
conturile lor deschise la banca centrala
125. Biletul la ordin este emis de:

a. Trăgător
b. Creditor
c. Beneficiar
d. Debitor
126. Emisiunea de obligațiuni este adesea o formă preferată de mobilizare a capitalurilor

societăților comerciale, doarece:
a. Dobânzile la obligațiuni sunt mai mici, mai puțin grevante decât plățile de dividente
b. Nu conferă subscriitorilor drept de vot
c. Deținerea și negocierea lor nu modifică structura puterii în consiliul de administrație
127. Trecerea de la piața interbancară tradițională la piața monetară deschisă a avut ca

efect: (p.241)
a. O mai mare stabilizare a ratelor dobânzii pe piață
b. Eliminarea monopolului excesiv al băncilor pe piața creditului
c. Lărgirea acestei piețe, prin acordarea dreptului de participare și a altor organisme
financiare nebancare
d. Îmbunătățirea mecanismului de alimentare a acesteia
e. Unificarea piețelor creditului
f. Creșterea concurenței pe această piață
128. Populația poate determina autoîntreținerea și autogravarea inflației prin: (p.257)

a. Scăderea consumului
b. Revendicări salariale
c. Creșterea cererii de bunuri și servicii
d. Detezaurizarea monedei
129. Compensările pe piața interbancară: (p.245)

a. Asigură derularea operativă a circuitelor de plăți din economie
b. Asigură închiderea circuitelor de plăți declanșate de titularii de conturi, inclusiv pe
calea utilizării creditului pe termen scurt și a unor operațiuni tipice pieței
interbancare
c. Presupun pentru o bancă parcurgerea următoarelor etape: compensarea creanțelor
cu datoriile și stingerea soldului net debitor pe seama disponibilităților deținute de
aceasta în cont la banca centrală și/sau a împrumuturilor contractate ulterior de la
celelalte bănci comerciale sau de la banca centrală
130. În conepția keynesistă, cererea de monedă pentru tranzacții:

a. Se manifestă datorită nesincronizării veniturilor și cheltuielilor indivizilor, agenților
economici
b. Este în funcție de venitul global
c. Depinde și de rata dobânzii
131. Prima etapă de creare a UEM presupune: (p.117)

a. Fixarea de parități irevocabile între monedele țărilor membre din UE (etapa 3)
b. Dezvoltarea coordonării politicilor economice
c. Stabilirea de criterii de convergență (etapa 2)
d. Lărgirea rolului ECU
132. În cazul acceptului bancar:

a. Banca acceptă să plătească la scadență un efect de comerț
b. Banca acceptă să sconteze înainte de scadență un efect de comerț
c. Banca acceptă să garanteze plata la scadență a unui efect de comerț
d. Banca acceptă să gireze un efect de comerț
133. Decontările interbancare realizate pe piața monetară se efectuează: (p.242)

a. Numai în moneda băncii centrale
b. Numai în moneda bancară
c. În moneda băncii centrale și în moneda bancară
134. O bancă creează monedă atunci când: (p.227)

a. Vinde devize clienților săi ( distrucție de monedă )
b. Cumpără titluri financiare (acțiuni, obligațiuni)
c. Acordă un credit prin contul curent al clientului
d. Vinde active reale ( distrucție de monedă )
135. Mecanismul ”șarpelul monetar” avea în vederea următoarele aspecte:

a. Băncile centrale membre își asumau obligația de a interveni în dolari la limitele
tunelului și în un din monedele comunitare, după caz, la limitele șarpelui
b. Urmărirea ecartului dinte moneda cea mai puternică și cea mai slabă
c. Acordarea reciprocă în mod automat, de către băncile centrale, de facilități de
creditare
136. Moneda unică a rămas singurul mijloc de plată legal, fostele monede naționale
pierzându-și puterea liberatorie în toate țările zonei euro: (p.122)
a. Începând cu 28 februarie 2002
b. Începând cu 1 martie 2002
c. Începând cu 1 ianuarie 2002
137. Operațiunile pasive efectuate de către băncile comerciale constau în:

a. Formarea capitalului propriu
b. Scontarea ( rescontarea )
c. Atragerea depunerilor sub forma depozitelor bancare
d. Plasamente pe piața externă de capital
138. În zona euro, agregatul monetar M3: (p.206)

a. Cuprinde M1, plasamentele care pot fi în orice moment, cu aplicarea unor restricții și
instrumentele negociabile, considerate substitute apropiate depozitelor, emise de
instituțiile financiar-monetare
b. Reprezintă masa monetară în sens larg
c. Mai poartă denumirea de cvasimonedă
139. Conturile curente deschise persoanelor fizice și juridice se caracterizează prin aceea
că: (p.177)
a. Dau posibilitatea obținerii unor dobânzi mai mari decât cele la depozitele la termen
( dobânzi mai reduse comparativ cu depunerile la termen )
b. Prin intermediul lor se evidențiază o multitudine de operațiuni de încasări și plăți
c. Utilizează ca instrument de decontare numai cecul ( nu doar cecul, ci și ordinele de
plată, foile de vărsământ)
d. Toate operațiunile au loc la solicitarea titularilor
140. Disponibilitățile în conturi curente deschise la instituțiile financiar-bancare: ( p.200)

a. Sunt incluse în moneda propriu-zisă (alături de numerar)
b. Permit titularilor să-și procure bunuri , servicii și să efectueze plăți directe pentru
achitarea datoriilor
c. Au un grad de lichiditate mai redus comparativ cu certificatele de depozi emise de
bănci ( au lichiditatea cea mai mare )
141. Titlurile de pe piețele financiare considerate substitute apropiate monedei propriu-
zise: ( p.201-202)
a. Sunt ușor negociabile și nu comportă o pierdere semnificativă de valoare
b. Au un grad de lichiditate mai redus comparativ cu disponibilitățile în conturile
curente
c. Sunt incluse în structura masei monetare, în sens restrâns ( în sens larg, sub
denumirea de alte active, alături de numerar și depozitele la termen și în vederea
economisirii )
142. Creditarea de catre banca de emisiune a bancilor comerciale se realizeaza prin:

a. Operatiuni de rescontare
b. Credite guvernamentale
c. Credite de lombard
d. Credite pe gaj de efecte comerciale
143. Moneda este creata cu titlu definitiv cand:

a. Banca comerciala realizeaza operatiuni de scontare a cambiilor
b. Banca comerciala achizitioneaza titluri financiare (actiuni, obligatiuni, etc.)
c. Un client contracteaza un credit bancar
d. Banca comerciala cumpara devize
144. Avantajele operatiilor de factoring sunt:

a. Furnizorul nu se mai ocupa el insusi de scontarea titlurilor de credit primite de la
clienti
b. Furnizorul primeste suma cu anticipatie de la casa de factoring
c. Serviciul vanzari tine in contabilitate un singur cont „casa de factoring”
d. Furnizorul e protejat fata de riscul privind insolvabilitatea clientilor
145. In cadrul sistemelor bancare moderne, operatiunea de emisiune baneasca constituie

monopolul:
a. Bancilor comerciale
b. Unei singure banci sau a catorva banci integrate intr-un sistem unitar (FED-ul in SUA)
c. Bancilor de afaceri
d. Trezoreriei statului
146. Valoarea efectiva a cambiei in momentul scontarii se calculeaza dupa formula:

a. Val.efectiva=val. Nominala-scontul
147. Emiterea de certificate de depozit si vanzarea acestora pe piata monetara catre banci
comerciale sunt tranzactii in urma carora BNR realizeaza:
a. Finantarea pe cale monetara a deficitului bugetar al Romaniei
b. O infuzie de lichiditati pe piata monetara
c. O absortie de lichiditati de pe piata monetara
148. Lichiditatea unei economii:

a. Reprezinta ansamblul activelor financiare lichide
b. Vizeaza doar numerarul si disponibilitatea in conturile curente
c. Cuprinde pe langa moneda pr-zisa si activ financiare care prezinta riscul unei pierderi
sensibile de capital
d. Cuprinde toate formele de active existente
149. Bancile comericale accepta la scontare titluri de credit:

a. Prevazute cu cel mult doua semnaturi si cu scadente apropiate
b. Semnate de debitori care prezinta incredere prin situatia lor financiara
c. Semnate de debitori care prezeinta incredere prin probabilitatea de care au dat
dovada in a onora obligatiile asumate
150. Cambia este:

a. Un titlu de creanta ce da dreptul la o suma de bani
b. Un angajament de plata scris, abstract si neconditionat
c. Un mijloc de stingere a unei obligatii de plata
151. Gradul de lichiditate al economiei se poate determina ca raport intre:

a. Nivelul mediu anual al lichiditatilor si PIB
152. Prin prisma bilantului contabil, moneda:

a. Figureaza in activul celui care o poseda, respectiv in pasivul celui care a emis-o
b. Este o creanta pentru cel care o detine si o datorie pentru cel care o emite
c. Este o creanta pentru institutia eminenta si o datorie pentru cel care o detine
153. Multiplicatorul creditelor: (p156)

a)Arată cantitatea de monedă creată de către bănci
b)Pune în evidență numai volumul maxim de moneda ce poate fi creat de către banci
c) Reflectă potențialul de creditare al băncilor
d) Exprimă numărul de unități frumoasă de masa monetara nou creată pe baza unei unități
de rezerve excentare
154. Intervențiile marginale în cadrul SME se caracterizează prin: (p64)

a)Sunt obligatorii
b) Presupun participare activă pe piața valutară a ambelor bănci ale centrale
c) au loc în momentul în care o monedă atinge limita bilaterală superioară sau inferioară față
de o altă monedă
d) sunt facultative
155. Moneda ca mijloc de plată : (p 130)

a)semnifică masa monetară în sens restrâns
b) este numită și Baza monetară
?c) cuprinde doar mijloacele de plata create de Banca Centrală și de celelalte instituții
bancare
d) Cuprinde și acele active financiare care nu se folosesc, în mod curent, ca mijloc de plată
dar se pot transforma mai lent în lichiditati
156. Supracreditarea se caracterizează prin :

a) Este o expresie a insuficienței aprovizionării cu bani a economiei
b) Se produce sub influența unor solicitări insistente de împrumuturi din partea agenților
economici cu o situație economico-financiară precară
c) Conduce la proliferarea plăților restante
d) Conduce la onorarea unei cereri monetare neacoperite prin mărfuri și servicii.
157. Disponibilitățile în conturi curente deschise la instituțiile financiar-bancare :

a) Permit titularilor să-și procure bunuri, servicii și să efectueze plăți directe pentru
achitarea datoriilor
b) Au un grad de lichiditate mai redus comparativ cu certificatele de depozite emise de
banci ( au lichiditate cea mai mare )
c) Sunt incluse in moneda propriu-zisa alaturi de numerar.
158. ?Finantarea directa se caracterizeaza prin :

a) Este nemediata de banci
b) Reprezinta o finantare dezintermediata
c) Participarea bancilor ca intermediare este obligatorie
d) Agentii excedentari pun la dispozitia agentilor deficitari fondurile lor de plata monetara
deschisa si pe piata de capital la o dobanda ce se formeaza ad-hoc, functie de cererea si
oferta de disponibilitati.
159. Care dintre urmatoarele tari sunt membre ale zonei euro :
a) Slovenia
b) Norvegia
c) Malta
d) Cipru
e) Cehia
160. ?? pag 106 În cazul creditelor pe gaj de efecte comerciale, acordate de Banca
Centrală:
a) Ca suma, marimea acestui credit este intotdeauna egala cu valoarea portofoliului de
cambii
b) Ca suma, acest credit se cuantifica aplicandu-se, de obicei, un procent asupra volumului
portofoliului de cambii
c) Titlurile de credit servesc bancilor de emisiune doar ca garantie a rambursarii
imprumuturilor
d) Titlurile de credit raman in proprietatea bancilor comerciale
e) Titlurile de credit nu raman in proprietatea bancilor comerciale
161. Acreditivul este:

a) Operatiune de plata conditionata efectuata de banca in baza documentelor de incarcare
si expediere a marfurilor
b) Operatiune de mandat pentru bancile comerciale
c) Operatiune de transfer, la solicitarea clientilor bancii, a unor sume de bani catre terti
aflati in aceeasi localitate sau in localitati diferite
d) Operatiune de comision pentru bancile comercial
162. ECU reprezintă:

a) Punct de referinta in cadrul sarpelui monetar
b) Punct de referinta in cadrul sistemului monetar european
c) O moneda de cont
d) Un coș de valute
163. In cazul cecului, trasul:

a) Este obligatoriu o banca
b) Este obligatoriu agent economic nebancar
c) Poate fi orice agent economic
d) Poate fi o banca
164. Care din următoarele elemente este obligatoriu să apara in cazul biletului la ordin:
a) Denumirea de bilet la ordin, înscrisa in text
b) Obligatia de plata neconditionata
c) Locul si data emiterii
d) Semnatura tragatorului sau a imputernicirii autentice, in cazuri speciale
165. Cecul poate fi platit:
A) La un numar de zile de la prezentare
B) La vedere
C) La un numar de zile de la data emiterii
166. Avansurile in cont curent se caracterizeaza prin:

a) Sunt credite pentru acoperirea unor goluri de casa
b) Se mai numesc credite de trezorerie sau credite non-afectate
c) Sunt garantate prin starea de bonitate a debitorului
d) Sunt garantate in mod expres
e) Au o slaba operativitate
167. Cursul central in cadrul SME reprezinta:

a) Un curs stabilit functie de continutul aur al fiecarei monede
b) Un curs fata de DST, stabilit in raport cu puterea de cumpararea a monedei fiecarei tari
c) Un curs fata de ECU, stabilit in raport cu puterea de cumpararea a monedei fiecarei tari
168. Intr-o economie de piata, bancile de emisiune indeplinesc urmatoarele functii:

a) Influentarea cursului de schimb al monedei nationale
b) Realizeaza executia de casa a bugetului de stat – (aici trebuie gestioneaza, nu realizeaza)
c) Creditarea bancilor comerciale si a altor banci
d) Cotarea la bursa a intreprinderilor
e) Emisiunea de moneda necesara circulatiei
169. Ca operațiune active ale bancilor comerciale, creditele de trezorerie se manifesta sub
forma:
a) Avansului in cont curent
b) Creditului pe termen scurt mobilizabil
c) Creditului pe termen mijlociu mobilizabil
d) Creditului bugetar
170. Rambursarea împrumutului public poate avea loc:

a) Prin tragere la sorti
b) Prin amortismente constante
c) La sfarsitul perioadei
d) Imediat dupa emitere
e) Prin anuitati constante
171. Ca banca a bancilor, banca de emisiune asigura:

a) Executia de casa a bugetului de stat
b) Creditarea bancilor comerciale
c) Gestionarea rezervei valutare
d) Punerea in circulatie a bancnotelor
172. In urma transferarii prin scontare la banci a titlurilor creditului comercial( inscrisurile
cambiale) creditul comercial se transforma in:
a) Credit obligatar
b) Credit de consum
c) Credit ipotecar
d) Credit bancar
173. Creantele asupra statului detinute de institutiile financiar-monetare:

a) Se cuprind in structura contrapartidei masei monetare
b) rezulta din achizitionarea de titluri publice de catre acestea
c) se reflecta in pasivul bilantului consolidat al institiilor financiar-monetare
174. Dezechilibrul dintre cerere si oferta in Romania inainte de 1990 s-a manifestat prin:
a) Lipsa majorarilor salariale si neacordarea unor sporuri
b) Vanzarea unor produse,neoficial, la suprapret
c) Cresterea preturilor
d) Vanzarea preferentiala a unor produse
175. Cand o banca realizeaza operatiuni de scontare a cambiilor:

a) Se crediteaza contul curent al clientului
b) Se creeaza moneda
c) Moneda este creata cu titlul temporar
176. Finanțarea nemonetara a economiei:
a) reflecta doar rolul de intermediere financiara al institutiilor financiar monetare

b) reflecta capacitatea bancilor de a creea moneda
c) se realizeaza pe baza resurselor cu caracter nemonetar ale institutiilor financiar-
monetare
177. terapia anti-inflatie prin majorarea dobanzii este eficienta cu aplicare in:
a) intreprinderile private
b) populatie
c) intreprinderile de stat
178. Banca Nationala a Romaniei a luat fiinta ca SOCIETATE PE ACTIUNI CU CAPITAL

PRIVAT SI PUBLIC
a) Societate pe actiuni cu capital public
b) Societate pe actiuni cu capital mixt (public si privat)
c) Societate pe actiuni cu capital strain
d) Societatea pe actiuni cu capital privat
179. Banca de emisiune ca placa turnanta a sistemului bancar mai este denumita:
a) Marea finanta
b) Banca centrala
c) Banca a bancilor
d) Banca de referinta
180. Cand o banca acorda un credit prin contul curent al clientului:

a) Se diminueaza disponibilitatile din contul curent al clientului imprumutat
b) Sporeste simultan activul si pasivul bilantului bancar
c) Creste masa monetara
d) Se creeaza moneda scripturala
1. Multiplicatorul monetar exprima raportul dintre masa monetara si masa mijloacelor de plata.
R: F
2. Obiectul esential al analizei monetare il constituie analiza agregatelor monetare.
R: F
3. Teoria neoclasica asupra monedei afirma deplina neutralitate a monedei asupra activitatii
economice.
R: T
4. Printre canalele de transmitere a impulsurilor politicii monetare asupra cresterii P.I.B. se distinge
canalul ratei dobanzii, care prezinta urmatoarea secventa de transfer a impulsurilor: cresterea
masei monetare determina cresterea inflatiei anticipate, aceasta implica reducerea ratei reale
a dobanzii, care determina cresterea creditelor bancare,ceea ce stimuleaza cresterea P.I.B.
R: F
5. Constituirea unei noi ordini monetare internationale promoveaza regionalizarea schimburilor, in

conditiile unor cursuri valutare reglementate.
R: F
6. Norma lui Cooke reprezinta o inovatie la nivel international in domeniul reglementarilor prudentiale
, fiind exprimata prin raportul minimal dintre fondurile propii ale bancii si activele financiare
ale acesteia.
R: F
7. Monetarismul global, expresie a neomonetarismului, considera cantitatea de moneda ca fiind egala

cu creditul intern plus rezervele externe, afirmand ca cererea de moneda este relativ stabila.
R: T
8. Canalul de transmitere a impulsurilor monetare prin credit se caracterizeaza prin urmatoarea

secventa:
Cresterea masei monetare determina expansiunea depozitelor, care implica cresterea creditului,
stimuland cresterea investitiilor care conduce la cresterea PIB.
R: T
9. Aprecierea sau deprecierea monedei nationale reprezinta modificarea legala, de catre stat, a valorii
monedei.
R: F
10. Politica monetara repreziunta un instrument de interventie globala asupra evolutiei economiei.
R: T
11. Intermedierea financiara reprezinta o forma de finantare a economiei pe pietele financiare.
R: F
12. Caracteristica care diferentiaza moneda-hartie si hartia-moneda este convertibilitatea in aur.
R: T
13. Paritatea monetara si cursul de scimb reprezinta raportul valoric dintre doua monede,
considerand ca etalon puterile de cuparare ale monedelor.
R: F
14. Punctul la care exportatorul solicita incasarea datoriei in aur reprezenta punctual superior al
aurului.
R: F
15. Economisirea se transforma in investitii prin cumpararea de active financiare.
R: T
16. Creatia de active financiare se realizeaza prin fluxuri primare, reprezentind contrapartea cererii
de lichiditate.
R: T
17. Certificatul de depozit reprezinta un instrument de economisire bancara.
R: T
18. Problema principala a pietelor financiare o reprezinta informatiile imperfecte.
R: T
19. Deosebirea dintre arbitraj si speculatie consta in modul de rezolvare a asimetriei informationale.
R: F
20. Expansiunea depozitelor nu poate avea loc si prin cumpararea de titluri de stat de catre Banca
centrala.
R: F
21. Daca subiectii economici doresc sa detina mai putin numerar in raport cu detinerile lor de depozite
tranzactionabile ( la vedere) multiplicatorul monetar scade.
R: F
22. Depozitele in eurodolari trebuie facute in banci din afara Germaniei.
R: F
23. Banca X coteaza spot cursul valutar al dolarului fata de euro: 1,3155/75 dolari, euro fiind in acest
caz valuta de baza iar spreadul este de 25 de puncte.
R: F
24. In cazul acceptelor bancare, care reprezinta instrumente monetare cu cupon, scadenta variaza
intre 1 zi si 1 an.
R: F
25. Operatiunile in alb pe piata interbancara presupune titrizarea transferului de moneda si inscrierea
sumelor in conturi, fara utilizarea instrumentelor monetare.
R: F
26. Activul financiar detinut de catre o banca apare de doua ori in bilant.
R: F
27. Pe ansamblul economiei economisirea trebuie sa fie egala cu investitia.
R: F
28. Cresterea ratei rezervelor obligatorii determina diminuarea potentialului de creditare al sistemului
bancar.
R: T
29. Baza monetara are efect asupra multiplicatorului monetar.
R: T
30. Viteza de circulatie a monedei influenteaza oferta de moneda.
R: F
31. In ecuatia finala a lui Keynes masa monetara depinde economisirea subiectilor economici in
functie de rata dobanzii.
R: F
32. Sistemul Monetar European a fost lansat in 1979, obiectivul prioritar al acestuia fiind stabilitatea
ratelor dobanzii.
R: F
33. Zona monetara optimala reprezinta spatiu economic in care factorii de productie (capital, munca)
sunt suficient de mobili pentru a realiza o adaptare in caz de soc inflationist.
R: F
34. Cantitatea de moneda, definita prin conceptul de agregat monetar reprezina o marime eterogena,
constand din totalitatea formelor de moneda care pot fi utilizate pentru procurarea bunurilor
precum si serviciilor si pentru plata datoriilor.
R: F
35. Ca centru valutar, Banca centrala aplica politica valutara a statului prin restrictii valutare si
prin echilibrarea balantei de plati.
R: F
36. Scopul principal al normelor prudentiale il reprezinta protejarea deponentilor si asigurarea

lichiditatii bancilor.
R: T
37. Mijlocul de plata reprezinta procedeul de realizare a transferului de moneda.
R: F
38. Evolutia obiectivul intermediar al politicii monetare trebuie sa fie corelata cu evolutia unei alte
variabile nominale.
Precizati daca afirmatia de mai sus este adevarata sau falsa, in calitate de conditie a obiectivului
intermediar.
R: F
1.
Caracteristici ale activelor financiare sunt:

a) disponibilitatea;
b) convertibilitatea;
c) lichiditatea;
d) acceptabilitatea;
e) scadenta;
f) trasferabilitatea;
g) reversibilitatea;
h) divizibilitatea;
i) volatilitatea
Indicati care dintre variantele de raspuns de mai jos este adevarata:
a. a, b, d, e, f;
b. a, c, f, g, i;
c. b, c, e, g, h;
d. a, d, g, h, i.
R: C
2. Moneda este constituita din ansamblul ....
a. instrumentelor de transfer;
b. etaloanelor de plata;
c. titlurilor financiare ;
d. mijloacelor de plata.
Alegeti atributul definitoriu, adecvat spatiului punctat din afirmatia de mai sus.
R: D
3. Elementele definitorii ale unitatilor monetare sunt:
a) etalonul monetar;
b) paritatea monetara;
c) puterea de cumparare;
d) legalitatea;
e) valoarea paritara.
Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. a, e;
b. b, e
c. a, c;
d. b, d.
R: B
4. Delimitarea monedei de alte active financiare se face conform urmatoarelor criterii:
a) randamentul;
b) operativitatea;
c) divizibilitatea;
d) lichiditatea;
e) convertibilitatea.
a. a, d;
b. b, e;
c. d, e;
d. a, c.
R: A
5.
Formele inflatiei sunt:
a) prin costuri;
b) prin preturi;
c) indusa;
d) importata;
e) structurala;
f) prin cerere;
g) prin credite.
a. a, d, e, f,;
b. b, d, e, g;
c. b, c, f, g;
d. c, d, e, f.
R: A
6. Normele prudentiale reglementeaza....
a. corelatiile dintre bilant si contul de rezultate;

b. capacitatea de finantare;
c. structura bilantiera;
d. raportul dintre riscuri si ratele dobanzii.
Alegeti varianta corecta de raspuns care corespunde spatiului punctat.
R: C
7.
Instrumente tranzactionate pe pietele de capital sunt:
a) ipoteci;
b) bonuri de tezaur;
c) cambii;
d) actiuni;
e) derivative;
f) certificate bancare de depozit;
g) obligatiuni;
h) titluri guvernamentale.
a. b, d, e, f;
b. a, d, g, h
c. a, b, e, g ;
d. b, c, f, h .
R: B
8.
Functiile Bancii centrale sunt:
a) functia de creditare a economiei;

b) functia de centru valutar;
c) funtia de supraveghere a inflatiei;
d) functia de instrument al statului;
e) functia de gestionare a cantitatii de moneda;
f) functia economica;
g) functia de reglementare a ratei dobanzii.
a. b, d, f ;
b. a, c, g ;
c. a, b, e ;
d. b, c, e .
R: A
9. Agregatele monetare delimitate in Sistemul conturilor nationale sunt:
a al datoriei;
b al valorilor mobiliare;
c al monedei centrale;
d al lichiditatii;
e al valutei;
f) al rezervelor ;
g) al creditului.
a. a, d, f, g ;
b. b, c, d, f ;
c. a, c, d, e ;
d. b, c, f, g .
R: A
10. Conceptul preferintei pentru lichiditate, introdus de catre Keynes, evidentiaza urmatoarele
mobiluri (motive) ale subiectilor economici pentru detinerea de moneda:
a al tranzactiilor;
b al speculatiei;
c al precautiei;
d al castigului;
e al reputatiei;
f) al veniturilor;
g) al investitiilor.
a. b, d, e, g ;
b. a, c, d, f ;
c. a, b, c, f ;
d. c, d, e, f .
R: C
11. Obiectivul politicii monetare, preferat de catre teoria monetarista, il reprezinta....

a. rata dobanzii;
b. cantitatea de moneda;
c. volumul creditului;
d. rezervele minime obligatorii.
Alegeti varianta corecta de raspuns corespunzatoare spatiului punctat.
R: B
12. Analiza monetara a Scolii de la Chicago considera ca variabila esentiala :
a. cantitatea de moneda ;
b. rata dobanzii ;
c. averea (activele) ;
d. baza monetara .
Alegeti varianta corecta de raspuns de mai sus.

R: C
13. Obiectivul agregat al politici monetare vizeaza urmatoarele:
Obiectivul agregat al politici monetare vizeaza urmatoarele:
a) diminuarea inflatiei ;
b) optimizarea cantitatii de moneda;
c) echilibrarea balantei de plati ;
d) nivel stimulativ al ratei dobanzii ;
e) adecvarea cursului valutar ;
f) stimularea creditarii ;
g) diminuarea datoriei externe .
a. a, c, d ;
b. a, b, f ;
c. a, d, g ;
d. b, d, e .
R: D
14.
Principalele instrumente ale politicii monetare sunt :
a) ratele dobanzii ;
b) taxa scontului ;
c) rezervele minime obligatorii ;
d) cantitatea de moneda ;
e) operatiuni pe piata ;
f) cursul de schimb .
Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos :
a. a, d, e ;
b. a, c, f ;
c. b, c, e ;
d. b, d, f .
R: C
15.
Criterii de convergenta impuse tarilor care vor sa adere la U.E., sunt:

a) cresterea economica ;
b) ratele dobanzii ;
c) datoria publica ;
d) masa monetara ;
e) deficitul balantei de plati ;
f) deficitul bugetar .
a. b, c, f ;
b. a, d, f ;
c. b, c, e ;
d. a, d, e .
R: A
16. Coordonarea politicilor economice in cadrul U.E. se caracterizeaza prin:
a. dependenta politicii monetare de politica preturilor;

b. primatul politicii monetare asupra politicii bugetare;
c. dependenta politicii monetare de politica bugetara;
d. primatul politicii bugetare asupra politicii valutare.
R: B
17. In functie de etalon, au existat urmatoarele sisteme de convertibilitate monetara :
a. sistemul etalonului putere de cumparare ;

b. sistemul etalonului aur centrat pe dolar ;
c. sistemul etalonului aur ;
d. sistemul etalonului centrat pe moneda cos .
R: D
18. In perioada 2001 - 2005 indicele puterii de cumparare a monedei a fost de 85%, in conditiile in
care nivelul general al preturilor a fost de 2500 u.m. in anul 2001.
Determinati care a fost nivelul general al preturilor in anul 2005 si alegeti varianta corecta de raspuns
de mai jos:
a. 2925 u.m.;
b. 2941 u.m.;
c. 2364 u.m.;
d. 2745 u.m..
R: B
19. In anul 2000 pretul produsului x in Germania a fost de 200 marci si acelasi prosus in SUA avea
un pret de 120 dolari, in conditiile in care cursul valutar a fost de 1 dolar = 1,9 marci.
Sa se determine paritatea puterii de cumparare a marcii comparativ cu dolarul, exprimata procentual.
a.
b.
c.
d.
R: B
20. Intr-o perioada data viteza de circulatie a monedei a inregistrat o crestere de la 2 la 3,10 rotatii,
in conditiile in care PIB a crescut, in aceiasi perioada, cu 25%.
Cunoscand ca PIB initial a fost de 50.000 mld. u.m, sa se determine rata de crestere a masei
monetare, in aceasta perioada, exprimata procentual.
a.
b.
c.
d.
e. %.
R: D
21. Se dau urmatoarele valori ale unor variabile monetare: numerarul in circulatie = 20 mld. lei;
depozite = 350 mld. lei; rata rezervelor minime obligatorii = 14%; excesul de rezerve al
bancilor 10 mld. lei.
Determinati masa monetara din sistem si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. 369 mld. lei;

b. 378 mld lei;
c. 345 mld lei;
d. 353 mld. lei.
R: A
22. In sistemul bancar se inregistreaza cresterea depozitelor, prin inprumuturi externe, in valoare de
400 mld. lei. In conditiile in care rata rezervelor minime obligatorii este de 15%, sa se
determine nivelul maxim de crestere a creditelor care se va realiza in sistem.
Alegeti varianta coretca de raspuns de mai jos:
a. 2195 mld lei;

b. 2266 mld lei;
c. 2455 mld lei;
d. 2326 mld lei.
R: B
23. In anul 2003 rata inflatiei a fost de 22%, iar rata nominala a dobanzii a fost de 16%.
Determinati care a fost valoarea reala a sumei rambursate la sfarsitul anului, pentru un amprumut
de 3 mld lei, angajat la inceputul anului.
a. 3095 mil lei;

b. 3127 mil lei;
c. 2852 mil lei;
d. 2916 mil lei;
e. 3165 mil. lei.
R: C
24. Banca comerciala X acorda credite la doi clienti, in urmatoarele conditii:

primului client 150 mil lei, pentru 180 de zile, cu rata dobanzii de 25%;
celui de al doilea client 350 mil lei, pentru 300 de zile, cu rata dobanzii de 30%.
Sa se determine dobanda totala incasata de catre banca.
a. 114.340 mii lei;

b. 110.200 mii lei;
c. 108320 mii lei;
d. 106250 mii lei.
R: D
25. Banca centrala vinde 50.000 bonuri de tezaur cu valoarea nominala a titlului de 40.000 lei si
scadenta peste 90 de zile, pretul de vanzare a titlului fiind de 38.000 lei.
Sa se determine taxa scontului suportata de catre debitor, anul avand 360 de zile.
a.
b.
c.
d. %.
R: C
26. Functiile activelor financiare sunt :
a) diseminarea informatiilor ;
b) crearea de stimulente ;
c) tansferarea fondurilor intre subiectii economici ;
d) redistribuirea riscurilor ;
e) agregarea fondurilor ;
f) transferul temporal si spatial al fondurilor
Alegeti raspunsul care cuprinde functii principale din variantele de mai jos :
a. a, c ;
b. c, d ;
c. b, f ;
d. e, f .
R: B
27. Moneda participa la urmatoarele circuite :
a. al finantarii ;
b. al marfurilor ;
c. al acumularii ;
d. public ;
e. international .
Precizati care circuit duntre cele precizate mai sus este fals (F) .
R: C
28. Circulatia monetara indeplineste doua functii , care se regasesc permanent in miscarea banilor:
a) de acumulare ;
b) de substitutie ;
c) de transformare ;
d) de institutionalizare ;
e) de redistribuire .
Precizati raspunsul corect dintre variantele de mai jos:
a. a, c ;
b. c, e ;
c. b, d ;
d. b, e .
R: C
29. Masurarea cantitatii de moneda (a ofertei de moneda ) se realizeaza prin doua abordari :
a) prin lichiditate ;
b) prin transformare ;
c) prin motivatie ;
d) prin patrimoniu ;
e) prin tranzactii .
a. b, d;
b. a, d;
c. b, e;
d. a, e.
R: D
30. Agregatele monetare se delimiteaza, dupa caracteristicile comune, in trei grupe :
a) moneda primara ;
b) moneda mijloc de plata ;
c) moneda bancara ;
d) moneda fiduciara ;
e) moneda mijloc de detinere a averii .

a. a, c, d ;
b. a, b, e ;
c. c, d, e ;
d. a, d, e .
R: B
31. Masa monetara exprima ....de plata ale sistemului bancar, fiind cuprinse in bilantul bancilor.
Alegeti termenul adecvat spatiului punctat din afirmatia de mai sus:
a. angajamentele ;
b. mijloacele ;
c. activele ;
d. instrumentele .
R: A
32. Sistemul financiar se caracterizeaza prinr-un ansablu de relatii intre componentele institutionale
principale (blocuri), delimitate functional, implicate in circulatia monetara,si anume :
a) Banca centrala ;
b) piata monetara ;
c) banci de depozit ;
d) Trezoreria statului ;
e) institutii financiare nebancare .
Alegeti, din raspunsurile de mai sus, blocurile institutionale si indicati varianta corecta de
mai jos :
a. a, d, e ;
b. a, b, c ;
c. b, d, e ;
d. a, c, d .
R: C
33.
Din punct de vedere al maturitatii titlurilor, pietele financiare sunt urmatoarele :

a) primare ;
b) de capital ;
c) monetare ;
d) necotate ;
e) derivate .
a. a, e ;
b. b, d ;
c. b, c ;
d. c, e .
R: C
34.
Scopul principal al normelor prudentiale institutionalizate pe plan mondial, pentru

reglementarea structurilor bilantiere bancare, vizeaza:
a) consolidarea bilanturilor ;
b) cresterea eficiemtei bancare ;
c) protejarea deponentilor ;
d) corelarea lichiditatii cu exigibilitatea ;
e) asigurarea lichiditatii bancare .
a. a, d ;
b. c,e ;
c. b, d ;
d. b, c .
R: B
35. Sa se stabileasca valoare monedei cos X, exprimata in moneda de referinta W, stiind ca la cos
participa trei monede: A, B, D, ale caror contributii concrete (C) la valoarea monedei cos sunt:
C(A) = 0,35; C(B) = 0,25; C(D) = 0,4, iar cursurile valutare ale acestor monede, exprimate
in moneda de referinta, au fost: 1W = 1,2 A = 0,9 B = 1,8 D.
a.
b.
c.
d.
R: D
36. Tarile A, B, C, D constituie o moneda comuna (cos), in conditiile in care situatiile monetare ale
acestor tari se caaracterizau astfel:
Tara Rata dobanzii active (%) Ponderea in cos a monedelorRata inflatiei (%)
(%)
A
B
C
D
Sa se determine rata nominala a dobanzii la moneda cos si nivelul ratei reale a dobanzii in tara in
caare imprumuturile sunt cele mai avantajoase pentru banci.
a. 2,05%;
b. 1,87%;
c. 1,75%;
d. 1,94%;
e. 1 %.
R: B
37. Un european detine un capital de 5 milioane euro si doreste sa-l plaseze pe termen de un an pe
una din urmatoarele piete: A, B, C. Sa se determine ordinea optiunilor investitorului european,
in functie din suma obtinuta de catre acesta la scadenta, in fiecare tara, exprimata in euro,
cunoscand urmatoarele:
Piata Rata dobanzilor pe piataCursul valutar in momentulCursul valutar in

(%) rambursarii momentul plasarii
A
B
C
Cursurile valutare sunt exprimate prin cotatia directa.
a. B, C, A;
b. A, C, B;
c. A, B, C;
d. C, A, B.
R: A
38.
Cele trei grupe de operatiumi pasive ale Bancii centrale sunt:
operatiuni de emisiune monetara;
a) operatiuni de decontare;
b) operatiuni de consolidare a rezervei;
c) operatiuni cu capitalul propriu;
d) operatiuni de deposit.
Alegeti varianta de raspuns corect:
a. a, d, e;
b. a, b, d;
c. b, c, e;
d. c, d, e;
e. b, d,e.
R: A
39. Banca centrala creeaza moneda centrala prin urmatoarele operatiuni:
a. refinantarea institutiilor financiare;

b. cesiunea sau recuperarea titlurilor;
c. emisiunea monetara;
d. comercializarea de aur si de devize.
Alegeti varianta falsa (F) de mai sus.
R: B
40. Modelele monetare, utilizate in analiza monetara, sunt grupate dupa structura acestora, in trei
clase:
a modele ale fluxurilor monetare;
b modele teoretice cu o singura ecuatie;
c modele multiecuationale ale programarii monetare;
d modele ale echilibrului monetar;
e modele ale creatiei monetare.
a. b, d, e;
b. a, c, e;
c. a, d, e;
d. a, b, c;
e. b, c, d.
R: D
41. Teorii clasice asupra monedei sunt:
a. teoria banilor ca instrument al schimbului;

b. teoria cererii de bani;
c. teoria metalista a banilor;
d. teoria nominalista a banilor.
Alegeti varianta incorecta (F) de raspuns.
R: B
42. Teoria moderna asupra monedei, a modelului soldurilor monetare accentueaza rolul exprimat(a)
in termeni reali, evidentiind mecanismul de crestere a disponibilitatilor banesti.
Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos pentru completarea spatiului punctat din afirmatia de
mai sus.
a. ofertei de moneda;
b. echilibrului dintre cererea si oferta de moneda;
c. cererii de moneda;
d. impactului ratei dobanzii asupra cererii de moneda;
R: C
43. Cresterea sau scaderea ratei rezervelor minime obligatorii determina nemijlocit modificarea .....:
a. ratei dobanzii la depozite;

b. cantitatii de moneda;
c. costului creditului;
d. cererii de moneda.
Alegeti varianta corecta de raspuns.
R: C
44. Inconveniente ale monedei unice sunt:
a. accentuarea operatiunilor speculative;

b. pierderea independentei politicilor bugetare;
c. dependenta politicilor monetare nationale;
d. pierderea posibilitatilor de amortizare a socurilor prin cursul de schimb.
Precizati varianta incorecta (F) de raspuns.
R: A
45. Constituirea zonei monetare optime reclama ajustarea dezechilibrelor prin factori pe
urmatoarele cai:
a) descentralizarea bugetara;
b) buget federal puternic;
c) regionalizarea bugetara;
d) autonomia bugetelor nationale;
e) redistribuirea bugetara federala;
f) deconectarea bugetara.
a. a, c, e;
b. a, c, f;
c. b, c, f;
d. b, d, e;
e. b, c, d.
R: D
46. Conferinta de la Bretton Woods a promovat un sistem de ......, cursurile fluctuand intr-o marja de
......
Alegeti varianta corecta de raspuns adecvata spatiilor punctate:
a. cursuri flotante, ± 1%;

b. cursuri fixe, ± 1%;
c. cursuri de piata, ± 2,5%;
d. cursuri fixe, ± 2,5%;
R: B
47. Instaurarea unei noi ordini monetare internationale promoveaza cai de actiune precum:
a) regionalizarea schimburilor in cadrul unor piete comune;
b) instaurarea unui etalon monetar pe baza unui cos de monede;
c) liberalizarea controlata a schimburilor valutare;
d) reconstruirea unui sistem bazat pe dolar, euro, yen;
e) gestionarea comuna a balantelor de plati;
f) consolidarea institutionala a politicilor monetare comune.
a. a, c, d;
b. a, b, d;
c. c, e, f;
d. b, e, f;
e. b, c, e.
R: B
48. La sfarsitul zilei intra in procesul de compensare urmatoarele banci: A, B, C, D, conform debitelor
si creditelor din tabelul de mai jos:
Credit A B C D Total
Debit
A
B
C
D
Total
La casa de compensatie soldurile initiale ale bancilor au fost : A=4; B=1; C=1; D=0.
Sa se stabileasca soldurile finale ale bancilor la casa de compensatie considerand ca

acoperirea nevoilor de lichiditati ale bancilor debitoare pe piata interbancara se realizeaza de catre o
singura banca cu sold creditor.
a.
b.
c.
d. 5, 0, 1, 3.
R: C
49. Situatia monetara a tarii prezinta urmatoarele variabile: baza monetara = 5600 u.m., numerarul
in circulatie = 3600 u.m., masa monetara in sens restrans = 11000 u.m.,
ecomoniile populatiei = 9200 u.m.; cvasimoneda = 16800 u.m. si PIB = 110000 u.m.
Determinati gradul de monetizare largita a economiei.
a.
b.
c.
d.
e. %.
R: B
50. Se dau urmatoarele variabile monetare: numerarul in circulaatie = 3600 u.m., depozite la vedere
= 7400 u.m., numerarul in casieriile bancilor 400 u.m., depozite ale bancilor la banca centrala
= 1600 u.m., cvasimoneda = 16800 u.m., depozite la vedere = 7400 u.m., economiile
populatiei = 9200 u.m
Sa se determine multiplicatorul bazei monetare.
a.
b.
c.
d.
e.
R: D
51. La sfarsitul unui an o economie prezinta urmatoarele variabile monetare: depozite la vedere =
7400, baza monetara = 5600, economiile populatiei = 9200, numerarul in circulatie = 3600,
cvasimoneda = 16800, depozitele bancilor la banca centrala = 1600.
Sa se determine gradul de lichiditate primara a economiei.

a.
b.
c.
d.
e. %.
R: A
52. Banca X prezinta urmatorul bilant, in cadrul caruia posturilor de bilant le sunt atasate riscurile
(in procente):
Activ Pasiv
Casa (0%) Capital
Banci corespondente (15%) Fond de rezerva
Credite economie (85%) Depozite in cont curent
Credite de consum (80%) Depozite la vedere
Credite ipotecare (70%) Depozite la termen
Active fixe (0%)
Total activ Total pasiv
Determinati nivelul coeficientului de solvabilitate ( de adecvare a capitalului)
a.
b.
c.
d.
e. %.
R: C
53. Legislatia bancara din tara X stipuleaza obligatia bancilor de a-si constitui rezerve minime
obligatorii din volumul depozitelor, in urmatoarele procente (rate): depozite la vedere = 18%,
depozite pe termen scurt = 15%, depozite pe termen lung = 12%.
Determinati diferenta, in puncte procentuale dintre rata medie a rezervei minime obligatorie
normata, conform datelor de mai sus, si rata rezervei minime obligatorii inregistrata de catre banca,
pe baza datelor de bilant de mai jos:
Activ Pasiv
Casa Depozite la vedere
Rezerve minime obligatorii Depozite pe termen scurt
Credite Depozite pe termen lung
Imobilizari Capital
Total activ Total pasiv
a. -3 puncte procentuale;
b. + 2 puncte procentuale;
c. - 3,5 puncte procentuale;
d. - 5 puncte procentuale;
e. + 4 puncte procentuale.
R: B
54. In momentul 1 elementele de bilant ale bancii X au fost urmatoarele: credite = 40000, capital =
3000, depozite = 45000, rezerve minime obligatorii = 4500, bonuri de trezorerie = 3500. In
momentul 2 rata rezervelor minime obligatorii se majoreaza cu 2 puncte procentuale, banca
cumparand totodata bonuri de trezorerie in valoare de 1500, capitalul si valoarea depozitelor
ramanand neschimbate.
Determinati cu cat se modifica valoarea creditelor si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos;
a.
b.
c.
d.
R: C
55. Factorii de rigiditate care limiteaza eficacitatea politicii monetare sunt:
a. dezechilibrele balantei de plati;

b. structurile patrimoniului si ale indatorarii;
c. protectia sociala;
d. finantarea sectorului public;
e. ilichiditatea masei monetare.
Precizati varianta incorecta (F) de raspuns.
R: D
56. Problema fundamentala, cea mai complexa, a teoriei monetare o constituie explicarea ........:
a. realizarii echilibrului dintre oferta si cererea de moneda;

b. mecanismelor de creatie monetara;
c. modalitatilor de ajustare a cantitatilor de moneda;
d. impactului ratelor dobanzii asupra cererii de moneda,
e. formarea cursurilor de schimb.
Alegeti varianta adecvata completarii spatiului punctat din afirmatia de mai sus.
R: A
57. Rescontul, ca relatie financiara intre banca centrala si bancile comerciale, se caracterizeaza
prin urmatoarele :
a) se desfasoara pe baza unei rate a dobanzii;
b) initiativa operatiunilor apartine bancii centrale;
c) furnizeaza la nevoie lichiditati bancilor comerciale;
d) rata scontului este stabilita de piata;
e) operatiunile de rescont au un dublu sens.
a. b, d;
b. a, c;
c. c, e;
d. b, e;
e. a, b.
R: B
58. Componentele principale ale bazei monetare sunt:
a) rezervele minime obligatorii;

b) moneda de cont;
c) depozitele la vedere;
d) numerarul in circulatie;
e) moneda centrala.
a. a, b;
b. d, e;
c. c, d;
d. a, d;
e. b, e.
R: C
59. Creatia monetara se realizeaza pe urmatoarele canale:
a) credite comerciale;
b) emisiunea monetara;
c) depozite la vedere;
d) emisiunea de obligatiuni comerciale;
e) intrarea de valuta din exterior;
f) creditarea trezoreriei publice.
a. b, e, f;
b. a, b, e;
c. a, c, f;
d. a, b, d.
R: A
60. Certificatul de depozit este:
a. un mijloc de plata;
b. o creanta;
c. un titlu financiar;
d. un efect de comert;
e. o valoare mobiliara.
Alegeti variantele corecte de raspuns de mai sus.
R: C
61. Aratati care dintre caracteristicile de mai jos apartin monedei:
a divizibilitatea,
b. convertibilitatea,
c. lichiditatea,
d. raritatea,
e. identificarea.
Alegeti varianta de raspuns corecta
a. b, c, d;
b. a, b, d;
c. b, d, e;
d. a, d, e;
e. a, c, d.
R: D
62. Circuite ale monedei sunt:
a. Circuitul finantari,
b. Circuitul marfar;
c. Circuitul international;
d. Circuitul bursier;
e. Circuitul public.
Precizati care dintre circuitele de mai sus nu este adevarat.
R: D
63. Forme de moneda bancara sunt urmatoarele:
a. moneda electronica;
b. moneda metalica;
c. moneda de hartie;
d. moneda de cont;
e. moneda titrizata.
Precizati care dintre variantele de raspuns de mai sus nu sunt corecte.
R: B
64. Precizati care dintre elementele enumerate mai jos nu sunt componente reprezentative ale
sistemului monetar:
a. creatia monetara;
b. etalonul monetar;
c. valoarea monetara;
d. emisiunea si circulatia monetara;
e. paritatea monetara.
R: A
65. Aratati care dintre termenii enumerati mai jos un constituie obiectiv al sistemului monetar:
a. organizarea monetara,
b. baza monetara a sistemului,
c. creatia monetara,
d. stabilitatea monetara,
e. masa monetara.
R: E
66. Diferentele dintre depreciere si devalorizare monetara constau in urmatoarele:
a. devalorizarea un genereaza inflatie;

b. deprecierea este o masura oficiala;
c. devalorizarea este determinata de depreciere;
d. deprecierea afecteaza puterea de cumparare;
e. deprecierea genereaza cresterea preturilor.
Precizati care dintre variantele de raspuns nu sunt corecte.
R: B
67. Utilizand datele prezentate in continuare, calculati numerarul in circulatie si agregatul monetar
M1: baza monetara=1.000; rezerve ale bancilor=250; depozite la vedere=700; cecuri de
calatorie=30; depozite operabile prin cecuri=850.
Precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este corecta:
a.
b.
c.
d.
e.
R: B
68. Un nou mijloc de folosire electronica a conturilor operabile prin cecuri pentru a efectua plati prin
Internet, a determinat rezidentii din Germania sa transfere 200 miliarde de euro din numerar
in aceste conturi. Aceasta va avea efect asupra:
a. bazei monetare;
b. masei monetare M1;
c. bazei monetare si masei monetare M1;
d. masei monetare M2;
e. masei monetare M1 si M2.
Precizati varianta corecta de raspuns.
R: C
69. Cecurile la purtator fac parte din urmatoarele agregate:
a. M0;
b. M0 si baza monetara;
c. M1 si M2;
d. Baza monetara si M1;
e. M0, M1.
Precizati variantele corecte de raspuns
R: C
70. Determinati valoarea multiplicatorului monetar stiind ca: numerarul in circulatie=450; depozitele
de referinta pentru constituirea rezervelor=1. 800; rezervele bancare excedentere=35; rata
rezervelor obligatorii=0 .
Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos.
a.
b.
c.
d.
e.
R: A
71. Diferentele dintre economia indatorarii si economia pietelor financiare constau in urmatoarele:
a. modul de finantare a economiei;

b. caile de acoperire a riscurilor;
c. caracterul intermedierii;
d. modalitatile de formare a ratei dobabnzii;
e. legatura cauzala dintre masa monetara si baza monetara.
Precizati care element de diferentiere nu este corect.
R: B
72. Circuitul economic integreaza urmatoarele componente:
a. dinamica;
b. tranzactionala;
c. spatiala;
d. macroeconomica;
e. cauzala
Precizati care dintre raspunsuri nu sunt corecte.
R: E
73. Diferentele dintre creditele bancare si plasamentele financiare constau in urmatoarele:
a. modul de intermediere;
b. formarea ratei dobanzii;
c. transformarea scadentelor;
d. gradul de lichiditate;
e. gestiunea riscurilor.
Precizati care din variantele de raspuns nu e corecta.
R: D
74. Intre tabloul operatiunilor financiare de flux si cel de stoc exista diferente referitoare la
urmatoarele aspecte
a). evidentierea creantelor si datoriilor;
b). determinarea masei monetare;
c). echilibrarea creantelor si datotiilor;
d). reflectarea patrimoniului;
e). structura activelor financiare.

Precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este corecta.
a. b, c, d.
b. a, b, c, e.
c. a, b, d.
d. b, c, d, e.
R: C
75. Principalele derivative utilizate pe piata financiara sunt:
a) contractul futures;
b) contractul leasing;
c) contractul swap;
d) contractul forward;
e) contractul hedge.
Pecizati care din variantele de raspuns de mai jos sunt corecte.
a. a, c, d;
b. b, d, e;
c. a, b, d, e;
d. a, b, c, d;
e. a, b, d.
R: A
76. Diferentele dintre actiunile ordinare si cele preferentiale constau in urmatoarele:
a. implicarea in gestiunea firmei;

b. plata dividendelor;
c. dreptul de vot;
d. tranzactionarea pe piata;
e. participarea la venituri din lichidarea firmei .
Precizati care raspuns este incorect.
R: E
77. Precizati care dintre urmatoarele active este considerat mijloc de plata:
a. depozitul la vedere;
b. biletul de trezorerie;
c. depozitul pe termen scurt;
d. cambia;
e. biletul la ordin.
R: A
78. Care dintre urmatoarele institutii sunt institutii de credit:

a) casele de economisire,
b) fondurile mutuale,
c) bancile de investitii,
d) cooperativele de credit,
e) bancile ipotecare .
a. a, b, d;
b. b, d, e;
c. a, b, c, d;
d. a, d, e.
e. b, c, e.
R: D
79. Presupunem ca o economie ipotetica in care exista noua bunuri. Precizati in cate moduri poate fi
exprimat, la un moment dat, pretul unui bun individual.
a.
b.
c.
d.
R: B
80. Se considera o economie bazata pe barter in care sunt produse si schimbate 1.200
bunuri. Precizati cate rate de schimb (preturi) exista in aceasta economie.
a.
b.
c.
d.
e.
R: B
81. Se presupune ca depozitele totale ale unei banci sunt de 100 milioane euro, aceasta avand 85
milioane euro in credite si titluri financiare, iar rata rezervelor obligatorii est de 12%. Precizati
care dintre variantele de mai jos reprezinta valoarea rezervelor excedentare.
a.
b.
c.
d.
e.
R: B
82. Se considera situatia in care nu exista numerar, iar bancile emit numai depozite tranzactionabile
si nu detin rezerve excedentare. Daca valoarea multiplicatorului monetar, pentru agregatul
M1, este egala cu 4, determinati care este rata rezervelor obligatorii, si precizati varianta
corecta de raspuns de mai jos.
a.
b.
c.
d.
R: A
83. Tipuri de fonduri muruale sunt urmatoarele:
a) necomercializabile;
b) deschise;
c) participative;
d) de acoperire;
e) de economisire.
Precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este corecta:
a. a, c;
b. a, b;
c. b, e;
d. c, e;
e. b, d.
R: B
84. Care dintre urmatoarele functii ale Bancii centrale este prioritara pentru diminuarea falimentelor
bancare:
a. politica monetara;
b. prudentiala;
c. banca a bancilor;
d. centru valutar;
e. banca a statului.
R: B
85. Multiplicatorul monetar se determina in functie de urmatoarele variabile monetare:

a. depozite;
b. rezerve obligatorii;
c. excedentul de rezerve;
d. credite interbancare,
e. numerarul
Precizati care este variabila incorecta.
R: D
86. Criterii pentru aprecierea independentei Bancii centrale sunt urmatoarele:
a. mecanismul elaborarii politicii monetare;

b. modul de operare pe piata;
c. constrangeri privind finantarea statului;
d. alegerea conducerii bancii;
e. obiectivele urmarite.
Precizati care dintre criteriile enumerate nu est adevarat.
R: B
87. Normele prudentiale nou instituite pentru supravegherea sistemului bancar sunt urmatoarele:
a. coeficientul de lichiditate;
b. norma Cooke;
c. acoperirea cresterii creditelor cu resurse stabile;
d. coeficientul fondurilor proprii si al resurselor permanente;
e. coeficientul de solvabilitate globala.
Precizati care din variantele de raspuns de mai sus nu est corecta.
R: E
88. Precizati care dintre urmatoarele mijloace de plata sunt titluri de credit :
a. trata;
b. ordinul de plata;
c. cardul;
d. cecul;
e. contul bancar.
R: A
89. Precizati care dintre tipurile de carduri prezentate mai jos functioneaza ca un portofel electronic.
a. de debit;
b. cu microprocesor;
c. cu plata pe loc;
d. optic;
e. bancar
R: B
90. 111. La sfarsitul zilei creantele si datoriile reciproce a trei bancii, A,B,C, aratau astfel:
Creante A B C
Datorii
A
B
C
Determinati gradul de compensare reciprocai la Casa de compensatii, si alegeti varianta

corecta de raspuns de mai jos.
a.
b.
c.
d.
e. %.
R: C
91. Precizati care dintre urmatoarele riscuri afecteza direct pozitia monetara a unei banci:
a. riscul de credit;
b. riscul de lichiditate;
c. riscul de reglementare;
d. riscul de piata;
e. riscul de capital.
R: D
92. Precizati care dintre instrumentele de mai jos sunt instrumente cu cupon tranzactionate pe piata
monetara:
a) certificate de depozit;
b) bilete la ordin;
c) depozite;
d) accepte bancare;
e) aranjamente de rascumparare.
a. a, b, d;
b. b, d, e;
c. a, c, e;
d. c, d, e.
R: C
93. Precizati in care dintre urmatoarele limite de scadente se regasesc, de regula, instrumentele
pietele monetere:
a. o saptamana - un an;
b. o noapte - un an;
c. un an - trei ani;
d. o noapte - o luna;
e. o saptamana - o luna.
R: B
94. Ratele dobanzii pe piata euro sunt majorate. Precizati care va fi cel mai probabil efect asupra
cursului euro:
a. va creste;
b. va descreste;
c. va fluctua;
d. fara efect.
R: B
95. Precizati care dintre urmatoarele categorii de variabile monetare pot fi controlate direct de catre
Banca centrala:
a. rata scontului;
b. lichiditatea sistemului bancar;
c. cursurile valutare;
d. ratele dobanzii;
e. moneda scripturala.
R: A
96. Precizati care dintre urmatoarele instrumente nu sunt tranzactionate pe piata monetara:
a. euroobligatiune pe trei ani emisa de firma Electrofarul;

b. bon al Trezoreriei publice;
c. obligatiune de stat franceza la 10 ani;
d. billet la ordin negociabil.
R: C
97. Precizati care dintre urmatoarele instrumente de piata monetara nu sunt negociabile:
a. acceptele bancare;
b. certificatele de depozit;
c. depozitele monetare;
d. biletele de trezorerie
R: C
98. Swap-ul valutar se caracterizeaza prin:
a. este o tranzactie futures;

b. vanzarea si cumpararea valutelor sunt simultane;
c. datele valutei sunt diferite.
Precizati care caracteristica nu este corecta.
R: A
99. Tranzactii cu produse derivate pe piata valutara sunt:
a. optiuni pe valute;
b. futures pe valute;
c. forward direct;
d. swaps-uri valutare;
e. aranjamente sintetice.
Precizati tranzactia incorecta.
R: C
100. Reflectarea economisirii in bilant are urmatoarele caracteristici:
a. ca venit, se refera la devansarea platilor de catre incasari;

b. ca venit, se refera la modificarea in averea neta;
c. ca excedent de venit implica o reducere a pasivelor;
d. este egala cu diferenta dintre modificarea activelor si cea a pasivelor totale;
e. reprezinta o utilizare a fondurilor curente.
Precizati care dintre caracteristici est incorecta.
R: D
101. Consideram doua economii A si B , care produc si tranzactioneaza 5 produse comparabile din
punct de vedere al utilitatii si calitatii. Notam cu Pi, preturile produselor, unde i = 1,,5, iar
cu Tj, ponderile produselor in tranzactii, evident similare in cele doua tari, stiind ca
, in tabelul de mai jos fiind date valorile celor doua variabile in cele doua tari.
Tara Variabila U.M Produsul

A P dolari
T
B P euro
T %
Sa se determine cursul de schimb real, (c.r.), si sa se aleaga varianta corecta de raspuns de

mai jos.
a.
b.
c.
d.
e.
R: C
102. Fie cosul de produse reprezentetive, format din 5 produse, ale caror preturi (p) si ponderi in
cos (a) sunt prezentate in tabel:
Variabila U.M Produse

P Lei
a %
Sase detemine etalonul putere de cumparare al monedei nationale N, si sa se precizeze

varianta corecta de raspuns de mai jos.
a.
b.
c.
d.
e.
R: A
103. Sa se determine evolutia puterii de cumparare a monedei N, adica indicele puterii de cumparare,
in anul 2005 comparativ cu 2002, stiind ca evolutia preturilor, folosind indicele cu baza fixa,
a fost urmatoarea.
Datele sunt sintetizate in tabelul de mai jos:
2001
Ipr Fixa -Ipr(f)
a.
b.
c.
d.
e. %.
R: B
104. Diferenta dintre modelul tranzaciiilor si modelul de la Cambridge consta in:
a. forma;
b. numarul de variabile;
c. numarul de ecuatii;
d. natura variabilelor;
e. nu exista diferenta.
Alsegeti varianta corecta de raspuns de mai sus.
R: A
105. 133. Modelul IS-LM evidentiaza relatia dintre urmatoarele variabile:

a) masa monetara;
b) preturi;
c) PIB;
d) soldul financiar;
e) rata dobinzii;
f) volumul creditelor.
a. a, c, d;
b. b, c, e;
c. c, e, f;
d. a, c, e.
Precizati care variabile sunt adevarate si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
R: D
106. In ecuatia monetaristilor functia averii depinde de urmatoarele variabile:
a. venit permanent;
b. preturi;
c. preferinte;
d. randamente;
e. avere
Precizati care variabila de mai sus nu este corecta.
R: D
107. Interpretari statistice asupra cursului de schimb sunt urmatoarele:
a. teoria paritatii ratei dobanzii;

b. abordarea prin balonul speculativ;
c. abordarea prin balanta de plati;
d. teoria optiunilor de portofoliu;
e. abordarea prin masa monetara.
Precizati care varianta de raspuns nu este corecta.
R: B
108. Cresterea taxei scontului de catre Banca centrala are urmatoarele efecte conjuncturale:
a. reducerea volumului creditelor in economie;

b. excedent al balantei de plati;
c. cresterea ratelor dobinzii;
d. reducerea profiturilor;
e. cresterea lichiditatii in economie.
Precizati care varianta de raspuns nu este corecta.
R: E
109. Cea mai frecventa creanta utilizata, in tarile dezvoltate, pentru interventia Bancii centrale pe
piata monetara este:
a. certificatul de depozit;
b. biletul de trezorerie;
c. titlul de credit;
d. bonul de tezaur;
e. obligatiunea publica.
Precizati care varianta de raspuns de mai sus este corecta.
R: D
110. Canalul bilantier de transmitere a efectelor politicii monetere se realizeaza in urmatoarele

moduri:
a. valoarea actiunilor prin economisire;

b. trezoreria firmei;
c. valoarea activului net;
d. lichiditatea polulatiei;
e. modificarea neprevazuta a preturilor.
Precizati varianta de raspuns care nu este corecta.
R: A
111. Daca o banca detine depozite in valoare de 650 milioane lei, rezerve la Banca centrala de 80
milioane lei, iar rata rezervelor obligatorii trebuie sa fie de 11%, determinati excesul de
rezerve al bancii, si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos.
a.
b.
c.
d.
e.
R: C
112. Principalele axe ale Sistemului monetar promovat la Bretton Woods au fost:
a. marje de fluctuatie ale monedelor;

b. stabilirea de catre fiecare tara a valorii monedei sale in aur;
c. un sistem al cursurilor ajustabile;
d. constituie drepturile speciale de tragere(DST);
e. efectuarea de realinieri ale cursurilor.
Precizati varianta de raspuns incorecta.
R: D
113. Tratatul de la Maastricht prevedea urmatoarele faze pentru crearea UEM:
a. indeplinira criteriilor de convergenta de catre tarile componente;

b. crearea Institutului Monetar European;
c. introducerea monedei unice;
d. coordonarea politicilor economice,
e. crearea Bancii Centrale Europene,
Precizati care faza nu a fost prevazuta in acst tratat.

R: D
114. Precizati care dintre caracteristicile urmatoare nu apartin pietelor financiare globale:
a. omniprezenta;
b. convergenta;
c. stratificarea;
d. intensitatea;
e. velocitatea
R: B
115. Efecte principale ale globalizarii financiare asupra economiilor nationale sunt:
1. asupra gestionarii cursului de schimb;
2. asupra ratelor dobanzii;
3. institutionale;
4. asupra preturilor;
5. asupra politicilor economice;
6. structurale;
7. distributive.
a. a, c, d, f;
b. b, e, f;
c. a, c, e, f;
d. c, e, f;
e. b, c, e, f.
R: C
116. Sa se determine diferenta in masurarea evolutiei puterii de cumparare, prin indicele puterii de
cumparare, a monedei euro in anul 2005, utilizand comparative indicii preturilor de consum
si ai defltorului PIB, pe baza datelor din tabelul de mai jos:
Indicele preturilor de consum 99,9

PIB an in preturi curente (mld lei) 1925
a.
b.
c.
d.
e.
R: D
117. In anul 2001 pretul produsului X in Franta a fost de 125 euro si pretul aceluiasi produs in SUA
a fost de 180 dolari, in conditiile in care cursul valutar a fost de 1 euro=1 dolari. Indicele
preturilor de consum a fost in anul 2005 fata de 2001, de 1 in Franta si de 1,18 in SUA. Sa se
determine:
a) Paritatea puterii de cumparare a dolarului fata de euro in 2001;
b) Evolutia (indicele) paritatii puterii de cumparare a celor doua monede in perioada 2001-
2005.
Alegeti varianta corecta de raspuns dintre cele de mai jos:
a. 1,05;
b. 0,93;
c. 0,88;
d. 1,12;
e. ; 1,24.
R: B
118. Un importator englez importa din Germania marfuri, in conditiile in care valorile paritare ale
celor doua monede sunt:
1 lira = 10 grame aur ; 1 marca = 4,4 grame aur
Cheltuielile de transport, asigurare, etc. ale aurului reprezinta 3% din valoarea tranzactiei.
Sa se stabileasca optiunile importatorului (plata) si exportatorului (incasarea) pentru aur sau

valuta stiind ca:
o pe piata engleza cursul valutar este: 1 lira = 2,5 marci;
o pe piata germana cursul valutar este: 1 marca = 0,47 lire.
a. importator: valuta, exportator: aur;

b. exportator: aur, importator: aur;
c. importator: valuta, exportator: valuta;
d. exportator: valuta, importator: aur.
R: D
119. In conditiile flotarii libere a monedelor, la momentul initial, M0, intre tarile A si B se utilizeaza
urmatoarele cursuri:
1a = 3b ceea ce implica 1b = 0,33a
In momentul 1 cele doua tari realizeaza urmatoarele schimburi comerciale:
o tara A exporta in tara B marfuri in valoare de 2.400 b;
o tara B exporta in tara A marfuri in valoare de 600a.
Sa se determine care vor fi noile cursuri valutare pe pietele valutare ale tarilor A si B, si sa se
aleaga varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. piata A: 1b = 0,25a, piata B: 1a = 4 b;

b. piata A: 1b = 0,40a, piata B: 1a = 2,5 b;
c. piata A: 1b = 0,30a, piata B: 1a = 3,33 b;
d. piata A: 1b = 0,35a, piata B: 1a = 2,85b;
e. piata A: 1b = 0,27a, piata B: 1a = 3,7 b.
R: A
120.
Fie moneda cos H constituita din 4 monede, A, B, C, D.

In momentul initial, 0, al constituirii monedei cos, avem:
o participarea procentuala, P, a monedelor la cos:
PA = 25%; PB = 15%; PC = 40%; PD = 20%.
o raportul valoric, RV, intre monede in momentul M(0), raport stabilit pe baza
cursurilor valutare initiale, dar si a altor factori determinativi, sunt:
0 A = 0,9 B = 1,8 C = 2,4 D .
Sa se determine cursul monedei cos H in momentul 1, fata de moneda de referinta si fata de

moneda din cos, B, avand in vedere cursurile valutare ale monedelor constitutive, A, B, C, D fata de
moneda de referinta R
1 R = 2 A = 7 B = 14 C = 25 D.
a. 0,29;
b. ; 0,90;
c. ; 0,84;
d. 0,33;
e. ; 0,96.
R: B
121. La sfarsitul zilei intra in procesul de compensare 5 banci, (1 ), pe baza creantelor, C, si datoriilor,
D, reciproce, prezentate mai jos:
C(1) = 4(2), 6(3), 7(5);
C(2) = 3(1), 5(3), 4(4); 2(5);
C(3) = 8(2), 7(4), 5(5);
C(4) = 6(1), 3(2), 7(3), 4(5);
C(5) = 2(1), 6(2), 5(3).
Soldurile initiale,SIC, la casa de compensare au fost urmatoarele:
SIC(1) = 6, SIC(2) = 0, SIC(3) = 1, SIC(4) = 3, SIC(5) = 5.
Sa se determine soldurile finale ale compensarii, adica soldurile finale ale bancilor la casa de
compensare (SFC), si sa se aleaga varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. SFC = 4, 2, 5, 0, 8;
b. SFC = 3, 5, 2, 9, 3;
c. SFC = 0, 5, 4, 0, 12;
d. SFC = 3, 0, 0, 12, 0;
e. SFC = 5, 3, 12, 0, 5.
R: D
122. Pe ansamblul sistemului bancar se cunosc urmatoarele valori ale unor variabile monetare:
N = 25mld. lei; D = 225 mld.lei; ro = 15% ; RE = 5 mld.lei.
Sa se determine:
a) baza monetara;
b) multiplicatorul monetar, al bazei monetare;
c) masa monetara.
Legeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
a.
b. 4,125; 295,66;
c.
d. 65,70; 3,926; 250,28;
e. ; 3,926; 270,38.
R: C
123. Un german a exportat in SUA marfuri in valoare de 100.000 dolari, valorile paritare ale
monedelor celor doua tari au fost:
1 dolar = 15 grame aur, 1 marca = 7,5 grame aur.
Cheltuielile de transport ale aurului au reprezentat 4% din valoarea unitara a tranzactiei, deci
din cursul paritar.
Sa se stabileasca optiunile favorabile incasarii de valuta sau de aur ale exportatorului german,
stiind ca pe piata germana erau urmatoarele alternative de curs valutar: 1 dolar = 1,90 marci, 1
dolar = 1,95 marci, si sa se aleaga varianta corecta de rispuns de mai jos:
a. 192.000 marci si 195.000 marci;

b. 190.000 marci si 192.000 marci;
c. 195.000 marci si 200.000 marci;
d. 190.000 marci si 195.000 marci.
R: A
124. Fie tarile A si B, ale caror unitati monetare au urmatoarele valori paritare, VP:
VP(a) = 0,90 grame aur, VP(b) = 0,30 grame aur.
Tara A exporta in tara B marfuri in valoare, E(A), de 2.400 b.
Sa se determine care va trebui sa fie valoarea exportului tarii B in A, E(B), exprimat in moneda
tarii A, pentru echilibrarea relatiilor comerciale dintre cele doua tari, si sa se aleaga varianta corecta
de raspuns de mai jos:
a. 720 a;
b. 800 b;
c. 720 b,
d. 800 a.
R: D
125. Avem doua tari, A si B, ale caror unitati monetare au urmatoarele valori paritare:
VP(a) = 0,80 grame aur,
VP(b) = 0,20 grame aur.
Schimbul de marfuri dintre cele doua tari are urmatoarele valori :
Tara A exporta in tara B marfuri in valoare de 400.000 b.
Tara B exporta in tara A marfuri in valoare de 150.000 a.
Sa se dertermine modul de echilibrare a platilor in conditiile etalonului aur, si sa se aleaga

varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. Export A = Export B + aur;

b. Export A = Export B - aur ;
c. Export A = Export B;
d. Export B = Export a - aur.
R: B
126. In conditiile interventiei statului pentru mentinerea cursurilor paritare constante in relatiile
comerciale externe, tarile A si B prezinta urmatoarea situatie:
Cursurile valutare ale celor monede: 1a = 3b, 1b = 0,33a
Valoarea schimbului comercial : tara A livreaza marfuri in B , obtinand 5.000.000 b, iar tara B
livreaza marfuri in A, obtinand 1.550.000 a.
Determinati valoarea si sensul interventiei statului pe piata valutara din tara B pentru
mentinerea cursului valutar, si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. diminueaza cererea de moneda b cu 100.000 b;

b. majoreaza cererea de moneda a cu 100.000 a;
c. diminueaza oferta de moneda b cu 100.000 b;
d. majoreaza oferta de moneda a cu 100.000 a.
R: D
127. Relatiile comerciale dintre tarile A si B au evoluat astfel:
In momentul initial, 0:
o Tara A a exportat in tara B marfuri in valoare de : E(Ab) = 600.000 b;
o Tara B a exportat in tara A marfuri in valoare de : E(Ba) = 200.000 a.
In momentul 1:
o Tara A isi diminueaza valoarea exportului in tara B, fata de momentul 0,
cu 25.000 b;
o Tara B isi majoreaza valoarea exportului catre tara A cu 15.000 a.
Determinati cursurile valutare ale celor doua monede, in momentul 1, ca efect al modificarilor
in valoarea schimburilor comerciale dintre cele doua tari, si alegeti varianta corecta de raspuns de
mai jos:
a. 1a = 2, 88 b, ceea ce implica, 1b = 0,37 a,

b. 1a = 3,12 b, ceea ce implica, 1b = 0,32 a ;
c. 1a = 2,75 b, ceea ce implica, 1b = 0,36 a ;
d. 1a = 2,67 b, ceea ce implica, 1b = 0,37 a.
R: D
128. Un german detine 50.000 euro si doreste sa-i investeasca in active britanice, exprimate in lire
sterline, cu o rata anuala a dobanzii de 8%, in timp ce rata dobanzii la activele exprimate in
euro este de 6,5%.
Sa se determine rezultatul investitiei in active americane, comparativ cu investitia in active

europene, dup 1 an, stiind ca in momentul realizarii investitiei cursul euro exprimat in lire sterline pe
piata britanica a fost 1 euro = 0,60 lire sterline, iar dupa 1 an a fost de 1 euro = 0, 64 lire sterline.
a. cistig de 1.850 euro ;

b. pierdere de 3515 euro ;
c. pierdere de 2.625 euro ;
d. castig de 2.150 euro.
R: C
129. Utilizand rata reala a dobanzii, determinati, pe baza datelor din tabelul de mai jos, ordinea
de favorabilitate a tarilor pentru plasamentele unei sume, neluand in considerare
cursurile valutare, si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
Tara Rata nominala a dobanzii (%) Rata inflatiei (%)
A
B
C
a. A, C, B;
b. B, C, A;
c. C, A, B;
d. B, A, C.
R: C
130. O banca acorda un credit de 150.000 lei pe un interval de 5 ani si 270 de zile, la o rata anuala
a dobanzii de 7%. Determinti valoarea dobanzii aferenta creditului acordat, platita pana la
scadenta, in conditiile dobanzii compuse, si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. 65.575 lei;
b. 69.715 lei;
c. 70.820 lei;
d. 68.325 lei.
R: B
131. La inceputul anului 2004 Vasilica depune la banca, intr-un depozit la termen suma de 50.000
lei pentru o perioada de 5 ani, rata anuala a dobanzii fiind de 6%. Determinati care vor fi
sumele disponibile in cont la scadenta, peste 5 ani, daca rata dobinzii se aplica anual, A, sau
trimestrial, T, prin capitalizarea dobanzii, si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. A = 66.910 lei; T = 68.550 lei.

b. A = 65.820 lei; T = 68.550 lei.
c. A = 66.910 lei; T = 67.340 lei.
d. A = 66.910 lei; T = 67.860 lei.
R: C
132. In evolutia istorica tendinta definitorie a monedei este de :
a. bancarizare;
b. dematerializare;
c. informatizare;
d. dezaurizare;
e. devalorizare
Alegeti varianta corectade raspuns dintre cele enumerate mai sus.
R: B
133. Moneda scripturala are urmatoarele caracteristici:
a. circulatia acesteia se realizeza prin viramente;

b. se poate transfera prin cecuri;
c. este emisa de catre banca centrala;
d. este moneda de cont.
Precizati care dintre variantele enumerate nu este corecta.
R: C
134. Despre moneda bancara se poate afirma urmatoarele:
a. este o moneda fictiva;

b. este un semn arbitrar;
c. constituie un etalon metric;
d. are un curs fortat;
e. poate fi o moneda cos.
Alegeti varianta incorecta de raspuns dintre cele enumerate mai sus.
R: C
135. 168. Circuitul marfar al monedei are urmatoarele caracteristici:
a. este asociat actelor de vanzare cumparare;

b. are la origine o creatie monetara;
c. prin rambursarea datoriilor se distuge moneda;
d. asigura conjuctia dintre economisire si investitie.
Precizati care dintre variantele enumerate nu este adevarata.
R: D
136. Elementele definitionale ale sistemului monetar sunt:
a. relatiile de dependenta fata de economia reala;

b. instrumentele si tehnicile de plata;
c. institutiile si modalitatile;
d. ansamblul de norme;
Precizati care dintre caracteristicile enumerate nu este adevarata.
R: A
137. Componentele sistemului monetar trebuie sa asigure realizarea urmatoarelor obiective:
a. baza monetara a sistemului;

b. dimensiomarea cantitatii de moneda;
c. stabilitatea monetara;
d. emisiunea si circulatia monedei;
e. creatia monetara.
Precizati care dintre elementele enumerate nu reprezinta un obiectiv.
R: D
138. Referitor la punctele aurului se pot face urmatoarele afirmatii:
a. reprezenta mecanismul extern de reglare a circulatiei monetare;

b. importatorul lua in considerare punctul inferior al aurului, de iesire;
c. alegerea exportatorului se baza pe venitul maxim;
d. platile intre agentii economici utilizau aurul si devizele;
e. cele doua puncte reprezentau limitele de fluctuatie a cursurilor valutare.
Precizati care dintre afirmatiile de mai sus este falsa.
R: B
139. Mecanismul de emisiune a monedei scripturale se caracterizeza prin:
a. se circumscrie procesului de creatie prin credite bancare;

b. este corelat cu soldurile debitoare ale bancilor la Banca centrala;
c. se bazeaza pe moneda centrala;
d. este o concretizare a principiului generarii reciproce a creditelor si depozitelor;
e. se circumscrie principiului multiplicatorului.
Alegeti dintre variantele de mai sus varianta care nu este adevarata.
R: B
140. Pentru a fi acceptata de catre toti moneda trebuie sa se bazeze primordial pe:
a. stabilitate;
b. autoritate;
c. incredere;
d. transferabilitate
Alegeti varianta corecta de raspuns dintre cele enumerate mai sus.
R: C
141. Lichiditatea unui activ se caracterizeza prin gradul de certitudine al detinatorului de a obtine, in
orice moment, o suma de moneda cel putin egala cu .............a acestuia.
Precizati care dintre variantele de mai jos este corespunzatoare spatiului punctat.
a. valoarea de piata;
b. valoarea nominala;
c. valoarea intrinseca;
d. valoarea de transfer;
e. valoarea reala.
R: B
142. In functia de forma de existenta moneda se clasifica astfel:
a. moneda scripturala;
b. moneda de hartie;
c. moneda financiara;
d. moneda metalica.
Precizati care dintre variantele de mai sus nu este adevarata.
R: C
143. Dupa capacitatea liberatorie monedele pot fi grupate astfel:
a. moneda facultativa;
b. moneda legala;
c. moneda fractionara;
d. moneda fiduciara.
R: D
144. Valoarea paritara are in urmatoarele caracteristici:
a. reprezinta cantitatea de etalon monetar;

b. este definita prin lege;
c. este un element al unitatii monetare;
d. serveste la stabilirea paritatii;
e. exprima valorile reale ale monedelor.
Precizati care dintre variantele enumerate este falsa.
R: E
145. Forme ale paritatii monetare sunt:
a. paritatea DST;
b. paritatea aur;
c. paritatea valutara;
d. paritatea putere de cumparare,
R: D
146. Referitor la valoarea unei monede, etalonata prin putere de cumparare, se pot face urmatoarele
afirmatii:
a. este o abstractie sinergica;

b. decurge din nivelul preturilor;
c. se poate determina in functie de un cos de produse;
d. este utilizata pentru stabilirea cursului de schimb reale;
e. cursul real se fundamenteaza pe teoria cursurilor flexibile.
R: E
147. Moneda de hartie in perioada sistemelor monetare aur avea urmatoarele caracteristici:
a. legatura cu metalul monetar era intrinseca;

b. convertbilitatea se facea la valoarea paritara;
c. reprezenta un activ in bilantul bancii;
d. covertibilitatea era libera;
e. convertibilitatea se facea la valoarea nominala.
Alegeti, dintre caracteristicile enumerate, caracteristica falsa.
R: C
148. Din punct de vedere al convertibilitatii, monedele pot fi:
a. neconvertibile;
b. convertbile intern;
c. convertibile;
d. liber convertibile.
Alegeti varianta falsa, dintre cele enumerate mai sus.
R: B
149. Potrivit statutului FMI, pentru a fi converibila, o moneda trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
a. echilibrul balantei de plati;

b. existenta unor rezerve de lichiditate internationala;
c. stabilirea unui curs real, fundamentat economic;
d. un nivel redus al deficitului bugetar;
e. flexibilitatea sistemelor economice.
Precizati care dintre conditiile enumerate nu este adevarata.
R: D
150. Regimuri de curs de schimb sunt:
a. legat;
b. programat,
c. plafonat;
d. fix;
e. monitorizat
Alegeti varianta incorecta, dintre variantele enumerate mai sus.

R: C
151. Referitor la agregatul monetar se pot face urmatoarele afirmatii:
a. este o masura a cantitatii de moneda;

b. se pot constitui in indicatori monetari;
c. pot reprezenta obiective ale politicii monetare;
d. agregatul de baza este baza monetara;
e. moneda primara face parte din agregatul baza monetara.
R: E
152. Conform standardelor FMI agregatul monetar M2 cuprinde urmatoarele componente:
a. numerarul in circulatie;
b. depozite la vedere ale statului;
c. rezervele bancilor la Banca centrala;
d. cecurile bancare;
e. depozitele in valuta ale rezidentilor.
Precizati care dintre componentele enumerate nu este corect inclus in M2.
R: B
153. In cadrul functiei Bancii centrale de banca a bancilor, se regasesc urmatoarele activitati:
a. compensari si viramente interbancare;

b. interventii pe piata monetarta;
c. administrare a datoriei publice;
d. refinantarea bancilor.
Alegeti varianta falsa dintre cele enumerate.
R: C
154. Ca forma a interventiei directe a autoritatii monetare in desfasurarea activitatii bancilor,

reglementarea bancara isi are originea:
a. dupa Conferinta de la Bretton Woods;

b. dupa demonetizarea aurului;
c. in timpul crizei din 1929-1933;
d. dupa eliminarea dolarului ca etalon, in 1971;
e. dupa Acordul de la Washington, de realizare a sarpelui monetar.
Alegeti varianta corecta de raspuns dintre cele enumerate mai sus.
R: C
155. Reglementerea bancara a capatat forme specifice, in diverse tari, precum:
a. coeficientul de retinere;
b. plafonarea creditelor;
c. plafonul efectelor publice;
d. normarea lichiditatii bancare.

R: D
156. Principalele obiective urmarite prin supravegherea bancara, sunt:
a. asigurarea unor rate stimulative ale ale dobanzii;

b. mentinerea increderii publicului in sistemul bancar;
c. respectarea legilor si reglementarilor bancare;
d. protejarea fondurilor deponentilor;
e. dezvoltarea unui sistem bancar viabil si stabil.
Precizati care dintre variantele de mai sus este falsa.
R: A
157. Scrisoarea de garantie bancara are urmatoarele caracteristici:
a. este o tehnica de plata prin virament;

b. valoarea garantiei este variabila;
c. o forma de garantie este cautiunea;
d. este un instrument de garantare;
e. reprezinta o obligatie irevocabila de plata.
Precizati care dintre caracteristicile enumerate nu este adevarata.
R: B
158. Intre trata si bilet la ordin exista urmatoarele asemanari referitoare la:
a. numarul de participanti;
b. participantul care semneaza instrumentul de plata;
c. obligatia poate fi asumata printr-un mandatar;
d. transferul anticipat al valorilor;
e. posibilitatea tragerii pentru un tert.
Precizati care dintre variantele prezentate este adevarata.
R: D
159. Caracteristici ale cardului sunt:
a. permite obtinerea de lichiditati de la banca emitenta;

b. este un instrument de plata fara numerar;
c. presupune trei participanti;
d. in functie de sursa de acoperire pot fi carduri emise de banci;
e. este utilizat in relatie cu comerciantii care au acceptat cardul.
R: D
160. Abordarea agregatelor monetare ca obiective cantitative ale politicii monetare vizeza
urmatoarele aspecte:
a. lichiditatea;
b. indicatorii monetari;
c. diversificarea agregatelor;
d. structura agregatelor.
Precizati care dintre aspectele enumerate este fals.
R: C
161. In cadrul agregatelor finantarii si indatorarii pot fi delimitate urmatoarele tipuri de agregate:
a. agregate ale indatorarii publice;

b. agregate ale masei monetare;
c. agregate ale creditului global;
d. agregate ale datoriei interne totale;
e. agregate ale creditului intern net.
Precizati care dintre agregatele enumerate este fals.
R: A
162. Operational, instrumentele politicii monetare se structureaza astfel:
a. instrumente cu actiune asupra monedei centrale;

b. instrumente de control al riscurilor bancare;
c. instrumente de control al operatiunilor cu strainatatea;
d. instrumente care afecteaza direct activele si pasivele bancilor.
Alegeti, dintre variantele de mai sus, varianta falsa.
R: B
1. Normele prudentiale reglementeaza
a. corelatiile dintre bilant si contul de rezultate;
b. capacitatea de finantare;
c. structura bilantiera
d. raportul dintre riscuri si ratele dobanzii.
2. Obiectivul politicii monetare, preferat de catre teoria monetarista, il reprezinta . . . .

a. rata dobanzii;
b. cantitatea de moneda;
c. volumul creditului;
d. rezervele minime obligatorii.
3. Banca centrala creeaza moneda centrala prin urmatoarele operatiuni:
a. refinantarea institutiilor financiare;
b. cesiunea sau recuperarea titlurilor;
c. emisiunea monetara;
d. comercializarea de aur si de devize.
Alegeti varianta incorecta de raspuns.
4. Teorii clasice asupra monedei sunt:
a. teoria banilor ca instrument al schimbului;
b. teoria cererii de bani;
c. teoria metalista a banilor;
d. teoria nominalista a banilor.
Alegeti varianta incorecta de raspuns
5. Care dintre urmatoarele functii ale Bancii centrale este prioritara pentru diminuarea
falimentelor bancare:
a. politica monetara;
b. prudentiala
c. banca a bancilor;
d. centru valutar;
e. banca a statului.
6. Referitor la punctele aurului se pot face urmatoarele afirmatii:
a. reprezenta mecanismul extern de reglare a circulatiei monetare;
b. importatorul lua in considerare punctul inferior al aurului, de iesire;
c. alegerea exportatorului se baza pe venitul maxim;
d. platile intre agentii economici utilizau aurul si devizele;
e. cele doua puncte reprezentau limitele de fluctuatie a cursurilor valutare.
7. Multiplicatorul monetar se determina in functie de urmatoarele variabile monetare:
a. depozite;
b. rezerve obligatorii;
c. excedentul de rezerve;
d. credite interbancare,
e. numerarul
Precizati care este variabila incorecta.
8. Tranzactii cu produse derivate pe piata valutara sunt:
a. optiuni pe valute;
b. futures pe valute;
c. forward direct;
d. swaps-uri valutare;
e. aranjamente sintetice.
Precizati tranzactia incorecta
9. In evolutia istorica tendinta definitorie a monedei este de :
a. bancarizare;
b. dematerializare;
c. informatizare;
d. dezaurizare;
e. devalorizare
10. Despre moneda bancara se poate afirma urmatoarele:
a. este o moneda fictiva;
b. este un semn arbitrar;
c. constituie un etalon metric;
d. are un curs fortat;
e. poate fi o moneda cos.
11. Pentru a fi acceptata de catre toti moneda trebuie sa se bazeze primordial pe:
a. stabilitate;
b. autoritate;
c. incredere;
d. transferabilitate.
e. divizibilitate
12. Operatii ale bancii sunt urmatoarele:
a. capitalizarea fondurilor;
b. finantarea imprumuturilor;
c. constituirea depozitelor;
d. transformarea activelor;
e. plasarea resurselor.
Precizati care dintre operatiile enumerate constituie operatia de baza a bancii.
13. Factoringul reprezinta :
a. metoda de finantare a agentilor economici pentru procurarea de factori de productie;
b. tehnica de creditare pe baza garantarii unei firme de catre o alta firma sau grup de firme, numite
factor de acoperire a riscului
c. metoda de finantare a efectelor comerciale de primit, prin vanzarea de catre firma a

creantelor unei firme specializaten numita factor;
d. tehnica de acoperire a datoriilor firmelor prin finantarea factorilor de risc asociati acestora de catre
banca;
e. instrument de externalizare a riscurilor si creantelor neacoperite.
14. Caracteristici ale ipotecii sunt urmatoarele:

a. este un drept accesoriu;
b. este o garantie ;
c. este recuperabila ;
d. este indivizibila.
Indicati care dintre variantele de raspuns de mai sus nu este adevarata.
15. Dupa destinatia creditului se disting urmatoarele categorii.
a. credit neproductiv;
b. credit ipotecar;
c. credit amortizabil;
d. credit comercial;
e. creditul de acoperire.
16. Principalele categorii de riscuri cu care se confrunta piata monetara sunt:
a. riscul de lichiditate;
b. riscul de reglementare;
c. riscul de neplata;
d. riscul de rata a dobanzii;
e. riscul de de indatorare.
17. Principalele axe ale Sistemului monetar promovat la Bretton Woods au fost:
a. marje de fluctuatie ale monedelor;

b. stabilirea de catre fiecare tara a valorii monedei sale in aur;
c. un sistem al cursurilor ajustabile;
d. constituirea drepturile speciale de tragere(DST);
e. efectuarea de realinieri ale cursurilor.
Precizati varianta de raspuns incorecta
18. Moneda scripturala are urmatoarele caracteristici:
a. circulatia acesteia se realizeza prin viramente;
b. se poate transfera prin cecuri;
c. este emisa de catre banca centrala;
d. este moneda de cont.
Precizati care dintre variantele enumerate nu este corecta.
19. Contractul futures reprezinta:
a. fixarea ratei dobanzii, in avans, pentru o perioada determinata, independent de suma imprumutata
;
b. convertirea imprumuturilor cu dobanda flotanta in viitor in imprumuturi cu dobanda fixa;
c. posibilitatea de a cumpara sau vinde un activ, la un pret determinat, intr-o perioada specificata de
timp;
d. vanzarea si cumpararea ferma de active cu livrarea la o data ulterioara;
e. conversia viitoare a pretului unui titlu de valoare.
20. Riscul de ilichiditate are urmatoarele caracteristici:
a. semnifica incapacitate bancii de a-si reconstitui pasivele;
b. banca nu-si poate efectua plaile curente;
c. banca inregistreza pierderi rapide;
d. afecteaza direct capitalul bancii;
e. banca se protejeaza prin armonizarea scadentelor activelor si pasivelor.

Precizati care dintre caracteristicile enumerate nu este corecta.
21. In functie de performantele clientilor si de natura serviciilor datoriei acestora, creditele

se clasifica in urmatoarele categorii:
1) Credite recuperabile;
2) Credite garantate;
3) Credite in observatie;
4) Credite pierdute;
5. Credite profitabile;
6) Credite indoielnice.
a. 1+3+5
b. 2+4+5
c. 1+2+6
d. 3+4+6
e. 2+5+6
22. Imprumutul public prezinta urmatoarele caracteristici:
1) este pe termen mediu si lung ;
2) are un caracter contractual ;
3) presupune o contraprestatie
4) este convertibil ;
5) este rambursabil
6) are destinatie speciala .
a. 1+3+5
b. 2+3+5
c. 1+2+6
d. 2+5+6
e. 1+2+5
23. Printre functiile principale ale bancii sunt:
1) Ofera servicii financiare;
2) Gestioneaza mijloacele de plata;
3)Conecteaza fluxurile bancare;
4) Acopera riscurile financiare;
5) Asigura lichiditatile in economie;
6) Realizeaza operatiuni cu titluri.
a. 1+4+6
b. 1+2+6
c. 2+3+4
d. 3+5+6
e. 1+2+3
24. Elementele definitorii ale unitatilor monetare sunt:
1) etalonul monetar;
2) paritatea monetara
3) puterea de cumparare;
4) legalitatea;
5) valoarea paritara
a. 1+5
b. 2+5
c. 1+3
d. 2+4
e. 1+4
25. Caracteristici ale activelor financiare sunt:
1) disponibilitatea;
2) convertibilitatea;
3) lichiditatea
4) acceptabilitatea;
5) scadenta;
6) trasferabilitatea;
7) reversibilitatea;
8) divizibilitatea
9) volatilitatea
a. 1+2+4+5+6
b. 1+3+6+7+8
c. 2+3+5+7+8
d. 1+4+7+8+9
e. 3+6+7+8+9
26. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt :
1) ratele dobanzii ;
2) taxa scontului ;
3) rezervele minime obligatorie
4) cantitatea de moneda ;
5) operatiuni pe piata ;
6) cursul de schimb
a. 1+4+5
b. 1+3+6
c. 2+3+5
d. 2+4+6
e. 3+4+5
27. Din punct de vedere al maturitatii titlurilor, pietele financiare sunt urmatoarele
1) primare ;
2) de capital ;
3) monetare
4) necotate ;
5) derivate .
a. 1+5
b. 2+4
c. 2+3
d. 3+5
e. 1+4
28. Daca o banca detine depozite in valoare de 650 milioane lei, rezerve la Banca centrala
de 80 milioane lei, iar rata rezervelor obligatorii trebuie sa fie de 11%, determinati excesul
de rezerve al bancii, si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos.
a. 9
b. 10,5
c. 11,5
d. 7,5
e. 8,5
29. Instrumente de plata sunt:
1) Cambia;
2) Numerarul;
3) Ordinul de plata;
4) Cecul;
5) Incassoul;
6) Compensarea
a. 2+3+6
b. 1+3+4
c. 2+5+6
d. 1+4+6
e. 3+4+6
30. Principii de creditare sunt:
1) Planificarea creditelor;
2) Respectarea destinatiei creditului;
3) Optimizarea portofoliului;
4) Garantarea creditelor;
5) Analiza si evaluarea solicitantului de credit;
6) Rambursarea creditelor la scadenta.
a. 2+3+5+6
b. 1+2+4+6
c. 1+2+3+4
d. 2+3+4+6
e. 3+4+5+6
31. Agregatele monetare se delimiteaza, dupa caracteristicile comune, in trei grupe :
1) moneda primara
2) moneda mijloc de plata ;
3) moneda bancara ;
4) moneda fiduciara ;
5) moneda mijloc de detinere a averii
a. 1+3+4
b. 1+2+5
c. 3+4+5
d. 1+4+5
e. 2+3+4
32. Precizati care dintre instrumentele de mai jos sunt instrumente cu cupon
tranzactionate pe piata monetara:
1) certificate de depozit;
2) bilete la ordin;
3) depozite;
4) accepte bancare;
5) aranjamente de rascumparare
a. 1+2+4
b. 2+4+5
c. 1+3+5
d. 3+4+5
e. 1+2+5
33. Banca comerciala realizeaza urmatoarele operatiuni active:
a. Operatiuni cu titluri;
b. Operatiuni extrabilantiere
c. Operatiuni cu aur si devize
d. Operatiuni de trezorerie;
e. Operatiuni de creditare
Indicati care dintre variantele de raspuns de mai sus nu este adevarata
34. Masurarea riscului individual al firmei se realizeaza prin urmatoarele tehnici:
1) analiza arbitrajului riscurilor;
2) analiza scenariilor;
3) analiza coeficientilor contabili;
4) analiza actualizarii riscului;
5) analiza de sensibilitate
a. 1+4
b. 2+5
c. 4+5
d. 1+3
e) 2+5
35. Se considera urmatoarele variabile financiare ale unei firme:
1) capital propriu;
2) datorii totale ;
3) active totale ;
4) active financiare ;
5) pasive exigibile
Determinarea levierului financiar se face ca raport al urmatoarelor variabile
a. 2 si 1
b. 4 si 1
c. 2 si 4
d. 5 si 3
e. 1 si 3
36. Caile principale prin care banca minimizeaza riscul de credit sunt:
a. evaluarea imprumutului;
b. limitarea creditului;
c. armonizarea scadentelor;
d. asigurarea colateralului;
e. diversificarea.
Precizati care dintre caile enumerate nu este corecta.
37. Canalul bilantier de transmitere a efectelor politicii monetere se realizeaza in

urmatoarele moduri:
a. valoarea actiunilor prin economisire;
b. trezoreria firmei;
c. valoarea activului net;
d. lichiditatea polulatiei;
e. modificarea neprevazuta a preturilor.
Precizati varianta de raspuns care nu este corecta.
38. Agregatele monetare delimitate in Sistemul conturilor nationale sunt:
1) al datoriei;
2) al valorilor mobiliare;
3) al monedei centrale
4) al lichiditatii;
5) al valutei;
6) al rezervelor
7) al creditului
a. 1+4+6+7
b. 2+3+4+6
c. 1+3+4+5
d. 2+3+6+7
e. 2+4+6+7
39. Un nou mijloc de folosire electronica a conturilor operabile prin cecuri pentru a efectua
plati prin Internet,a determinat rezidentii din Germania sa transfere 200 miliarde de euro
din numerar in aceste conturi. Aceasta va avea efect asupra:
a. bazei monetare;
b. masei monetare M1;

c. bazei monetare si masei monetare M1;
d. masei monetare M2;
e. masei monetare M1 si M2.
40. Precizati care dintre urmatoarele riscuri afecteza direct pozitia monetara a unei banci:
a. riscul de credit;
b. riscul de lichiditate;
c. riscul de reglementare;
d. riscul de piata;
e. riscul de capital
41. Mecanismul de emisiune a monedei scripturale se caracterizeza prin:
a. se circumscrie procesului de creatie prin credite bancare;
b. este corelat cu soldurile debitoare ale bancilor la Banca centrala;
c. se bazeaza pe moneda centrala;
d. este o concretizare a principiului generarii reciproce a creditelor si depozitelor;
e. se circumscrie principiului multiplicatorului.
Alegeti dintre variantele de mai sus varianta care nu este adevarata.
42. Administrarea imprumuturilor utilizeza urmatoarele alternative pentru limitarea

riscului de portofoliu:
a. limitarea dimensiunii creditelor;
b. restrictionarea creditului pe ramuri, categorii de imprumutati;
c. utilizarea creditelor participative;
d. securizarea creditelor;
e. diversificarea participarilor la imprumuturi.
Precizati care dintre alternative nu este adevarata
43. Derivativul are urmatoarele caracteristici:
a. se comercializeza pe piete necotate;
b. reprezinta un contract intre doua parti;
c. confera un drept asupra unui activ fundamental;
d. este un angajament in afara bilantului;
e. vizeaza un moment de timp viitor.
Precizati care dintre caracteristicile enumerate nu apartine derivativului.
44. Componentele definitorii ale managementului financiar al bancii sunt:
a. managementul creditului;
b. managementul activelor;
c. managementul lichiditatii;
d. managementul adecvarii capitalului;
e. managementul pasivelor.
Alegeti varianta falsa de raspuns de mai sus.

45. Riscuri asociate finantarii internationale sunt:
a. riscul de lichiditate
b. riscul de scadenta
c. riscul financiar
d. riscul de trasfer .
46. In termeni relativi randamentul unei investitii de capital se exprima in functie de

urmatoarele elemente
a. incasarile din perioada de existenta a investitiei
b. valoarea initiala a investitiei de capital;
c. valoare actualizata a investitiei de capital;
d. valoarea finala a investitiei de capital.
Indicati care dintre variantele de mai sus nu este adevarata.
47. Conceptul preferintei pentru lichiditate, introdus de catre Keynes, evidentiaza

urmatoarele mobiluri (motive) ale subiectilor economici pentru detinerea de moneda
1) al tranzactiilor;
2) al speculatiei;
3) al precautiei
4) al castigului;
5) al reputatiei;
6) al veniturilor;
7) al investitiilor.
Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos
a. 2+4+5+7
b. 1+3+4+6
c. 1+2+3+6
d. 3+4+5+6
e. 2+4+6+7
48. Se dau urmatoarele variabile monetare: numerarul in circulatie = 3600 u.m., depozite
la vedere = 7400 u.m., numerarul in casieriile bancilor 400 u.m., depozite ale bancilor la
banca centrala = 1600 u.m., cvasimoneda = 16800 u.m., depozite la vedere = 7400 u.m.,
economiile populatiei = 9200 u.m.. Sa se determine multiplicatorul bazei monetare si sa
se aleaga varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. 2,53;
b. 2,43;
c. 4,64;
d. 4,96;
e. 3,55.
49. Elemente constitutive ale sistemului de plati sunt:
a. Institutiile;
b. Transferurile;
c. Modalitatile;
d. Circuitele;
e. Tehnicile.
50. In tranzactiile valutare sunt utilizate urmatoarele categorii de instrumente:
a. la vedere(spot);
b. anticipate(forward directe);
c. derivative;
d. de schimb(swap).

51. Precizati care dintre urmatoarele categorii de variabile monetare pot fi controlate
direct de catre Banca centrala:
a. rata scontului;
b. lichiditatea sistemului bancar;
c. cursurile valutare;
d. ratele dobanzii;
e. moneda scripturala.
52. Diferentele dintre creditele bancare si plasamentele financiare constau in urmatoarele:
a. modul de intermediere;
b. formarea ratei dobanzii;
c. transformarea scadentelor;
d. gradul de lichiditate;
e. gestiunea riscurilor.
Precizati care din variantele de raspuns nu e corecta.
53. Un dealer de autoturisme vinde unui client un autoturism, a carei valoare este de 8000
euro, printr-un credit comercial pe 3 ani, cu o rata anuala a dobanzii de 15%. Sa se
determine dobanda totala platita de client pentru creditul comercial obtinut.
a. 1.934,35 euro;
b. 1.915.65 euro;
c. 1.966,78 euro;
d. 1.983,52 euro;
e. 1.974,33 euro.
54. O firma produce ciment, in urmatoarele conditii:
- riscul asociat portofoliului (beta- b) = 1,30;
- rata rentabilitatii titlului lipsit de risc = 8%;
- rate rentabilitatii portofoliului = 12%.
Firma doreste sa-si diversifice activitatea, investind in productia de var, care are un coeficient beta
(b) de 1,5, astfel incat productia de var sa detina 30% din productia totala. Determinati rata
rentabilitatii necesara productiei de var- RRN(V). Indicati care dintre variantele de raspuns de mai
jos este adevarata:
a. 12%
b. 19%;
c. 16%;
d. 14%;
e. 15%
55. O persoana fizica doreste sa cumpere o casa, in valoare de 55.ooo euro, contractand
un credit ipotecar pentru 70% din valoarea imobilului, pentru o perioada de 7 ani, creditul
urmand sa fie achitat prin plati anuale(anuitati) egale, fiecare plata efectuandu se la
sfarsitul anului, dobanda perceputa de catre banca fiind de 9% din valoarea creditului
ramas nerambursat. Sa se determine dobanda totala platita de catre client(costul
creditului).
a. 15.167 euro;
b. 17.246 euro;
c. 14.548 euro;
d. 16. 323 euro;
e. 15.875 euro.
56. In anul 2000 pretul produsului x in Germania a fost de 200 marci si acelasi produs in
SUA avea un pret de 120 dolari, in conditiile in care cursul valutar a fost de 1 dolar = 1,9
marci. Sa se determine paritatea puterii de cumparare a marcii comparativ cu dolarul,
exprimata procentual. Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. 83%;
b. 87,7%;
c. 99,4%;
d. 114 %;.
e. 102,3%
57. Intr-o perioada data viteza de circulatie a monedei a inregistrat o crestere de la 2,85
la 3,10 rotatii, in conditiile in care PIB a crescut, in aceiasi perioada, cu 25%. Cunoscand
ca PIB initial a fost de 50.000 mld. u.m, sa se determine rata de crestere a masei monetare,
in aceasta perioada, exprimata procentual. Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. 16,1%;
b. 12,2%;
c. 13,5%;
d. 14,9%;
e. 14,2%.
58. Se dau urmatoarele valori ale unor variabile monetare: numerarul in circulatie = 20
mld. lei; depozite =350 mld. lei; rata rezervelor minime obligatorii = 14%; excesul de
rezerve al bancilor 10 mld. lei. Determinati masa monetara din sistem si alegeti varianta
corecta de raspuns de mai jos:
a. 1369 mld. lei;
b. 378 mld lei;
c. 345 mld lei;
d. 353 mld. lei.

59. In sistemul bancar se inregistreaza cresterea depozitelor, prin inprumuturi externe, in
valoare de 400 mld. lei. In conditiile in care rata rezervelor minime obligatorii este de
15%, sa se determine nivelul maxim de crestere a creditelor care se va realiza in sistem.
Alegeti varianta coretca de raspuns de mai jos:
a. 2195 mld lei;
b. 2266 mld lei;
c. 2455 mld lei;
d. 2326 mld lei.
[1/(0.15) -1 ] * 400 =2266 am picat pe rezultat da nu ma intrebati cum poate ii formula
60. In anul 2003 rata inflatiei a fost de 22%, iar rata nominala a dobanzii a fost de 16%.
Determinati care a fost valoarea reala a sumei rambursate la sfarsitul anului, pentru un
imprumut de 3 mld lei, angajat la inceputul anului. Alegeti varianta corecta de raspuns de
mai jos:
a. 3095 mil lei
b. 3127 mil lei;
c. 2852 mil lei;
d. 2916 mil lei;
e. 3165 mil. lei.
61. Banca centrala vinde 50.000 bonuri de tezaur cu valoarea nominala a titlului de 40.000
lei si scadenta peste 90 de zile, pretul de vanzare a titlului fiind de 38.000 lei.
Sa se determine taxa scontului suportata de catre debitor, anul avand 360 de zile.
a. 19,76%;
b. 21,06%;
c. 20,28%;
d. 21,55%.
62. Tarile A, B, C, D constituie o moneda comuna (cos), in conditiile in care situatiile
monetare ale acestor tari se caaracterizau astfel:
Tara Rata dobanzii active(%) Ponderea in cos a monedelor(%) Rata inflatiei(%)
A 6 20 5
B 4 30 5
C 9 15 7
D 11 35 10
Sa se determine rata nominala a dobanzii la moneda cos si nivelul ratei reale a dobanzii in
tara in care imprumuturile sunt cele mai avantajoase pentru banci.
a. 6,5%, 2,05%;
b. 7,6%, 1,87%;
c. 5,3%, 1,75%;
d. 8,2%, 1,94%
e. 8.5%, 1,78%.
63. La sfarsitul unui an o economie prezinta urmatoarele variabile monetare: depozite la
vedere = 7400, baza monetara = 5600, economiile populatiei = 9200, numerarul in
circulatie = 3600, cvasimoneda = 16800, depozitele bancilor la banca centrala = 1600. Sa
se determine gradul de lichiditate primara a economiei. Alegeti varianta corecta de
raspuns de mai jos :
a. 39,5%;
b. 21,4%;
c. 12,9%;
d. 9,5%;
e. 18,6%.
64. Sa se determine evolutia puterii de cumparare a monedei N, adica indicele puterii de
cumparare, in anul 2005 comparativ cu 2002, stiind ca evolutia preturilor, folosind indicele
cu baza fixa, a fost urmatoarea. Datele sunt sintetizate in tabelul de mai jos:
2001 2002 2003 2004 2005
Ipr Fixa -Ipr(f) 100 110 124 120 135 144
a. 91,8%;
b. 86,1%;
c. 78,6%;
d. 90,4%.
65. Fie cosul de produse reprezentetive, format din 5 produse, ale caror preturi (p) si
ponderi in cos (a) sunt prezentate in tabel:
Variabila U.M. Produse
P Lei 20 45 35 55 10
a % 25 10 20 15 30
Sa se detemine etalonul putere de cumparare al monedei nationale N, si sa se precizeze
varianta corecta de raspuns de mai jos.
a. 3,6;
b. 3,2;
c. 2,8;
d. 4,3;
e. 4,4.
66. Pe ansamblul sistemului bancar se cunosc urmatoarele valori ale unor variabile
monetare:
N = 25mld. lei; D = 225 mld.lei; ro = 15% ; RE = 5 mld.lei.
Sa se determine:
a) baza monetara;
b) multiplicatorul monetar, al bazei monetare;
c) masa monetara.
Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos
a. 63,75; 3,855; 270, 38;
b. 65,70, 4,125; 295,66;
c. 63,75; 3,926; 250,28;
d. 65,70; 3,926; 250,28;
e. 63,75; 3,926; 270,38.

67. Patru bancii practica urmatoarele rate ale dobanzii.La care dintre banci v-ati derula
toate operatiile financiare(atat depozite si cat si credite). Indicati care dintre variantele
de raspuns de mai sus este adevarata
a. 6% la depozite si 8% la credite ;
b. 7,5% la credite si 6% la depozite
c. 9% la credite si 6,5% la depozite ;
d. 5. 5% la depozite si 6,5% la credite;
e. 6% la depozite si 6,5 % la credite
68. Un importator eueopean va importa peste 3 luni marfuri din S.U.A. in valoare de 10
mil.dolari, platibili in momentul realizarii tranzactiei comerciale. Pentru a se acoperii
impotriva riscului de apreciere a cursului dolarului exportatorul incheie un contract la
termen( foward) de cumparare , contra euro, a sumei necesare la un curs de 1 1
euro=1,2315 dolari, cursul la vedere al euro fiind de 1 euro = 1, 2205 dolari.
Sa se determine prima(discontul) anual al operatiunii de acoperire, exprimat procentual .

Indicati care dintre variantele de raspuns de mai jos este adevarata :
a. 2,95 ;
b. 3,35 ;
c. 3,65 ;
d. 3, 90 ;
e. 2, 80.
69. Un european detine 20 mil. euro si doreste sa-i investeasca in active americane,
exprimate in dolari, cu o rata a dobanzii de 10%, in timp ce rata dobanzii pentra investitia
in active europene, exprimata in euro, este de 7%. Sa se determine rezultatul investitiei
in active americane, comparativ cu investitia in active europene, dupa un an, stiind ca in
momentul realizarii investitiei cursul euro in dolari a fost de 1 euro= 1,25 dolari, iar in
momentul final, dupa un an, a fost de 1 euro= 1,28 dolari, inregistrandu-se deci o
depreciere a dolarului.
a. 84.375 euro;
b. 93.545 euro;
c. 46.670 euro;
d. 65. 500 euro;
e. 78.345 euro.
70. Un investitor doreste sa valorifice in depozite bancare suma de 50.000 euro, pe o
perioada de 10 ani. Care va fi valoare viitoare(VV) a depozitului, stiind ca in primii 6 ani
rata dobanzii la depozite a fost de 6%, iar in urmatorii 4 ani de 7%.
Indicati care dintre variantele de raspuns de mai jos este corecta:
a. 102.340 euro
b. 84.530 euro;
c. 77.000 euro;
d. 92.980 euro;
e. 88.900 euro.
71. In momentul t, cotatiile valutare pe trei piete semnificative au fost urmatoarele:
Piata franceza:
1 dolar american = 0,750 euro;
1 lira sterlina = 1,44 euro.
Piata britanica.
1 dolar american = 0,49 lire sterline;
1 euro = 0,72 lire sterline.
Piata americana:
1 lira sterlina = 1,98 dolari;
1 euro = 1,31 dolari.
Sa se determine rata de castig, exprimata procentual, pe care o inregistreaza un francez prin
realizarea unui arbitraj favorabil intre cele trei valute, acesta investind 5 mil. euro.
a. 3,1%;
b. 2,3%;
c. 2,7%;
d. 2,5%;
e. 3,05%
72. Un client doreste sa cumpere un autoturism in valoare(VB) de 15.000 euro,

contractand un amprumut bancar, pe o perioada de (T) de 5 ani, in urmatoarele conditii:
avansul initial(a) , 20% din valoare autoturismului, rata anuala a dobanzii(rd), 9%,
rambursarea principalului se face in rate lunare egale.
Sa se determine rata efectiva a dobanzii(red) suportata de catre client, pentru imprumutul

primit.
Indicati care dintre variantele de raspuns de mai jos este adevarata;
a. 16.2%;
b. 17,7%;
c. 18,6%;
d. 19,5%;
e. 16,9%.
73. Fie o investitie de capital de 50.000 euro, care dispune de 3 alternative posibile ale
fluxurilor de capital(de incasari) pe o perioada data. Rata interna a rentabilitatii in cazul
celor trei alternative (RRi) este de: -20%, 15%, 50%, iar probabilitatile asociate de
realizare ale acestora sunt. 25%, 45%, 30%.
Sa se determine statistic, exprimat procentual, riscul asociat investitiei de capital.
a. 22,8%;
b. 24,6%;
c. 25,9%;
d. 26,3%;
e. 23,8%.
74. O obligatiune cu valoarea de 1.500 lei si maturitatea de 8 ani, are valoarea fixa a
cuponului de 75 lei. Cuponul este platit anual, prima data la sfarsitul primului an al
plasamentului, ultima oara in momentul rascumpararii obligatiunii. Rata de piata a
dobanzii, presupusa constanta, este de 7,5%.
Determinati valoarea prezenta a titlului si durata acestuia, si alegeti varianta corecta de

raspuns
dintre variantele enumerate mai jos.
a. 1.281 lei; 5,545 lei;
b. 1.345 lei; 5,545 lei;
c. 1.281 lei; 6,667 lei;
d. 1.345 lei; 6,667 lei;

Moneda si Credit
Brosura 38
1. Dintre inconvenientele monedei unice formulate de criticii monedei europene,

enumeram:
a) criteriile de convergenta din Tratatul de la Maastrich asigura premisele unei inflatii

scazute,dar determina si o crestere economica redusa, critica vizand in primul rand
restrictia referitoare la nivelul maxim al deficitului bugetar
b) cresterea ratelor dobanzilor
c) transparent tranzactiilor
d) cresterea preturilor
e) reglementarea privitoare la UEM si la moneda unica adoptata la Maastricht sunt

nerealiste,fiind rezultatul unei conjuncture economice si financiare-valutare favorabile de la
inceputul deceniului noua
f) pierderea autonomiei politicii monetare si valutare
2. Activitatea pricipala a unei banci consta in:
a),,comertul”cu banii
b) vanzarea titlurilor de valori mobiliare
c) efectuarea operatiunilor pe piata monetara
d) realizarea operatiunilor de decontare
3. Multiplicatorul creditelor:
a) arata cantitatea de monede create de catre banci
b) pune in evident numai volumul maxim de moneda ce poate fi creat de catre banci
c) reflecta potentialul de creditare a bancilor

d) exprima numarul de unitati de masa monetara noua create pe baza unei unitati de
reserve excedentare
4. Emisiunea de obligatiuni este adesea o forma preferata de de mobilizare a capitalurilor

societatii comerciale, deoarece:
a) dobanzile la obligatiuni sunt mai mici,mai putin grevante ,decat platile la dividente
b) nu confera subsciitorilor drept de vot
c) detinerea si negocierea lor nu modifica structura puterii in consiliul de administratie
5. Interventiile marginale in cadrul SME se incadreaza prin:
a) sunt obligatorii
b) presupun participarea active pe piata valutara a ambelor banci central
c) au loc in momentul in care moneda atinge limita bilateral superioara sau inferioara fata
de alta moneda
d) sunt facultative
6. Disponibilitatii in conturile curente deschise la institutiile financiar-bancare:
a) sunt incluse in moneda propriu-zisa
b) permit titularilor sa.si procure banii,servicii si sa efectueze plati directe pt achitarea

datoriilor
c) au un grad de lichiditate mai redusa comparativ cu certificatele de depozit emise de banci
7. Valoarea efectiva a cambiei in momentul scontarii se calculeaza dupa formula:
a) val. Efectica = val. Nominala x[1-(durata x taxa scontului)36000]
b) val. Efectica = val. Nominala +scontul
c) val. Efectica = val. Nominala-scontul ???
8. Creditul neguvernamental:
a) se reflecta in activul bilantului consolidat al institutiilor financiar-monetare

b) exprima creante asupra economiei detinute de institutiile financiar-monetare
c) detine o pozitie nesemnificativa in cadrul contrapartidelor masei monetare
9. Factorii de care este dependenta dobanda perceputa sunt:
a) cursul actiunii bancii respective la bursa
b) erodarea monetara
c) profitul bancar
d) rezerva minima obligatorie
e) nivelul cheltuielilor cu operatiunile bancare
f) gradul de risc
10. Moneda ca mijloc de plata:
a) semnifica masa monetara in sens restrans
b) este numita si baza monetara
c) cuprinde doar mijloacele de plata creata de banca centrala si de celellate institutii

bancare
d) cuprinde si acele active financiare care nu se folosesc, in mid curent , ca mijloc de plata ,dar se
pot transforma mai rapid sau mai lent in lichiditati
11. Supra creditarea se caracterizeaza prin:
a) este o expresie a insufiecientei aprovizionarii cu bani a economiei
b) se produce sub influenta unor solicitari insistente de imprumuturi din partea agentilor
economici cu o situatie economico financiara precara
c) conduce la proliferarea platilor restanta
d) conduce la onorarea unei cereri monetare neacoperite prin marfuri si servicii
12. Finantarea directa se caracterizeaza prin:

a) este nemediata de banci
b) reprezinta o finantare dezintermediata
c) participarea bancilor ca intermediare este obligatorie
d) agentii excedentari pun la dispozitie agentilor deficitari fondurile lor pe piata monetara
deschisa si pe piata de capital la o dobanda ce se formeaza ad-hoc, functia de cereri si
oferta da disponibilitati
13. Care dintre urmatoarele tari sunt membre ale zonei euro:
a) slovenia
b) norvegia
c) malta
d) cipru
e) cehia
14. In cazul creditelor pe gaj cu efecte comerciale,acordate de banca centrala:
a) ca suma, marimea acelui credit este intotdeauna egala cu valoarea portofoliului de cambii
b) ca suma, acest credit se cuantifica aplicandu.se,de obicei un procent asupra volumului

c) titlurile de credit servesc bancilor de emisiune doar ca garantie a rambursarii

imprumuturilor
d) titlurile de credit raman in proprietatea bancilor comerciale
e) titlurile de credit nu raman in proprietatea bancilor comerciale
15. Tipurile de finantare prin mecanismul de creditare pt sustinerea interventiilor bancilor

centrale pe piata valutara prin FECOM sunt:
a) sprijinul financiar pe termen mediu
b) sustinerea monetara pe termen scurt

c) finantarea pe termen foarte scurt,pana in 75 de zile
d) autofinantarea
16. Emiterea de certificate de depozit si vanzarea acestora pe piata monetara de catre banci
comerciale sunt tranzactii in urma carora BNR realizeaza:
a) finantarea pe cale monetara a deficitului bugetar al Romaniei
b) o absorbtie de lichidati de pe piata monetara
c) o infuzie de lichiditati pe piata monetara
17. Cand o banca acorda un credit prin contul curet al clientului:
a) se diminueaza disponibilitatile din contul curent al clientului imprumutat
b) sporeste simultan activul si pasivul bilantului bancar
c) creste masa monetara
d) se creaza moneda scripturala
18. Acreditivul este:
a) operatiune de plata conditionata efectuata de danca in baza documentelor de incarcare

si exprediere a marfurilor
b) operatiune de mandat pt bancile comerciale
c) operatiune de transfer,la solicitarea clientilor bancii ,a unor sume de bani catre tertii aflati in
aceeasi localitate sau in localitati diferite
d) operatiune de comision pt bancile comerciale
19. Facilitatile de depozit constau in:
a) constituirea de catre BNR de depozite la bancile comerciale pe termen mijlociu si lung
b) constituirea de catre BNR de depozite la bancile comerciale pe termen foarte scurt(o zi)
c) constituirea de catre bancile comerciale de depozite la BNR pe termen mijlociu si lung

d) constituirea de catre bancile comerciale de depozite la BNR pe un termen foarte scurt (o zi)
20. O banca creaza moneda atunci cand:
a) acorda un credit prin contul curent al clientului
b) vinde devize clientilor sai
c) vinde active reale
d) cumpara active financiare(valuta,cambii,actiuni ,obligatiuni etc)
21. Bancile comerciale accepta la scontare titlurile de credit:
a) semnate de debitori care prezinta incredere prin situatia lor financiara
b) prevazute cu cel mult 2 semnaturi si cu scadente apropiate
c) semnate de debitori care prezinta incredere prin probitatea de care au dat dovada in a
onora obligatiile asumate
22. ECU reprezinta:
a) punct de referinta in cadrul mecanismului(sarpelui monetar)
b) punct de referinta in cadrul Sistemului Monetar European
c) o moneda de cont
d) un cos de valute
23. Cand banca centrala cumpara titluri publice,in cadrul operatiunilor de open market:
a) are loc alimentarea bancilor cu lichiditati
b) se creaza moneda
c) se manifesta distructia de moneda
d) creste masa monetara
24. Procesul de “distructie”de moneda:

a) se refleta in evidenta bancii prin disparitia creantei din activ si debitarea contului
clientului
b) exprima o revenire a monedei la locul sau de origine,banca
c) are loc in momentul in care o banca achizitioneaza active nemonetare
25. Creditarea de catre banca de emisiune a bancilor comerciale se realizeaza prin:
a) operatiuni de rescontare
b) credite guvernamentale
c) credite de lombard
d) credite pe gaj de efecte comerciale
26. Moneda este creata cu titlu definitv cand:
a) banca comerciala realizeaza operatiune de scontare a cambiilor
b) banca comerciala achizitioneaza titluri financiare(actiuni,obligatiuni etc)
c) un client contracteaza cu credit bancar
d) banca comerciala cumpara devize
27. Populatia poate determina autointretinerea si autoagravarea inflatiei prin:
a) cresterea cererii de bunuri si servicii
b) detezaurizarea monedei
c) revendicari salariale
d) scaderea consumului
28. Avantajele operatiilor de factoring sunt:
a) furnizorul nu se mai ocupa el insusi de scontarea titlurilor de credit primite de la clienti
b) furnizorul primeste suma cu anticipatie de la casa de factoring
c) serviciul vanzari tine in contabilitate un singur cont”casa de factoring”

d) furnizorul e protejat fata de riscul privind insolvabilitatea clientilor
29. Relatiile dintre banca de emisiune si celelalte vanci se manifesta prin:
a) prin operatiuni de open market
b) calitatea de for monetar care adopta masuri obligatorii
c) operatiuni de creditare
30. Ecuatia lui Koopmans arata:
a) detezaurizarea poate duce la un dezechilibru monetar
b) dezechilibrul.monetar se poate produce si fara emisiune de moneda
c) dezechilibrul.monetar nu se poate produce fara emisiune de moneda
d)cresterea masei monetare in circulatie duce la inflatie
31. In cadrul sistemelor bancare moderne,operatiunea de emisiune baneasca constituie

monopolul:
a) bancilor comerciale
b) unei singure banci sau a catorva banci integrate intr-un sistem unitary (FED-ul in SUA)
c) bancilor de afaceri
d) trezoreriei statului
32. Deflatia este:
a) o reducere substantiala a inflatiei
b) favorabila creditorilor
c) opusul creditorilor
d) sinonima cu dezinflatia
e) un fenomen preferabil inflatiei
33. In sens restrans,masa monetara:

a) reflecta ansamblul activelor financiare lichide,care sunt substituite appropriate monedei
b) reprezinta totalitatea mijloacelor de plata existente in cadrul unei economii
c) cuprinde doar moneda propriu-zisa
d) cuprinde numerarul,dar si disponibilitatile in conturile curente deschise la banci,casele

de economii,alte institutii financiare
34. Moneda bancii centrale:
a) este reprezentata de numerar si disponibilitatile bancilor,ale Trezoreriei statului in

conturile lor deschise la banca centrala
b) se mai numeste si baza monetara
c) apare numai sub forma bancnotelor si a monedelor metalice
d)este create prin vanzarea de active nemonetare celorlalte banci ???
35. Cand o banca realizeaza operatiuni de scontare a cambiilor:
a) se crediteaza contul current al clientului
b) se creeaza moneda
c) moneda este create cu titlu temporar
36. Acordul de la Basel din 1972 stabilea:
a) crearea ,,sarpelui monetar”
b) crearea Sistemului Monetar European
c) ecartul intre doua monede sa fie de 2,25%
d) o marja de fluctuatie fata de paritate intre o moneda europeana sin sistem si fiecare din
celelalte monede member de 2,25%
37. Dezechilibrul dintre cerere si oferta in Romania inainte de 1990 s-a manifestat prin:
a) vanzarea preferentiala a unor produse

b) cresterea preturilor
c) lipsa majorarilor salariale si neacordarea unor sporuri
d) vanzarea unor produse,neoficial,la suprapret
38. In urma transferarii prin scontare la banci a titlurilor creditului commercial

(inscrisurile cambiale),creditul comercial se transforma in:
a) credit ipotecar
b) credit bancar
c) credit de consum
d) credit obligator
39. Finantarea nemonetara a economiei:
a) reflecta doar rolul de intermediere financiara al institutiilor financiar-monetare
b) reflecta capacitatea bancilor de a crea moneda
c) se realizeaza pe baza resurselor cu character nemonetar ale institutiilor financiar-

monetare
40. Intr-o perioada de inflatie:
a) toate preturile scad
b) toate preturile cresc
c) unele preturi pot scadea
d) toate preturile cresc la fel de repede
41. Inexistenta inflatiei in conditiile monedelor cu valoare intrinseca se explica prin:
a) imposibilitatea aparitiei unui exces de masa monetara in circulatie
b) caile adecvate de combatere a acesteia
c) mecanismul de auto-reglare a masei monetare in circulatie

d) posibilitatea resorbirii excesului de moneda in circulatie
42. Ca operatiuni active ale bancilor comerciale,creditele de trezorerie se manifesta sub

forma:
a) creditului pe termen scurt mobilizabil
b) avansului in cont curent
c) creditului bugetar
d) creditului pe termen mijlociu mobilizabil
43. Terapia anti-inflatie prin majorarea dobanzii este eficienta cu aplicare la:
a) intreprinderile private
b) populatie
c) intreprinderile de stat
44. Cauze ale deflatiei pot fi:
a) reducerea vitezei de circulatie a banilor
b) reducerea cantitatii de moneda in circulatie
c) reducerea ratei dobanzii
45. Banca Nationala a Romaniei a luat fiinta ca:
a) societatea pe actiuni cu capital public
b) societatea pe actiuni cu capital mixt (public si privat)
c) societatea pe actiuni cu capital strain
d) societatea pe actiuni cu capital privat
46. Banca de emisiune ca,,placa turnanta”a sistemului bancar mai este denumita :
a),,marea finanta”
b) banca centrala
c),,banca a bancilor”
d) banca de referinta
47. Intre consecintele deflatiei trebuie incluse:
a) cresterea puterii de cumparare a monedei nationale
b) scaderea ratelor dobanzilor
c) cresterea standardului de viata al populatiei
48. Prin intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare de aur si devize,banca de

emisiune:
a) isi consolideaza rezerva valutara
b) indeplineste obiectivele politicii monetary-valutare practicate de tara respective
c) influenteaza cursul monedei nationale fata de valutele de referinta
49. Rambursarea imprumutului public poate avea loc:
a) la sfarsitul perioadei
b) prin amortismente constante
c) prin tragere la sorti
d) prin anuitati constante
e) imediat dupa emitere
50. Lichiditatea unei economii:
a) cuprinde pe langa moneda propriu-zisa si activele financiare care prezinta riscul unei pierderi
de capital
b) reprezinta ansamblul activelor financiare lichide
c) vizeaza doar numerarul si disponibilitatea in conturile curente
d) cuprinde toate formele de active existente

51. Ca ,,banca a bancilor”,banca de emisiune asigura:
a) gestionarea rezervei valutare
b) punerea in circulatie a bancnotelor
c) creditarea bancilor comerciale
d) executia de casa a bugetului de stat
52. Cambia este:
a) un mijloc de stingere a unei obligatiuni de plata
b) un titlu de creanta ce da dreptul la o suma de bani
c) un angajament de plata scris,abstract si neconditionat
53. Creantele asupra statului detinute de institutiile financiar-monetare:
a) rezulta din achizitionarea de titluri publice de catre acestea
b) se reflecta in pasivul bilantului consolidate al institutiilor financiar-monetare
c) se cuprind in structura contrapartidelor masei monetare
54. Obtinerea de imprumuturi de catre bancile debitoare in urma operatiunilor de

compensare a creantelor cu datoriile se poate realiza pe piata monetara deschisa:
a) de la sectorul financiar???
b) de la celelalte banci participante la procesul de compensare interbancara si care au

solduri excedentare
c) de la ceilalti actori ai pietei
d) de la banca de emisiune
55. Mecanismul ,,sarpelui monetar”avea in vedere urmatoarele aspect:
a) acordarea reciproca in mod automat,de catre bancile centrale,de facilitati de creditare
b) urmarirea ecartului dintre moneda cea mai puternica si cea mai slaba
c) bancile centrale member isi asumau obligatia de a interveni in dolari la limitele tunelului
si in una din monedele comunitare,dupa caz,la limitele sarpelui
56. Facilitatile de creditare si de depozit acordate de BNR apar:
a) la initiative BNR
b) la initiative bancilor comerciale
c) la initiativa BNR si a bancilor comerciale???
57. Criteriile de convergenta nominala in vederea crearii UEM sunt orientate pe doua
laturi importante:
a) cea cu privier la protectia mediului
b) cea monetara
c) cea a finantelor publice
d) cea a vizelor
58. In conceptia keynesista,cererea de moneda:
a) este dependenta doar de nivelul venitului
b) depinde de marimea venitului si pe partea din venit pe care subiectii economici doresc sa
o detina sub forma baneasca
c) depinde si de rata dobanzii
59. Prin prisma bilantului contabil,moneda:
a) este o creanta pentru cel care o detine si o datorie pentru cel care o emite
b) este o creanta pentru institutia emitenta si o datorie pentru cel care o detine
c) figureaza in activul celui care o poseda,respective in pasivul celui care a emis-o
60. Gradul de lichiditate al economiei se poate determina ca raport intre:
a) valoarea tuturor activelor din economie si PIB???

b) baza monetara si masa monetara in sens larg
c) nivelul mediu anual al lichiditatilor si PIB

1. Rescontul, ca operatiune a bancilor centrale, constituie o modalitate de procurare a unor
noi resurse de creditare prin cedarea portofoliului de efecte comerciale:
A. Unei alte banci comerciale
B. Bancilor de scont
C. Statului
D. Bancii de emisiune
2. Conform ecuatiei lui Koopmans:

A. Echilibrul monetar poate fi regasit prin cresterea lui deltaM
B. Cresterea tezaurizarii poate determina cresterea inflatiei
C. Echilibrul monetar poate fi regasit prin cresterea C*+I
3. Disponibilitatile in conturile curente deschise la institutiile financiar-bancare:

A. Sunt incluse in moneda propriu-zisa
B. Permite titularilor sa-si procure bunuri, servicii si sa efectueze plati directe pentru achitarea
datoriilor
C. Au grad de lichiditate mai redus comparativ cu certificatele de depozit emise de banci
4. Tarile care au beneficiat de clauza opting-out(de retinere/de mentinere in afara zonei

euro) sunt:
A. Danemarca
B. Bulgaria
C. Marea Britanie
D. Suedia
5. Cambiile financiare apar in legatura cu:

A. Imprumuturile realizate de stat la banca de emisiune
B. Operatiunile de finantare a investitiilor agentilor economici
C. Obtinerea de imprumuturi de la banci
D. Scontarea unor cambii comerciale
6. Intr-o perioada de inflatie:
A. Toate preturile cresc
B. Toate preturile scad
C. Toate preturile cresc la fel de repede
D. Unele preturi pot scadea
7. Cursurile de schimb fixe irevocabile dintre monedele nationale ale tarilor membre UME
si euro au intrat in vigoare:
A. In a treia etapa (1 ianuarie 1999-31 decembrie 2001) de introducere a euro
B. In a doua etapa (1 ianuarie 1999-31 decembrie 2001) de introducere a euro
C. In prima etapa (2 mai 1998-1 ianuarie 1999) de introducere a euro
8. Conturile curente deschise persoanelor fizice si juridice se caracterizeaza prin aceea ca:
A. Prin intermediul lor se evidentiaza o multitudine de operatiuni de incasari si plati
B. Toate operatiunile au loc la solicitarea titularilor
C. Dau posibilitatea obtinerii unor dobanzi mai mari decat cele la depozitele la termen
D. Utilizeaza ca instrument de decontare numai cecul

A. Beneficiar
B. Banca
C. Tragator
D. Tras
10. In cazul cecului, initiativa platii apartine:

A. Creditorului
B. Bancii
C. Debitorului
11. Scontul este:
A. O forma particulara a dobanzii
B. una dintre operatiunile pasive ale bancilor comericale
C. Una dintre operatiunile active ale bancilor comerciale
12. Moneda unica a ramas singurul mijloc de plata legal, fostele monede nationale pierzandu-
si puterea liberatorie in toate tarile zonei euro:
A. Incepand cu 1 ianuarie 2002
B. Incepand cu 1 martie 2002
C. Incepand cu 28 februarie 2002
13. Moneda scripturala creata de o banca:

A. Se reflecta in activul bilantului bancar
B. Este concretizata printr-o inscriere in contul clientului imprumutat
C. Este o creanta a bancii respective asupra clientului
D. Este un element al pasivului bancar
E. Este o datorie a bancii respective
14. Totalitatea bonurilor de tezaur emise reprezinta:

A. Datoria nerambursabila la scadenta
B. Datoria consolidata a statului
C. Datoria flotanta a statului
15. Modificarea ponderii monedelor tarilor membre din cosul valutar ECU se facea dupa
cum urmeaza:
A. Din oficiu, la fiecare 10 ani
B. La cererea a cel putin jumatate din statele membre
C. De fiecare data cand ponderea unei monede varia cu mai mult de 25%
D. Din oficiu, la fiecare 5 ani
16. Intre cauzele inflatiei regasim:
A. Dezechilibru dintre cererea si oferta de bunuri si sevicii
B. Transformarea monedei active in moneda pasiva
C. Cresterea generalizata a preturilor
D. Oferta mai mare decat cererea
17. Cauze ale inflatiei in Romania in ultimii ani sunt:

A. Existenta unor monopoluri
B. Lipsa fortei de munca specializata in unele societati comerciale
C. Slaba productivitate din agricultura romaneasca
D. Aprecierea monedei nationale
18. A treia etapa de creare a UEM presupunea:

A. BCE sa definitiveze politica monetara comuna pentru viitoarea zona euro
B. Fixarea irevocabila a paritatilor intre monedele tarlor care urmau sa faca parte din uniunea
monetara
C. Fixarea de criterii de convergenta care trebuiau indeplinite de tarile membre pentru a trece la
moneda unica euro
19. Piata monetara se identifica pana acum cateva decenii cu piata interbancara, numita si
piata a specialistilor, si se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. Era o piata restransa doar la nivelul operatiunilor de imprumut realizate intre banca de
emisiune si bancile comerciale
B. Elimina monopolul exclusiv al bancilor comerciale in sfera creditului
C. Contribuia la compartimentarea excesiva a pietei capitalurilor
D. Permitea realizarea unor operatiuni frecvente si automate de refinantare a bancilor comerciale
de catre banca de emisiune
20. Printre actorii principali ai pietei monetare deschise pot fi amintiti:

A. Banca de emisiune
B. Bancile comerciale
C. Sectorul nefinanciar
D. Intreprinderile mici si mijlocii si marile intreprinderi
E. Societatile comericale si casele de titluri
21. Activitatea Bancii Albina a fost orientata cu prioritate spre:

A. Agricultura
B. Industrie
C. Domeniul public
D. Comert
22. Din punct de vedere al gradului de lichiditate, moneda propriu-zisa:

A. Are putere liberatorie imediata
B.Prezinta riscul unei pierderi sensibile de capital
C. Este un activ financiar lichid cu randament ridicat
D. Este activul finaciar cel mai lichid
23. Slaba eficienta a mecanismelor de refinantare a bancilor comericale de catre Banca

Nationala a Romaniei, mai ales in perioada 1989-2000, s-a datorat urmatorilor factori:
A. Existenta platilor restante si a blocajului financiar din economie
B. Insuficienta dezvoltare a sectorului economic privat
C. Utilizarea pe scara redusa a creditului comerical
D. Insuficienta cantitatii si a gamei reduse de titluri utilizate pr piata monetara
E. Gradul redus de convertibilitate a monedei nationale
24. In a doua etapa a aparitiei sale (1 ianuarie 1999-31 decembrie 2001), euro a existat:
A. Numai sub forma de bancnote
B. Si sub forma numerarului
C. Atat in forma bancnotelor, cat si ca moneda metalica
D. Numai ca moneda de cont
25. Pragul de divergenta reprezinta:
A. Momentul in care incep interventiile bancilor centrale pe piata valutara
B. Valoarea maxima pe care o poate atinge indicatorul de divergenta
C. 50% din divergenta maxima
D. 75% din divergenta maxima
26. Moneda este creata cu titlu temporar cand:

A. Un client contracteaza un credit bancar
B. Banca cumpara devize
C. Banca realizeaza operatiuni de scontare a cambiilor
D. Banca achizitioneaza titluri financiare(actiuni, obligatiuni, etc.)

A. Tragator
B. Tras
C. Beneficiar
28. Girul reprezinta:

A. O ameliorare a calitatii titlului de credit, dandu-I garantii suplimentare
B. O andosare
C. O piata in sensul stingerii obligatiei de piata
29. Cambiile financiare apar:

A. In legatura cu obtinerea de imprumuturi de catre stat de la populatie
B. Ca urmare a tranzactiilor de vanzare-cumparare de marfuri
C. In legatura cu obtinerea de imprumuturi de la banci
30. Cand banca centrala cumpara devize:

A. Se creeaza moneda
B. Se amelioreaza lichiditatea unei banci comerciale
C. Este debitat contul curent al unei banci comerciale deschis la banca centrala
D. Scade masa monetara
31. Pe linia monetara, despre aparitia bancii se poate vorbi o data cu:
A. Acordarea creditelor de catre camatari
B. Preschimbarea monedelor de catre zarafi
C. Punerea in circulatie a banilor cu valoare intrinseca
D. Crearea monedei fiduciare
32. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la indicatorul baza monetara:
A. In structura sa se cuprinde numai numerarul in circulatie
B. Evidentiaza gradul de utilizare a monedei
C. Permite cuantificarea multiplicatorului monetar
33. In cazul cecului apar ca protagonisti:

A. 4 parti
B. 3 parti
C. 2 parti
34. In conceptia monetarista:

A. Moneda este un activ al patrimoniului agentilor economici
B. Cererea de moneda este considerata stabila
C. Cererea de moneda este instabila
D. Cererea de moneda depinde, in primul rand, de venitul permanent
35. In lupta de concurenta, marile banci se remarca prin faptul ca:

A. Dispun de retele extinse de unitati operationale
B. Onoreaza cererile de credite a unor intreprinderi tot mai mari care nu pot fi clienti decat ai unor
banci pe masura
C. Acorda credite marilor companii fara restrictii
D. Au posibilitatea de atragere a drepturilor si realizare a plasamentelor in conditiile uneei
profitabilitati ridicate
36. Motivatia universalizarii operatiunilor bancare este:

A. Cresterea gradului de lichiditate
B. Concentrarea unor importante capitaluri banesti
C. Obtinerea unui profit cat mai mare
D. Extinderea reteei bancare
37. Activele financiare lichide:

A. Prezinta riscul unei pierderi sensibile de capital
B. Nu pot sa influenteze cerearea de bunuri si servicii
C. Au un grad de lichiditate apropiat de cel al monedei
38. Creditarea gospodariilor familiare si a persoanelor particulare, ca o categorie distincta a

operatiunilor active efectuate de catre bancile comerciale, au ca destinatie:
A. Constructia de locuinte
B. Achizitionarea de bunuri durabile cu valoare mare
C. Procurarea de titluri de valori mobiliare pe piata financiara
D. Sustinerea cheltuielilor curente prin asa-zisele credite nonafectate
39. Cand o banca cumpara un activ real:

A. Este creditat contul curent al vanzatorului, deschis la banca
B. Se debiteaza contul curent al vanzatorului
C. Moneda este creata cu titlu temporar
D. Are loc o revenire a monedei la locul sau de origine, banca
40. Care din tarile de mai jos au preferat pana in prezent sa se mentina in afara zonei euro,
desi s-ar fi incadrat inca de la inceput in restrictiile impuse de Tratatul de la Maastricht:
A. Danemarca
B. Finlanda
C. Grecia
D. Suedia
E. Marea Britanie
41. Moneda primara:

A. Reprezinta moneda emisa si controlata de banca centrala
B. Cuprinde activele financiare care se pot transforma cu usurinta in moneda propriu-zisa
C. Se mai numeste si moneda de rezerva
D. Cuprinde mijloacele de plata create de banca centrala si de celelalte institutii bancare
42. Depunerile in conturi la dispozitia bancii de emisiune provin:

A. De la celelalte banci din cadrul sistemului bancar
B. De la populatie
C. Uneori de la marile intreprinderi
D. De la stat, ca rezerve financiare
43. Deflatia este:

A. Opusul inflatiei
B. Un fenomen preferabil inflatiei
C. Determinata de o crestere exponentiala a preturilor
D. Sinonim cu dezinflatia
E. O reducere substantiala a inflatiei
44. Deflatia este:

A. Defavorabila creditorilor
B. Defavorabila creditorilor
C. Favorabila creditorilor
D. Defavorabila debitorilor
45. Scontul se calculeaza dupa urmatoarea reatie:
A. S=(V*T*P)/360(12)*100
B. S=(V*T*P)/360(12)
C. S=(V*T)*100/360*P
D. S=numere de dobanzi/divizorul fix
46. Conferinta monetara de la Paris din martie 1973 a avut urmatoarele consecinte:
A. Ecartul dintre doua monede europene a fost redus la +/- 1%
B. A dus la instituirea mecanismului “sarpele fara tunel”, prin eliminarea tunelului
C. S-a renuntat la obligativitatea sustinerii cursului monedelor lor nationale
47. Principalele motive pentru care bancile comerciale trebuie sa detina moneda bancii
centrale sunt:
A. Asigurarea compensarii interbancare prin intermediul conturilor curente creditoare deschise la
banca centrala
B. Satisfacerea cererilor de numerar ale clientilor
C. Respectarea obligatiei impuse de banca centrala de a-si constitui rezerve intr-o anumita
proportie
48. Depozitele la termen si in vederea economisirii:

A. Exercita influenta asupra volumului si structurii cheltuielilor titularilor
B. Sunt incluse in structura masei monetare in sens restrans
C. Au un grad mai redus de lichiditate comparativ cu moneda propriu-zisa
49. Cand banca centrala cumpara titluri publice, in cadrul operatiunilor de open-market:
A. Are loc alimentarea banicilor cu lichiditati
B. Se creeaza moneda
C. Se manifesta distructia de moneda
D. Creste masa monetara
50. Adevarata “piatra de hotar” pentru aparitia bancilor moderne este marcata de:
A. Sistemul Federal de Rezerve
B. Bancii de Stockolm
C. Bancii Angliei
D. Bancii de Hamburg
51. Biletul de ordin este emis de:

A. Tragator
B. Creditor
C. Beneficiar
D. Debitor
52. Emisiunea de obligatiuni este adesea o forma preferata de mobilizare a capitalurilor

societatilor comericiale , deoarece:
A. Dobanzile la obligatiuni sunt mai mici, mai putin grevante decat platile de dividente
B. Nu confera subscriitorilor drept de vot
C. Detinerea si negociera lor nu modifica structura puterii in consiliul de administratie
53. Trecerea de la piata interbancara traditionala la piata monetara deschisa a avut ca efect:
A. O mai mare stabilizare a ratelor dobanzii pe piata
B. Eliminarea monopolului excesiv al bancilor pe piata creditului
C. Largirea acestei piete, prin acoradrea dreptului de participare si a altor organisme financiare
nebancare
D. Imbunatatirea mecanismuilui de alimentare a acesteia
E. Unificarea pietelor creditului
F. Cresterea concurentei pe aceasta piata
54. Populatia poate determina autointretinerea si autoagravarea inflatiei prin:

A. Scaderea consumului
B. Revendicari salariale
C. Cresterea cererii de bunuri si servicii
D. Detezaurizarea monedei
55. Compensarile pe piata interbancara:

A. Asigura derularea operativa a circuitelor de plati din economie
B. Asigura inchiderea de plati declansate de titularii de conturi, inclusiv pe calea utilizarii
creditului pe termen scurt si a unor operatiuni tipice pietei interbancare
C. Presupun pentru o banca parcurgerea urmatoarelor etape: compensarea creantelor cu datoriile si
stingerea soldului net debitor pe seama disponibilitatilor detinute de acestea in cont la banca
centrala si/sau a imprumuturilor contractate ulterior de la celelalte banci comerciale sau de la
banca centrala
56. In conceptia keynesista , cererea de moneda pentru tranzactii:

A. Se manifesta datorita nesincronizarii veniturilor si cheltuielilor indivizilor, egentilor economici
B. Este in functie de venitul global
C. Depinde si de rata dobanzii
57. Prescurtarea oficiala pentru euro, inregistrata la Organizatia Internationala pentru

Standardizare este:
A. EU
B. EURO
C. EUR
D. ECU
58. Dintre cauzele care duc la ingradirea creditului comercial amintim:

A. Restrictionarea lui prin insasi destinatia sa
B. El este limitat prin proportiile capitalului de rezerva al producatorului
C. Proportile creditului comercial depind de regularitatea incasarii contravalorii marfurilor
vandute pe credit, anterior
D. Accelereaza circuitul capitalului real
59. Prima etapa de creare a UEM presupunea:

A. Fixarea de paritati irevocabile intre monedele tarilor membre din UE
B. Dezvoltarea coordonarii politicilor economice
C. Stabilirea de criterii de convergenta
D. Largirea rolului ECU
60. Deconturile interbancare realizate pe piata monetara se efectueaza:

A. Numai in moneda bancii centrale
B. Numai in moneda bancara
C. In moneda bancii centrale si in moneda bancara
61. O banca creeaza moneda atunci cand:

A. Vinde devize clientilor sai
B. Cumpara titlui financiare (actiui, obligatiuni)
C. Acorda un credit prin contul curent al clientului
D. Vinde active reale
62. Banca viitorului se prefigureaza a fi:

A. banca ce acorda credite fara dobanda
B. banca cu cea mai diversificata retea de unitati operative
C. banca la domiciliu
D. banca ce asigura distribuirea automata a numerarului
E. banca fara ghisee
63. Operatiunile pasive efectuate de catre bancile comerciale constau:

A. formarea capitalului propriu
B. scontarea
C. atragerea depunerilor sub forma de depozite bancare
D. plasamente pe piata externa de capital
64. Prin legea bancara din 1934 s-a instituit:
A. Societatea nationala de creditindustrial
B. Creditul industrial
C. Consiliul superior bancar
D. Consiliul guvernatorilor
E. Asociatia romana a bancilor
65. Plata dobanzii pentru utilizarea capitalului de imprumut ca trasatura a creditului

presupune:
A. Pentru utilizarea creditelor, dobanda se coreleaza cu rata profitului obtinuta de intreprinzator
B. Dobanda reprezinta “chiria” pe care o plateste debitorul pentru dreptul ce I se acorda de a
utiliza caitalul de imprumut
C. Dobanda este calculata numai pentru soldurile debitoare ale conturilor bancare curente
deschise clientilor
66. Criteriile de convergenta nominala in vederea cedarii UEM sunt orientate pe 2 laturi
importante:
A. Cea a finantelor publice
B. Cea cu privire la protectia mediului
C. Cea monetara
D. Cea a vizelor
67. Bancile comerciale isi constituie provizioane in vederea:

A. Mentinerea unui anumit plafon de lichiditati
B. Realizarii de plasamente pe piata financiara
C. Capitalizarii prin majorarea capitalului social
D. Acordarii creditelor
68. Un imprumut public poate fi lansat prin:

A. Emisiunea de obligatiuni prin intermediul unui consortiu sau sidicat bancar
B. Andosare
C. Emisiune de obligatiuni distribuite direct de catre organismul districtual sau municipal
69. In decembrie 1946, Banca Nationala a Romaniei a fost:

A. Transformata in banca de emisiune
B. Exclusa de la reeescontare
C. Etatizata si reorganizata
D. Desfiintata
70. Cauzele deflatiei sunt:

A. Scaderea rapida a ratelor dobanzii
B. Cresterea puterii de cumparare a banilor
C. Pierderea foarte rapida a puterii de cumparare a banilor
D. Cresterea preturilor detereminata de monopoluri
E. Niciuna
71. Titlurile de pe pietele financiare considerate substitute apropiate monedei propriu-zise:

A. Sunt usor negociabile si nu comporta o pierdere semnificativa de valoare
B. Au un grad de lichiditate mai redus comparativ cu disponibilitatile in conturile curente
C. Sunt induse in structura masei monetare, in sens restrans
72. Cand banca cumpara devize de de la un client al ei:

A. Masa monetara se reduce
B. Moneda scripturala creata de banca are drept contrapartida creante asupra clientului
C. Contul clientului este creditat
D. Se creeaza moneda
73. Indicele puterii de cumparare a banilor:

A. Arata cresterea nivelului mediu al preturilor
B. Este masura cel mai des utilizata pentru inflatie
C. Este inversul ratei inflatiei
D. Este un indice al preturilor
74. Modificarea raportului dintre bancile comerciale, care devin zilnic debitoare
si/sau creditoare intre ele, se datoreaza in principal:
A. Incasarilor si platilor zilnice efectuate in si din conturile clientilor unei banci de la si catre
clenti care au coturi deschise la alte banci
B. Unei politici gresite de plasament a bancilor comerciale
C. Operatiunilor de creditare excesive efectuate de bancile comerciale catre cleintii lor
75. In general, bancile comerciale, in cadrul operatiunilor pasive, constituie mai multe
categorii de depozite:
A. Depozite prin cont curent
B. Depozite la termen
C. Depozite la dispozitia altor banci
D. Depozite la vedere

A. Scaderea generalizata si de durata a preturilor
B. Reducerea salariilor
C. Scaderea puterii de cumparare a banilor
77. Trata exprima:

A. Ordinul de plata neconditionat dat de creditor debitorului
B. Ordinul de plata dat de creditor unei terte persoane, fata de care creditorul are obligatia de…
C. Angajamentul de plata luat de debitor
78. Ecuatia lui Koopmans este:

A. Detezaurizarea poate duce la un dezechilibru monetar
B. Cresterea masei monetare in circulatie duce la inflatie
C. Dezechilibrul monetar nu se poate produce fara emisiune de moneda
D. Dezechilibrul monetar se poate produce si fara emisiune de moneda
79. In doctrina keymesista, rada dobanzii este considerata:
A. O forma de redistribuirea a plusvalorii
B. Amplificarea garantiei unei terte persoane
C. Garantarea prin gajarea unor active fixe si circulante
D. Niciuna
80. In cazul acceptului bancar:

A. Banca accepta sa plateasca la scadenta un efect de comert
B. Banca accepta sa sconteze inainte de scadenta un efect de comert
C. Banca accepta sa sa garanteze plata la scandenta a unui efect de comert
D. Banca accepta sa gireze un efect de comert
81. O banca creeaza moneda atunci cand:

A. vinde devize clientilor sai
B. cumpara titluri financiare (actiuni, obligatiuni)
C. acorda un credit prin contul curent al clientului
D. vinde active reale
82. Agregatul monetar M1 cuprinde:

A. Cvasimoneda
B. Ansamblul activelor financiare care sepot tranforma cu usurinta..
C. Este activul cel mai lichid
D. Permite obtinerea unui venit sub forma de dobanda
83. Ca “banca a bancilor”, banca de emisiune asigura:

A. Executia de casa a bugetului de stat
B. Gestionarea rezervelor valutare
C. Punerea in circulatie a bancnotelor
D. Creditarea bancilor comerciale
84. Acele operatiuni de imprumut ale bancilor comerciale, garantate cu efecte publice,
obtinute de la banca de emisiune se numesc
A. Operatiuni de recreditare
B. Operatiuni de rescont
C. Operatiuni de lombardare
85. Criteriile de convergenta nominala in vederea aderarii UEM sunt orientate pe doua laturi
importante:
A. Cea cu privire la protectia mediului
B. Cea a finantelor publice
C. Cea a vizelor
D. Cea monetara
86. Mecanismul de multiplicare al creditelor:

A. Arata volumul creditelor acordat de bancile comerciale
B. Tine cont de preferinta relativ stabila a clientilor pentru folosirea numerarului
C. Ia in considerare obligatia bancilor de a-si constitui rezerve la banca centrala, intr-o anumita
proportie din depozitele lor
D. Pune in evidenta capacitatea limitata de creare de moneda a bancilor comerciale
87. Ratele dobanzii au cunoscut in Romania in anumite perioade (1989 - 1993) valori
negative, fapt ce duce la
A. Un nivel foarte ridicat al ratei dobanzii
B. Un nivel foarte scazut al ratei dobanzii
C. Un nivel al ratei dobanzii mai mare decat rata inflatiei
D. Un nivel al ratei dobanzii mai mic decat rata inflatiei
88. Piata monetara este o componenta importanta a pietei creditului, alaturi de:
A. Piata financiara, piata ipotecara si piata valutara
B. Piata financiara si piata valutara
C. Piata bunurilor mobiliare si imobiliare
89. Masa monetara reprezinta
A. Totalitatea mijloacelor de plata existente la un moment dat in economia unei tari
B. Ansambul activelor existente la un moment dat in cadrul economiei unei tari
C. Totalitatea activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei tari pentru cumpararea de bunuri si
stingerea datoriilor
90. Ansamblul cursurilor pivot bilaterale era numit

A. Curs central
B. Grila de paritati
C. Curs limita de interventie
D. Grila paritatilor bilaterale
91. Provizioanele bancare pot fi

A. La vedere
B. Reglementate
C. De risc
D. De rezerva
92. Cursurile pivot bilaterale din cadrul SME reprezinta

A. Cursuri formate prin metoda cursuriloc incrucisate plecand de la cursurile centrale fata de USD
B. Cursuri formate folosind metoda cursurilor incrucisate, plecand de la cursurile pivot fata de
ECU
C. Cursurile centrale ale SME
D. Cursul oficial de referinta
93. In cazul creditului comercial, motivatia amanarii termenelor de plata este data de
urmatoarele
A. Componenta comerciala
B. Componenta bancara
C. Componenta financiara
D. Componenta traditionala
94. Care din urmatoarele banci au aparut in secolele XII - XVI

A. Banca de Stockholm
B. Banca de Barcelona
C. Banca de Venetia
D. Banca de Amsterdam
E. Banca de Hamburg
F. Banca de Milano
95. Prin functiile pe care le indeplineste, creditul garanteaza o serie de efecte favorabile, cum
ar fi
A. Favorizarea unor operatii economice ce atenteaza la lichiditatea bancara
B. Sporirea puterii productive a intreprinderilor prin redistribuirea capitalulilor
C. Adaptarea elastica a masei de bani in circulatie la necesarul economiei
D. Concentrarea capitalulilor
E. Deterioraea puterii de cumparare a banilor prin supracreditare
96. In cadrul Consiliului European de la Madrid din 15-16 decembrie 1995 s-a decis
A. Numele de euro pentru viitoarea moneda unica
B. Aplicarea criteriilor de convergenta din cadrul UEM
C. Selectarea statelor care urmau sa adopte moneda euro la 1 ianuarie 1999
D. Utilizarea timp de trei ani a monedei euro doar ca moneda de cont
97. Prin capitalizare, de regula, resursele priprii constituite sub forma fondului de rezerva ale
bancilor ating o marire egala cu
A. Cea a provizioanelor
B. Cea a capitalului social
C. Dublei celei a capitalului social
98. Modernizarea tehnicilor si informaticii bancare se refera la

A. Minimizarea riscului lipsei de lichiditai
B. Asimilarea si introducerea in tehnica bancara a celor mai moderne produse si instrumente
bancare
C. Achizitionarea celor mai preformante echipamente de informatica
D. Selectia activelor
99. Cauzele deflatiei pot fi

A. Reducerea cantitatii de moneda in circulatie
B. Reducerea vitezei de circulatie a banilor
C. Reducerea ratei dobanzilor
100. Riscurile creditului pot fi generate de

A. Sporirea puterii productive a intreprinderilor prin redistribuirea capitalurilor
B. Crizele economice si convulsiile politice
C. Lipsa de promptitudine a debitorilor in rambursarea creditelor
D. Adaptarea elastica a mesei de bani in circulatie la necesarul economiei
E. Abuzul de credit
F. Insolvabilitatea debitorilor si detinerea de catre banci a unor informatii inexacte privind
debitorii
101. Inexistenta inflatiei in conditiile monedelor cu valoare intrinseca se explica prin

A. Caile adecvate de combatere a acesteia
B. Mecanismul de auto-reglare a masei monetare in circulatie
C. Imposibilitatea aparitiei unui exces de masa monetara in circulatie
D. Posibilitatea resorbirii excesului de moneda in circulatie
102. La 16 iunie 1997 Consiliul UE stabilea regulile de rotunjire la exprimarea preturilor in

noua moneda, specificandu-se gradul de precizie folosit la determinarea raporturilor fixe
de schimb (irevocabile) intre monedele tarilor si viitoare uniune monetara si euro, ce
urmau sa intre in vigoare la data de 1 ianuarie 1999, impunand
A. 4 cifre dupa virgula
B. 6 cifre dupa virgula
C. 2 cifre dupa virgula
103. Tensiunile inflationiste reprezinta:
A. Cresteri temporare, pentru o scurta perioada, a majoritatii preturilor
B. Fenomene inflationiste minore si partiale
C. Cresteri de preturi izolate, la un singur produs
104. Pe parcursul existentei Sistemului Monetar European, marja de fluctuatie fata de paritate
pentru monedele participante la mecanismul de cursuri fixe a fost:
A. +/- 2.25%
B. +/- 6%
C. +/- 1%
D. +/- 15%
105. Finantarea monetara a economiei

A. Se realizeaza de institutiile financiar-monetare pe seama resurselor de natura monetara
B. Se realizeaza de catre institutiile financiar-monetare
C. Se realizeaza de institutiile financiar-monetare pe seama resurselor care nu sunt cuprinse in
structura masei monetara
106. In cazul creditelor pe gaj de efecte comerciale, acordate de Banca Centrala:

A. Ca suma, acest credit se cuantifica aplicandu-se, de obicei, un procent asupra volumului
B. Titlurile de credite servesc bancilor de emisiune doar ca garantie a rambursarii imprumuturilor
C. Titlurile de credit nu raman in propietatea bancilor comerciale
D. Titlurile de credit raman in propietatea bancilor comerciale
E. Ca suma, marimea acestui credit este intotdeauna egala cu valoarea portofoliului de cambii
107. In 1913, dupa infiintarea Sistemului Federal de Rezerve, bancile nationale au fost obligate
A. Sa adere la FED
B. Sa stabileasca nivelul ratei oficiale a scontului
C. Sa participe cu capital sub forma depunerilor la fondul de rezerve minime obligatorii
D. Sa-si declare independenta
108. Taxa scontului privat reprezinta:

A. Dobanda pentru perioada cuprinsa intre momentul emiterii si scadenta
B. Dobanda pentru perioada cuprinsa intre momentul emiterii si scontare
C. Dobanda pentru perioada cuprinsa intre momentul scontarii si scadenta
109. Criteriile de apreciere a lichiditatii unui activ financiar sunt:

A. Impactul asupra cererii de bunuri si servicii
B. Usurinta cu care se vinde
C. Costul tranzactiei
D. Randamentul redus
110. Contrapartida externa a masei monetare:

A. Reflecta impactul relatiilor internationale asupra masei monetare interne
B. Exprima creantele detinute de institutiile financiar-monetare asupra strainatatii
C. Reflecta impactul soldului balantei de plati externe asupra nivelului masei monetare
111. Riscurile creditului pot fi generate de:

A. Insolvabilitatea debitorilor si detinerea de catre banci a unor informatii inexacte privind
debitorii
B. Crizele economice si convulsiile politice
C. Lipsa de promptitudine a debitorilor in rambursarea crediitelor
D. Abuzul de credit
E. Adaptarea elastica a masei de bani in circulatie la necesarul economiei
F. Sporirea puterii productive a intreprinderilor prrin redistribuirea capitalurilor
112. In prima etapa de introducere a monedei unice euro (2 mai 1998 - 1 ianuariee 1999) au
fost selectate daca indeplineau criteriile de convergenta, dintre cele 15 existente alegandu-
se:
A. 15
B. 12
C. 11
113. Numerarul:
A. Este componenta cea mai lichida a masei monetar
B. Nu permite detinatorului sa efectueze plati
C. Are un grad mai redus de lichiditate comporativ cu depozitele la termen
D. Reprezinta moneda efectiva
114. Factorii de care este dependenta dobanda perceputa sunt:

A. Gradul de risc
B. Cursul actiunii bancii respective la bursa
C. Profitul bancar
D. nivelul cheltuielilor cu operatiunile bancare
E. Rezerva minima obligatorie
F. Erodarea monetara
115. Creditul bancar este

A. Un credit sub forma baneasca acordat de bancheri intreprinzatorilor
B. Un credit garantat cu propietatea imobiliara si care are ca principal obiectiv sustinerea...
C. Creditul pe care si-l acorda intreprinzatorii la vanzarea marfurilor sub forma amanarii platii
116. Dintre inconvenientele monedei unice formulate de criticii monedei europene, enumeram:
A. Criteriile de convergenta din Tratatul de la Maastricht asigura premisele unei inflatii scazute
[...], critica vizand in primul rand restrictia referitoare la nivelul maxim al deficitului
B. Cresterea preturilor
C. Reglementarile privitoare la UEM si la moneda unica adoptate la Maastricht sunt nerealiste [...]
economice si finaciar-valutare favorabile de la inceputul deceniului noua
D. Pierderea autonomiei politicii monetare si valutare
117. Prin intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare de aur si devize, banca de

emisiune:
A. Indeplineste obiectivele politicii monetar-valutare practicate de tara respectiva
B. Influenteaza cursul monedei nationale fata de valutele de referinta
C. Isi consolideaza rezerva valutara
118. Activitatea principala a unei banci consta in:

A. Efectuarea operatiunilor pe piata financiara
B. Vanzarea titlurilor de valori mobiliare
C. "comertul" cu bani
D. Realizarea operatiunilor de decontare
119. Situatia lichiditatii bancilor depinde de:

A. Preferinta clientilor pentru numerar
B. Marimea dobanzii la creditele bancare
C. Politica bancii centrale
120. Cursul central in cadrul SME reprezinta:

A. Un curs stabilit in functie de continului aur al fiecarei monede
B. Un curs fata de DST, stabilit in raport cu puterea de cumparare a monedei fiecarei tari
C. Un curs fata de ECU, stabilit in raport cu puterea de cumparare a monedei fiecarei tari
121. In cazul in care moneda scripturala circula intre conturile deschise de clienti la aceeasi
banca:
A. Se impune refinantarea bancii respective
B. Apar problema conversiei monedei respective intr-o alta moneda
C. Banca va debita contul tragatorului si va credita contul beneficiarului
D. Are loc o "scurgere" de moneda (iesire de fonduri)
122. Moneda bancii centrale

A. Apare numai sub forma bancnotelor si a monedelor metalice
B. Este reprezentata de numerar si disponibilitatile bancilor, ale Trezoreriei statului in conturile lor
deschise la ...
C. Se mai numeste si baza monetara
D. Este creata prin vanzarea de active nemonetare celorlalte banci
123. Facilitatile de depozit constau in:

A. Constituiriea de catre BNR de depozite la bancile comerciale pe un termen mijlociu si lung
B. Constituiriea de catre BNR de depozite la bancile comerciale pe un termen foarte scurt (o zi)
C. Constituiriea de catre bancile comerciale de depozite la BNR de depozite la bancile comerciale
pe un termen mijlociu si lung
D. Constituiriea de catre BNR de depozite la bancile comerciale pe un termen foarte scurt (o zi)
E. Niciuna
124. Regulamentul privind operatiunile de piata monetara efectuate de BNR a fost introdus
ini:
A. 1990
B. 2000
C. 2007
125. Taxa oficiala a scontului este:

A. Mai mare decat taxa scontului privat
B. Mai mica decat taxa scontului privat
C. Egala cu taxa scontului privat
126. Creditul comercial este:

A. Creditul pe care si-l aorda intreprinzatorii la vanzarea marfurilor sub forma amanarii platii
B. Un credit ce consta in vanzarea cu plata in rate a unor bunuri de consum personal de valori mari
si folosinta indelungata
C. Un credit sub forma baneasca acordat de bancher intreprinzatorilor
127. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul procesului de creare de
moneda de catre banca centrala:
A. Pune in relatie banca centrala cu o intreprindere sau persoana fizica
B. Se realizeaza exclusiv la cererea agentilor nefinanciari
C. Pune in evidenta modul de alimentare a bancilor cu lichiditati
D. Se realizeaza prin achizitionarea si monetizarea de active nemonetare care provin de la banci si
trezoreria statului
128. Pentru cel care doreste sa contracteze un imprumut, banca este:

A. Exponentul puterii publice care te poate ajuta cu credite in orice situatie
B. Un partener de afaceri
C. Autoritate absoluta
D. Un mediu favorabil oricarei afaceri
129. Procesul de distructie de moneda:

A. Se reflecta in evidenta bancii prin disparitia creantei din activ si debitarea contului clientului
B. Are loc in momentul in care o banca achizitioneaza active nemonetare
C. Exprima o revenire a monedei la locul sau de origine, banca
130. Sistemul monetar european SME se caracterizeaza prin:

A. Nu s-a renuntat la valorile paritare aur
B. S-a bazat tot pe practicarea cursurilor fixe in interiorul unor limite
C. Locul aurului era preluat de ECU, devenind punct de referinta in cadrul sistemului
D. Participare voluntara
131. ECU reprezinta:

A. Un cos de valute
B. O moneda de cont
C. Punct de referinta in cadul sistemului monetar european
D. Punct de referinta in cadrul mecanismului sarpelui monetar
132. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la viteza de rotatie a banilor este adevarata?
A. Permite cuantificarea multiplicatorului monetar
B. Sub forma de coeficient exprima nr de rotatii realizate de o unitate monetara pentru a servi un
anumi nr de tranzactii
C. Exprima nr mediu de tranzactii mijlocite de unitatea monetara, intr-o anumita perioada de timp
D. Se calculeaza astfel: V=PxQ/M
133. Prin Acordul de la Washington din decembrie 1971 se hoatara:

A. O crestere a marjei de fluctuatie fata de dolar la +/- 2.25%
B. Un ecart al cursurilor fata de dolar de 4.5%
C. O crestere a marjei de fluctuatie fata de dolar la +/- 1%
D. Un ecart intre doua monede europene de 4.5%
134. Obtinerea de imprumuturi de catre bancile debitoare in urma operatiunilor de

compensare a creantelor cu datoriile se poate realiza pe piata monetara deschisa:
A. De la sectorul nefinaciar
B. De la banca de emisiune
C. De la celelelate banci participante de procesul de compensare interbancara si care au solduri
excedentare
D. De la ceilalti actori ai pietei
135. In ecuatia Cambridge spre deosebire de ecuatia lui Fischer:

A. Se are in vedere nivelul de incasari monetare pe care subiectii economici vor sa-l detina
B. Preturile nu sunt cuprinse in mod explicit in ecuatie
C. Moneda este privita doar ca mijloc de schimb
136. In conceptia lui Irving Fischer:

A. Cererea de moneda nu depinde decat de volumul tranzactiilor in valoare nominala
B. Relatia dintre cantitatea de moneda (M) si tranzactii este stabila
C. Viteza de circulatie a monedei este stabila
137. Moneda ca avutie neta:

A. Constiuie suportul pentru creearea monedei scripturale de catre bancile comerciale
B. Semnifica masa monetara in sens restrans
C. Vizeaza numai mijloacele de plata create de banca centrala si de celelalte institurii bancare
D. Include pe langa moneda ca mjloc de plata, si activele financire care pot fi transformate
138. Banca Nationala a Romaniei este in prezent subordonata:

A. Parlamentului
B. Ministerului Finantelor Publice
C. Presedentiei
D. Guvernului
E. Partidului de guvernamant
139. In conceptia lui Keynes, moneda:

A. Antreneaza doua feluri de costuri, si anume: costuri de negociere si costuri de lichiditare
B. Exprima lichiditate prin excelenta
C. Este dorita de agentii economici datorita calitatii de activ fara risc
D. Conserva puterea de cumparare, pe termne scurt, mai bine decat orice alt bun sau titlu

A. Scaderea generealizata si de durata a preturilor
B. Reducerea salariilor
C. Scaderea puterii de cumparare a banilor
D. Crestrea puterii de cumparare a monedei nationale
E. Scaderea ratelor dobanzii
F. Crestrea standardului de viata al populatiei
141. Dintre inconvenientele monedei unice formulate de criticii monedei europene, enumeram:
A. Pierderea autonomiei politicii monetare si valutare
B. Transparenta tranzactiilor
C. Criteriile de convergenta de la Maastricht asigura premisele unei inflatii scazute dar determina
si o crestere economica redusa, critica vizand in primul rand restrictia referitoare la nivelul
maxim al deficitului bugetar
D. Cresterea ratelor dobanzilor
E. Cresterea preturilor
F. Reglementarile privitoare la UEM si la moneda unica adoptata la Maastricht sunt nerealiste,
fiind rezultatul unei conjuncturi economice si financiar-valutare favorabile de la inceputul
deceniului noua
142. Relatiile dintre banca de emisiune si celelalte banci se manifesta prin:

A. Operatiuni de creditare
B. Calitatea de "for monetar" care adopta masuri obligatorii
C. Prin operatiuni de open-market
143. Tipurile de finantare prin mecanismul de creditare pentru sustinerea intervnetei bancilor
centrale pe piata valutara prin FECOM sunt:
A. Finantarea pe termen foarte scurt, pana in 75 zile
B. Sustinerea monetara pe termen scurt
C. Autofinantare
D. Sprijinul financiar pe termne mediu
144. In conceptia keynesista, cerera de moneda:

A. Este dependenta doar de nivelul venitului
B. Depinde de marimea venitului si de partea din venit pe care subiectii economici doresc sa o
detina sub forma baneasca
C. Depinde si de rata dobanzii
145. Internationalizarea sistemului bancar american este pusa in evidenta, in primul rand,
prin:
A. Existenta sistemului federal de rezerve
B. Cresterea numarului de banci comerciale care opereaza in afara SUA
C. Concentrarea la dipsozitia celor mai mari 10 banci comerciale americane a circa 30% din
totalul activelor
D. Concentrarea la dipsozitia celor mai mari 10 banci comerciale americane a circa 30% din
totalul activelor
146. Cumpararile reversibile REPO de active eligibile pt tranzactionare constau in:

A. Vanzarea de catre banci de catre BNR de active eligibile pt tranzactionarea, cu transferarea
definitva a dreptului de proprietate auspra acestora
B. Cumpararea de la banci de catre BNR de active eligibile pentru tranzactionare, cu obligatia
acestora de a le rascumpara la o data ulterioara la un pret stabilit in momentul incheierii
tranzactiei
C. Vanzarea catre banci de catre BNR de active eligibile pentru tranzactionare, cu transferarea
temporara a dreptului de proprietate asupra acestora
D. Cumpararea de la banci de catre BNR de active eligibile pentru tranzactionare cu transferarea
definitiva a dreptului de proprietate asupra acestora
147. Care dintre urm afirmatii sunt adevarate in cazul rescontului?

A. Constituie o operatiune de activ a bancilor de emisiune
B. Constituie o operatiune de activ pentru bancile comerciale
C. Este o operatiune de recreditare a bancilor comerciale
148. Care afirmatie e adevarata?

A. Creditul special, instituit in anul 1991, ca modalitate de refinantare a bancilor comeefciale, era
forma exceptionala de refinantare de catre BNR a bancilor comerciale aflate in criza de
lichiditati
B. Creditul de licitatie, insituit in anul 1991, ca modalitate de refinantare a bancilor comeriale,
prefigura operatiunile de reescont realizate de BNR
C. Creditul lombard, instituit in anul 1991, ca modalitate de refinantare a bancilor comerciale, era
o forma exceptionala de refinantare de catre BNR a bancilor comerciale pentru asigurarea
platilor lor zilnice exigibile
D. Creditul structural, sau linia de credit, instituit in anul 1991 ca modlaitate de refinantare a
bancilor comerciale, prefigura viitoarele operatiuni de open-market realizate de BNR
149. Intre SME si mecanismul sarpelui monetar exista urmatoarele diferente:

A. Existenta unui indicator de divergenta care declanseaza interventia bancilor centrale pe piata
B. Doar SME presupunea o participare voluntara
C. Aparitia ECU si rolul central pe care il va juca in SME
150. Masa monetara:

A. Exprima angajamentele de plata ale institutiilor financiar-monetare emitente de active lichide
B. Exprima creante ale insittuiilot financiar ,monetare asupra agentilor nefinanciari
C. Se reflecta in pasivul bilantului consolidat al institutiilor financiar-monetare
151. Reducerea taxei oficiale a scontului are ca efect:

A. Inviorarea activitatii economice
B. Restrangerea activitatii de creditare
C. Restrangerea activitatii de creditare
D. Agraveaza deficitul balantei de plati externe
152. Operatiunile de pasiv ale bancilor de emisune constau in:

A. Emisiunea monetara
B. Creditarea directa a statului
C. Refinantarea celorlalte banci
D. Constituirea capitalului propriu
153. O banca centrala creeaza moneda:

A. Prin rambursarea datoriilor pe care le au bancile comerciale fata de banca centrala
B. Cand cumpara devize de la celelelate banci
C. Prin vanzarea de titluri publice pe piata monetara, in cadrul operatiunilor de open market
154. Creditul de scont e acordat de

A. Tragator
B. Banca
C. Tras
D. Beneficiar
155. Cursurile limita de interventie reprezinta:

A. Cursurile obtinute prin aplicarea marjei de fluctuatie de +/- 2.25% la cursul pivot bilateral
B. Cursurile pivot bilaterale
C. Cursuri obtinute prin aplicarea marjei de 1,125% la cursul central
D. Grila de paritate
156. Sistemul bancar in tara noastra s-a realizat prin:

A. Contributia statului
B. Transformarea camatarilor in bancheri
C. Unirea bancii centrale cu bancile comerciale
D. Infiintarea Bancii Nationale a Moldovei
E. Participarea unor reprezentanti ai capitalului strain
157. Divizorul fix se calculeaza:

A. 360x100xP
B. (360x100)/P
C. VxT
158. Motivatia universalizarii operatiunilor bancare este:

A. Crestreaa gradului de lichiditate
B. Concentrarea unor importnte capitaluri banesti
C. Obtinerea unui profit cat mai mare
D. Extinderea retelei bancare
159. In zona euro, agregatul monetar M3:

A. Cuprinde M1, plasamnete care pot fi disponibile in orice moment, cu aplicarea unor restrictii si
instrumentele negociabile considerate substitute apropiate depozitelor emise de isntitutiile
finaciar-monetare
B. Reprezinta masa monetara in sens larg
C. Mai poarta denumirea de cvasimoneda
160. Numerele de dobanzi se calculeaza dupa formula:

A. (VxT)/P
B. VxT
C. (360x100)/P
161. Moneda bancii centrale este compusa din:

A. Bilete de banca
B. Disponibilitati detinute de agentii nefinanciari la bancile comerciale si la celelalte instituii
financiar-monetare
C. Numerar
D. Disponibilitati detinute de bancile coerciale la banca centraa
162. Disponibilitati detinute de bancile comerciale la banca centrala

A. Realizarea operatinilot de decontare
B. Comertul cu bani
C. Vanzarea titlurilor de valori mobiliare
D. Efectarea operatiunilor de piata financiara
163. Operatiunile de imprumut pe piata monetara deschisa se pot realiza:

A. In alb, atunci cand remiterile de lichiditati se fac fara contrapartida, fara garantie
B. Prin utillizarea unor titluri de creanta, care pot face obiectul unot cesiuni ferme sau al punerii in
pensiune a acestora
C. Prin ipotecarea unor bunuri imobiliare aflate in patrimoniul debitorilor
164. Mecanismul sarpelui monetar avea in vedere urmatoarele aspecte:

A. Bancile centrale menre isi asumau obligatia de a interveni in dolari la limitele tunelului si in
una din monedele comunitare, dupa caz in limitele sarpelui
B. Urmarirea ecartului dintre moneda cea mai puternica si cea mai slaba
C. Ecordarea reciproca in mod automat, de catre bancile centrale, de facilitati de creditare
165. Cea mai economica, mai reala si mai adecvata forma de garantare a creditelor este:
A. Garantarea lor financiara, bazata pe situatia financiara de ansamblu a debitorului
B. Amplificarea garantiei unor terte persoane
C. Garantarea prin gajarea unor active fixe si circulante
166. Separarea proprietatii asupra capitalului de imprumut de folosirea lui ca trasatura a

creditului presupune:
A. Capitalul de imprmut e folosit de cel care il primeste cu titlu de imprumut
B. Cpitalul de imprumut este folosit de agentul economic excedentar
C. Bancile apar ca interediari specifici, ce se interpun intre cei care dispun de resurse de finantat si
cei care au nevoie de ele
167. Moneda, in calitate de activ financiar, se individualizeaza prin:

A. Prezinta riscul unei pierderi de valoare
B. Este imediat utilizabila pentru achizitionarea de bunuri si servicii
C. Este activul cel mai lichid
D. Permite obtinerea unui venit sub forma de dobanda
168. Indicatorii ce masoara convergenta nominala a rezultatelor economice din statele

membre ale Comunitatii europene sunt:
A. Independenta bancii centrale fata de guvern
B. Rata dobanzii nominale pe termen lun la onligatiunile de stat sa nu depaseasca cu mai mult de
2% media dobanzilor pe termen lung din cele trei tari cu inflatia cea mai scazute
C. Rata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 1.5% nivelul mediu al inflatiei inregistrat in
acele tari membre (cel mult trei)
D. Deficitul bugetar (al bugetului consolidat) sa nu fie excesiv, sa nu depaseasca 60% din PIB
169. Majorarea ratei oficiale a scontului:

A. Reduce fluxul incasarilor valutare
B. Determina atragerea de capitaluri straine
C. Actioneaza ca un fcator de redresare a balantei de plati
D. Actioneaza ca un factor de sustinere a cursului monedei nationale
E. Determina revenirea in tara a capitalurilor proprii
F. Agraveaza deficitul balantei de plati externe
170. Tratele emise ce nu au la baza operatiuni fara acoperire, se numesc:
A. Warante
B. Cambii "de bronz"
C. Trate "de complezenta"
171. Acceptul comercial apare:

A. Nici in cazul biletului la ordin, nici in cazul tratei
B. Numai in cazul tratei
C. Atat in cazul biletului la ordin, cat sin in cazul tratei
D. Numai in cazul biletului la ordin
172. In zona euro, institutiile financiar-monetare abilitate sa creeze si sa gestioneze moneda

sunt reprezentate de:
A. Institutiile de credit nerezidente
B. Institutiile financiare rezidente care au ca activitate atragerea de depozite si/sau substiuite
apropiate acestora si acordarea de credite si sau efectuarea de plasamente in tiluri de valoare
C. Bancile si casele de economii rezidente
D. Banca Centrala Europeana si bancile centrale ale statelor mebre ale zonei euro
173. Cand banca centrala acorda imprumuturi celorlalte banci:

A. Se reduce cantitatea de moneda a bancii centrale
B. Se manifesta distructia de moneda
C. Este creditat contul cuent al bancilor comerciale la banca centrala
D. Se creeaza moneda
174. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul scontarii cambiilor?
A. Reprezinta cedarea titlurilor de creanta catre o banca comerciala in schimbul obtinerii valorii
actuale
B. Este o forma a creditelor acordate intreprinderilor pentru activitatea de exploatare
C. Este o forma a creditelor de trezorerie
D. Este o operatiune de activ a bancilor comerciale
175. Operatiunile pasive ale bancilor comerciale constau in:

A. Reescontarea cambiilor
B. Efectuarea serviciului de incasare a diverseor creante apartinand clientilor
C. Atragerea depunerilor
D. Tranzactii de vanzare cumparare de devize
Intrebari de tip grila de la sfarsitul unitatilor de studiu.
Raspunsurile sunt luate de pe blackboard din ultimul PDF intitulat “ Raspunsuri la intrebari grila”
– sunt corecte 100 %
FEAA ID IASI MANAGEMENT ANUL II SEM II
By Bogdan
US 1
1. Banii în sens larg, din punct de vedere al definirii statistice a monedei, cuprind:
a) [x ] ansamblul mijloacelor de plată general acceptate în schimbul de bunuri şi servicii sau în
reglarea unei datorii
b) [x] cvasimoneda
c) [x ] cecurile de călătorie
2. Keynes definea moneda ca fiind:

a) [ ] o convenţie sociala
b) [x ] lichiditate prin excelenta
c) [ ] un instrument social
3. Banii în sens larg, din punct de vedere al definirii statistice a noţiunii de moneda, cuprind:
a) [x ] numerarul
b) [x ] depozitele la vedere
c) [ x] ansamblul mijloacelor de plată general acceptate în schimbul de bunuri ºi servicii sau în
reglarea unei datori:
4. Funcţiile banilor în abordare clasică sunt:

a) [x ] mijloc de schimb
b) [x ] măsură a valorii
c) [ x] prezervare a valorii
d) [ ] funcţia de unitate de cont
e) [ ] funcţia de calcul economic
5. Funcţia de mijloc de schimb a banilor presupune:

a) [x ] separarea în timp a cumpărării de vânzare
b) [ ] schimbul direct de bunuri fără utilizarea banilor
c) [ ] un mare consum de timp în comparaţie cu trocul
d) [x ] face posibilă realizarea tranzacţiei fără dubla coincidenţă a dorinţelor/nevoilor specifică
trocului
US2
1. Sistemele monetare din Antichitate şi Evul Mediu s-au caracterizat, în principal, prin
următoarele
trăsături:
a) [ x] fărâmiţare
b) [ ] centralizarea baterii monedei
c) [x ] deteriorare
d) [x ] lipsa de unitate a circulaţiei monetare la nivelul unei ţări
2. În funcţie de modalitatea de fixare a raportului valoric dintre cele două metale monetare,
bimetalismul
a cunoscut următoarele variante:
a) [ x] bimetalismul integral
b) [ x] bimetalismul parţial
c) [ x] bimetalismul paralel
d) [ x] bimetalismul compozit
3. În condiţiile bimetalismului în varianta sa integrală, dacă prin lege se stabilea un raport între
aur şi
argint de 1 la15.5, iar pe piaţă raportul era de 1 la16.5:
a) [ ] funcţiile monetare urmau a fi îndeplinite de aur
b) [ ] aurul era supraevaluat juridic
c) [x ] aurul devine moneda bună
d) [ ] argintul era subevaluat juridic
4. Printre limitele utilizării cambiilor comerciale ca bani pot fi menţionate:

a) [x ] lipsa de siguranţă a creditorului în debitor, în solvabilitatea şi buna sa credinţă
b) [ x] inadaptarea lor la cerinţele efectuării unor plăţi în sume variabile
c) [ ] posibilitatea satisfacerii nevoilor de bani ale statului
d) [ x] imposibilitatea plăţii salariilor, impozitelor şi a cumpărării mărfurilor din comerţul cu
amănuntul
5. Printre avantajele folosirii etalonului aur-devize pot fi menţionate următoarele:

a) [x ] posibilitatea lărgirii circulaţiei băneşti fără lărgirea corespunzătoare a bazei aur a
emisiunii
b) [x ] uşurinţa gestionării de către băncile centrale a rezervelor de aur şi valute, precum şi
obţinerea unor
venituri sub formă de dobânzi
c) [ ] posibilitatea convertirii la banca de emisiune, de către deţinători, în orice moment, a
bancnotelor în
monede sau lingouri de aur
d) [ ] stabilitatea foarte ridicată a monedei naţionale
US3
1. Legea monetară de la 1867 va conduce la instituirea în România a:
a) [ x] bimetalismului
b) [ ] monometalismului argint
c) [ ] monometalismului aur
d) [x ] etalonului aur-devize
2. Sistemul monetar instituit în urma Legii de la 1867 se identifică cu cel:

a) [ ] englez
b) [ ] belgian
c) [ ] german
d) [ x] francez
3. Cele două şcoli din secolul al XIX-lea, care aveau un punct de vedere diferit în ceea ce priveşte
mecanismul
emisiunii de bancnote, au fost:
a) [x ] şcoala „monetară”
b) [ ] şcoala „monetaristă”
c) [x ] şcoala „bancară”
4. Conform legii de la 1880, în urma căreia s-a înfiinţat Banca Naţională a României, emisiunea
bancnotelor urma
să aibă o acoperire metalică în proporţie de:
a) [ x] 1/3 din valoarea bancnotelor emise
b) [ ] 1/4 din valoarea bancnotelor emise
c) [ ] 2/3 din valoarea bancnotelor emise
5. În perioada conducerii prin plan central a economiei româneşti, intervenţiile directe ale statului în
sfera
economică, monetară şi bancară au constat în:
a) [x ] fixarea prin plan a preţurilor
b) [x ] subordonarea activităţii sectorului bancar faţă de plan
c) [ ] instituirea mecanismului convertibilităţii monedei naţionale
d) [x ] eliminarea bursei de valori
US4
1. Acordul de la Basel din 1972 stabilea:

a) [ x] crearea „şarpelui monetar”
b) [ ] crearea Sistemului Monetar European
c) [x ] ecartul între două monede europene să fie redus la 2,25%
d) [ ] o marjă de fluctuaţie faţă de paritate între o monedă europeană din sistem şi fiecare din
celelalte
monede membre de 2,25%
2. Mecanismul „şarpelui monetar” avea în vedere următoarele aspecte:

a) [x ] urmărirea ecartului dintre moneda cea mai puternică şi cea mai slabă
b) [ x] băncile centrale membre îşi asumau obligaţia de a interveni în dolari la limitele tunelului
şi în una
din monedele comunitare, după caz, la limitele şarpelui
c) [ x] acordarea reciprocă în mod automat, de către băncile centrale, de facilităţi de creditare
3. Ansamblul cursurilor pivot bilaterale era numit:
a) [x ] grila de paritate
b) [ ] cursuri centrale
c) [ ] cursuri limita de intervenţie
4. Cursurile pivot bilaterale din cadrul SME reprezintă:

a) [x ] cursuri formate folosind metoda cursurilor încrucişate, plecând de la cursurile pivot faţă
de ECU
b) [ ] cursurile centrale ale SME
c) [ ] cursul oficial de referinţă
5. Cursurile limita de intervenţie reprezintă:

a) [ x] cursurile obţinute prin aplicarea marjei de fluctuaţie de +/- 2,25% la cursul pivot bilateral
b) [ ] cursurile pivot bilaterale
c) [ ] grila de paritate
US5
1. În cazul biletului la ordin, dobânda:
a) [ ] nu se percepe în general
b) [x] poate fi inclusă în suma totală de plată, împreună cu valoarea mărfurilor
c) [x] poate fi cuprinsă într-un bilet la ordin emis separat
2. Domicilierea unei trate se referă la:

a) [x] locul unde se efectuează plata
b) [ ] domiciliul/sediul trăgătorului
c) [ ] locul unde a fost emisă trata
3. Girul presupune:
a) [x] cedarea unui titlu de creanţă unei alte persoane
b) [x] garantarea plăţii la scadenţă, solidar cu debitorul
c) [x] depunerea semnăturii pe dosul cambiei
d) [x] o formă de circulaţie a înscrisurilor cambiale
4. În cazul cecului, trasul:

a) [ ] poate fi orice agent economic
b) [x] poate fi o bancă
c) [ ] este obligatoriu o bancă
d) [ ] este obligatoriu agent economic nebancar
5. Scontul reprezintă:
a) [ ] valoarea tratei în momentul prezentării la scontare
b) [ ] valoarea tratei la scadenţă
c) [x] costul operaţiunii de scontare
d) [x] o operaţiune de transformare a creditului comercial în credit bancar
US6
1. Operaţiunile de pasiv ale băncilor de emisiune constau în:
a) [ ] refinanţarea celorlalte bănci
b) [x] emisiunea monetară
c) [ ] operaţiuni de decontare inter si intrabancare
d) [x ] constituirea capitalului propriu
e) [ ] creditarea directă a statului
2. Creditarea creanţelor de către băncile comerciale include ca operaţiuni specifice:

a) [ ] împrumuturile pe gaj de efecte publice şi acţiuni
b) [ ] scontarea cambiilor
c) [ ] avansul în contul curent
d) [ ] pensiunea
3. Diversificarea portofoliului ca modalitate de optimizare a performanţelor bancare vizează:
a) [x] minimizarea riscului lipsei de lichidităţi
b) [ ] minimizarea riscului de piaţă ce decurge din modificarea ratei dobânzii la credite
c) [x] menţinerea şi creşterea profitului existent
d) [ ] restabilirea stării de lichiditate pentru o bancă
4. Dintre dezavantajele finanţării indirecte, prin intermediari financiari, amintim:

a) [x] scumpirea resurselor
b) [ ] ameliorarea calitativă a resurselor de finanţare
c) [x] multiplică intermediarii
d) [x] poate întârzia finanţarea
e) [ ] sporeşte volumul resurselor de finanţare
5. Banca de emisiune apare în raporturile sale cu celelalte bănci în calitate de autoritate, de for
monetar, care
adoptă măsuri obligatorii de genul :
a) [x ] nivelul minim al rezervelor pe care celelalte bănci trebuie să le deţină la banca centrală
b) [ ] nivelul minim al rezervelor legale ale întreprinderilor
c) [x ] nivelul minim al unor coeficienţi de lichiditate
d) [x ] coeficienţi de dispersie a riscului
US7
1. Masa monetară:
a) [x ] exprimă angajamentele de plată ale instituţiilor abilitate să creeze şi să gestioneze
moneda
b) [ ] se reflectă în activul bilanţului consolidat al instituţiilor financiar-monetare
c) [x ] exprimă ansamblul mijloacelor de plată existente la un moment dat în cadrul economiei

unei ţări sau a unei zone monetare
2. Moneda propriu-zisă:
a) [x ] este activul financiar cel mai lichid, dar cu randament zero
b) [ ] cuprinde numerarul şi depozitele la termen
c) [x ] vizează mijloacele de plată care permit deţinătorului achiziţionarea imediată de bunuri,
servicii şi efectuarea de plăţi directe
3. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la moneda primară:

a) [x ] se mai numeşte şi bază monetară
b) [ ] reprezintă mijloacele de plată create de banca centrală şi de celelalte instituţii bancare
c) [x ] constituie suportul pentru crearea monedei scripturale de către băncile comerciale
4. Contrapartidele masei monetare:

a) [ ] se reflectă în pasivul bilanţului consolidat al instituţiilor financiar-monetare
b) [xx ] reflectă operaţiunile prin care se crează monedă
c) [ ] exprimă ansamblul finanţărilor realizate de instituţiile financiar-monetare pe seama
resurselor cu caracter monetar
5. Creditul neguvernamental:
a) [ x] exprimă creanţe deţinute de instituţiile financiar- monetare asupra societăţilor
nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei
b) [ ] reflectă impactul relaţiilor internaţionale asupra masei monetare interne
c) [ ] rezultă din achiziţionarea de titluri publice de către instituţiile financiar- monetare
d) [ ] se reflectă în pasivul bilanţului consolidat al instituţiilor financiar – monetare
US8
1. Moneda creată de o bancă comercială:

a) [ ] se reflectă în activul bilanţului bancar
b) [ ] exprimă creanţe asupra clienţilor săi
c) [x ] este utilizată în calitate de mijloc de plată de către clienţii săi
d) [x ] se concretizează într-o înscriere în contul clientului ei
2. Băncile creează monedă prin:

a) [ ] vânzare de active nemonetare (reale şi financiare)
b) [x ] cumpărare de devize
c) [ ] recuperarea la scadenţă a creditelor acordate
d) [ ] operaţiuni de rescontare a cambiilor
3. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la oferta de monedă:

a) [ ] exprimă cantitatea de monedă justificată a se găsi în circulaţie
b) [ x] exprimă ansamblul creanţelor deţinute asupra instituţiilor emitente de active ce se
cuprind în
structura masei monetare
c) [x ] reprezintă masa monetară existentă în circulaţie
4. Banca centrală creează monedă prin:

a) [ ] vânzare de devize
b) [x ] cumpărare de titluri publice pe piaţa monetară, în cadrul operaţiunilor de „open-market”
c) [x ] împrumuturi acordate celorlalte bănci din sistemul bancar
d) [ ] vânzare de active reale
5. Multiplicatorul creditului:
a) [ ] reflectă mărimea masei monetare
b) [x ] arată volumul maxim de monedă ce poate fi creat de către bănci
c) [x ] arată potenţialul de creditare al băncilor
d) [x ] exprimă numărul de unităţi de masă monetară nou creată pe baza unei unităţi de rezerve
excedentare
US9
1. Piaţa monetară este o componentă importantă a pieţei creditului, alături de:

a) [x ] piaţa financiară
b) [ ] piaţa bancară
c) [ ] piaţa monedei centrale
d) [x ] piaţa valutară
2. Moneda centrală este formată din:
a) [x ] numerar
b) [ ] moneda scripturală
c) [x ] disponibilităţile deţinute de bănci la banca centrală
d) [x ] biletele de bancă
e) [ ] depozitele în valută ale rezidenţilor
3. Pe lângă funcţia de finanţare a băncilor comerciale, piaţa monetară mai îndeplineşte şi funcţia
de:
a) [ x] compensare a deficitului cu excedentul de lichidităţi al acestora
b) [ ] mobilizare a resurselor de creditare din economie
c) [ ] redistribuire a resurselor de creditare din economie
d) [ ] centralizare a resurselor de creditare din economie
4. Operaţiunile de împrumut realizate pe piaţa monetară se pot realiza:

a) [x ] în alb
b) [x ] prin cesionarea unor titluri de creanţă
c) [x ] prin punerea în pensiune a unor titluri de creanţă
d) [ ] prin alte modalităţi convenite între debitori şi creditori
5. Lipsa de eficienţă a pieţei monetare din România , mai ales în perioada 1989-2000, a avut
drept cauze
principale:
a) [x ] existenţa plăţilor restante şi a blocajului financiar
b) [x ] cantitatea insuficientă de titluri de stat utilizate în cazul operaţiunilor de împrumut
c) [x ] gradul redus de diversificare a titlurilor pieţei
d) [ ] nivelul redus al puterii de cumpărare a monedei naţionale
e) [ ] numărul redus al băncilor comerciale participante la operaţiunile derulate pe piaţa
monetară
US10
1. Tensiunile inflaţioniste reprezintă:

a) [ ] creşteri de preţuri izolate, la un singur produs
b) [ ] creşteri temporare, pentru o scurtă perioadă, a majorităţii preţurilor (variaţii sezoniere)
c) [x] fenomene inflaţioniste minore şi parţiale
2. Într-o perioada de inflaţie:

a) [ ] toate preţurile cresc
b) [x] unele preţuri pot scădea
c) [ ] toate preţurile scad
d) [ ] toate preţurile cresc la fel de repede
3. Între cauzele inflaţiei regăsim:

a) [x] dezechilibrul dintre cererea şi oferta de bunuri şi servicii
b) [ ] creşterea generalizată a preţurilor
c) [ ] oferta mai mare decât cererea
d) [ ] transformarea monedei active în monedă pasiva
4. Ecuaţia lui Koopmans arată:

a) [ ] creşterea masei monetare în circulaţie duce la inflaţie
b) [x] dezechilibrul monetar se poate produce şi fără emisiune de monedă
c) [ ] dezechilibrul monetar nu se poate produce fără emisiune de monedă
d) [x] detezaurizarea poate duce la un dezechilibru monetar
5. Cauze ale deflaţiei pot fi:

a) [x] reducerea vitezei de circulaţie a banilor
b) [x] reducerea cantităţii de monedă în circulaţie
c) [ ] reducerea ratei dobânzii
US11
1. Principalele servicii oferite de băncile internaţionale sunt:x

a) [ ] letters of debit;
b) [ ] operaţiuni de tip FOREX Bv;
c) [ ] servicii universale de banking şi two-stop shopping;
d) [ x] împrumuturi asigurate;
2. Principalele profituri obţinute din serviciile de genul „împrumuturi asigurate” se referă la:
a) [ x] asigurarea unora dintre propriile împrumuturi;
b) [ ] asigurarea unora dintre împrumuturile altor bănci;
c) [ ] prin îndrumarea acelor clienţi care doresc să-şi asigure orice împrumuturi pentru a le genera noi
capitaluri către firmele specializate în acest domeniu;
d) [ ] prin garantarea veniturilor investitorilor din fonduri proprii şi împrumuturi neasigurate.
3. Principalele acte legislative adoptate în SUA pentru reglementarea activităţii băncilor cu activităţi în
străinătate sunt:
a) [ x] actul bancar internaţional 1978;
b) [x ] actul „Depository Institutions Deregulation and Monetary Control” din 1980;
c) [ ] actul „International Lending and Spending” din 1983;
d) [ ] actul „Home Bank Supervision” din 1991.
4. International Lending and Supervision Act a impus agenţiilor de control a băncilor să pregătească noi
legi, cerând băncilor să:
a) [ ] accentueze taxele de reprogramare a împrumuturilor acordate împrumutanţilor străini cu probleme;
b) [ ] nu divulge acoperirea unei bănci împrumutatorilor străini;
c) [x ] întreprindă studii de fezabilitate a proiectelor străine înaintea aprobării unui împrumut;
d) [ ] să îşi restrângă activitatea.
5. Agenţia principală de reglementare pentru activităţi bancare din SUA este:

a) [ ] FED-ul;
b) [ ] FEDEX;
c) [ ] Federal Reserve Bird;
d) [ x] Federal Reserve Board.
Monedă și credit-grile
1. Ca etalon al valorii, moneda face posibilǎ:

a) Compararea preţurilor mǎrfurilor şi serviciilor celor mai diferite;
b) Stabilirea raporturilor de echivalenţǎ între mǎrfuri şi servicii;
c) Reglarea imediatǎ a obligaţiilor pecuniare între parteneri;
2. Ca instrument de platǎ, moneda nu reprezintǎ:
a) Mijloc de reglare imediatǎ a obligaţiilor pecuniare dintre parteneri;
b) Rezervǎ de valoar “lichidǎ”;
c) Etalon al valorii;
3. Banii au apǎrut:
a) Aproximativ în acelaşi timp cu scrisul;
b) În epoca fierului;
c) În epoca pietrei;
4. Datoritǎ caracterului lor general şi anonim, banii:
a) Au dat posibilitatea schimbului lesnicios;
b) Au defavorizat inegalitatea de avere;
c) Au defavorizat starea de îndatorare;
d) Au impulsionat producţia;
5. Moneda fiduciarǎ şi banii de cont au luat naştere:
a) Odatǎ cu apariţia unor reţele de bǎnci comerciale;
b) Datoritǎ predominǎrii economiei naturale;
c) În Lidia;
6. Legǎtura dintre monedǎ şi credit poate fi urmǎritǎ:
a) În vânzarea mǎrfurilor cu plata amânatǎ;
b) În acordarea de împrumuturi prin cont curent;
c) Pe linia creditului public, ceea ce conferǎ banilor un pronunţat caracter financiar;
7. Moneda reprezintǎ un activ financiar specific, care:
a) Exprimǎ lichiditate perfectǎ;
b) Nu asigurǎ un venit, un randament;
c) Exprimǎ o lichiditate atenuatǎ;
8. Construirea depozitelor la termen pe seama disponibilitǎţilor monetare:
a) Asigurǎ anumite venituri deponenţilor sub formǎ de dobândǎ;
b) Atenueazǎ lichiditatea activelor financiare;
9. Dezetatizarea vizeazǎ:
a) Transferul de prerogative în favoarea unei comunitǎţi internaţionale;
b) Tranziţia de la economia condusǎ administrativ, pe bazǎ de plan central, unde moneda
este controlatǎ de stat, pânǎ la extrem, la economia de piaţǎ;
10. Dezetatizarea monedei implicǎ renunţarea de cǎtre stat de a dicta:
a) Preţurile;
b) Proporţiile în economie;
c) Destinaţia investiţiilor;
d) Volumul creditelor;
11. Mecanismele fundamentale contemporane de reglare a vieţii economice:
a) Mecanismul reglǎrii economice prin plan central;
b) Dereglementarea;
c) Mecanismul reglǎrii prin piaţǎ;
12. Formele “etatizǎrii” monedei în economia socialistǎ sunt:
1
a) Înlocuirea mecanismului de stabilire a preţului în procesul confruntǎrii cererii cu
oferta;
b) Eliminarea creditului comercial;
c) Subordonarea activitǎţii sectorului bancar faţǎ de plan;
d) Introducerea convertibilitǎţii;
13. Formele dezetatizǎrii monedei în economia de piaţǎ sunt:
a) Stabilirea relaţiilor de concurenţǎ între întreprinderi;
b) Deturnarea creditului bancar de la cerinţa susţinerii activitǎţii caracterizate prin
eficienţǎ;
c) Funcţionarea bursei de valori;
d) Suprimarea convertibilitǎţii;
14. Neconvertibilitatea monedei a avut ca rezultat:
a) Înlesnirea protecţionismului;
b) Favorizarea circulaţiei bunurilor şi persoanelor;
c) A îngreunat accesul la realizǎrile tehnico-ştiinţifice ale comunitǎţii
internaţionale;
15. In procesul tranziţiei la economia de piaţǎ, acţiunea statului asupra activitǎţii
întreprinzǎtorilor devine, în mod necesar:
a) Indirectǎ, prin impozite, taxe vamale, prime la export, etc;
b) Directǎ, prin prevederile înscrise în planul obligatoriu realizat la nivel central;
16. Prin structurarea aparatului bancar, în condiţiile dezetatizǎrii monedei, presupune;
a) Lichidarea monopolului statului asupra bǎncilor;
b) Reaşezarea raporturilor între banca de emisiune şi celelalte bǎnci;
c) Acordarea nemijlocitǎde credit de cǎtre banca de emisiune;
d) Deturnarea creditului bancar de la cerinţa susţinerii activitǎţii caracterizate prin
eficienţǎ;
17. Principalele ipostaze ale relaţiilor bǎneşti şi de credit sunt:
a) Legitǎţile ce le guverneazǎ;
b) Reglementǎri juridice, uzanţele, practica monetarǎ şi de credit din diverse ţǎri ca
şi pe plan internaţional;
c) Rolul monedei, al bǎncilor, creditului în viaţa ecomonicǎ şi socialǎ;
18. Disciplina “Monedǎ şi credit” studiazǎ:
a) Natura banilor ce mijlocesc schimbul;
b) Condiţiile şi limitele emisiunii monedei;
c)Mecanismele de reglare a masei monetare în circulaţie;
d) Ansamblul relaţiilor de schimb şi repartiţie;
19. Dezetatizarea monedei implicǎ renunţarea de cǎtre stat de a dicta:
a) Destinaţia investiţiilor;
b) Volumul creditelor;
c) Nivelul dobânzii;
d) Cursul de schimb;
20. Datoritǎ caracterului lor general şi anonim, banii:
a) Au defavorizat starea de îndatorare;
b) Au impulsionat producţia;
c) Au favorizat primele forme ale creditului;
d) Au schimbat relaţiile din operaţiunile de schimb;
21. Sistemele monetare din Antichitate şi Evul Mediu s-au caracterizat în principal prin
urmǎtoarele trǎsǎturi:
a) Fǎrâmiţare;
b) Centralizarea baterii monedei;
2
c) Deteriorare;
d) Lipsa de unitate a circulaţiei monetare la nivelul unei ţǎri;
22. Deteriorarea monedei s-a datorat:
a) reducerii conţinutului de metal de cǎtre conducǎtorii statului;
b) tehnicii de confecţionare a monedelor, care, pânǎ în sec. XVII, a fost cae a cleştelui şi
ciocanului;
c) uzǎrii şi falsificǎrii;
d) creşterii cursului dolarului;
23. In bimetalism, în ceea ce priveşte modalitatea de fixare a raportului valoric dintre cele
douǎ metale, aur şi argint, distingem urmǎtoarele variante:
a) a monedei paralele;
b) a monedei etalon;
c) a monedei billon;
d) a monedei duble;
24. In varianta monedei duble, raportul de valoare între cele douǎ metale monetare era:
a) Fixat de stat;
b) Liber;
c) Stabilit prin lege;
d) Stabilit pe piaţǎ;
25. In condiţiile în care, prin lege se stabilea raportul Au- Ag la 1: 15,5, iar piaţa, ca urmare a
ieftinirii argintului, determinǎ un raport de 1: 16,5 :
a) Funcţiile monetare urmau a fi îndeplinite de aur;
b) Aurul era supraevaluat juridic;
c) Aurul era moneda bunǎ;
d) Argintul era subevaluat juridic;
26. Dintre ţǎrile care au adoptat bimetalismul în moneda paralelǎ distingem:
a) Germania;
b) SUA;
c) România;
d) Franţa;
27. In 1865, ţǎrile care au înfiinţat Uniunea Latinǎ au susţinut:
a) Monometalismul aur;
b) Bimetalismul;
c) Monometalismul argint;
28. Elementele sistemului monetar clasic sunt:
a) Metalul monetar;
b) Unitatea monetarǎ;
c) Baterea şi circulaţia monedei;
d) Emisiunea şi circulaţia bancnotelor;
e) Emisiunea şi circulaţia banilor de hârtie;
f) Convertibilitatea;
29. In 1971, dupǎ aproape trei decenii de aplicare a etalonului monetar aur-devize instituit la
Bretton Woods:
a) S-a sistat convertibilitatea în aur a dolarului american;
b) S-arealizat trecerea de la cursurile fixe la cele flotante;
c) S-a adoptat al doilea amendament al statutului FMI, prin care ţǎrile membre
renunţau la a-şi defini monedele printr-o cantitete de metal preţios
30. Denumirea unitǎţii monetare decurgea din:
a) Metalul folosit pentru barerea monedei;
b) Cantitetea de metal preţios aferentǎ etalonului;
3
c) Împrumutarea denumirii monedei dintr-o altǎ ţarǎ;
d) Cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi achiziţionatǎ cu ea;
31. Adaptarea spontanǎ a cantitǎţii de bani în circulaţie la necesitǎţile economiei era
asiguratǎ prin:
a) Monetizarea liberǎ;
b) Libera tezaurizare;
c) Pierderile de metal preţios prin uzurǎ în timpul circulaţiei;
32. Monedele de billon se caracterizau prin acea cǎ:
a) Fǎceau obiectul baterii libere;
b) Reprezentau o necesitate din raţiuni tehnice;
c) Erau monede fǎrǎ valoare deplinǎ;
33. Limitele utilizǎrii cambiilor ca bani pânǎ la scadenţǎ sunt:
a) Lipsa de siguranţǎ a creditorului în debitor, în solvabilitatea şi buna sa
credinţǎ;
b) Inadaptarea lor la cerinţele efectuǎrii unor plǎţi în sume variabile;
c) Satisfacerea nevoilor de bani a statului;
d) Imposibilitatea plǎţii salariilor, impozitelor şi a cumpǎrǎrii mǎrfurilor din
comerţul cu amǎnuntul;
34. Bancnotele sunt cambii ale bǎncilor de emisiune şi au urmǎtoarele atribute în
condiţiile emisiunii pe linie de credit:
a) Circulǎ în întreaga ţarǎ;
b) Sunt poliţe la vedere asupra oricǎrei bǎnci;
c) Sunt convertibile în metalul monetar, în funcţie de definiţia oficialǎ în aur a
etalonului;
d) Sunt numite bani reprezentativi, monedǎ fiduciarǎ;
35. Emisiunea şi circulaţia banilor de hârtie este legatǎ de:
a) Uzura monedelor din metal preţios;
b) Emisiunea de bani pentru necesitǎţile statului;
c) Necesitatea reintroducerii etalonului aur-monedǎ;
36. Banii de hârtie se caracterizeazǎ prin faptul cǎ:
a) Au un curs forţat;
b) Au valoare proprie;
c) Sunt neconvertibili;
d) Sunt convertibili în metal preţios;
37. În condiţiile contemporane, emisiunea excesivǎ a banilor se face:
a) Pentru acoperirea deficitelor bugetare;
b) Pe linia convertibilitǎţii bancnotelor în metal preţios;
c) Pe linie bancarǎ, atunci când în acoperirea creditelor nu se ţine seama în
suficientǎ mǎsurǎ, de volumul depunerilor şi ritmul creşterii producţiei;
38. În condiţiile în care, prin lege se stabilea raportul Au-Ag la 1: 15,5, iar piaţa, ca
urmare a ieftinirii argintului determina un raport de 1: 16,5 :
a) Devenea convenabilǎ cumpǎrarea în schimbul aurului, a cantitǎţii
corespunzǎtoare de argint;
b) Devenea convenabilǎ cumpǎrarea în schimbul argintului, a cantitǎţii
corespunzǎtoare de aur;
c) Aurul era retras din circulaţie;
d) Aurul era supraevaluat juridic;
39. Monedele de billon se caracterizau prin:
a) erau monede fǎrǎ valoare deplinǎ;
4
b) cantitatea acestor monede în circulaţie trebuia menţinutǎ la un nivel
ridicat;
c) baterea lor constituia monopol de stat, apǎrat cu stricteţe;
40. Metoda de stabilire a cursului valutar în sistemul “şarpelui monetar”:
a) Era aceeaşi ca şi la cursurile fixe practicate în cadrul FMI;
b) Implica faptul cǎ atunci când moneda naţionalǎ se reprecia, banca centralǎ
vindea valutǎ;
c) Implica faptul cǎ atunci când moneda naţionalǎ se deprecia şi tindea sǎ iasǎ
din tunel prin partea inferioarǎ, banca centralǎ cumpǎra valutǎ de
referinţǎ;
41. Sistemul Monetar Eurpean (SME) se caracterizeazǎ prin aceea cǎ:
a) S-a bazat tot pe practicarea cursurilor fixe în interiorul unor limite;
b) Nu s-a renunţat la valorile paritare aur;
c) Locul aurului era preluat de ECU, devenind punct de referinţǎ în cadrul
sistemului;
42. ECU reprezintǎ :
a) Punct de referinţǎ în cadrul mecanismului “şarpelui monetar”:
b) Punct de referinţǎ în cadrul Sistemului Monetar European;
c) O unitate de cont;
43. Cursul central în cadrul SME reprezintǎ:
a) Un curs faţǎ de ECU, stabilit în raport cu puterea de cumpǎrare a monedei
fiecǎrie ţǎri membre;
b) Un curs faţǎ de DST, stabilit în raport cu puterea de cumpǎrare a monedei
fiecǎrie ţǎri;
c) Un curs stabilit în funcţie de conţinutul aur al fiecǎrei monede;
44. Indicatorii ce mǎsoarǎ convergenţa rezultatelor economice ale statelor membre
ale Comunitǎţii Europene şi nivelurile acestora sunt:
a) Diferenţa ratei anuale a inflaţiei nu trebuie sǎ depǎşeascǎ 1,5 %;
b) Marja ratei dobânzii nu trebuie sǎ depǎşeascǎ 2 %;
c) Deficitele bugetare nu trebuie sǎ depǎşeascǎ 10 % faţǎ de PIB;
d) Datoria publicǎ nu trebuie sǎ depǎşeascǎ 60 % din PIB;
45. Proiectul monedei unice europene :
a) Suprimarea rolului tuturor bǎncilor centrale naţionale existente;
b) Bǎncile centrale ar urma sǎ fie înlocuite în funcţiile lor esenţiale printr-o
bancǎ centralǎ unicǎ, Banca Centralǎ Europeanǎ;
c) Obligaţia ţǎrilor membre de a folosi dolarul ca monedǎ unicǎ în tranzacţiile
internaţionale;
46. Procesul de dematerializare a monedei presupune:
a) Dematerializarea aurului;
b) Înlocuirea progresivǎ a senmelor monetare în circulaţie, a numerarului,
prin bani de cont;
47. Dematerializarea monedei este interpretatǎ diferit. Economişti precum J.
Roeff, Anghel Ruginǎ, susţin cǎ:
a) Moneda modernǎ nu-i o simplǎ transformare a monedei materiale, ci totala
sa negare;
b) Între monedele vechi şi cele noi existǎ şi elemente comune, cǎ banii nu au
pierdut orice legǎturǎ cu aurul;
c) Banii sunt bani de hârtie puşi în circulaţie prin acordarea de credite statului
de cǎtre institutul de emisiune;
5
48. Doctrina marxistǎ avea în vedere, drept cǎi de genezǎ a banilor, urmǎtoarele
forme:
a) Banii care au decurs dintr-o selecţie în lumea mǎrfurilor, a unei mǎrfi, în
final a aurului, în rolul de echivalent general;
b) Creditul comercial, vânzarea mǎrfurilor cu plata ulterioarǎ;
c) Banii de hârtie, prin acorderea de credite statului de cǎtre institutul de
emisiune;
49. La banii cu valoare intrinsecǎ:
a) Regularizarea raporturilor valorice între vânzǎtor şi cumpǎrǎtor este
imediatǎ;
b) Marfa trecea de la vânzǎtor la cumpǎrǎtor, şi, în acelaşi timp, banii treceau
de la cumpǎrǎtor la vânzǎtor;
c) Banii erau poliţe asupra bogǎţiei sociale;
50. La banii sub forma bancnotelor:
a) Vânzǎtorul nu primeşte o valoare echivalentǎ cu cea a mǎrfurilor, ci
bancnote convertibile;
b) Regularizarea raporturilor valorice între vânzǎtor şi cumpǎrǎtor este
imediatǎ;
c) Regularizarea raporturilor s-ar produce dacǎ vânzǎtorul ar da titlurile de
creanţǎ la schimb contra aur, potrivit cu suma înscrisǎ şi cu definiţia
etalonului monetar;
51. La banii de hârtie:
a) Vânzǎtorul de mǎrfuri, primind suma de le cumpǎrǎtor, poate folosi banii
de hârtie pentru procurarea altor mǎrfuri;
b) Sub raport valoric se produce o echivalare (regularizare) nmai în final,
dupǎ ce vânzǎtorul de mǎrfuri foloseşte pentru cumpǎrǎri banii obţinuţi şi
numai dacǎ preţurile mǎrfurilor nu au crescut între timp;
c) Regularizarea raporturilor valorice între vânzǎtor şi cumpǎrǎtor este
imediatǎ;
52. ECU reprezintǎ:
a) O unitate de cont folositǎ de FMI;
b) Punctul de referinţǎ în cadrul mecanismului “şarpelui monetar”;
c) Punctul de referinţǎ în cadrul SME;
d) O unitate de cont definitǎ pe baza coşului de valute ale ţǎrilor membre ale
SME;
53. Indicatorii ce mǎsoarǎ convergenţa rezultatelor economice ale statelor membre
ale Comunitǎţii Europene şi nivelurile acestora sunt:
a) Diferenţa ratei anuale a inflaţiei trebuie sǎ depǎşeascǎ 1,5 %;
b) Cursul de schimb al monedelor trebuie sǎ înregistreze variaţii mai mari de
2,25 %;
c) PIB trebuie sǎ creascǎ annual cu cel puţin 3 %;
54. Moneda contemporanǎ dematerializatǎ reprezintǎ:
a) Titluri de creanţǎ asupra statului;
b) Titluri de creanţǎ asupra bogǎţiei sociale;
c) Poliţe asupra bogǎţiei sociale;
d) Bani marfǎ;
e) Poliţe asupra bǎncii centrale;
f) O mixturǎ între bancnote şi banii de hârtie;
55. Ştiind cǎ la 18 noiembrie 1967, 1 lirǎ sterlinǎ = 2,13281g aur şi 1dolar =
0,888671g aur, paritatea valutarǎ lirǎ sterlinǎ/ dolar se determinǎ astfel:
6
a) 2,13281g/ 0,888671g;
b) 0,888671g/ 2,13281g;
56. Ştiind cǎ la 24 octombrie 1969, 1 DM = 0,242806g aur şi 1$ = 0,888671g aur,
paritatea valutarǎ lirǎsterlinǎ/ marcǎ se determinǎ astfel:
a) 0,888671g/ 0,242806g;
b) 0,242806g/ 0,888671g;
57. Dacǎ lira sterlinǎ coteazǎ indirect, atunci la Londra cotarea are forma:
a) 1$ = 0,68 lire sterline;
b) 1 lirǎ sterlinǎ = 1,46 $;
58. Având în vedere cǎ la Paris cotarea are forma 1 $ = 8,25 FF, avem:
a) O cotare directǎ;
b) O cotare indirectǎ;
59. Având în vedere cǎ la Tokyo cotarea are forma 1 $ = 235 yeni japonezi:
a) Avem cotare directǎ;
b) Avem cotare indirectǎ;
c) 1 yen japonez = (1/ 235) $;
d) dolarul SUA, ca unitate monetarǎ, este exprimat într-o sumǎ variabilǎ în
moneda naţionalǎ a Japoniei;
60. Având în vedere cǎ la Londra cotarea are forma 1 lirǎ sterlinǎ = 1,46 $ :
a) Avem cotare indirectǎ;
b) Etalonul monetar naţional englez este exprimat în valuta strǎinǎ;
c) Ne aflǎm în cazul unei cotǎri indirecte, când valuta strǎinǎ, ca unitate
monetarǎ, este exprimatǎ într-o sumǎ variabilǎ în moneda naţionalǎ;
61. Etalonul aur-monedǎ presupune:
a) Baterea liberǎ a monedelor de aur;
b) Circulaţia liberǎ a aurului pe plan internaţional;
c) Convertibilitatea bancnotelor în lingouri de aur;
62. Paritatea monetarǎ:
a) Se numeşte şi paritate metalicǎ;
b) Este raportul valoric între douǎ monede, funcţie de conţinutul acestora în
metal preţios;
c) Este raportul valoric între douǎ monede, stabilit pe piaţǎ, în funcţie de
cerere şi ofertǎ;
d) Reflectǎ întotdeauna paritatea puterii de cumpǎrare a monedelor;
63. Cunoscând cǎ 1 USD = 0.888671g aur fin şi 1 GBP = 2.48828 g aur fin, raportul
rezultat, 1 GBP = 2,80 USD, se numeşte:
a) Paritate metalicǎ;
b) Paritate valutarǎ;
c) Paritate monetarǎ;
64. Abaterea cursului de la paritate se menţine în aşa-numitele “puncte-aur” în
condiţiile etalonului:
a) Aur-clasic;
b) Aur-monedǎ;
c) Aur-lingouri;
d) Aur-devize;
e) Devize;
65. Limitele abaterii cursului de la paritate în condiţiile “punctelor-aur”, erau
dependente de:
a) Cererea şi oferta de valutǎ pe piaţǎ;
b) Intervenţia pe piaţǎ a bǎncilor centrale;
7
c) Situaţia balanţei de plǎţi externe a zilei, deficitarǎ sau excedentarǎ;
d) Costul relativ al remiterii aurului în strǎinǎtate ( transport, ambalare etc.);
66. “Punctele-aur” reprezintǎ:
a) cursul superior şi inferior al devizelor, de la care este avantajos, sub raport
comercial, a exporta sau a importa aur;
b) o formǎ de limitare “ naturalǎ” a abaterii cursului de la paritate;
c) o altǎ denumire pentru cursurile fixe instituite de FMI, limitate prin
intervenţia statalǎ;
67. Limitele abaterii cursului de la paritate în condiţiile “punctelor-aur” erau de:
a) +/- 1 %;
b) +/- 2,25 %;
c) +/- 15 %;
68. Dacǎ balanţa de plǎţi a zilei pentru o ţarǎ este deficitarǎ, atunci:
a) Cererea pentru devize este mai micǎ decât oferta;
b) Cererea pentru devize este mai mare decât oferta;
c) Cursul devizelor creşte peste paritate;
d) Cursul devizelor scade sub paritate;
69. Punctul superior al aurului este:
a) Punctul de import al aurului;
b) Punctul de export al aurului;
c) Cursul crescut al devizelor la nivelul la care este mai convenabilǎ remiterea
aurului în strǎinǎtate;
d) Cursul de scǎdere al devizelor la care exportatorii preschimbǎ valuta în
aur;
70. În cazul cursurilor flotante, instituite din 1973:
a) Limita de abatere de la paritate este de +/- 2,25 %;
b) Limita de abatere de la paritate este de +/-15 %;
c) Nu existǎ o limitǎ de abatere a cursurilor faţǎ de paritate;
d) Bǎncile centrale nu sunt obligate sǎ intervinǎ pe piaţa valutarǎ;
71. În condiţiile cursurilor fixe introduse prin acordurile de la Bretton Woods,
cunoscând, pebaza definiţiilor aur, cǎ 1 GBP = 2,89 USD, în cazul în care cussul
atingea nivelul superior de 1 GBP = 2,96 USD ( 2,89+ 2,25 %* 2,89):
a) Banca Angliei era obligatǎ sǎ intervinǎ pe piaţǎ prin vânzarea de dolari;
b) Banca Angliei era obligatǎ sǎ intervinǎ pe piaţǎ prin cumpǎrarea de dolari;
c) Intervenţia Bǎncii Angliei era obligatorie;
d) Alǎturi de Banca Abgliei, era obligatǎ sǎ intervinǎ pe piaţǎ banca centralǎ
americanǎ;
e) Piaţa, prin mecanismul “punctelor-aur”, limita abaterile cursurilor de la
paritate;
72. În cazul cotǎrii directe:
a) Primul termen al egalitǎţii este moneda strǎinǎ;
b) Primul termen al ecuaţiei îl reprezintǎ unitatea monetarǎ naţionalǎ;
c) Corespondentul în valuta strǎinǎ pentru etalonul monetar local nu este
exprimat nemijlocit;
d) Sistemul de cotare nu exercitǎ nici o influenţǎ asupra raporturilor valorice
dintre monede;
73. În cazul cotǎrii indirecte:
a) Primul termen al egalitǎţii este moneda strǎinǎ;
b) Primul termen al ecuaţiei îl reprezintǎ unitatea monetarǎ naţionalǎ;
8
c) Corespondentul în valuta strǎinǎ pentru etalonul monetar local este
exprimat nemijlocit;
74. Cotarea indirectǎ se numeşte şi:
a) Nesigurǎ;
b) Sigurǎ;
c) Incertǎ;
d) Certǎ;
75. Cotarea directǎ se numeşte şi:
e) Nesigurǎ;
f) Sigurǎ;
g) Incertǎ;
h) Certǎ;
76. Etalonul aur-devize, instituţionalizat în 1944 la Bretton Woods, presupune:
a) Reintroducerea convertibilitǎţii bancnotelor în aur pe plan naţional;
b) instituirea cursurilor fixe cu abateri minime de la paritate de +/- 1%;
c) constituirea de rezerve monetare la nivelul Institutului Monetar European;
77. Eşafodajul monetar de forma unei “piramide rǎsturnate” este specific
etalonului:
a) aur-clasic;
b) aur-monedǎ;
c) aur-lingouri;
d) aur-devize;
78. Raporturile de preschimbare dintre monede sunt influenţate de urmǎtorii
factori:
a) economici, politici, psihologici;
b) mǎrimea etalonului naţional şi a monedei strǎine;
c) evoluţia puterii de cumpǎrare a monedelor implicate;
d) situaţia balanţelor de plǎţi zilnice a ţǎrilor ale cǎror monede intrǎ în cotare;
79. Care din urmǎtoarele afirmaţii sunt adevǎrate în cazul DST:
a) reprezintǎ o valutǎ de creaţie colectivǎ;
b) valoarea sa se stabileşte în baza unui coş valutar, format din 5 valute;
c) valoarea sa s-a stabilit în baza unui coş valutar, format din 16 valute;
d) valoarea sa s-a stabilit în baza unui coş valutar, format din 12 valute;
80. Un lingou aur standard este definit prin:
a) 400 uncii aur;
b) 12,444 Kg aur;
c) 31,1035 g aur;
81. Iniţial, DST-ul, ca o valutǎ de creaţie colectivǎ, era definit printr-un conţinut
aur egal cu cel al unui :
a) ECU;
b) EURO;
c) USD;
82. Arbitrajul valutar presupune:
a) Intervenţia bǎncilor de emisiune în cadrul sistemului cursurilor fixe specific
etalonului aur-devize;
b) Stabilirea paritǎţii valutare;
c) Speculaţii, ca urmare a evoluţiei diferite a cursurilor de schimb pe pieţele
valutare;
83. Stabilirea ponderii monedelorîn coşul valutar DST se face în funcţie de :
a) Puterea de cumpǎrare a monedelor ţǎrilor membre;
9
b) Paritatea valutarǎ a monedelor ţǎrilor membre;
c) Volumul exporturilor de bunuri şi servicii ale ţǎrilor membre;
d) Nivelul PIB al ţǎrilor participante;
84. Biletul la ordin este emis de:

a) Debitor;
b) Creditor;
c) Beneficiar;
d) Trǎgǎtor;
e) Tras;
85. În relaţiile de credit generate de biletul la ordin, apar:
a) 2 persoane;
b) 3 persoane;
c) 4 persoane;
86. În cazul biletului la ordin, dobânda:
a) Nu se percepe în general;
b) Poate fi inclusǎ în suma totalǎ de platǎ, împreunǎ cu valoarea mǎrfurilor;
c) Poate fi cuprinsǎ într-un bilet la ordin emis separat;
87. Care din urmǎtoarele elemente nu este obligatoriu în cazul unui bilet la ordin:
a) Denumirea de bilet la ordin, înscrisǎ în text;
b) Obligaţia de platǎ necondiţionatǎ;
c) Semnǎtura trǎgǎtorului sau a împuternicirii autentice, în cazuri speciale;
d) Locul şi data emiterii;
88. Un înscris cambial poate fi:
a) La purtǎtor;
b) Nominativ;
c) La ordin;
89. Trata este emisǎ de:
a) Tras;
b) Trǎgǎtor;
c) Beneficiar;
d) Debitor;
e) Creditor;
90. Trata se adreseazǎ:
a) Trasului;
b) Trǎgǎtorului;
c) Beneficiarului;
d) Debitorului;
e) Creditorului;
91. Biletul la ordin se adreseazǎ:
a) Trasului;
b) Trǎgǎtorului;
c) Beneficiarului;
d) Debitorului;
e) Creditorului;
92. Domicilierea unei trate se referǎ la:
a) Domiciliul/ sediul trǎgǎtorului;
b) Locul unde a fost emisǎ trata;
c) Locul unde se efectueazǎ plata;
93. Cambia este:
10
a) Un mijloc de stingere a unei obligaţii de platǎ;
b) Un angajament de platǎ scris, abstract, necondiţionat;
c) Un titlu de creanţǎ ce dǎ dreptul la o sumǎ de bani;
94. Acceptul comercial aparţine:
a) Debitorului;
b) Creditorului;
c) Bǎncii;
d) Beneficiarului;
e) Trasului;
f) Trǎgǎtorului;
95. Acceptul comercial apare:
a) Numai în cazul biletului la ordin;
b) Numai în cazul tratei;
c) Atât în cazul tratei cât şi al biletului la ordin;
d) Nici în cazul tratei, nici în cazul biletului la ordin;
96. În cazul acceptului bancar:
a) Banca acceptǎ sǎ plǎteascǎ la scadenţǎ un efect de comerţ;
b) Banca acceptǎ sǎ garanteze plata la scadenţǎ un efect de comerţ;
c) Banca acceptǎ sǎ sconteze înainte de scadenţǎ un efect de comerţ;
d) Banca acceptǎ sǎ gireze un efect de comerţ;
97. Girul reprezintǎ:
a) Cedarea unui titlu de creanţǎ unei alte persoane;
b) Garantarea plǎţii la scadenţǎ, solidar cu debitorul;
c) Depunerea semnǎturii pe dosul cambiei;
d) O formǎ de circulaţie a înscrisurile cambiale;
98. Girul reprezintǎ:
a) O andosare;
b) O ameliorare a calitǎţii titlului de credit, dându-i garanţii suplimentare;
c) O platǎ în sensul stingerii obligaţiei;
99. Formula girului se înscrie:
a) Pe faţa cambiei;
b) Pe verso-ul cambiei;
c) Pe faţa biletului la ordin;
d) Pe verso-ul biletului la ordin;
e) Pe un înscris separat, anexǎ la efectul de comerţ;
100. Girul poate sǎ aparǎ:
a) Numai în cazul biletului la ordin;
b) Numai în cazul tratei;
c) Atât în cazul tratei cât şi al biletului la ordin;
d) Nici în cazul tratei, nici în cazul biletului la ordin;
101. Girul este plin, când:
a) Numele noului tras este înscris expres pe efectul de comerţ;
b) Numele noului beneficiar al creanţei este înscris expres pe efectul de comerţ;
c) Numele bǎncii care garanteazǎ este înscris lângǎ numele trasului;
102. Cambiile financiare apar în legǎturǎ cu:
a) Operaţiunile de finanţare a investiţiilor agenţilor economici;
b) Obţinerea de împrumuturi de la bǎnci;
c) Împrumuturile realizate de stat la banca de emisiune;
d) Scontarea unor cambii comerciale;
103. Bancnotele sunt:
11
a) O formǎ generalizatǎ a cambiilor;
b) Cambii ale bǎncii de emisiune;
c) Poliţe asupra bancherilor plǎtibile în orice moment posesorilor lor;
d) Creanţe generalizate asupra economiei;
a) Tras;
b) Trǎgǎtor;
c) Beneficiar;
105. În cazul cecului apar ca protagonişti:
a) 2 pǎrţi;
b) 3 pǎrţi;
c) 4 pǎrţi;
106. Cecul este întotdeauna plǎtibil:
a) la vedere;
b) la un numǎr de zile de la prezentare;
c) la un numǎr de zile de la data emiterii;
107. În cazul cecului, iniţiativa plǎţii aparţine:
a) bǎncii;
b) creditorului;
c) debitorului;
108. În cazul cecului, trasul:
a) este obligaoriu o bancǎ;
b) poate fi orice agent economic;
c) este obligatoriu agent economic nebancar;
109. Scontul este:
a) una dintre operaţiunile pasive ale bǎncilor comerciale;
b) una dintre operaţiunile active ale bǎncilor comerciale;
c) o formǎ particularǎ a dobânzii;
110. În condiţii normale, taxa oficoalǎ a scontului este:
a) mai micǎ decât taxa scontului privat;
b) mai mare decât taxa scontului privat;
c) egalǎ cu taxa scontului privat;
111. Creditul de scont este acordat de :
a) tras;
b) trǎgǎtor;
c) beneficiar;
d) bancǎ;
a) tras;
b) trǎgǎtor;
c) creditor;
d) bancǎ;
113. Scontul reprezintǎ:
a) valoarea tratei în momentul prezentǎrii la scontare;
b) valoarea tratei la scadenţǎ;
c) operaţiune de transformare a creditului comercial în credit bancar;
114. Reducerea ratei oficiale a scontului:
a) este realizatǎ de cǎtre banca centralǎ;
b) este realizatǎ de cǎtre bǎncile comerciale;
c) este realizatǎ când economia stagneazǎ;
12
d) este realizatǎ când economia este “supraîncǎlzitǎ”;
e) este realizatǎ pentru a spori suma creditelor acordate;
f) este realizatǎ pentru a reduce suma creditelor acordate;
115. Majorarea ratei oficiale a scontului:
a) determinǎ atragerea de capitaluri stǎine;
b) determinǎ revenirea în ţarǎ a capitalurilor proprii;
c) reduce fluxul încasǎrilor valutare;
d) acţioneazǎ ca un factor de susţinere a cursului monedei naţionale;
e) acţioneazǎ ca un factor de redresare a balanţei de plǎţi;
f) agraveazǎ deficitul balanţei de plǎţi externe;
116. Concepţiile privind elementul fundamental în definirea creditului sunt:
a) creditul ca încredere;
b) creditul comercial;
c) creditul ca formǎ a relaţiilor de schimb;
d) creditul ca formǎ a relaţiilor de redistribuire;
e) creditul obligatar;
117. Trǎsǎturile principale ale creditului sunt:
a) separarea proprietǎţii asupra capitalului de împrumut de folosirea lui;
b) participarea a cel puţin 3 intermediari;
c) plata dobânzii pentru utilizarea capitalului de împrumut;
d) rambursarea creditelor la scadenţǎ;
118. Separarea proprietǎţii asupra capitalului de împrumut de folosirea lui, ca
trǎsǎturǎ a creditului, presupune:
a) capitalul de împrumut este folosit de agentul economic excedentar;
b) capitalul de împrumut este folosit de cel care îl primeşte cu titlu de împrumut;
c) bǎncile apar ca intermediari specifici, se interpun între cei care dispun de resurse
de finanţat şi cei care au nevoie de ele;
119. Plata dobânzii pentru utilizarea capitalului de împrumut, ca trǎsǎturǎ a
creditului, presupune:
a) dobânda reprezintǎ “chiria” pe care o plǎteşte debitorul pentru dreptul ce i se
acordǎ de a utiliza capitalul de împrumut;
b) dobânda calculatǎ numai pentru soldurile creditoare ale conturilor bancare
curnte deschise clienţilor;
c) pentru utilizarea credtelor, dobânda se coreleazǎ cu rata profituluiobţinutǎ de
întreprinzǎtori;
120. Nivelul dobânzii exercitǎ influenţ asupravolumului creditelor şi, prin urmare, şi
asupra eoluţiei indicatorilor economici:
a) da;
b) nu;
c) irelevant;
121. O dobândǎ scǎzutǎ, practicatǎ în unele perioade, inferioarǎ ratei inflaţiei:
a) constituie un stimulent pentru întreprinderi în a angaja credite sporite;
b) favorizeazǎ cererea de credite;
122. În cazul în care bǎncile sunt lipsite de o adevǎratǎ autonomie şi accept o creditare
impusǎ de stat, în perspectiva realǎ a returnǎrii creditului:
a) economia este reglatǎ conform regulilor pieţei
b) atât întreprinderile cât şi bǎncile sunt subordonate planului imperativ;
c) delimitarea între finanţarea bugetarǎ şi creditarea bancarǎ se estompeazǎ;
d) creditul devine, adesea, prin nerambursarea sa normalǎ, o formǎ de finanţare a
piederilor, substitundu-se subvenţiilor statului;
13
123. Dificultatea aprecierii durateipentru care se legitimeazǎ creditele decurge din
acţiunea concomitentǎ a:
a) particularitǎţii sectorului de activitate;
b) nivelului eficienţei în activitatea agenţilor economici;
c) din angajarea de cheltuieli în succesiunea tuturor momentelor circuitului
economic, nu numai la debutul sǎu;
124. Cea mai economicǎ, mai realǎ şi mai adecvatǎ formǎ de garantare a creditelor
este:
a) garantarea financiarǎ, bazatǎ pe situaţia financiarǎ de ansamblu a debitorului;
b) garantarea prin gajarea unor active fixe şi circulante
c) implicarea garanţiei unei terţe persoane;
125. Finanţarea directǎ se caracterizeazǎ prin:
a) nu este mediatǎ de bǎnci;
b) reprezintǎ o finanţare dezintermediatǎ;
c) agenţii excedentari pun la dispoziţia agenţilor deficitari fondurile lor pe piaţa
monetarǎ deschisǎ şi pe piaţa de capital la o dobândǎ ce se formeazǎ ad-hoc, în funcţie
de cererea şi oferta de disponibilitǎţi;
d) participarea bǎncilor ca intermediari este obligatorie;
126. Dintre criteriile de structurare a creditului, amintim:
a) natura economicǎ şi participanţi;
b) destinaţia creditului;
c) natura garanţiilor ce servesc ca acoperire;
d) termenul la care trebuie rambursat;
127. Creditul comercial este:
a) un credit sub formǎ bǎneascǎ acordat de bancheri întreprinderilor;
b) un credit ce constǎ în vânzarea cu plaa în rate a unor bunuri de consum personal
de valori mari şi folosinţǎ îndelungatǎ;
c) creditul pe care şi-l acordǎ întreprinzǎtorii la vânzarea mǎrfurilor sub forma
amânǎrii plǎţii;
128. Dintre cauzele care duc la îngrǎdirea creditului comercial, amintim:
a) el este limitat prin proporţiile capitalului de rezervǎ al producǎtorului;
b) accelereazǎ circuitul capitalului real;
c) proporţiile creditului comercial depind de regularitatea încasǎrii contravalorii
mǎrfurilor vândute pe credit anterior;
d) restricţionarea lui prin însǎşi destinaţia sa;
129. Componentele ce acţioneazǎ ca aspecte ce motiveazǎ amânarea termenelor de
platǎ în ceea ce privşte creditul comercial sunt:
a) componenta tradiţionalǎ;
b) componenta comercialǎ;
c) componenta bancarǎ;
d) componenta financiarǎ;
130. Prin transferul prin scont la bǎnci a titlurilor creditului comercial (înscrisurile
cambiale), creditul comercial se transform în:
a) credit bancar;
b) credit ipotecar;
c) credit obligatar;
131. Creditul bancar este:
a) un credit sub formǎ bǎneascǎ acordat de bancheri întreprinzǎtorilor;
b) creditul pe care şi-l acordǎ întreprinzǎtorii la vânzarea mǎrfurilor sub forma
amânǎrii plǎţii;
14
c) un credit garantat cu proprietatea imobiliarǎ şi care are ca principal obiectiv
susţinerea dezvoltǎrii acestei proprietǎţi;
132. Creditul bancar se caracterizeazǎ prin:
a) unul din participanţi este agent nefinanciar, producǎtor, celǎlalt participant fiind
banca, adicǎ un agent financiar;
b) bancherul apare doar în ipostaza de deţinǎtor al sumei împrumutate;
c) este mult mai flexibil, se poate mişca ad-libitum, în orice direcţie;
133. Dintre modalitǎţile tehnice de creditare a activitǎţii curente a agenţilor
nefinanciari, amintim:
a) avansurile în cont curent;
b) linia de credit simplǎ;
c) linia de credit confirmatǎ;
d) linia de credit revolving;
e) creditele cu destinaţie specialǎ;
f) creditarea conturilor în marjǎ;
134. Avansurile în cont curent se caracterizeazǎ prin:
a) sunt credite pentru acoperirea unor goluri de casǎ;
b) se mai numesc credite de trezorerie sau credite non-afectate;
c) sunt garantate în mod expres;
d) sunt garantate prin starea de bonitate a debitorului;
e) au o operativitate slabǎ;
135. Linia de credit simplǎ se caracterizeazǎ prin:
a) este limita maximǎ a creditului ce se acceptǎ a se acorda într-un cadru general
prestabilit;
b) beneficieazǎ de o consemnare într-un document scris, convenit de bancǎ;
c) pune în evidenţǎ un mecanism de creditare cu autoîncǎrcare pe mǎsurǎ ce
creditele anterioare au fost rambursate;
136. Creditul obligatar reprezintǎ:
a) creditul contractat de stat prin lansarea titlurilor de împrumut;
b) creditul garantat cu proprietatea imobiliarǎ şi care are ca principal obiectiv
susţinerea dezvoltǎrii acestei proprietǎţi;
c) creditul sub formǎ bǎneascǎ acordat de bancheri întreprinzǎtorilor;
137. Cauzele principale ale creşterii fǎrǎ precedent a datoriei publice sunt:
a) deficitele bugetare;
b) nivelul ridicat al cheltuielilor neproductive;
c) practicarea unro dobânzi atractive suportate prin anuitǎţi ale datoriei publice;
138. Condiţiile primordiale pentru lansarea unui împrumut obligatar de stat sunt:
a) existenţa unei puternice pieţe financiare;
b) posibilitatea rambursǎrii din veniturile realizate pe seama exploatǎrii
obiectivelor publice;
c) existenţa instituţiilor adecvate pentru emisiunea obligaţiunilor;
139. Împrumuturile obligatare se caracterizeazǎ prin:
a) modalitǎţi de lansare;
b) tipuri de obligaţiuni;
c) modalitǎţi de rambursare şi facilitǎţi acordate subscriptorilor;
d) modalitǎţi de girare;
140. Un împrumut public poate fi lansat prin:
a) emisiune de obligaţiuni distribuite direct de cǎtre organismul districtual sau
municipal;
b) emisiunea de obligaţiuni prin intermaediul unui consorţiu sau sindicat bancar;
15
c) andosare;
141. Tipurile de obligaţiuni cu care opereazǎ creditul obligatar sunt:
a) obligaţiuni cu venit fix;
b) obligaţiuni indexabile;
c) obligaţiuni cu ratǎ variabilǎ;
d) obligaţiuni cu drept de vot;
142. In general, o obligaţiune se caracterizeazã prin:
a) Valoare nominalã;
b) Curs;
c) Preţ de emisiune;
d) Elemente de identificare şi securitate;
e) Duratã de maturitate;
f) Cupon;
143. Dacã valoarea de rambursare la maturitate a obligaţiunilor depãşeşte valoarea
lor nominalã, intervine:
a) Prima de emisiune;
b) Prima de rambursare;
c) Prima de la contractele pe opţiuni;
144. Dintre facilitãţile acordate de puterea publicã deţinãtorilor de obligaţiuni statale,
amintim:
a) Scutirea de impozit pe venitul aferent cupoanelor primite anual;
b) Garantarea de cãtre stat prin aceste obligaţiuni a creditelor cu caracter privat
angajate la bãnci de cãtre deţinãtori;
c) Primirea de credite cu dobândã subvenţionatã de stat;
145. Rambursarea ĩmprumutului public poate avea loc prin:
a) Anuitãţi constante;
b) Amortismente constante;
c) Tragere la sorţi;
d) La sfârşitul perioadei;
e) Imediat dupã emitere;
146. Rambursarea ĩmprumuturilor publice obligatare se face din:
a) fonduri speciale de amortisment ale datoriei publice;
b) fondul asigurãrilor sociale de stat;
c) sursele bugetare curente;
d) excedentele bugetare;
147. Emisiunea de obligaţiuni este adesea o formã preferatã de mobilizare a
capitalurilor societãţilor comerciale, deoarece:
a) Nu conferã subscriptorilor drept de vot;
b) Deţinerea şi negocierea lor nu modificã structura ĩn consiliul de administraţie;
c) Dobânzile la obligaţiuni sunt mai mic, mai puţin grevante decât plãţile de
dividende;
148. Prin creditul ipotecar se mobilizeazã capitaluri disponibile pe:
a) Termen lung;
b) Termen mediu;
c) Termen scurt;
149. Creditul real se caracterizeazã prin:
a) Este acordat pe temeiul unor garanţii materiale certe;
b) Are la bazã ĩncrederea de care se bucurã debitorul, reputaţia lui de a-şi ĩndeplini
prompt obligaţia;
c) Are la bazã calitãţile morale ale solicitantului;
16
150. Supracreditarea se caracterizeazã prin:
a) Se produce sub influenţa unor solicitãri insistente de ĩmprumuturi din partea
agenţilor economici cu o situaţie economico-financiarã precarã;
b) Este o expresie a insuficienţei aprovizionãrii cu bani a economiei
c) Conduce la onorarea unei cereri monetare neacoperite prin marfuri si servicii
d) Conduce la proliferarea platilor restante
151. Intre eficienţa ĩn activitatea economicã şi necesarul de fonduri, ĩn cazul ĩn care
celelalte condiţii sunt invariabile, existã un raport:
a) Invers proporţional
b) Direct proporţional
152. Prin funcţiile pe care le ĩndeplineşte , creditul genereazã o serie de efecte
favorabile , cum ar fi:
a) Sporirea puterii productive a ĩntreprinderilor prin redistribuirea capitalurilor
b) Concentrarea capitalurilor
c) Deteriorarea puterii de cumpãrarea banilor prin supracreditare
d) Adaptarea elasticã a masei de bani ĩn circulaţie la necesarul economiei
e) Favorizarea unor operaţii economice ce atenteazã la lichiditatea bancarã
153. Riscurile creditului pot fi generate de:
a) Abuzul de credit
b) Insolvabilitatea debitorilor şi deţinerea de cãtre bancã a unor informaţii inexacte
privind debitorii
c) Adaptarea elsticã a masei de bani ĩn circulaţie la necesarul economiei
d) Lipsa de promptitudine a debitorilor la rambursarea creditelor
e) Crizele economice şi convulsiile politice
f) Sporirea puterii productive a ĩntreprinderilor prin redistribuirea capitalorulor;
154. Pentru prevenirea riscurilor pe linia creditãrii, bãncile trebuie:
a) Sã deţinã informaţii pertinente asupra situaţiei patrimoniale şi financiare a
debitorilor;
b) Sã aibã o bunã evaluare a evoluţiei viitoare a clienţilor;
c) Sã acorde credite peste necesitãţile reale ale economiei;
d) Sã contituie garanţii acoperitoare reale, rezerve şi provizioane;
155. Titlurile de credit ce presupun drepturi complexe patrimoniale şi nepatrimoniale
sunt:
a) Acţiunile;
b) Cecul;
c) Obligaţiunile emise de societãţile comerciale;
d) Warantul;
156. Titlurile de credit la ordin:
a) Se transmit prin gir;
b) Prin cesiune;
c) Prin simpla predare a titlului;
157. Cambia se numeşte bilet la ordin:
a) Dacã obligaţia de platã este luatã de debitor, atunci când el emite titlul de credit;
b) Când cel care emite cambia e un creditor şi prin cambie se adreseazã unei terţe
persoane(debitorului, dându-i ordin sã plãteascã)
158. Tratele emise ce nu au la bazã operaţiuni comerciale, fãrã acoperire se numesc:
a) Watante;
b) Trate de complezenţã;
c) Cambii de bronz;
159. Spre deosebire de cambie, cecul:
17
a) Este ĩntotdeauna plãtibil numai la vedere;
b) Nu poate fi tras decât asupra unei bãnci;
c) Este achitat cu ocazia scontãrii;
160. Dobânda bonificatã reprezintã:
a) Remunerarea disponibilitãţilor bãneşti ale titularilor de conturi constituite ca
depozite la bancã;
b) Dobânda pe care o ĩncaseazã bãncile de la clienţii lor ĩn calitate de debitori;
c) Dobânda de la operaţiunile de rescontare;
161. Factorii de care este dependentã dobânda perceputã sunt:
a) Erodarea monetarã;
b) Nivelul cheltuielilor cu operaţiunile bancare;
c) Gradul de risc;
d) Profitul bancar;
e) Rezerva minimã obligatorie;
162. In gândirea marxistã, dobânda apare ca:
a) Formã de redistribuire a plusvalorii;
b) O formã particularã de participare a bancherilor la ĩnsuşirea fãrã platã a
plusprodusului;
c) O recompensã pentru renunţarea la lichiditate pentru o anumitã perioadã de
timp;
d) Un instrument de influenţare a volumului investiţiilor;
163. In doctrina keynesistã, tara dobânzii este consideratã:
a) Formã de redistribuire a plusvalorii;
b) Un instrument de influenţare a volumului investiţiilor;
c) Un instrument de combatere a recesiunii şi a şomajului;
d) Ineficace pe termen mediu şi lung;
164. Terapia anti-inflaţie prin majorarea dobânzii are o bunã eficienţã cu aplicare la :
a) Populaţie;
b) Ĩntreprinderile private;
c) Ĩntreprinderile de stat;
165. Scontul este o operaţiune acitvã de creditare, de transformare:
a) A creditului comercial ĩn credit bancar;
b) A creditului bancar ĩn credit comercial;
c) A creditului bancar ĩn credit de consum;
166. Bãncile comerciale acceptã la scont titlurile de credit:
a) Semnate de debitori care prezintã ĩncredere prin situaţia lor financiarã;
b) Semnate de debitori care prezintã ĩncredere prin probitatea de care au dat
dovadã ĩn a onora obligaţiile asumate;
c) Prevãzute cu cel mult douã semnãturi şi cu scadenţe apropiate;
167. Diferenţa dintre suma ĩncasatã de la banca centralã prin rescont şi suma plãtitã
ĩntreprinzãtorului ĩn cardul operaţiunii de scontare:
a) Va servi la acoperirea cheltuielilor bãncii comerciale;
b) Constituie o formã de profit;
c) Este ĩnsuşitã de ĩntreprinzãtor;
168. Taxa scontului privat reprezintã:
a) Dobânda pt perioada cuprinsã ĩntre momentul scontãrii şi scadenţã;
b) Dobânda pt perioada cuprinsã ĩntre momentul emiterii şi scadenţã;
c) Dobânda pt perioada cuprinsã ĩntre momentul emiterii şi scontare;
169. Scontul se calculeazã dupã relaţia:
a) S = ( V*T*P) / 360 (12)*100;
18
b) S = (V*T)*100 /360 *P;
c) S = ( V*T*P)*100 / 360 (12);
d) S= numere de dobânzi/ divizorul fix;
170. Numerele de dobânzi se calculeazã dupã formula:
a) (V*T)/ P;
b) V*T;
c) (360*100)/P;
171. Divizorul fix se calculeazã dupã formula:
a) (360*100)/ P;
b) V*T;
c) 360*100*P;
172. Avantajele operaţiilor de factoring sunt:
a) Furnizorul nu se mai ocupã el ĩnsuşi de scontarea titlurilor de credit primite de la
clienţi;
b) Furnizorul primeşte primeşte suma cu anticipaţie de la casa de factoring;
c) Furnizorul este protejat faţã de riscul privind insolvabilitatea clienţilor;
d) Serviciul vânzãri ţine ĩn cont un singur cont „casa de factoring”
173. Plata cu anticipaţie a titlurilor de creanţã, casele de factoring percep:
a) Un dividend;
b) O dobândã;
c) Un comision;
174. Totalitatea bonurilor de tezaur emise reprezintã:
a) Datoria flotantã;
b) Datoria consolidatã;
c) Datoria nerambursatã la scadenţã;
175. Trapeziştii greci şi argentarii romani se pcupau cu:
a) Ĩnlesneau schimbul de monede;
b) Primeau depuneri de valori spre pãstrare;
c) Acordau credite;
d) Emiteau bancnote;
176. Intermadiarii financiari cu funcţie principalã de creare de monedã sunt:
a) Organisme financiare din cadrul sistemului bancar;
b) Organisme financiare specializate;
c) Societãţile de asigurãri;
177. Dintre dezavantajele finanţãrii indirecte, prin intermediari financiari, amintim:
a) Scumpirea resurselor;
b) Ameliorarea calitativã a resurselor de finanţare;
c) Multiplicã intermediarii;
d) Poate ĩntãrzia finanţarea;
e) Sporeşte ...... resurselor de finanţare;
178. Intr-o economie de piaţã, bãncile de emisiune ĩndeplinesc urmãtoarele funcţii:
a) Emisiunea de monedã ......circulaţiei;
b) Creditarea bãncilor comerciale şi a altor bãnci;
c) Cotarea la bursã a ĩntreprinderilor;
d) Influenţarea cursului de schimb al monedei naţionale;
e) Realizeazã execuţia de casã a bugetului de stat;
179. Banca de emisiune apare ĩn raporturile sale cu celelalte bãnci ĩn calitate de
autoritate, de for monetar şi adoptã mãsuri obligatorii de genul:
a) Nivelul minim al rezervelor pe care celelalte bãnci trebuie sã le deţinã la banca
centralã;
19
b) Nivelul minim al rezervelor legale ale ĩntreprinderilor;
c) Coeficienţi de lichiditate;
d) Coeficienţi de dispersie a riscului;
180. Constituirea de active reprezentând titluri de stat permite bãncii de emisiune sã
intervinã pe piaţa deschisã (open-market), influenţând:
a) Ĩn special, asupra datoriei publice;
b) Ĩn general, asupra politicii de credit şi monetare;
c) Ĩn special, asupra constituirii fondului de protocol al ĩntreprinderii;
181. O politicã monetarã riguroasã ar ĩnsemna noi rate ridicate de dobânzi interne
care ar avea ca efect:
a) Sporirea poverii datoriei publice prin creşterea cheltuielilor pt dobânzi;
b) Scãderea poverii datoriei publice prin creşterea cheltuielilor pt dobânzi;
c) Veniturile din dobânzi ar creşte, ceea ce ar stimula consumul şi inflaţia;
d) Veniturile din dobânzi ar scãdea, ceea ce ar stimula consumul şi inflaţia;
e) Rigoarea monetarã ar putea avea efecte perverse asupra economiei;
182. Banca de emisiune, ca centru valutar al ţãrii, dobândeşte atribuţii pe linia
aplicãrii politicii statului:
a) Sub forma unor restricţii valutare;
b) Sub forma aplicãrii unor stimulente la export;
183. Restricţiile valutare, aplicate de banca de emisiune ca centru valutar al ţãrii, pot
fi:
a) Controlul importurilor;
b) Primele la export;
c) Controlul plãţilor ĩn devize;
d) Preluarea unor plãţi din ĩncasãrile valutaredin subvenţionarea exprtului;
184. Banca de emisiune influenţeazã cererea şi oferta de valutã ĩn funcţie de
conjunctura şi exigenţele politice valutare, prin:
a) Intervenţii directe pe piaţã;
b) Acţiuni indirecte;
185. Capitalul propriu constituit la dispoziţia bãncii de emisiune are ca principalã
trãsãturã:
a) Ĩnregistreazã o dimensiune mai redusã decât la bãncile comerciale;
b) Ĩnregistreazã o dimensiune mai ridicatã decât la bãncile comerciale;
186. In cazul creditelor pe gaj de efecte comerciale:
a) Titlurile de credit rãmân ĩn proprietatea bãncilor comerciale;
b) Titlurile de credit nu rãmân ĩn proprietatea bãncilor comerciale;
c) Titlurile de credit servesc bãncilor de emisiune dobânda....... rambursãrii
ĩmprumuturilor;
d) Ca sumã, acest credit se cuantificã aplicându-se, un procent asupra volumului
portofoliului de cambii;
e) Ca sumã, mãrimea acestui credit este ĩntotdeauna egalã cu valoarea portofoliului
de cambii;
187. Prin intermediul opetaţiunilor de vânzare-cumpãrare de aur şi devize, banca de
emisiune:
a) Ĩşi consolideazã rezerva valutarã;
b) Influenţeazã cursul monedei naţionale faţã de valutele de referinţã;
c) Ĩndeplineşte obiectivele politicii monetar valutare practicate ĩn ţara respectivã;
188. Prin capitalizare, de regulã, resursele proprii constituite sub forma fondului de
rezervã al bãncilor comerciale ating o mãrime egalã cu:
a) Cea acapitalului social;
20
b) Dublul celei a capitalului social;
c) Cae a provizioanelor;
189. Provizioanele bancare pot fi:
a) Reglementate;
b) De risc;
c) De rezervã;
d) La vedere;
190. Prin rescontare, banca de depozit ĩnregistreazã un profit chiar ĩn aceeaşi zi ĩn
care a efectuat scontarea, ca diferenţã ĩntre:
a) Taxa scontului privat şi taxa oficialã a scontului practicatã de banca de emisiune;
b) taxa oficialã a scontului şi taxa scontului privat;
c) taxa oficialã a scontului şi dobânda la conturile ATS;
191. Acele operaţiuni de ĩmprumut ale bãncilor comerciale, garantate cu efecte
publice, obţinute de la banca de emisiune, se numesc:
a) Operaţiuni de lombardare;
b) Operaţiuni de reescont;
c) Operaţiuni de recreditare;
192. Creditul pe termen mediu mobilizabil se caracterizeazã prin:
a) Este de aceeasi factura cu creditul de exploatare
b) Faciliteaza refinantarea la termene scurte,dar care acopera necesitatile de
mijloace banesti pe o durata mai mare
c) Prin acest credit se acopera necesitatile de export,de constituire a unor stocuri
sezoniere in agricultura si industria de prelucrare a materiilor prime agricole
d) Se obtine prin lombardare
193. In cadrul operatiunilor de comision
a) Banca actioneaza in numele si in contul clientului sau
b) Operatiunile sunt efectuate in numele bancii,dar in contul clientului
c) Banca actioneaza in numele si in contul sau
194. Remiterile sunt
a) Operatiuni de transfer a unor documente ,titluri ,sume de bani,la solicitarea
clientilor bancii
b) Operatiuni de plata conditionata efectuata de banca in baza documentelor de
incarcare si expediere a marfurilor
c) Servicii de incasare de catre o banca a diverselor creante sub forma de
cambii,facturi si alte hartii de valoare apartinand clientilor sai
195. Operatiuni de mandat sunt
a) Operatiuni de administrare a hartiilor de valoare
b) Operatiuni de administrare a unor patrimonii
c) Remiterile
d) Acreditivele
196. Prioritare pentru activitatea oricarei banci sunt urmatoarela motivatii
a) Profitabilitatea
b) Supracreditarea
c) Asigurarea lichiditatii
d) Executarea silita a garantiilor
197. Diversificarea portofoliului reprezinta o alta cale de optimizare a
performantelor bancare,prioritare.........doua scopuri principale
a) Minimizarea riscului lipsei de lichiditate
b) Mentinerea si cresterea profitului existent
c) Supracreditarea
21
198. Tot mai multe tari occidentale adopta masuri speciale de sustinere a starii de
lichiditate bancara,cum ar fi
a) Finantarea bancilor de catre stat
b) Supracreditarea
c) Introducerea sistemelor de asigurare a depozitelor bancare
d) Stabilirea obligatiilor pentru banci de a respecta anumiti coeficienti de
lichiditate
199. In situatia cand o banca nu poate sa-si asigure in mod curent lichiditate,urmare a
faptului ca relatiile sale cu clientii nu genereaza o crestere a resurelor
a) Va trebui sa apeleze la recreditare,adresandu-se bancilor de emisiune
b) Angajeaza credite pe piata interbancara
c) Apeleaza la supracreditare
200. Activitatea principala a unei banci consta in
a) Realizarea operatiunilor de decontare
b) Efectuarea operatiilor pe piata financiara
c) „comertul” cu bani
d) vanzarea titlurilor de valori mobiliare
201. Figurativ ,banca este
a) „cheia de bolta” a activitatii economice
b) „sangele economiei”
c) „templul” banilor
d) „piatra de hotar” in delimitarea relatiilor de schimb
202. Pentru cel care doreste sa contracteze un imprumut,banca este
a) Autoritatea absoluta
b) Un partener de afaceri
c) Un mediu favorabil oricarei afaceri
d) Exponentul puterii publice care te poate ajuta cu credite in orice situatie
203. Sustinerea de catre unii autori a faptului ca bancile (operatiunile bancare) au
aparut inca cu mii de ani inainte de Hristos are in vedere faptul ca
a) Bancile asigurau punerea in circulatie a bancnotelor
b) Bancile acordau credit comercial
c) Bancile asigurau pastrarea unor obiecte de valoare
d) Bancile asigurau baterea monedelor
204. Pe linie monetara, despre aparitia bancii se poate vorbi o data cu
a) Punerea in circulatie a banilor cu valoare intrinseca
b) Crearea monedei fidunciare
c) Preschimbarea monedelor de catre zarafi
d) Acordarea creditelor de catre camatari
205. Care dintre bancile mentionate in variantele de raspuns au aparut in sec. XII-
XVI
a) Banca de Barcelona
b) Banca de Venetia
c) Banca de Hamburg
d) Banca de Stockolm
e) Banca de Milano
f) Banca de Amsterdam
206. Adevarata „piatra de hotar” pentru aparitia bancilor moderne este marcata de
infiintarea
a) Bancii de Amsterdam
b) Bancii de Hamburg
22
c) Bancii Angliei
d) Bancii de Stockolm
e) Sistemul Federal de Rezerve
207. In conditiile actuale ,pentru studierea structurii activitatii bancilor este necesar
,cu deosebire,sa se aiba in vedere trei procese de profunda semnificatie.Marcati-le in
variantele de raspuns
a) Pozitia bancilor ca intermediari financiari cu caracter specific
b) Transferarea activitatii pietelor financiare spre activitatea bancara
c) Accentuarea procesului de concurenta in economiile occidentale pe fondul
integrarii economice si monetare
d) Restructurarea de ansamblu a activitatii bancare in tarile care inregistreaza
tranzitia de la economia centralizata la cea de piata
e) Raspunsurile a),b),si d)
208. Aportul bancilor si a altor intermediari financiari in infiintarea agentilor
economici ,in pofida tendintei de dezintermediere ,se mentine destul de ridicat
,reprezentand
a) 50%-60% din total
b) 60%-70% din total
c) 70%-80% din total
d) 80%-90% din total
209. Procesul de concurenta in sistemele bancare occidentale se accentueaza prin
a) Tendinta de specializare a operatiunilor bancare
b) Tendinta de universalizare a operatiunilor bancare
c) Tendinta de separare a operatiunilor bancare de operatiunile de pe piata
financiara
d) Tendinta de nationalizare a principalelor banci
210. In cadrul sistemelor bancare moderne ,operatiunea de emisiune baneasca
constituie monopolul
a) Bancilor comerciale
b) Bancilor de afaceri
c) unei singure sau a catorva banci integrate intr-un sistem unitar (FED-ul in SUA);
d) trezoreriei statului
211. Dupa natura proprietatii capitalului ,in decursul timpului bancile de emisiune au
fost
a) Numai banci private
b) Numai banci ale statului
c) Numai banci mixte
d) Banci private,ale statului si mixte
212. Banca de emisiune ca „placa turnanta” a sistemului bancar mai este denumita
a) „marea finanta”
b) banca centrala
c) „banca a bancilor”
d) banca de referinta
213. Ca ” banca a bancilor” ,banca de emisiune asigura
a) Punerea in circulatie a bacnotelor
b) Creditarea bancilor comerciale
c) Executia de casa a bugetului de stat
d) Gestionarea rezervei valutare
214. Principiile „scolii bancare” in ceea ce priveste emisiunea baneasca constau in
a) Acoperirea bacnotelor in circulatie cu aur in proportie de 100%
23
b) Mentinerea unui stoc de metal pretios de circa 1/3 din valoarea bacnotelor emise
c) Emisiunea bacnotelor pe baza cambiilor comerciale scontate
d) Emisiunea „banilor de hartie”
215. Legea lui Robert Peel din1844 prin care se stabileau principiile emisiunii
bacnotelor in Anglia se baza pe
a) Teoria metalista asupra banilor
b) Teoria keynesiana
c) Teoria cantitativa asupra banilor
d) Teoria scolii monetariste
e) Teoria scolii bancare
216. Relatiile dintre banca de emisiune si celelalte banci se manifesta prin
a) Operatiuni de creditare
b) Operatiuni de open-market
c) Calitatea de for monetar care adopta masuri obligatorii
d) Raspunsurile a) si b)
217. Prin executia de casa a bugetului ,bancile de emisiune isi manifesta functia de
a) „casier ” al statului
b) emisiune monetara
c) banca a guvernului
218. Dintre operatiunile pasive ale bancilor de emisiune se remarca
a) Depunerile
b) Operatiunile de decontare
c) Operatiunile de vanzare-cumparare de aur si devize
d) Emisiunea baneasca
219. In cadrul operatiunilor active desfasurate de catre banca de emisiune,destingem
a) Constituirea capitalului propriu
b) Operatiuni de creditare
c) Decontarile intra si interbancare
d) Depunerile
220. Creditarea de catre banca de emisiune a bancilor comerciale se realizeaza prin
a) Operatiuni de rescontare
b) Credite pe gaj de efecte comerciale
c) Credite guvernamentale
d) Credit de lombard
221. Depunerile in conturi la dispozitia bancii de emisiune provin
a) De la celelalte banci din cadrul sistemului bancar
b) De la populatie
c) De la stat ,ca rezerve financiare
d) Uneori de la marile intreprinderi
222. Bancile comerciale ,in acceptiune moderna, au aparut
a) Concomitent cu aparitia si dezvoltare vietii sociale
b) In a doua jumatate a Evului Mediu
c) Din necesitatea de a se realiza schimbul de monede de catre zarafi
d) Ca expresie a dezvoltarii comertului si acumularii de capitaluri banesti
223. In procesul de aparitie a bancilor comerciale,un rol aparte l-au avut
a) Zarafii
b) Curtierii
c) Brokerii
d) Camatarii
e) Dealerii
24
224. La baza procesului de redistribuire a capitalurilor banesti sub forma creditelor
acordate de catre banci se situeazã :
a. Emisiunea bãneascã
b. Depozitele bancare constituite pe seama depunerilor
c. Impozitele şi taxele percepute de la populaţie
d. Veniturile bugetare
225. In epoca modernã , rolul şi locul bãncilor comerciale sunt strâns legate de :
a. Calitatea lor de a realiza emisiunea de bancnote
b. Calitatea lor de intermediari ĩn contextul relaţiei economii-investiţii
c. Necesitatea realizãrii transferului de monedã de la localitate la alta
d. Necesitatea realizãrii plãţilor cu numerar
226. Care dintre variantele de rãspuns reprezintã operaţiuni efectuate de cãtre
bãncile comerciale:
a. Operaţiuni active
b. Operaţiuni pasive
c. Operaţiuni comerciale şi de comision
d. Operaţiuni de mandat
e. Numai a) şi b)
227. Operaţiunile pasive efectuate de cãtre bãncile comerciale constau ĩn:
a. Formarea capitalului propriu
b. Scontarea
c. Atragerea depunerilor sub forma depozitelor bancare
d. Plasamente pe piaţa externã de capital
228. Bãncile comerciale ĩşi constituie capitalul propriu pe seama:
a. Capitalului financiar
b. Capitalului social
c. Rezervelor bancare minime obligatorii
d. Fondului de rezervã şi provizioanelor
229. Bãncile comerciale ĩşi constituie provizioane ĩn vederea:
a. Acordãrii creditelor
b. Realizãrii de plasamente pe piaţa financiarã
c. Menţinerii unui anumit plafon de lichiditãţi
d. Capitalizãrii prin majorarea capitalului social
230. In general , bãncile comerciale ĩn cadrul operaţiunilor pasive, constituie mai
multe catgorii de depozite. Care dintre variantele de rãspuns sunt adevãrate:
a. Depozite la termen
b. Depozite la dispoziţia altor bãnci
c. Depozite la vedere
d. Depozite prin cont curent
231. In cadrul depozitelor la termen, pentru a se asigura o stare de regularitate ĩn
procesul de economisire, bãncile comerciale pot deschide clienţilor lor:
a. Conturi de depozit cu dobândã
b. Conturi simple de ĩmprumut
c. Conturi de economii simple
d. Conturi de economii dupã un anumit program de depunere
232. Conturile NOW şi SUPERNOW au ca trãsãturã comunã:
a. Se folosesc numai pentru depunerile la vedere
b. Se folosesc numai pentru depunerile la termen
c. Practicarea unui nivel ĩnalt al dobânzilor
25
d. Soldul poate fi utilizat şi pentru plãţile curente
233. Conturile curente deschise persoanelor fizice şi juridice se caracterizeazã prin
aceea cã:
a. Prin intermediul lor se evidenţiazã o multitudine de operaţiuni de ĩncasãri şi plãţi
b. Toate operaţiunile au loc la solicitarea titularilor
c. Dau posibilitatea obţinerii unor dobânzi mai mari decât cele la depozitele la
termen
d. Utilizeazã ca instrument de decontare numai cecul
234. Conturile ATS (Automatic Transfer System), ca alternativã a conturilor NOW,
presupun:
a. Menţinerea ĩn sold a unui depozit minim pentru care se acordã o dobândã
comparativã cu depunerile la vedere
b. Menţinerea ĩn sold a unui depozit minim neremunerat
c. Menţinerea ĩn sold a unui depozit minim remunerat cu dobândã specificã
economiilor la termen
d. Constituirea de depozite la vedere cu o gamã largã de scadenţe
235. Reescontul, ca operaţiune pasivã a bãncii comerciale, constituie o modalitate de
procurare a unor resurse de creditare prin cedarea portofoliului de efecte comerciale:
a. Statului
b. Unei alte bãnci comerciale
c. Bãncilor de scontare
d. Bancii de emisiune
236. Operaţiunile de reescont şi lombardare sunt utilizate:
a. Din necesitatea obţinerii de cãtre clienţii bancilor comerciale a unor credite
nelimitate
b. Din necesitatea echilibrãrii bancare a resurselor cu angajamentele
c. Pentru asigurarea operativã a echilibrãrii ĩncasãrilor cu plãţile pe piaţã
interbancarã
d. Pentru asigurarea echilibrului ĩncasãrilor cu plãţile pe piaţa financiarã
237. In cadrul creditelor pentru activitatea de exploatare, creditarea creanţelor
include ca operaţiuni:
a. Scontarea titlurilor de credit comercial
b. Ĩmprumutul pe gaj de efecte comerciale şi mãrfuri
c. Ĩmprumutul pe gaj de acţiuni şi efecte publice
d. Pensiunea
238. Operaţiunile de report presupun:
a. Acordarea de ĩmprumuturi pe gaj de efecte publice
b. Achiziţionarea de cãtre bancã de efecte publice cu obligaţia rãscumpãrãrii lor de
cãtre vânzãtor, la acelaşi curs , peste un termen nelimitat
c. Achiziţionarea de cãtre bancã de efecte publice cu obligaţia rãscumpãrãrii lor de
cãtre vânzãtor, la acelaşi curs , peste un termen scurt
d. Acordarea de ĩmprumuturi pe gaj de mãrfuri
239. Ca operaţiuni active ale bãncilor comerciale, creditele de trezorerie se manifestã
sub forma :
a. Avansului ĩn cont curent
b. Creditului bugetar
c. Creditului pe termen scurt mobilizabil
d. Creditului pe termen mijlociu mobilizabil
240. Creditarea gospodãriilor familiale şi a persoanelor particulare , ca o categorie
distinctã a operaţiunilor active efectuate de cãtre bãncile comerciale, au ca destinaţie :
26
a. Construcţia de locuinţe
b. Achiziţionarea de bunuri durabile cu valoare mare
c. Susţinerea cheltuielilor curente prin aşa – zisele credite non-afectate
d. Procurarea de titluri de valori mobiliare pe piaţa financiarã
241. Bãncile de afaceri sunt banci de depozit specializate ĩn:
a. Operaţiuni de finanţare a activitãţii comerciale
b. Operaţiuni de finanţare a activitãţii de exploatare
c. Operaţiuni de finanţare a investiţiilor
d. Activitãţi de consiliere a managementului financiar al firmelor
e. Achiziţionarea de ĩntreprinderi şi realizarea de fuziuni ĩntre firme
242. Societãţile de portofoliu , ca o categorie distinctã a bãncilor de afaceri, au ca
scop:
a. Plasamentul titlurilor de ĩmprumut ale statului
b. Valorificarea c6t mai ĩnaltã a capitalurilor prin sporirea dividendelor şi a valorii
titlurilor obţinute
c. Favorizareacreşterii influenţei ĩn conducerea societãţilor pe acţiuni
d. Orientarea politicii economice a societãţilor pe acţiuni , mai ales cu privire la
activitatea de investiţii
243. Titularizarea , ca operaţiune specificã a „Organismelor de plasament colectiv de
valori mobiliare” OPCVM , are ca scop :
a. Omogenizarea condiţiilor de creditare
b. Diversificarea ofertei de credite
c. Lãrgirea activitãţii de leasing
d. Preluarea de cãtre organismele de plasament colectiv a unei pãrţi din creditele
acordate de bancã
244. Bãncile şi celelalte instituţii de credit specializate au ca principal obiectiv:
a. Finanţarea unor ramuri care nu prezintã interes pentru bancile comerciale
b. Gestionarea rezervei valutare
c. Efectuarea operaţiunilor de lombardare
d. Creditarea unor scopuri speciale
245. Bãncile ipotecare sunt banci specializate care ĩşi mobilizeazã resursele prin:
a. Emiterea de acţiuni şi obligaţiuni
b. Emiterea de scrisuri financiare
c. Emiterea de titluri de credit comercial
d. Emiterea de bonuri de tezaur
246. Bãncile ipotecare se structureazã ĩn :
a. Bãnci de tip urban
b. Banci de afaceri
c. Banci de tip rural
d. Bãnci agricole
247. Principala trãsãturã a creditelor acordate de cãtre bãncile agricole este aceea cã:
a. Au caracter neproductiv
b. Au o dobândã relativ redusã
c. Sunt negociabile
d. Au caracter productiv
248. Companiile şi trusturile de investiţii ĩşi mobilizeazã capitalurile bãneşti prin:
a. Emisiunea de titluri de valori mobiliare proprii
b. Emisiunea cambiilor şi biletelor la ordin
c. Depunerea sumelor ĩn conturile de depozit pe termen mediu şi lung
d. Operaţiunile de rescontare
27
249. Activitatea bancilor de comerţ exterior este orientatã spre:
a. Atragerea resurselor bugetare prin emisiunea de obligaţiuni pe pieţele interne şi
externe
b. Efectuarea de servicii bancare decurgând din schimburile internaţionale
c. Participarea la crearea de societãţi comerciale, bancare şi financiare privind
comerţul exterior
d. Facilitarea unor operaţiuni valutare, garantarea şi asigurarea creditelor
comerciale care au ca obiectiv dezvoltarea activitãţii de comerţ exterior
e. Cumpãrarea de valutã şi alte hârtii de valoare exprimate ĩn valutã
250. Societaţile de asigurãri mobilizeazã ĩnsemnate capitaluri bãneşti prin:
a. Depunerile ĩn cont curent
b. Plata despãgubirilor
c. Ĩncasarea şi gestionarea primelor de asigurare
d. Acordarea de ĩmprumuturi
251. Societãţile financiare sunt profilate , ĩn special, ĩn activitatea de:
a. Leasing
b. Factoring
c. Lombard
d. Incasso
252. Resursele mobilizate prin casele de economii se constituie ĩn principal, sub
forma:
a. Depozitelor la vedre
b. Certificatelor de depozit
c. Depozitelor pe termen lung
d. Bonurilor de tezaur
e. Efectelor comerciale
253. Pentru banci, lichiditatea ĩnseamnã posibilitatea acestora:
a. De a efectua plãţi directe cãtre clienţii lor ĩn numerar
b. De a acorda credite cu dobânda pieţei
c. De a efectua plãţi dispuse de titularii de conturi ĩn orice moment
d. De a rambursa creditele acordate agenţilor economici la scadenţã
254. Activitatea oricãrei banci antreneazã ĩn mod automat fluxuri de „monedã
centralã” ce constau ĩn:
a. Soldul favorabil dintre depunerile şi solicitãrile ĩn numerar
b. Soldul dintre dobânzile bonificate şi dobânzile ĩncasate
c. Soldul rezultat ĩn urma compensãrilor interbancare atunci când ĩncasãrile sunt
mai mari decât plãţile
d. Soldul favorabil dintre creditele acordate şi creditele rambursate
255. Optimizarea structurii activelor ca mãsurã a prevenirii lipsei de lichiditãţi la
nivelul bãncilor, presupune:
a. Structurarea depozitelor bancare pe cele douã componente: la vedere şi la
termen
b. Selecţia activelor prin confruntarea profitabilitãţii cu riscurile
c. Diversificarea portofoliului plasamentelor
d. Constituirea fondului de risc şi a provizioanelor
256. In condiţiile economiilor moderne actuale, ĩn activitatea bãncilor s -au produs
câteva mutaţii semnificative.Menţionaţi care sunt acestea ĩn variantele de rãspuns:
a. Amplificarea forţei marilor bãnci corelatã cu intensificarea internaţionalizãrii şi
dezvoltãrii inegale a bãncilor pe naţiuni
b. Specializarea bancarã
28
c. Universalizarea operaţiunilor bancare
d. Dezetatizarea şi liberalizarea bãncilor
e. Creşterea controlului statului asupra bãncilor private
f. Accentuarea modernizãrii tehnicilor şi tehnologiilor de informaticã bancarã
257. In lupta de concurenţã , marile bãnci se remarcã prin faptul cã:
a. Dispun de reţele extinse de unitãţi operaţionale
b. Acordã credite marilor companii fãrã restricţii
c. Au posibilitatea de atragere a depunerilor şi realizarea de plasamente ĩn
condiţiile profitabilitãţii ridicate
d. Onoreazã cererile de credite ale unor ĩntreprinderi tot mai mari care nu pot fi
clienţi decât ai unor banci pe mãsurã
258. Procesul de concentrare a capitalului bancar a fãcut ca ĩn anul 1968, ĩn Anglia ,
sã fuzioneze douã mari bãnci comerciale.Care sunt acestea?
a. Lloyd’s Bank cu Midland Bank
b. Midland Bank cu Barkley’s Bank
c. Midland Bank cu National Provincial Bank
d. Westminster Bank cu National Provincial Bank
259. Sistemul Federal de Rezerve(FED) este constituit din :
a. O bancã de emisiune şi 12 Bãnci Federale de Rezervã ce ĩşi au sediul ĩn tot atâtea
oraşe mari americane
b. 12 Bãnci Federale de Rezervã ale cãror active sunt constituite ĩn pãrţi egale
c. 12 Bãnci Federale de Rezervã care au sediile situate ĩn trei mari oraşe americane:
New York , Chicago şi San Francisco
d. 12 Bãnci Federale de Rezervã din care mai bine de jumãtate din activele acestora
sunt deţinute de trei bãnci
260. Cea mai mare bancã din cadrul FED , cu circa 30% din active este Banca
Federalã de Rezerve din:
a. Boston
b. New York
c. Chicago
d. San Francisco
261. In 1913, dupã ĩnfiinţarea Sistemului Federal de Rezerve, bãncile naţionale au fost
obligate :
a. Sã adere la FED
b. Sa-şi declare independenţa
c. Sã participe cu capital sub forma depunerilor la fondul de rezerve minime
obligatorii
d. Sa stabileascã nivelul ratei oficiale a scontului;
262. Internaţionalizarea sistemului bancar american este pusã ĩn evidenţã, ĩn primul
rând, prin:
a. Existenţa Sistemului Federal de Rezerve;
b. Numãrul mare de bãnci naţionale;
c. Creşterea numãrului de bãnci comerciale care opereazã ĩn afara S.U.A.;
d. Concentrarea la dispoziţia celor mai mari 10 bãnci comerciale americane a circa
30% din totalul activelor;
263. Pe plan extern, dupã SUA, cea de-a doua reţea mondialã o deţin bãncile din:
a. Germania;
b. Japonia;
c. Franţa;
d. Marea Britanie;
29
264. Motivaţia universalizãrii operaţiunilor bancare este una singurã:
a. Creşterea gradului de lichiditate;
b. Concentrarea unor importante capitaluri bãneşti;
c. Obţinerea unui profit cât mai mare;
d. Extinderea reţelei bancare;
265. Intervenţia statului prin naţionalizarea bancarã a fost de mai mari proporţii ĩn:
a. SUA;
b. Marea Britanie;
c. Japonia;
d. Franţa;
e. Germania;
266. Naţionalizarea bãncilor franceze a fost urmatã de:
a. Reorganizarea lor;
b. Concentrarea celor mai mari pãrţi ale activitãţii bancare ĩn câteva consorţii cu
sediu la Paris;
c. Descentralizarea deciziilor la nivel local şi regional;
d. Instituirea unui control sever din partea statului;
267. Modernizarea tehnicilor şi informaticii bancare se referã la:
a. Asimilarea şi introducerea ĩn tehnica bancarã a celor mai moderne produse şi
instrumente bancare;
b. Selecţia activelor;
c. Minimalizarea riscului lipsei de lichiditãţi;
d. Achiziţionarea celor mai performante echipamente de informaticã;
268. Banca viitorului se prefigureazã a fi:
a. Banca cu cea mai diversificatã reţea de unitãţi operative;
b. Banca ce asigurã distribuirea automatã a numerarului;
c. Banca la domiciliu;
d. Banca ce acordã credite fãrã dobândã;
269. Principalii factori de succes ai activitãţii bancare ĩn Anglia, percizaţi de Claude
Simone ĩn „Les banques”, sunt:
a. Ĩnfiinţarea Bãncii Angliei;
b. Existenţa unor reglementãri bancare moderne;
c. Dezvoltarea cecurilor şi a bãncilor comerciale;
d. Concentrarea tuturor funcţiilor bancare şi competenţelor comerciale ĩntr-
unsingur loc, la Londra;
e. Concentrarea activitãţii bancare;
270. Bãncile britanice se caracterizeazã printr-un ĩnalt grad de:
a. Universalizare;
b. Specializare;
c. Descentralizare;
d. Liberalizare;
271. ĩn principal, bãncile din Marea Britanie se structureazã ĩn:
a. bãnci comerciale;
b. case de economii şi cooperative de credit;
c. bãnci de afaceri;
d. bãnci ipotecare;
272. Sistemul bancar german se individualizeazã prin banca de tip:
a. Universal ĩn formã clasicã;
b. Universal ĩn formã „en gros”;
c. Universal ĩn formã „en detail”;
30
d. „ALL FINANZ”
273. In Germania, bãncile universale de tip „en detail” persupun existenţa:
a. Bãncilor cooperatiste şi populare;
b. Marilor bãnci comerciale;
c. Bãncilor de afaceri;
d. Societãţilor de asigurãri;
274. Bãncile germane universale profilate ĩn operaţiuni „en gros” se identificã cu:
a. Societãţile de investiţii;
b. Bãncile de afaceri;
c. Bãncile comerciale orientate spre activitatea industrialã;
d. Bãncile de comerţ exterior;
275. Caracteristicile sistemului bancar american sunt:
a. Descentralizarea;
b. Specializarea;
c. Universalizarea;
d. Concentrarea;
276. Legea Bãncii Naţionale (Naţional Bank Art) a stat la baza structurãrii bãncilor
americane ĩn:
a. Bãnci comerciale;
b. Bãnci de emisiune;
c. Banci de stat;
d. Bãnci naţionale;
277. Pânã la ĩnfiinţarea Sistemului Federal de Rezerve , funcţia de bancã centralã era
ĩndeplinitã de:
a. Cea mai mare bancã comercialã;
b. Consiliul Rezervelor Federale;
c. Trezorerie;
d. Consiliul Guvernatorilor;
278. Consiliul Guvernatorilor este acel organism care:
a. Elaboreazã coordonatele politicii monetare;
b. Controleazã rata de scont;
c. Modificã necesarul de rezerve, ĩn anumite limite;
d. Se implicã ĩn politica operaţiunilor de open-market;
279. Prin Legea bancarã din 1933, bãncile americane se structureazã ĩn bãnci:
a. Federale de rezerve;
b. Comerciale;
c. De investiţii;
d. Ipotecare;
280. Dupã opinia unor specialişti ĩn domeniul monetar- bancar, care este poziţia
sistemului bancar american faţã de ceilalţi exponenţi ai puteri i: politica, industria,
dolarul?
a. Primul loc;
b. Locul II;
c. Locul III;
d. Ultimul loc;
281. Trãsãturile definitorii prin care s-a impus consolidarea sistemului bancar francez
sunt:
a. Promovarea legii care guverneazã tutela bãncilor, adicã statuarea raporturilor
bancã- stat;
31
b. Situarea la baza raporturilor dintre bãnci şi economie a unor reglementãri ce
decurg din dreptul roman;
c. Manifestarea unei atitudini şi autoritãţi bancare mai mult de ordin juridico-
administrativ decât de naturã economico- financiarã;
d. Existenţa unor reglementãri bancare ce decurg din dreptul comercial scris;
282. Bãncile pariziene din perioada monarhiei se individualizeazã printr-o serie de
caracteristici esenţiale:
a. Au ĩn vedere gestionarea marilor capitaluri bãneşti;
b. Acordã credite direct statului sau ĩntreprinderilor din domeniul public;
c. Opereazã cu economiile mãrunte ale populaţiei;
d. Participã la finanţarea operaţiunilor internaţionale;
283. ĩn anii 60. Guvernul Francez, prin proiectele sale de reformã, a avut ĩn vedere:
a. naţionalizarea bãncilor comerciale;
b. constituirea la Paris a uneia dintre cele mai mari pieţe financiare europene;
c. concentrarea prin fuziune a bãncilor comerciale;
d. consolidarea sistemului bancar prin asigurarea unei strânse legãturi cu
industria;
284. La adresa bãncilor franceze s-au formulat o serie de critici din partea
patronatului ĩn legãturã cu politica acestora de :
a. Universalizare;
b. Specializare;
c. Internaţionalizare;
d. Naţionalizare;
285. Ca exponente ale statului, bãncile franceze continuau sã acorde credite cu
dobânzi „preferenţiale” ĩn:
a. Agriculturã;
b. Exporturi;
c. Industrie;
d. Construcţii de locuinţe;
286. Prin Legea bancarã din 1984, sistemul bancar francez se compune din:
a. Bãnci;
b. Case de asigurãri;
c. Instituţii financiar- bancare;
d. Alte instituţii de credit;
287. Evoluţiile din ultimii ani au potenţat concurenţa şi mobilitatea ĩn activitatea
bancarã din Franţa, prin:
a. Dezetatizare;
b. Deintermediere;
c. Dereglementare;
d. Decompartimentarea activitãţii bãncilor;
e. Universalizarea operaţiunilor;
288. Sistemul bancar din ţara noastrã s-a realizat prin:
a. Unirea bãncii centrale cu bãncile comerciale;
b. Ĩnfiinţarea Bãncii Naţionale a Moldovei;
c. Contribuţia statului;
d. Transformarea cãmãtarilor ĩn bancheri;
e. Participarea unor reprezentanţi ai capitalului strãin;
289. Crearea sistemului bancardin ţara noastrã a ĩnsemnat o reacţie ĩmpotriva:
a. Moşierilor;
b. Cametei;
32
c. Comercianţilor;
d. Industraşilor;
290. Prima bancã ĩnfiinţatã ĩn Principatele Române a fost:
a. Banca Naţionalã a României;
b. Banca de Credit Românã;
c. Banca Naţionalã a Moldovei;
d. Creditul Funciar Rural;
291. Banca Naţionalã a Moldovei a dat faliment datoritã:
a. Emisiunii excesive de bancnote convertibile ĩn aur şi argint;
b. Contractãrii de ĩmprumuturi externe;
c. Unei politici greşite ĩn ceea ce priveşte plasamentele;
d. Unei politici greşite ĩn ceea ce priveşte constituirea capitalului propriu;
292. Banca Naţionalã a României a luat fiinţã ca:
a. Societate pe acţiuni cu capital public;
b. Societate pe acţiuni cu capital privat;
c. Societate pe acţiuni cu capital mixt( public şi privat);
d. Societate pe acţiuni cu capital strãin;
293. ĩn România, o reţea de bãnci comerciale şi instituţii de credit specializat e s-a
ĩnfiinţat:
a. la ĩnceputul sec.XIX-lea;
b. ĩn a doua jumãtate a sec.XIX-lea;
c. la sfârşitul sec.XIX-lea şi ĩnceputul sec XX;
d. perioada interbelicã;
294. In Transilvania, pt apãrarea populaţiei autohtone, au apãrut şi bãnci cu capital
românesc. Marcaţi variantele corecte:
a. Banca Agricolã;
b. Banca Generalã Românã;
c. Creditul Funciar Rural;
d. Banca Unitã pt Industrie şi Ipotecã;
e. Banca Româneascã;
f. Banca Transilvania;
295. Activitatea Bãncii Albina a fost orientatã cu prioritate spre:
a. Agriculturã;
b. Comerţ;
c. Industrie;
d. Domeniul public;
296. Principalele operaţiuni ale Bãncii Albina erau:
a. Emisiunea de bilete de bancã;
b. Rescontare;
c. Scontarea cambiilor;
d. Acordarea de ĩmprumuturi ipotecare;
297. Bãncile din România au cunoscut o dezvoltare deosebitã:
a. ĩnceputul sec XX;
b. dupã primul rãzboi mondial şi pânã la criza economicã din 1929-1933;
c. ĩn perioada crizei economice şi pânã la cel de-al doilea rãzboi mondial;
d. ĩn perioada economiei socialiste;
298. Dezvoltarea sistemului bamcar ĩn România ĩn prima parte a perioadei interbelice
s-a realizat sub impulsul:
a. Desãvârşirii României Mari;
b. Dezvoltãrii generale a capitalismului;
33
c. Dezvoltãrii industriei;
d. Ĩnlocuirii ĩn bunã mãsurã a capitalului strãin cu cel autohton;
299. In perioada crizei economice din 1929-1933 şi pânã la cel de-al doilea rãzboi
mondial, evoluţia bãncilor s-a caracterizat prin:
a. Accentuarea universalizãrii operaţiunilor;
b. Accentuarea centralizãrii capitalului bancar;
c. Reducerea numãrului de bãnci;
d. Falimentarea mai multor bãnci mici şi mijlocii;
300. Prin Legea bancarã din 1934 s-a instituit:
a. Consiliul Guvernatorilor;
b. Asociaţia Românã a Bãncilor;
c. Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare;
d. Consiliul Superior Bancar;
301. Inaintea celui de al doilea rãzboi mondial, mai multe bãnci româneşti s -au
constituit ĩn „marea finanţã”:
a. Banca Româneascã;
b. Banca Naţionalã a României;
c. Banca de Credit Românã;
d. BCR;
e. BRD;
f. Banca Comercialã Italianã Românã;
g. Societatea Bancarã Românã;
302. In decembrie 1946, BNR a fost:
a. Transformatã ĩn bancã de emisiune;
b. Etatizatã şi reorganizatã;
c. Defiinţatã;
d. Exclusã de la reescontare;
303. La 1 sept. 1948, sistemul bancar românesc cuprindea:
a. BCR;
b. BNR;
c. Banca de Credit pt Investiţii;
d. Banca pt Agriculturã şi Industrie Alimentarã;
e. CEC;
304. In 1968 s-au ĩnfiinţat ĩn ţara noastrã noi bãnci specializate:
a. BCR;
b. Banca de Investiţii;
c. Banca pt Agriculturã şi Industrie Alimentarã;
d. Banca Românã de Comerţ Exterior;
e. Banca Agricolã;
305. Aparatul bancar din perioada economiei planificate centralizat se caracterizeazã
prin:
a. Accentuarea concurenţei ĩn sistemul bancar;
b. Proliferarea creditului comercial;
c. Independenţa activitãţii bancare ĩn cadrul sistemului de planificare centralizatã;
d. Existenţa unei reţela de bãnci comerciale independente de BNR;
306. BNR este subordonatã:
a. Guvernului;
b. Preşedinţiei;
c. Parlamentului;
d. Partidului de guvernãmânt;
34
e. Ministerului de Finanţe;
307. Progranul de constituire şi restructurare a bãncilor comerciale ca societãţi pe
acţiuni din 1993 avea ca principale obiective:
a. Capitalizarea;
b. Preluarea de cãtre AVAB a unor credite ĩn contul datoriei publice;
c. Asocierea şi fuzionarea bãncilor;
d. Privatizarea bãncilor cu capital de stat;
e. Computerizarea;
308. Fondul pt garantarea creditelor este o instituţie financiarã care:
a. Asigurã emisiunea titlurilor de ĩmprumut ale statului;
b. Sprijinã sectorul privat;
c. Garagteazã tranzacţiile de valori mobiliare;
d. Asigurã supravegherea activitãţii monetare şi de credit;
309. Sistemul bancar prin cadrul sau organizatoric şi prin funcţiile sale trebuie sã:
a Asigure buna funcţionare a instrumentelor de reglare a mecanismului monetar
b Sã contribuie la fluidizarea fluxurilor baneşti necesare desfaşurãrii unei activitaţi
economice normale
c Sã se individualizeze ca un sector priioritar ĩn cadrul economiei
d Sã se impunã la nivelul ĩntregii economii
310. In condiţiile economiei planificate centralizat, prolifereazã un mecanism
decizional:
a Absolutist;
b Concurenţial;
c Arbitrar;
d Ignorant;
311. In prezent, dintre bãncile comerciale din România, o poziţie prioritarã ca volum
de activitate este deţinut de:
a Banca Românã de Comerţ Exterior;
b BRD;
c BCR;
d Banca Agricolã;
312. Vânzarea unui activ antreneazã urmãtoarele feluri de costuri:
a De negociere
b De lichidare
c De producţie
313. Lichiditatea este:
a Calitatea unui activ de a fi negociabil imediat fãrã riscul unei pierderi sensibile
de capital
b Capacitatea de a obţine profit
c Capacitatea de realizare a unei trezorerii pozitive
314. Mihail Manoilescu structureazã componentele avuţiei unei naţiuni ĩn
urmãtoarele grupe:
a Bogãţiile naturale ale ţãrii
b Investiţiile fãcute ĩn instrumente de producţie
c Mãrfurile de orice fel
d Numerarul şi disponibilitãţile bancare lichide
315. Rata lichiditãţii economiei se poate mãsura prin:
a Raportul dintre niveul lichiditãţii şi PIB
b Raportul dintre PIB şi nivelul lichiditãţii
c Raportul dintre venituri şi cheltuieli
35
316. Criteriile de structurare a componentelor masei monetare sunt:
a Viteza de circualţie a monedei
b Intensitatea cu care circula moneda
c Exigibilitatea monedei
d Rentabilitatea
317. Agregatul monetar M1 al masei monetare, ĩn Franţa , In decembrie 1990 avea
urmãtoarele componente:
a Biletele de banca
b Depozitele la vedere la instituţiile de credit
c Bonuri de tezaur
d Bonuri emise de societãţile financiare
318. Dupã aprecierea profesorului Mario Arcelli, definirea agregatelor monetare este
mai dificilã, datoritã:
a Inovaţiei financiare
b Fluctuaţiei cursurilor valutare
c Scãderii rentabilitãţii activelor financiare
319. Pentru monatarişti:
a Cantitatea de monedã ĩn circulaţie regleazã ĩn mod fundamental rata inflaţiei
b Este suficient ca autoritãţile monetare sã stãpâneascã emisiunea şi sã dirijeze
creditul pentru a ĩnfrâna creşterea preţurilor
c Variaţia masei monetare ar reprezenta elementul motor al nivelului general al
preţurilor
320. In general, ţãrile ĩn curs de dezvoltare deţin o pondere:
a Mult mai mare de mijloace de platã sub formã lichidã(M1)
b Mult mai micã de mijloace de platã sub formã lichidã(M1)
c Egalã ĩntre cele douã agregate monetare(M1 şi M2)
321. In ceea ce priveşte viteza de circulaţie a banilor, exprimatã prin mãrimea valorii
tranzacţionate printr-o unitate monetarã ĩn sens larg(M2), ĩn cazul ţãrilor
industrializate se constatã:
a O stabilizare cu o uşoarã tendinţã de scãdere
b O tendinţã de scãdere destul de puternicã
c O creştere
322. Masa monetarã ĩn circulaţie ĩn prezent este constituitã din:
a Numerar(bilete de bancã şi monedã metalicã)
b Bani de cont
c Bani cu valoare intrinsecã
323. Masa monetarã ĩn circulaţie exprimã angajamentele de platã ce se reflectã ĩn:
a Pasivul bilanţului bãncilor de emisiune
b Activul bilanţului bãncilor de emisiune
c Portofoliul trezoreriei statului
324. Masa monetarã ĩn circulaţie are ĩn contrapartidã, evidenţiatã ĩn activul
bilanţului bãncilor de emisiune urmãtoarele componente:
a Aurul monetar
b Creanţele bãncii de emisiune asupra partenerilor strãini(devize)
c Creanţele rezultate din credite interne acordate statului(bonuri de tezaur şi
titluri de stat)
d Credite interne acordate bãncilor comerciale
e Altor agenţi economici necomerciali
325. Un export , din punct de vedere al dinamicii masei monetare, reprezintã:
a O creştere a ĩncasãrilor ĩn monedã proprie
36
b O diminuare a ĩncasãrilor ĩn monedã naţionalã
c O stagnare a ĩncasãrilor ĩn monedã naţionalã
326. Un deficit al balanţei de plãţi se traduce printr-o:
a „puncţie” de monedã , de lichiditãţi interne
b „injecţie” de monedã , de creştere a lichiditãţilor interne
c o scãdere a lichiditãţilor interne
327. Contrapartidele reprezentând „creditul intern net”, cuprind urmãtoarele pozitii:
a Credite interne acordate statului
b Credite interne acordate economiei
c Credite externe acordate economiei
328. Creditele interne acordate statului reprezintã:
a creanţe nete asupra trezoreriei
b ansamblul titlurilor publice ĩn portofoliu cãrora le corespund resursele pe care
bancile le-au acordat trezoreriei publice
c titlurile de credit asupra intreprinderilor şi gospodãriilor populaţiei
d creanţele nete asupra economiei
329. Când o bancã acordã un credit unuia ditre clienţii sãi:
a Sporeşte ĩn acelaşi timp şi cu aceeaşi sumã, atât activul cât şi pasivul bilanţului
sãu;
b Sporeşte doar activul bilanţului sãu, cu suma creditului;
c Scade pasivul bilanţului sãu cu suma creditului;
330. Finanţarea monetarã prin intermediul bãncilor:
a Se sprijinã pe resursele la vedere şi disponibilitãţile pe termen scurt;
b Ĩnseamnã ĩnlocuirea monedei temporar pasive prin crearea de monedã activã;
c Are ca rezultat sporirea masei monetare;
d Depinde de utilizarea ĩn finanţare a unor resurse preexistente, degajate pe
termen lung, şi prin credite pe termen lung;
331. Bãncile nu ĩndeplinesc un rol monetar atunci când finanţeazã economia pe baza:
a Capitalurilor proprii;
b Ĩmprumuturilor contractate pe piaţa obligaţiunilor;
c Resurselor la vedere şi a disponibilitãţilor constituite pe termen scurt;
332. Viteza de circulaţie a banilor micşoreazã cantitatea de monedã necesarã:
a Dacã are loc accelerarea ei;
b Dacã are loc ĩncetinirea acesteia;
c Dacã se menţine constantã;
333. Cererea de monedã exprimã:
a Cantitatea de bani necesarã, justificatã prin proporţiile şi caracteristicile
economiei;
b Cantitatea de monedã existentã ĩn arterele circulaţiei;
c Numai cererea de credite din partea agenţilor economici;
334. Oferta de monedã exprimã:
a Cantitatea de monedã existentã ĩn arterele circulaţiei;
b Cantitatea de bani necesarã, justificatã prin proporţiile şi caracteristicile
economiei;
c Numai oferta de credite din partea agenţilor economici;
335. La clasici, rata dobânzii, care se determinã prin confruntarea cererii de investiţii
cu oferta de economii:
a N-ar avea nici o influenţã asupra cererii de monedã;
b Are o influenţã majorã asupra cererii de monedã;
c Este dependentã de rata de economisire;
37
336. Ecuaţia cantitativã a monedei, formulatã de Irving Fisher, este:
a P = M*V/Q;
b M*V = P*Q;
c M*P = V*Q;
337. Fisher considerã viteza de circulaţie a monedei ca fiind:
a Stabilã;
b Fluctuantã;
c Crescãtoare;
338. Cererea de monedã, conform lui Fisher, depinde numai de:
a Rata dobânzii;
b Variaţiile preţurilor;
c Volumul tranzacţiilor;
339. Conform analizei keynesiste, cererea de monedã depinde:
a Nu numai de tranzacţii, ci şi de rata dobânzii;
b Numai de rata dobânzii, nu şi de tranzacţii;
c numai de tranzacţii, nu şi de rata dobânzii;
340. Keynes adaugã la cererea de monedã pt tranzacţii a clasicilor:
a O cerere pt bunuri şi servicii;
b O cerere pt speculaţii;
c O cerere pt bunuri complementare;
341. Dupã Keynes, o ratã scãzutã a dobânzii:
a Favorizeaza cumpãrarea de obligaţiuni;
b Descurajeazã cumpãrarea de obligaţiuni;
c Stimulezã investiţiile;
d Descurajeazã investiţiile;
342. Pentru monetarişti, politica monetarã este:
a Eficace numai pe termen lung;
b Eficace numai pe termen scurt;
c Ineficace;
343. Pentru clasici şi keynesişti, politica monetarã este:
a Eficace numai pe termen lung;
b Eficace numai pe termen scurt;
c Ineficace;
344. Pentru keynesişti:
a Este posibilã o influenţare a venitului naţional prin intermediul masei monetare;
b Este imposibilã o influenţare a venitului naţional prin intermediul masei
monetare;
c O creştere a masei monetare va provoca o scãdere a ratei dobânzii;
d O creştere a masei monetare va provoca o creştere a ratei dobânzii;
345. Keynes nu atribuie o prea mare eficacitate politicilor monetare din urmãtoarele
motive:
a Rata dobânzii nu poate fi prea mult coborâtã pentru cã ar distruge lichiditatea;
b Investiţiile depind nu numai de rata dobânzii, ci şi de anticipãrile privind
randamentul investiţiilor;
c Rata dobânzii nu poate fi prea mult ridicatã pentru cã ar distruge lichiditatea;
d Investiţiile depind numai de rata dobânzii;
346. Pentru monetarişti:
a Economia este foarte sensibilã la variaţiile investiţiilor;
b Politica bugetarã are un impact slab;
c Politica bugetarã are un impact foarte puternic;
38
d Economia este puţin sensibilã la variaţiile investiţiilor;
347. Dupã monetarişti, politica monetarã:
a Are un caracter tranzitoriu asupra economiei reale;
b Nu trebuie utilizatã ĩntr-o manierã voluntaristã;
c Trebuie sã aibã ĩn vedere cã stocul de monedã trebuie sã se ajusteze la evoluţiile
pe termen lung ale economiei reale;
348. Dupã monetarişti, masa monetarã:
a Trebuie sã creascã cu o ratã constantã, independent de conjunctura imediatã;
b Trebuie sã scadã cu o ratã constantã, independent de conjunctura imediatã;
c Trebuie sã creascã cu o ratã constantã, dependent de conjunctura imediatã;
349. In opinia monetariştilor, activitatea practicã nu confirmã capacitatea
autoritãţilor monetare de a influenţa prin masa monetarã conjunctura economicã pe
termen scurt, pt cã:
a Relaţiile pe termen scurt ĩntre variantele financiare şi activitatea economicã nu
sunt bine determinate;
b Politica monetarã trebuie sã fie conceputã pe termen mediu;
c Trebuie sã evite frecventele modificãri ale ritmului de creştere a masei monetare
care ar putea avea efecte imprevizibile asupra preţurilor economiei reale;
350. Ca urmare a achitãrii sumei datorate furnizorului, are loc un transfer de
disponibil din contul cumpãrãtorului, ĩn :
a Debitul contului furnizorului;
b Creditul contului furnizorului;
c Debitul contului curent al bãncii comerciale;
351. Odatã cu rambursarea creditelor are loc la nivelul agenţilor economici, aşa cum
se reflectã aceasta ĩn contabilitatea bãncii:
a Diminuarea soldurilor creditoare ale conturilor curente;
b Majorarea soldurilor creditoare ale conturilor curente;
c Majorarea soldurilor debitoare ale conturilor curente;
352. Rambursarea creditelor echivaleazã cu:
a Retragerea de monedã din circulaţie;
b Emisiunea de monedã ĩn circulaţie;
c Distrucţia de monedã;
353. Când banca creeaza monedã ĩn contrapartidã unui credit,ea:
a Monetizeazã o creanţã preexistentã;
b Transformã datoria cumpãrãtorului faţã de furnizor ĩn propria sa datorie faţã de
furnizor pt soldul creditor al contului curent;
c demonetizeazã o creanţã preexistentã;
354. Bãncile nu acordã credite decât ĩn condiţiile obţinerii unui beneficiu, iar acest
beneficiu depinde de:
a ......... depozitelor;
b rata inflaţiei;
c costul refinanţãrii;
355. Moneda bãncii centrale poate fi creatã ĩn urmãtoarele moduri:
a Prin intrarea de capitaluri din exterior ĩn condiţiile ĩn care banca centralã
intervine pe piaţa schimburilor;
b Prin achiziţionarea de pe piaţã a unor creanţe ale agenţilor economici;
c Prin ĩmprumuturile pe care banca centralã le acordã bãncilor comerciale sub
forma reescontului sau primirea ĩn pensiune a efectelor reprezentative ale creanţelor;
356. Bãncile de emisiune trebuie sã furnizeze celorlalte bãnci o cantitate de monedã
centralã. Ele o pot face ĩn urmãtoarele moduri:
39
a Ĩmprumutând bãncile ĩn mod direct prin reescont, aşa cum se ĩntâmplã, cu
predilecţie, ĩn Franţa;
b Intervenind pe piaţa capitalurilor de la care se aprovizioneazã bãncile şi alţi
agenţi economici, aşa cum se ĩntâmplã, cu predilecţie, ĩn SUA;
c Cumpãrând titluri de ĩmprumut ale statului;
357. Metodele americane de reglare a stocului de monedã centralã prezintã
urmãtoarele caracteristici esenţiale;
a Ele se aplicã pe o piaţã pe care banca centralã intervine prin cumpãrarea şi
vânzarea de titluri ale datoriei publice;
b Intervenţiile se fac la preţurile pieţei stabilite ad-hoc;
c Intervenţiile se fac la preţuri prestabilite;
d Aceastã piaţã este deschisã larg nu numai bãncilor, ci şi tuturor agenţilor
economici nebancari;
e Aceastã piaţã este deschisã doar bãncilor;
358. Doctrina lui Leon Walras considerã oferta de monedã:
a Ca fiind elasticã;
b Ca fiind datã, inelasticã;
c Ca fiind crescãtoare;
359. Excedentul de ofertã de monedã faţã de cerere genereazã:
a Inflaţie;
b Deflaţie;
c Stagflaţie;
360. In prezent, moneda este pusã ĩn circulaţie, ca ofertã de monedã:
a Numai de autoritãţile monetare;
b De organisme ...? şi prezintã pe piaţã lichiditãţi ĩn schimbul activelor nelichide;
c De cumpãrãtorii de bunuri de consum;
d De investitorii de capital care achiziţioneazã titluri de creanţã;
361. Oferta de monedã (de capitaluri lichide) provine din surse variate:
a Din economie;
b Din acumulãri de ĩnc.....? prealabile;
c Din crearea de monedã de cãtre sistemul bancar;
d Din lichiditãţi anterioare de capitaluri;
362. In general, creşterea ratei dobânzii:
a Ĩnfrâneazã achiziţiile;
b Mãreşte oferta globalã de monedã;
c Ĩncurajeazã achiziţiile;
d Diminueazã oferta globalã de monedã;
363. Ofera exageratã de monedã poate fi generatã de:
a O gestiune a finanţelor publice ĩn condiţii de deficitate;
b Calitatea necorespunzãtoare a gestiunii agenţilor economici;
364. Moneda, ca activ lichid, prezintã ca principale caracteristici:
a Lichiditatea;
b Negociabilitatea;
c Riscul de pierderi sensibile de capital;
d Disponibilitatea;
365. Moneda este un activ lichid de o lichiditate perfectã şi de un randament:
a Ĩnalt;
b Mediu;
c Zero;
40
366. Un remarcabil precursor şi deschizãtor de noi orizonturi ĩn studierea lichiditãţii
economiei a fost economistul român:
a Ion Ionescu de la Brad;
b Mihail Manoilescu;
c Costin Kiriţescu;
367. Componenta monetarã M1 mai poartã denumirea de:
a Masã monetarã ĩn rezervã;
b Masã monetarã propriu zisã;
c Bazã monetarã;
368. Tezele fundamentale ale Scolii monetariste de la Chicago, conduse de Milton
Friedman sunt:
a Inflaţia este peste tot şi ĩntotdeauna un fecomen monerar;
b Inflaţia este o stare de dezechilibru ĩn economia şi finanţele unei ţãri;
c Inflaţia cu gfeu poate promova dezvoltarea, ea nefiind decât un remediu
provizoriu;
d Inflaţia nu este inevitabilã ĩn perioadele de dezvoltare;
369. Circulaţia monetarã contemporanã cuprinde :
a Circulaţia numerarului;
b Circulaţia cambiilor;
c Circulaţia banilor cu valoare intrinsecã;
d Circulaţia banilor de cont;
370. Raporturile de mãrime ĩntre circulaţai numerarului şi circulaţia banilor de scont,
componente ale circulaţiei monetare, evolueazã ĩn favoarea:
a Plãţilor prin cont
b Plaţilor ĩn numerar
c Titlurilor cambiale
371. Banii de cont au o circulaţie:
a Extrabancarã
b Bancarã
c Atât bancarã cât şi Extrabancarã
372. Puterea de cumpãrare a banilor sub forma numerarului şi a banilor de cont este:
a Aceeaşi
b Diferã
c Este dependentã de mãrimea fiecãrei componente ĩn circulaţie
373. Banii de cont ĩndeplinesc:
a Doar funcţia de mijloc de circulaţie
b Atât funcţia de mijloc de platã cât şi funcţia de mijloc de circulaţie
c Doar funcţia de mijloc de platã
374. Numerarul este mijloc de plata legal:
a Cu caracter general
b Ĩntr-o sferã mai limitatã
c Numai când se gãseşte la populaţie
375. In economia planificatã , unitaţile ecopnomice , organizaţiile, instituţiile erau
obligate prin lege sa-şi pãstreze disponibilitãţile lor:
a Ĩn conturi la mai multe bãnci
b Ĩn conturi la o anumitã bancã
c Numai ĩn conturi deschise la banca centralã
376. Livrarile de mãrfuri pe credit comercial ĩntre unitãţile economice au fost ĩn
economia de comandã:
a Permise
41
b Interzise
c Condiţionate
377. Acreditivul ĩnseamnã:
a Un incasso documentar
b Un mandat acordat unei bãnci de a accepta plata dacã condiţiile stabilite au fo st
respectate de furnizor
c Plata condiţionatã
378. In lucrarea „Plãţile fãrã numerar ĩn România” a lui Dimitrie Toma sunt
prezentate ca modalitãţi de decontare:
a Acceptarea
b Compensarea
c Scrisoarea de garanţie
d Ordinul de virament
e Acreditivul
379. Compensarea:
a Exclude folosirea efectivã a banilor ĩn afarã de exprimarea preţului
b Nu exclude folosirea efectivã a banilor
c Foloseşte atât instrumente de decontare bazate pe consimţãmântul
nemijlocit(incasso-ul), cât şi folosirea acreditivului
380. Blocajul financiar:
a Are ca punct de plecare plãţile restante , atunci când acestea dobândesc proporţii
ridicate
b Este starea ĩn care neefectuarea plãţilor ĩn termen de cãtre unii agenţi economici
se propagã cãtre alţi agenţi economici , devenind cauza incapacitãţii de platã a acestora
din urmã
c Este diferit calitativ faţã de simplele ĩntârziei ĩn efectuarea plãţilor
d Ĩnseamnã emisiunea cecurilor fãrã acoperire
381. Soluţia eliminãrii blocajului financiar ĩn economia româneascã actualã constã ĩn:
a Compensarea plãţilor reciproce datorate
b Creditarea excesivã
c Substituirea relaţiilor administrative dintre ĩntreprinderi cu relaţiile economice
ĩntre parteneri ĩn condiţii normale, cu potenţarea preocupãrii ĩntreprinderilor pentru
asigurarea permanentã a capacitãţii de platã
382. La noi, blocajul financiar are ca suport:
a Ĩntârzierea mãsurilor colective
b Tipul de economie ĩn care predominã ĩntreprinderile de stat, cãreia instituţia
falimentului ĩi este total strãinã, inaplicabilã
c Privatizarea ĩntreprinderilor de stat
383. Economia reglatã prin plan central imperativ:
a Este lipsitã de selectivitate
b Genereazã inevitabil fenomene de propagare ĩn lanţ a neplãţilor
c Se caracterizeazã prin selectivitate
d Agenţii economici neviabili sunt sistematic eliminaţi din circuit prin mecanismul
falimentului
384. Potrivit principiului prudenţei bancare, bãncile comerciale vor urmãri ca
solicitanţii de credite sã dea dovadã de:
a Generozitate
b Altruism
c Credibilitate
d Perseverenţã
42
385. Activitatea de creditarea bancarã trebuie sã prezinte interes pentru:
a Piaţa financiarã
b Banca şi clienţii acesteia
c Agenţiile de valori mobiliare
d Organele financiare
386. Capacitatea de platã a debitorilor se determinã prin:
a Analiza economico-financiarã privind perioada de referinţã (trecutã şi viitoare)
b Realizarea unui studiu de piaţã
c Ĩntocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli
d Statutul rezultatelor financiare
387. Imprumuturile şi scrisorile de garanţie solicitate bãncilor se acordã:
a Independent de cunoaşterea obiectului creditabil;
b Fãrã a face o evaluare a situaţiei financiare a debitorului;
c Numai pentru destinaţia stabilitã prin contracte;
d Indiferent de destinaţie;
388. Uzanţele şi principiile bancare referitoare la activitatea de creditare se
caracterizeazã prin aceea cã:
a Au un grad de valabilitate universal;
b Diferã de la o ţarã la alta;
c Sunt specifice numai economiilor de piaţã dezvoltate;
d Se aplicã exclusiv debitorilor;
389. Pentru a putea angaja credite, persoanele fizice trebuie sã:
a Realizeze venituri certe cu caracter permanent;
b Garanteze creditele solicitate;
c Atragã disponibilitãţi la dispoziţia bãncii;
d Nu ĩnregistreze debite restante şi alte datorii;
390. Principiile creditãrii sunt:
a Planificarea creditelor şi a resurselor de acoperire a acestora;
b Acordarea nelimitatã a creditelor;
c Garantarea materialã a creditelor;
d Rambursarea creditelor la scadenţele stabilite prin contractul de credite;
391. In practica bancarã din ţara noastrã, pentru cuantificarea resurselor şi a
necesarului total de credite, ĩn decursul timpului s-au folosit:
a Bugetul de venituri şi cheltuieli;
b Planul trimestrial de credite;
c Planul de finanţare a activitãţii economico-sociale;
d Programul privind creditele şi resursele de acoperire ale acestora ĩn lei şi ĩn
valutã
392. Resursele de creditare, ca operaţiuni pasive ale bãncilor comerciale, se
concretizeazã ĩn:
a Disponibilitãţi şi depozite ale agenţilor economici şi populaţiei;
b Capitalul propriu al agenţilor economici;
c Disponibilitãţi şi depozite ale celorlalte bãnci;
d Rezervele bancare minime obligatorii;
393. Plasamentele, componenta de contrapartidã a resurselor de creditare, cuprind:
a Ĩmprumuturile de refinanţare de la BNR;
b Creditele acordate agenţilor economici şi populaţiei;
c Numerarul şi celelalte disponibilitãţi ale bãncilor;
d Liniile de refinanţare externã;
43
394. In condiţiile actuale din ţara noastrã, cel mai adesea, deficitul de resurse se
acoperã prin:
a Ĩmprumuturi externe;
b Refinanţare bugetarã;
c Credite de refinanţare primite de la BNR;
d Capitalizarea bãncilor comerciale;
395. Incã din faza de planificare, pt diminuarea riscului lipsei de lichiditãţi, se va
urmãri:
a Egalizarea operaţiunilor de scontare cu cele de reescontare atât ca structurã a
portofoliului cât şi ca mãrime;
b Practicarea unor dobânzi mai mari;
c Accelerarea operaţiunilor de decontare;
d Asigurarea corelãrii creditelor cu resursele de acoperire ale acestora, atât ca
structurã cât şi din punct de vedere al maturitãţii lor;
396. Din punct de vedere juridic, dupã natura lor, garanţiile pot fi:
a Reale;
b Nominale;
c Personale;
d Totale;
e Parţiale;
397. Garanţia bancarã reprezintã:
a Valoarea activelor fixe şi circulante ale debitorului;
b Valoarea obiectului creditabil;
c Totalitatea ĩncasãrilor pe care le realizeazã debitorul din valorificarea obiectului
creditabil;
d Un ĩnscris numit „Scrisoare de garanţie bancarã”;
398. Pt stabilirea cuantumului garanţiei creditelor se va avea ĩn vedere:
a Valoarea contabilã a bunurilor ce fac obiectul garanţiei;
b Valoarea actualizatã ĩn funcţie de valoarea de piaţã;
c Valoarea de „goodwill”;
d Posibilitatea de valorificare a elementelor ce compun garanţia;
399. Garanţia creditelor se verificã de cãtre bancã:
a Zilnic;
b Lunar;
c Trimestrial;
d Anual;
400. Procedura de reeşalonare a unui credit poate sã opereze:
a Oricând, la solicitarea expresã a debitorului;
b La propunerea bãncii;
c Numai dupã epuizarea tuturor facilitãţilor oferite de rescadenţare;
d Dupã declanşarea acţiunii de executare silitã;
401. In cadrul unei relaţii de creditare, reeşalonarea poate avea loc:
a O singurã datã, cu admiterea facilitãţilor la rescadenţare;
b O singurã datã, fãrã a se admite rescadenţãri;
c De douã ori;
d Fãrã limitare deoarece se percep dobânzi majorante;
402. In condiţiile ĩn care un agent economic are de achitat bãncii sale diferite creanţe
din activitatea de creditare, ordinea operãrii plãţilor va fi:
a Rate credite, dobânzi, comisioane;
b Comisioane, rate credite, dobânzi;
44
c Comisioane, dobânzi, rate credite;
403. Definitorii ĩn analiza şi evaluarea unui agent economic implicat ĩn relaţia de
creditare sunt:
a Studiul de piaţã
b Analiza economico-financiarã
c Analiza aspectelor nefinanciare
d Analiza resurselor umane
404. Intotdeuna , analiza financiarã a unui agent economic are ca punct de plecare:
a Balanţa de verificare
b Contul de rezultate
c Bilanţul contabil
d Fluxurile de lichiditãţi nete(cash-flow)
405. Ca un prim obiectiv , pe baza datelor de bilanţ se urmãreşte:
a Nivelul activelor corporale
b Structura activelor circulante
c Determinarea pragului de rentabilitate
d Determinarea activului net
406. Contul de rezultate, ca document de sintezã, pune ĩn evidenţã:
a Evoluţia fluxurilor de lichiditãţi nete
b Evoluţia fluxurilor de ĩncasãri şi plãţi
c Evoluţia fluxurilor de venituri şi cheltuieli
d Evoluţia mişcãrilor patrimoniale
407. Datele pe care le oferã contul de rezultate permit realizarea unor analize asupra:
a Veniturilor, cheltuielilor şi profitului din activitatea de exploatare
b Veniturilor, cheltuielilor şi profitului din activitatea financiarã
c Veniturilor, cheltuielilor şi profitului din activitatea excepţionalã
d Repartizãrii profitului net
e Pierderilor şi modului de recuperare a lor
408. La BCR , nivelul lichiditãţii curente notat cu punctaj maxim este:
a Mai mare sau egal cu 100%
b Mai mare sau egal cu 125%
c Mai mare sau egal cu 150%
d Mai mare sau egal cu 170%
409. La nivelul BCR, gradul de ĩndatorare se determinã:
a Ponderând datoriile totale cu mãrimea capitalului propriu net
b Ca raport procentual ĩntre datoriile totale şi capitalul propriu net
c Ca medie aritmeticã dintre datoriile totale şi capitalul propriu net
d Ca raport ĩntre capitalul propriu net şi datoriile totale
410. Intre criteriile de performanţã BCR, viteza de rotaţie a activelor circulante e
notatã cu punctaj maxim dacã:
a Este mai micã sau egalã cu 5
b Este cuprinsã strict ĩntre 5,1 şi 10
c Este egalã cu 10,1
d Este mai mare decât 10,1
411. In cadrul activitãţii de garantare a creditelor BCR, cele mai bine cotate sunt:
a Ipoteca
b Garanţia bancarã
c Gajul cu deposedare
d Depozitul bancar
412. Calitatea organizatoricã va fi apreciatã de cãtre BCR cu referire la :
45
a Capacitatea de adaptare la modificãrile structurale
b Organizarea fluxului tehnologic
c Utilizarea bazei materiale şi a resurselor umane
d Experienţa managerialã
413. Din punct de vedere al strategiei de dezvoltare , BCR va urmari dacã:
a Existã o strategie pe urmãtorii 3-5 ani
b Se prezintã modalitatea de realizare a strategiei propuse
c Sunt prezentate alternativele şi implicaţiile ĩn cazul nerealizãrii strategiei
propuse
d Existã sau nu un plan de restructuarare şi redresare financiarã
414. Criteriul „felul locuinţei” pentru evaluarea performanţelor populaţiei de cãtre
BCR se noteazã cu 3 puncte dacã este vorba de:
a Apartement cu chirie
b Chirie fond locativ
c Chirie
d Casã proprietate
415. „Calificarea”, ĩn cadrul criteriilor de evaluare a performanţelor persoanelor
fizice de cãtre BCR, este notat cu 4 puncte dacã este vorba de:
a nivel mediu sau superior
b comerciant
c lucrãtor specializat
d pensionar
e muncitor sezonier
416. Referitor la situaţia familialã, o faorte buna reprezentare , cotatã cu 4 punte,
ĩnregistreazã:
a Bãrbatul celibatar
b Femeia celibatarã
c Persoanele cãsãtorite
d Divorţaţii
e Vãduvele
417. Serviciul datoriei poate fi considerat bun atunci când :
a Rambursarea ratelor scadente şi plata dobânzilor se face la scadenţã sau cu o
ĩntârziere de maximum 7 zile
b Rambursarea se ĩntârzie cu 10 zile
c Rambursarea se ĩntârzie pânã la 30 zile
d Anuitãţile sunt plãtite cu o ĩntârziere mai mare de 30 zile
418. Creditele de nivel standard sunt acelea:
a La care rambursarea se efectueazã la timp dar impun anumite riscuri ĩn
administrarea datoriei
b La care rambursarea se efectueazã la timp şi nu implicã nici un fel de risc ĩn
administrarea datoriei
c Care se acordã unor clienţi cu performanţe foarte bune dar care temporar
ĩntâmpinã anumite dificultãţi ĩn ceea ce priveşte rambursarea
419. Creditele „ĩn observaţie” sunt cele :
a Monitorizate de cãtre bancã
b Acordate clienţilor cu performanţe foarte bune dar care , temporar, ĩntâmpinã
anumite dificultãţi ĩn ceea ce priveşte rambursarea
c Care se reeşaloneazã
420. Creditele „ĩndoielnice” sunt:
a Cele neprotejate
46
b Acelea care din punct de vedere al rambursãrii şi garantãrii(?garanţiei) prezintã
o stare de totalã incertitudine
c Cele mai neperformante credite pe care le poate ĩnregistra o bancã
d Rãspunsurile a) şi b)
421. Creditele pe termen scurt, ca operaţiuni ale bãncilor comerciale din ţara noastrã,
se acordã pe o peioadã de maximum:
a 12 luni
b 1 an şi 4 luni
c 18 luni
d 2 ani
422. Creditele pe termen lung agreate de bãncile comerciale din România se acordã pe
o perioadã de:
a 5-7 ani
b 7-9 ani
c 10-15 ani
d 5-25 ani
e peste 10 ani
423. Fiecare bancã va recomanda clienţilor acea categorie de credite care corespunde
cel mai bine propriului interes, funcţie de:
a Starea de bonitate
b Serviciul datoriei şi posibilitatea de rambursare
c Natura garanţiei
d Nivelul dobânzii
424. Creditul de capital se acordã agenţilor economici pentru:
a Procurarea de cative financiare
b Sporirea capitalului propriu
c Procurarea cativelor circulante necesare activitãţii de exploatare
d Realizarea investiţiilor
425. Stabilirea necesarului de credite pentru capital sau de trezorerie se face pe baza:
a Bugetului de venituri şi cheltuieli
b Situaţia fluxului de lichiditãţi (cash-flow)
c Balanţei de verificare
d Situaţiei privind stabilirea necesarului de mijloace circulante şi a resurselor de
finanţare
e Contului de rezultate
426. Ca tehnicã de creditare, creditele de trezorerie se acordã:
a Direct prin contul curent
b Prin intermediul unui cont separat de ĩmprumut
c Pe stocuri
d Printr-un cont de corespondent
427. Linia de credit reprezintã acea modalitate specificã de creditare ce impune drept
condiţie:
a Soldul creditor al contului de ĩmprumut sã nu depãşeascã plafonul de credit
aprobat
b Plãţile sã nu fie mai mari ca ĩncasãrile
c Soldul debitor al contului curent sã nu depãşeascã plafonul de credit aprobat
d Soldul debitor al contului de ĩmprumut sã fie ĩntotdeauna mai mare decât
plafonul de credit aprobat
428. Pot beneficia de linii de credit numai acei agenţi economici care:
a Au o trezorerie pozitivã
47
b Inregistreazã o stare de bonitate bunã(categoria A sau B) şi un serviciu al
datoriei corespunzãtor
c Sunt clienţi stabili ai bãncii şi efectueazã operaţiuni de ĩncasãri şi plãţi cu
regularitate
d Dispun de un capital social de cel puţin 10 mil lei
429. Ca relaţie de calcul , necesarul de credite sub forma liniei de credite se determinã
ĩn funcţie de :
a Nivelul trezoreriei
b Cifra de afaceri şi durata medie de ĩncasare a clienţilor
c Perioada de creditare ĩn zile
d Nivelul capitalului social
430. Creditele pentru stocuri şi cheltuieli constituite temporar se acordã:
a Automat, atunci când creditele de casã devin insuficiente
b Ĩn baza unei documentaţii specifice
c Printr-un cont separat de ĩmprumut
d Pe o perioadã de maximum 9 zile
431. In categoria stocurilor de materii prime şi produse care fac obi ectul unui credit
specific, se includ:
a Produsele agricole şi agroalimentare;
b Imobilizãrile corporale;
c Produse de provenienţã vegetalã sau animalã;
d Stocuri de natura activelor circulante care se consumã ĩntr-o perioadã mai mare
de un trimestru, fãrã a depãşi un an;
432. Din documentaţia ĩntocmitã pt angajarea creditelor pt producţia de export şi
exportul de produse trebuie sã rezulte:
a Cantitatea şi felul mãrfii;
b Instrumentul de platã utilizat;
c Condiţiile şi graficul de livrare;
d Contul plãtitorului şi al beneficiarului;
e Preţul mãrfii ĩn funcţie de relaţia stabilitã;
433. Creditul pt producţia de export şi exportul de produse presupune ca restricţii:
a Beneficiarii creditului sã aibã contul curent şi contul valutar deschise la banca
creditoare;
b Ĩncasarea valutei aferente exportului şi transformarea ei ĩn lei sã se facã prin
intermediul conturilor bancare;
c Sã se ĩncadreze ĩn limita capitalului propriu;
d Durata ciclului de exploatare sã nu depãşeascã 12 luni, cu excepţia produselor cu
ciclu lung de fabricaţie;
434. Creditele de scont trebuie sã ĩndeplineascã cumulativ trei condiţii:
a Sã fie garantate cu deschiderea unui acreditiv;
b Posesorul titlurilor de credit şa fie client al bãncii la care a solicitat scontarea;
c Taxa oficialã a scontului sã fie mai mare sau egalã cu taxa scontului privat;
d Titlul de credit sã acceptat legal la platã;
e Intervalul de timp dintre momentul prezentãrii la scont şi scadenţã sã nu
depãşeascã 12 luni;
f Titlurile de credit care fac obiectul acestui credit sã nu fie supuse girului;
435. Scontarea titlurilor de credit se va face ĩn limita unor plafoane de plasament ĩn
titluri scontate de (banca centralã) centrala bãncii:
a Anual;
b Semestrial;
48
c Lunar;
d Zilnic;
436. In cazul creditelor pe cecurile remise spre ĩncasare, se va urmãri cu stricteţe sã
nu fie creditate cecurile agenţilor economici care figureazã ĩn evidenţele:
a Camerei de Comerţ şi Industrie;
b Direcţiei Generale a Finanţelor Publice;
c Casei Incidenţelor de Plãţi;
d Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare;
437. Creditele de factoring se acordã:
a Prin cont separat de ĩmprumut;
b Prin cont curent;
c ĩn baza unei cereri ĩnsoţite de un borderou al facturilor;
d Persoanelor fizice;
438. Creditele pt facilitãţi de cont se acordã:
a Pe perioade scurte de timp, pânã la 15 zile lucrãtoare;
b Agenţii economici cu o situaţie economico-financiarã foarte bunã, dar care nu pot
face temporar faţã plãţilor din motive justificate economic;
c Ĩn limita unui plafon stabilit de bancã;
d Prin cont separat de ĩmprumut;
439. Creditele pe termen scurt ĩn valutã se acordã agenţilor economici, indiferent de:
a Natura capitalului social ;
b Forma de organizare;
c Nivelul cursului valutar;
d Valuta ĩn care se face creditarea;
440. Bãncile comerciale acordã credite pt dezvoltare ĩn cofinanţare cu alte societãţi
bancare, pt:
a activitatea de exploatare;
b realizarea unor obiective de investiţii de valori mari
c finanţarea statului
d a-şi dispersa şi lichida riscul de creditare
441. Creditele pentru cumpãrarea de active se ĩncadreazã ĩn categoria creditelor ce se
acordã pe maximum:
a 5 ani
b 10 ani
c 15 ani
d 20 ani
442. Acordarea creditelor pentru operaţiunile de leasing presupune:
a Existenţa contractului de leasing
b Actele care fac obiectul contractelor de leasing sã fie asigurate
c Termenul de acodare a creditelor sã nu depãşeascã durata contractului de
leasing
d contractu de leasing sã fie realizabil pe perioada acordãrii creditului
e plata chiriei sã se efectueze ĩn contul societãţii de leasing
443. Echilibrul monetar reprezintã:
a Acea stare ĩn care oferta şi cererea de monedã sunt egale
b Acea stare ĩn care nu existã nici inflaţie nici deflaţie
c Acea stare ĩn care nu existã nici exces de bani, nici penurie de bani ĩn circulaţie
444. In sistemele monetare bazate pe semne bãneşti neconvertibile:
a Mecanismele de autoreglare a banilor ĩn circulaţie sunt blocate
49
b Excesul de bani nu se resoarbe, ci determinã creşterea preturilor şi implicit
deprecierea banilor
c Abaterile ofertei de monedã faţã de cererea de monedã are proporţii reduse,
pânã la nivelul care declanşeazã mecanismele de autoreglare, apoi echilibrul se
restebileşte
445. O expresie formalizatã a echilibrului monetar a realizat-o economistul olandez
Johann Koopman :
a C+S+dM=C+I+d L
b C+S+d L=C+I+d M
c C+d M +d L=I+S
446. Asupra stãrii monedei influenţeazã decisiv o serie de factori economici:
a Nivelul emisiunii suplimentare de monedã
b Evoluţia veniturilor, a cheltuielilor de consumaţie şi a celor pentru investiţii
c Comportamentul subiectiv ala ĩntreprinzãtorilor şi al populaţiei faţã de monedã
d Prezenţa ĩncrederii ĩn capacitatea banilor de a-şi conserva valoarea, de a
ĩndeplini funcţia de mijloc de tezaurizare
447. Principalele trãsãturi ale comportamentului monetar sunt:
a Echilibrul monetar nu cere ca masa monetarã ĩn circulaţie sã rãmânã constantã,
ci sã se adapteze la necesitãţile economiei
b Echilibrul monetar este, prin natura sa stabil
c Echilibrul monetar nu presupune preţuri neschimbate
d Echilibrul monetar nu este legat de echilibrul general
448. Inflaţia determinã:
a O creştere autoĩntreţinutã a preturilor
b Reducerea puterii de cumpãrare a banilor
c Redistribuirea venitului naţional ca efect al disparitãţilor dintre preţuri, dintre
acestea şi venituri
449. Trãsãturile tradiţionale ale inflaţiei, care se regãsesc ĩn manifestarea actualã a
acestui fenomen sunt:
a Suprasaturarea arterelor circulaţiei
b Creşterea preturilor şi tarifelor şi deprecierea banilor
c Redistribuirea venitului naţional
450. Cauzele inflaţiei sunt:
a Finanţarea pe linie de credit bancar a deficitelor bugetare
b Efectuarea de cheltuieli excesive pentru investiţii ĩn raport cu potenţialul real al
economiei
c Cresterea preţurilor provocatã de monopoluri
451. Dintre cauzele inflaţiei amintim:
a Acoperirea prin credit bancar a unor imobilizãri de resurse
b Schimbul neechivalent ĩn raporturile cu strãinãtatea
c Ĩnregistrarea de pirderi valorice prin folosirea ĩn decontãri a unor valute
instabile
452. Dintre implicatiile economice ale inflaţiei amintim:
a Distorsiuni ĩn formarea preturilor
b Distorsiuni ĩn structurarea ramurilor
c Drenarea fondurilor din sfera producţiei in sfera circulatiei , cãtre activitãţi
speculative
d Producerea de redistribuiri valorice ĩn relaţiile economice internaţionale
453. Raportul de inversã proportionalitate ĩntre inflaţie şi şomaj şi-a regasit
reflectarea graficã sub numele de:
50
a Curba lui Laffer
b Curba lui Phillips
c Modelul Hicks-Hansen
454. Keynes, pentru a susţine conjunctura economicã şi a contracara şomajul,
preconiza:
a Creşterea masei bãneşti prin dobânzi reduse
b Scãderea masei bãneşti prin dobânzi scãzute
c Efectuarea de cãtre stat de cheltuieli ĩn domeniul public
d Diminuarea de cãtre stat de cheltuieli ĩn domeniul public
455. Principalii factori de genezã a procesului inflaţionist ĩn economia româneascã
planificatã central au fost:
a Distorsiuni ĩn structura macroeconomicã
b Dezvoltarea unor ramuri şi subramuri energofage şi mari consumatoare de
materii prime din import
c Metoda administrativã de conducere a economiei
d Forţarea exporturilor ĩn condiţii de privare severã a consumului intern
456. In perioada postdecembristã a economiei româneşti, factorii de potenţare şi
accelerare a inflaţiei au fost
a Deblocarea numitelor parţi sociale, ĩntr-un scurt interval de timp
b Acordarea in serie de indemnizaţii şi sporuri de salarii retroactiv
c Reducerea duratei sãptãmânii de muncã şi eliberarea de salarii fãrã exigenţe
privind realizarea de indici economico-financiari
d Exportul „turistic”
457. Dintre cauzele nereflectarii reale a procesului de erodare a puterii de cumparare
a banilor ĩn indicele preţurilor consideram:
a Lipsa de reacţie liberã a preţurilor la schimbãriele realţiei dintre cererea şi
oferta de mãrfuri ĩn cadrul mijloacelor de producţie
b Existenta preţurilor de mercurial la bunurile de consum
458. Cele mai semnificative efecte economice genarate de procesul inflationist sunt:
a Inflaţia favorizeazã creşterea preţurilor
b Inflaţia ĩncurajeaza economiile şi stimuleazã extinderea volumului creditelor ĩn
economie
c Inflaţia privilegiazã debitorii
d Inflaţia favorizeazã creditorii
459. Rata lichiditãţii economiei se determinã ca raport ĩntre:
a Nivelul lichiditãţii şi venitul naţional(VN)
b Nivelul lichiditãţii şi PIB
c Deficitul bugetar şi PIB
460. In conditiile mecanismului cotãrii ĩn limitele „punctelor aur”, dacã cursul paritar
reprezintã 1$-3.40DM(cheltuielile remiterii aurului ĩn strãinãtate sunt de 1% din
valoarea mãrfii ), costul devizelor ĩn dolari americani este de 1$-3.53DM, un importator
german va opta pentru:
a Va cumpãra şi va remite spre creditori devize
b Va achita suma datoratã ĩn monedã naţionalã efectivã sub forma monedelor ĩn
metal preţios sau sub forma aurului ĩn care bancnotele se puteau converti la preţ fix
c Ii este indiferent dacã remite devize sau monedã naţionalã efectivã sub forma
monedelor ĩn metal preţios sau sub forma aurului ĩn care bancnotele se puteau converti
la preţ fix
461. Intre cursurile fixe din secolul trecut, bazate pe punctele aur şi cursurile fixe
instituite de FMI existã urmatoarele deosebiri:
51
a punctele aur reprezintã o formã de limitare „artificialã” a abaterii cursului de la
paritate, ĩn timp ce cursurile fixe instituite de FMI sunt limitate prin intervenţia statalã
a bãncilor de emisiune
b punctele aur reprezintã o formã de limitare „naturalã” a abaterii cursului de la
paritate, ĩn timp ce cursurile fixe instituite de FMI sunt limitate prin intervenţia statalã
a bãncilor de emisiune
c cursurile fixe instituite de FMI au caracter artificial susţinut deliberat
462. In condiţiile punctelor aur, creşterea devizelor peste 1% faţã de raportul paritar,
determinã importatorul sã opteze pentru:
a Convertirea bancnotelor ţãrii sale ĩn aur şi de a remite aur ĩn strãinãtate
b Cumpãrarea de devize şi remiterea lor ĩn strãinãtate
c Ii este indiferent deoarece orice opţiune ar avea:remitere de devize sau de aur ĩn
strãinãtate, trebuie sã suporte cheltuielile de transport şi asigurare
463. Funcţionarea coşului DST comportã urmatoarele elemente tehnice:
a Stabilirea ponderii diferitelor monede ĩn coşul valutar, pe baza nivelului PIB al
ţãrii participante
b Stabilirea ponderii diferitelor monede ĩn coşul valutar, pe baza volumului
exporturilor de bunuri şi servicii ale ţãrilor membre
c Stabilirea de sume fixe din fiecare monedã a coşului, portivit ponderilor
monedelor ĩn coş, anterior determinate
d Stabilirea de sume fixe din fiecare monedã a coşului, portivit cu paritatea
valutarã a monedelor ţãrilor membre
e Stabilirea valorii zilnice a DST-ului , prin ĩnsumarea echivalentelor ĩn dolari ale
sumelor fixe aferente monedelor coşului, pe baza ratei de schimb zilnice
464. Creditul, atât cel bancar , cât şi cel comercial , cunoaşte ĩn ultimele decenii o
reducere relativã, pentru cã:
a Sursele de finanţare s-au multiplicat
b A luat amploare finanţarea directã, nemediatã de bãnci
c A luat amploare finanţarea indirectã, nemediatã de bãnci
d Inovaţia financiarã a diversificat modalitãţile de constituire a fondurilor
ĩntreprinderilor
465. Odatã cu dezvoltarea economiilor moderne, creditul obligatar a ĩnregistrat
creşteri de proporţii şi se mãsoarã , de regulã:
a Prin numãrul de obligaţiuni emise pe an
b Prin mãrimea procentualã a datoriei publice faţã de PNB
c Prin mãrimea procentualã a dobânzilor faţã de valoarea nominalã a
obligaţiunilor
d Prin mãrimea procentualã a dobânzilor faţã de PNB
466. Datoria publicã, odatã angajatã, prin practicarea unor dobânzi atractive
suportate prin anuitãţi duce la:
a O creştere a cheltuielilor bugetare
b O scãdere a cheltuielilor bugetare
c O relaxare a fiscalitãţii
d O accentuare a fiscalitãţii
e Un nivel constant al cheltuielilor bugetare
467. In cazul bugetelor locale, cea mai accesibilã formã de ĩmprumut publice este:
a Ĩmprumutul bancar
b Ĩmprumutul obligatar
c Emisiunea de acţiuni
d Creditul comercial
52
468. Luarea ĩn calculul creditelor de acordat a disponibilitãţilor monatare latente
concentrate la bãnci, presupune:
a Titularii de disponibilitãţi ĩşi pierd dreptul de a dispune plãţi pe seama
depozitelor ce le au constituite la bãnci
b Banca creazã o nouã putere de cumpãrare, pe care deţinãtorii de monedã pasivã
nu au utilizat-o
c Titularii de disponibilitãţi nu ĩşi pierd dreptul de a dispune plãţi pe seama
depozitelor ce le au constituite la bãnci
d Masa monetarã pasivã este ĩnlocuitã cu masa monetarã activã
469. Dinamica masei monetare ĩn circulaţie nu poate fi pusã ĩn evidenţã prin funcţia
redistributivã a creditului pt cã:
a Ea reflectã doar ĩnlocuirea monedei active cu moneda pasivã
b Ea reflectã doar ĩnlocuirea monedei pasive cu moneda activã
c Cantitatea de monedã ĩn economie rãmâne aceeaşi
d moneda activã este egalã cu moneda pasivã
470. In anii conducerii prin plan central a economiei româneşti, s -a practicat pe scarã
largã supracreditarea pt cã:
a Activitatea bãncilor era efectiv subordonatã planului
b Nu funcţiona profilaxia prin faliment
c Activitatea bãncilor era subordonatã cerinţelor eficienţei activitãţii economice
d Bãncile acţionau doar administrativ
e Bãncile aveau posibilitatea de a sista efectiv creditele
471. In ţãrile cu economie planificatã imperativ de la centru, un mare accent s-a pus
pe:
a Funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activitãţii agenţilor economici
b Funcţia de control a creditului, exercitatã de bãnci ĩn numele statului
c Mãsurile administrative , cu caracter de obligativitate, pe care bãncile le aplicau
ĩntreprinderilor
d Activitatea bãncilor era subordonatã cerinţelor eficienţei activitãţii economice
472. Creditul devine un instrument de influenţã ĩn direcţia stimulãrii activitãţii
calitativ superioare a ĩntreprinderilor prin:
a Acordarea de credite fãrã restricţii agenţilor economici cu bunã activitate
b Acordarea de credite sau neaplicarea de restricţii celor care se confruntã cu
deficienţe ĩn gestionarea lor şi dificultãţi ĩn returnarea ĩmprumuturilor
c Acordarea de credite cu restricţii agenţilor economici cu bunã activitate
d Neacordarea de credite sau aplicarea de restricţii celor care se confruntã cu
deficienţe ĩn gestionarea lor şi dificultãţi ĩn returnarea ĩmprumuturilor
473. Efectul de mobilizare reprezintã:
a Un credit obligatar
b Un credit pe termen mediu acordat ĩntreprinderilor din domeniul agricol,
locuinţelor, exporturilor
c O formã a cambiului ce se creazã pe temeiul existenţei altor cambii cu scadente
apropiate
d O cambie extras
474. Intre efectele de comerţ(ĩnscrisurile cambiale) şi biletele de bancã(bancnotele)
existã o serie de deosebiri:
a efectele de comerţ pot fi emise de orice persoanã juridicã ĩn timp ce biletele de
bancã pot fi emise numai de banca centralã
b biletele de bancã sunt creanţe determinate, ĩn timp ce efectele de comerţ pot fi
emise numai de banca centralã
53
c efectele de comerţ prezintã riscul insolvabilitãţii debitorului, pe când biletele de
bancã sunt garantate de stat, nu ca putere de cumpãrare determinatã, ci ca mijloc de
platã legal
d valoarea bãneascã a biletelor de bancã este variabilã, ĩn timp ce efectele
comerciale au valori fixe, nenegociabile
475. Pentru ca banca sã aibã posibilitatea de a asigura ĩn orice moment efectuarea
plãţilor cerute de creditori ei trebuie :
a Sã dispunã de suficiente rezerve ĩn numerar şi ĩn conturi
b Sã dispunã de plasamente ce pot fi uşor transformabile ĩn lichiditãţi
c Sã nu deţinã rezerve, astfel ĩncât sã aibã bune raporturi cu banca de emisiune
d Sã fie fezabilã
e Sã nu deţinã „monedã centralã”
476. O bancã trebuie sã urmãreascã ĩn activitatea sa:
a Profitabilitatea;
b Asigurarea lichiditãţii;
c Minimizarea costurilor;
d Diminuarea lichiditãţii;
477. Pt ca o bancã sã ducã o activitate ĩn bube condiţii trebuie sã:
a Aibã o bunã imagine;
b Sã aibã pe de o parte, o lichiditate pemanentã, iar pe de altã parte, sã-şi asigure
minimizarea costurilor;
c Sã fie fezabilã;
d Sã nu dispunã de plasamente ce pot fi uşor transformabile ĩn lichiditãţi
e Sã aibã o ratã a ĩndatorãrii ridicatã;
478. Perseverenţa cãtre un anumit fel de plasamente şi anumite destinaţii:
a Amplificã riscurile;
b Reduce riscurile;
c Reduce dimensiunea profitului;
d mãreşte dimensiunea profitului;
479. Moneda reprezintã, ĩn viziunea lui Keynes:
a Un rãu necesar;
b Mãrfurile de orice fel;
c Lichiditatea prin excelenţã;
d Sângele care irigã economia;
480. Activele lichide se caracterizeazã prin faptul cã:
a Reprezintã un titlu care reprezintã avantajul cumulat al lichiditãţii şi al unui
venit;
b Toate reprezintã o lichiditate perfectã, dar cu un randament zero;
c Ansamblul activelor lichide constituie lichiditatea economiei;
d Sunt adesea emise de instituţii financiare, bãnci, case de economii, trezorerie;
e Reprezintã creanţe asupra intermediarilor financiari;
481. Dupã Mihail Manoilescu , singura formã a avuţiei naţionale care se poate mişca
ad-libitum este:
a Bogãţiile naturale ale ţãrii
b Investiţiile fãcute ĩn instrumente de producţie
c Mãrfurile de orice fel
d Numerarul şi disponibilitãţile bancare lichide
482. Dupã Mihail Manoilescu, lichiditatea unei economii decurge , ĩn mod hotãrâtor:
a Doar din relaţia dintre mijloacele de platã disponibile şi PIB
54
b Din gradul de dezvoltare a aparatului de producţie faţã de bogãţiile naturale,
posibil a fi valorificate
c Din mãrimea creditelor acordate
d Din cantitatea de aur aflata ĩn rezervele bãncilor
483. Concepţia originalã a lui Mihail Manoilescu asupra lichiditãţii economiei, era
menitã sã respingã prejudecata potrivit cãreia excesul de bani ĩn circulaţie, inflaţia, ĩn
România din anii imediat urmãtori primului rãzboi mondial, este confundatã cu ideea:
a Necesitãţii promovãrii politicii de dezvoltare industrialã a naţiunilor, ca bazã a
echilibrului lor interior şi ĩn relaţiile cu strãinãtatea
b Lichiditãţii excesive a economiei româneşti
c Gradului de dezvoltare excesiv al aparatului bancar
d Ĩncetinirii tranzacţiilor la bursa de valori
484. Dupã Mihail Manoilescu, capitalul investit ĩn fabrici, mine, exploataţii agricole
etc., nu poate ajunge la forma capitalului lichid decât printr-o:
a Singurã transformare
b Dublã transformare
c Triplã transformare
485. Gradul de lichiditate , respectiv de exigibilitate faţã de mãrfuri şi servicii al cvasi -
monedei(M2), ĩn comparaţie cu cel al monedei propriu-zise(M1) este:
a Mai ridicat
b Identic
c Mai redus
486. Se cunosc urmãtoarele componente ale agregatelor monetare ĩn Franţa şi
dimensiunile acestora:biletele de bancã-210 mld.FF; monedã metalicã-15 mld. FF;
depozite şi titluri de creanţa negociabile ĩn devize strãine-6700 mld. FF; depozite la
vedere la instituţiile de credit-1020 mld.FF; depozite la centrele de cecuri poştale şi
trezoreria statului-255 mld.FF; plasamente la vedere ĩn franci remunerate atât la bãnci,
cât şi la casele de economii şi trezoreria statului-1300 mld. FF; bonuri de tezur-1200
mld.FF. Mãrimea agregatului M2 este:
a 10700 mld. FF
b 2800 mld. FF
c 1500 mld. FF
487. In Franţa , agregatul monetar M2 cuprinde:
a Plasamente la vedere ĩn franci remunerate atât la bãnci, cât şi la casele de
economii şi trezoreria statului
b bonuri de tezaur
c disponibilitãţile monetare incluse ĩn agregatul M1
d disponibilitãţile monetare incluse ĩn agregatul M3
e certificate de depozit emise de bãnci
488. In Franţa , agregatul monetar M3 cuprinde:
a Moneda metalicã
b Depozitele la vedere la instituţiile de credit
c Bonuri emise de societãţile financiare
d bonurile de tezaur
e economiile la instituţiile de credit pt construcţii de locuinţe
489. In SUA , componenta M1A, a agregatului monetar M1 cuprinde:
a Numerarul
b Alte depozite la vedere utilizabile prin cecuri
c Depozitele la vedere ale bãncilor comerciale
d Depozitele la vedere ale organismelor publice strãine
55
490. Valutele convertibile din bilanţul BNR, reprezintã:
a Active externe
b Active interne
c Pasive externe
d Pasive interne
491. Emisiunea bãneascã din bilanţul BNR , reprezintã:
a Active externe
b Active interne
c Pasive externe
d Pasive interne
492. Active externe din bilanţul BNR , reprezintã:
a Creanţe asupra strãinãtãţii
b Drepturi de a ĩncasa devize
c Datorii faţã de partenerii strãini
493. Emisiunea bancnotelor de cãtre Banca Centralã este o operaţiune:
a Activã
b Pasivã
c De mandat şi comision
494. Rescontarea cambiilor este o operaţiune:
a Activã
b Pasivã
495. Creditul de lombardare este un credit pe gaj de :
a Efecte publice
b Efecte private
c Efecte comerciale
496. Deschiderea unui acreditiv de cãtre o bancã este pentru aceasta o operaţiune:
a Activã
b Pasivã
497. Keynes definea moneda ca:
a Lichiditate prin excelenţã
b Rezervã de valoare, cu putere liberatorie imediatã
c Mijloc de stingere imediatã a unei datorii
d Un activ lichid de lichiditate perfectã dar cu randament zero
498. Finanţarea monetarã a economiei se realizeazã prin:
a Intermediul bãncilor
b Ĩnlocuirea monedei pasive cu moneda activã
c Utilizarea ĩn finanţare a unor resurse preexistente pe termene lungi şi prin
credite pe termene lungi
499. Când banca creeazã monedã ĩn contrapartida unui credit:
a Ea monetizeazã o creanţã preexistentã
b Ea creeazã o nouã creanţã
500. Bãncile comerciale pot:
a Crea monedã
b Emite monedã
c Distruge monedã
501. Care dintre afirmaţii sunt adevãrate ĩn cazul DST:
a A fost instituit ĩn cadrul celui de-al doilea amendament al statutului FMI
b Valoarea sa se stabileşte ĩn baza unui coş valutar, format din 5 valute
56
c Valoarea unitãţii DST este mai stabilã decât valoarea individualã a monedelor
coşului
d Apare numai sub forma monedei de cont
502. Linia de credit revolving se caracterizeazã prin:
a Defineşte limita maximã ce se acceptã a se acorda ĩntr-un cadru general
prestabilit;
b Beneficiazã de o consemnare ĩntr-un document scris, convenit de o bancã;
503. Care din informaţii sunt adevãrate ĩn cazul creditului obligatar:
a Este contractat de stat prin lansarea titlurilor de ĩmprumut;
b Este creditul contractat de societãţile comerciale prin emiterea de obligaţiuni;
c Mãrimea creditului obligatar se mãsoarã, de regulã, prin mãrimea procentualã a
datoriei publice faţã de PNB;
504. Care din informaţii sunt adevãrate ĩn cazul bonurilor de tezaur:
a Sunt o formã specialã a cambiilor;
b Sunt titluri emise de stat ĩn vederea contractãrii de ĩmprumuturi pe termen scurt
la banca de emisiune;
c Totalitatea bonurilor de tezaur emise reprezintã datoria flotantã a statului;
d Operaţiuni de amploare cu bonuri de tezaur se fac mai ales ĩn ţãrile romanice
(Franţa, Belgia, Italia etc.)
505. Moneda contemporanã reprezintã:
a Mixturã ĩntre bancnote şi banii de hârtie;
b Titlu de creanţã asupra emitentului;
c Titlu de creanţã asupra statului;
d Titlu de creanţã asupra bogãţiei sociale;
506. Monedele billon se caracterizeazã prin aceea cã:
a Erau monede cu valoare redusã;
b Erau monede cu valoare deplinã;
c Baterea lor constituia monopol de stat;
507. Care din informaţii sunt adevãrate ĩn cazul creditului de cumpãrãtor:
a Are ca obiect vânzarea de mãrfuri cu plata amânatã
b Este creditul ĩn formã bãneascã contractat de un ĩntreprinzãtor ĩn vederea
cumpãrãrii de materii prime, materiale etc.
c Se identificã cu plãţile ĩn avans
508. Creditul este denunţabil atunci când:
a Banca nu-şi rezervã dreptul de a cere restituirea anticipatã a ĩmprumutului
acordat
b Banca ĩşi rezervã dreptul ca ĩnainte de scadenţa fixatã , pe baza unui preaviz, sã
cearã debitorului sã plãteascã
509. Milton Friedman, iniţiatorul şi principalul propulsator al curentuluide gândire al
Scolii Monetariste de la Chicago, şi-a propus o reabilitare a :
a Teoriei keynesiste
b Teoriei cantitative a monedei
c Scolii bancare
510. Conceptul de politicã antiinflaţionistã este dat de:
a Mãsuri menite sã acţioneze ĩmpotriva inflaţiei
b Un ansamblu coordonat de masuri pentru combaterea inflaţiei
c Diverse planuri şi strategii de crestere a ofertei de monedã
511. Terapiile antiinflaţioniste actuale decurg din:
a Orientãrile doctrinare clasice
b Orientãrile doctrinare keynesiste
57
c Orientãrile doctrinare monetariste
d Combinarea reţetelor terapeutice preconizate de keynesism şi monetarism
512. Conţinutul politicilor financiare antiinflaţioniste este dat de:
a Mãsurile de reducere a cheltuielilor bugetare
b Masurile de sporire a veniturilor bugetare
c Politici bugetare restrictive
513. Politica financiarã antiinflaţionistã se realizeazã prin:
a Sporirea ĩncasãrilor din impozite şi taxe
b Ĩmprumuturile contractate de stat de la populaţie
c Creşterea proporţiilor creditului public
514. Majorarea taxei oficiale a scontului determinã:
a Sporirea dobânzilor bancare
b Atragerea resurselor bãneşti temporar libere din economie
c Sporirea posibilitãţilor bãncilor de a acorda credite
d Creşterea deficitului balanţei de plãţi externe
515. Majorarea taxei oficiale a scontului determinã:
a Sporirea rezervei valutare a ţãrii
b „o puncţie ” de monedã
c creşterea depunerilor la bãnci
d sporirea volumului creditelor acordate economiei
516. Operaţiunile de open-market sunt:
a Operaţiuni de vânzare-cumpãrare de ĩnscrisuri cambiale
b Operaţiuni de vânzare-cumpãrare de bonuri de tezaur
c Operaţiuni de vânzare-cumpãrare de certificate de trezorerie
517. Operaţiunile de open-market constituie:
a Instrumente de acţiune directã asupra bãncilor
b Instrumente de acţiune indirectã asupra bãncilor
c Instrumente de acţiune asupra agenţilor economici
518. Vânzarea de efecte publice de cãtre Banca Centralã determinã:
a Retragerea banilor din circulaţie
b Creşterea lichiditãţilor bãncilor
c „o injecţie” de monedã
d „o puncţie” de monedã
519. Majorarea procentului de rezerve minime obligatorii determinã:
a Creşterea lichiditãţilor bãncilor
b Sporirea volumului creditelor acordate economiei
c Reducerea masei monetare ĩn circulaţie
520. Majorarea procentului de rezerve minime obligatorii determinã:
a Creşterea „preţului” creditelor
b Reducerea posibilitãţilor bãncilor comerciale de acorda credite
c Sporirea volumului creditelor acordate economiei
521. Sistemul rezervelor bancare minime obligatorii este un/o:
a Instrument de acţiune directã asupra bãncilor
b Instrument de acţiune indirectã asupra bãncilor
c Metodã a bãncii centrale de influenţare a conjuncturii economice
522. Rezervelor bancare minime obligatorii pot fi create ca:
a Disponibil minim ĩn cont la banca centralã
b Portofoliu minim de efecte publice la banca centralã
c Disponibilitãţi ĩn cont curent la banca centralã
523. Rezervelor bancare minime obligatorii se calculeazã:
58
a Prin aplicarea procentului de rezerve la totalul activului unei bãnci
b Prin aplicarea procentului de rezerve la cifra de afaceri a bãncilor
c Prin aplicarea procentului de rezerve la depozitele bancare
524. Cumpãrarea de efecte publice de cãtre banca centralã determinã:
a Sporirea masei monetare ĩn circulaţie
b Reducerea volumului creditelor acordate economiei
c Creşterea lichiditãţii bãncilor
525. Vânzarea de efecte publice de cãtre banca centralã determinã:
a Sporirea volumului creditelor acordate economiei
b Creşterea lichiditãţii bãncilor
c Punerea de monedã ĩn circulaţie
d Reducerea disponibilitãţilor de la bãnci, ĩntreprinderi sau populaţie
526. Consecinţele vânzãrii de efecte publice de cãtre banca centralã echivaleazã cu:
a Micşorarea taxei oficiale a scontului
b Majorarea procentului de rezerve bancare minime obligatorii
c Limitarea creditelor de cãtre banca de emisiune
527. Micşorarea procentului de rezerve bancare minime obligatorii determinã:
a Sporirea lichiditãţilor bãncilor
b Sporirea masei monetare ĩn circulaţie
c Sporirea posibilitãţilor bãncilor de a acorda credite economiei
528. Sistemul rezervelor bancare minime obligatorii este:
a O metodã de acţiune a bãncii centrale preferatã de celelalte bãnci
b O metodã de acţiune a bãncii centrale repudiatã de bãncile comerciale
c O metodã de agreatã de clienţii bãncii
529. Politicile antiinflaţioniste de control asupra producţiei,salariilor şi preţurilor au
drept conţinut:
a Creşterea producţiei
b Stimularea investiţiilor şi a producţiei
c Reorientarea producţiei spre produsele a cãror cerere este mai mare
530. Scopul „politicii ofertei” este:
a De a asigura o ofertã de bunuri şi servicii comparativ sporitã ĩn raport cu cererea
de bani existentã
b De a ĩmpiedica creşterea preţurilor
c De a determina o evoluţie descendentã a preţurilor
d De a combate inflaţia
RASPUNSURI
59
1 a,b 51 a,b 101 b 151 a 201 c 251 ab
2 b,c 52 c 102 b 152 abd 202 a 252 c
3 a,b 53 103 a,b,c,d 153 bde 203 c 253 ac
4 a,d 54 e 104 b 154 abd 204 b 254 ac
5 a 55 a 105 b 155 ac 205 abe 255 bc
6 a,b,c 56 106 a 156 a 206 c 256 acdf
7 a,b 57 b 107 c 157 a 207 acd 257 acd
8 a,b 58 a 108 a 158 b 208 b 258 d
9 b 59 b,c 109 b,c 159 ab 209 b 259 d
10 a,b,c,d 60 a,b 110 a 160 a 210 c 260 b
11 a,c 61 a,b 111 d 161 abcde 211 d 261 bc
12 a,b,c 62 a,b 112 b,c 162 ab 212 bc 262 c
13 a,c 63 b 113 c 163 bc 213 a 263 c
14 a,c 64 a,b 114 a,c,e 164 ab 214 bc 264 c
15 a 65 d 115 a,b 165 a 215 d 265 d
16 a,b 66 a,b 116 a,c,d 166 abc 216 abc 266 abc
17 a,b,c 67 a 117 a,c,d 167 ab 217 bd 267 ad
18 a,b,c 68 b,c 118 b,c 168 a 218 ad 268 c
19 a,b,c,d 69 b,c 119 a,c 169 ad 219 bc 269 bcde
20 b,c 70 c,d 120 a 170 b 220 abd 270 b
21 a,c 71 b,c 121 a,b 171 a 221 acd 271 a
22 a,b,c 72 a,c,d 122 b,c,d 172 abcd 222 d 272 d
23 a,d 73 b,c 123 a,b,c 173 b 223 ad 273 a
24 a,c 74 b,d 124 a 174 a 224 b 274 c
25 c 75 a,c 125 a,b,c 175 abc 225 b 275 ab
26 a 76 b 126 ab,c,d 176 a 226 abcd 276 cd
27 b 77 d 127 c 177 acd 227 ac 277 c
28 a,b,c,d,e 78 a,b,c,d 128 a,c,d 178 abde 228 bd 278 abcd
29 a 79 a,b,c 129 a,b,d 179 acd 229 c 279 bc
30 a,b,c 80 a,b 130 b 180 ab 230 ac 280 d
31 a,b 81 c 131 a 181 ace 231 cd 281 acd
32 b,c 82 c 132 ab,c 182 ab 232 cd 282 abcd
33 a,b,d 83 c 133 a,b,c,d,e 183 acd 233 ab 283 bd
34 a,c,d 84 a,e 134 ab,d 184 ab 234 b 284 c
35 a,b 85 a 135 a 185 a 235 bcd 285 abd
36 a,c 86 b,c 136 a 186 acd 236 b 286 acd
37 a,c 87 c 137 a,b,c 187 abc 237 abcd 287 ade
38 a,c 88 a,b,c 138 a,b 188 a 238 c 288 cde
39 a,c 89 b,e 139 ab,c 189 ab 239 ad 289 b
40 a 90 a,d 140 ab 190 a 240 abcd 290 c
41 a,c 91 e 141 abc 191 a 241 cde 291 c
42 b,c 92 c 142 abcef 192 abc 242 bcd 292 c
43 a 93 a,b,c 143 b 193 a 243 abd 293 c
44 a,b 94 a,e 144 ab 194 a 244 ad 294 d
45 a,b 95 b 145 abcd 195 ab 245 b 295 a
46 b 96 b 146 acd 196 ac 246 ac 296 cd
47 b 97 a,b,c,d 147 abc 197 ab 247 d 297 b
48 a,b,c 98 a,b 148 a 198 acd 248 a 298 abcd
49 a,b 99 b,d 149 a 199 ab 249 abcd 299 bcd
50 a,c 100 c 150 abcd 200 c 250 c 300 d
60
301 bcdfg 351 a 401 b 451 abc 501 bcd
302 b 352 ac 402 c 452 abcd 502
303 bce 353 ab 403 bc 453 b 503 ac
304 cd 354 ac 404 c 454 ac 504 abc
305 355 abc 405 d 455 abcd 505 ad
306 c 356 ab 406 c 456 abcd 506 ac
307 ade 357 abd 407 abcde 457 ab 507 ac
308 b 358 b 408 d 458 ac 508 b
309 abcd 359 a 409 b 459 b 509 b
310 acd 360 bcd 410 cd 460 b 510 b
311 c 361 abcd 411 bd 461 bc 511 d
312 ab 362 ad 412 abc 462 a 512 ac
313 a 363 ab 413 acd 463 bce 513 ab
314 abcd 364 abd 414 d 464 abd 514 ab
315 a 365 c 415 c 465 b 515 abc
316 abc 366 b 416 c 466 ad 516 bc
317 ab 367 bc 417 a 467 b 517 b
318 a 368 acd 418 b 468 bcd 518 ad
319 abc 369 ad 419 b 469 bc 519 c
320 a 370 a 420 d 470 abd 520 ab
321 a 371 b 421 a 471 bc 521 ac
322 ab 372 a 422 d 472 ad 522 ab
323 a 373 c 423 ab 473 c 523 c
324 abcd 374 a 424 c 474 ac 524 ac
325 a 375 b 425 b 475 abd 525 d
326 ac 376 b 426 b 476 abc 526 b
327 ab 377 bc 427 d 477 abc 527 ac
328 ab 378 abde 428 bcd 478 ad 528 b
329 a 379 ac 429 b 479 c 529 abc
330 abc 380 abc 430 bc 480 acde 530 abcd
331 ab 381 c 431 acd 481 d
332 a 382 b 432 abce 482 bd
333 a 383 ab 433 abd 483 b
334 a 384 c 434 bde 484 b
335 a 385 b 435 c 485 c
336 b 386 ad 436 c 486 b
337 a 387 c 437 ac 487 ac
338 c 388 bc 438 bc 488 abc
339 a 389 abd 439 ab 489 acd
340 b 390 acd 440 bd 490 a
341 ac 391 bcd 441 b 491 d
342 b 392 ac 442 abce 492 ab
343 c 393 bc 443 abc 493 b
344 ac 394 c 444 ab 494 b
345 ab 395 d 445 a 495 a
346 bd 396 ac 446 abcd 496 c
347 abc 397 d 447 ac 497 a
348 a 398 abd 448 ab 498 ab
349 abc 399 b 449 bc 499 a
350 b 400 c 450 abc 500 a
61

GRILEMC

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRILEMC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

2. Cauzele deflației sunt:

4. Pragul de divergență reprezintă:

5. Moneda este creată cu titlu temporar când: (p.226)

6. Conform ecuației lui Koopmans:

7. Un împrumut public poate fi lansat prin:

8. Indicele puterii de cumpărare a banilor: (p.258)

9. Facilitățile de depozit contau în:

10. Depunerile în conturi la dispoziția băncii de emisiune provin:

11. Rambursarea împrumuturilor publice obligatare se face din: (p.155)

13. Factorii de care este dependentă dobânda percepută sunt: (p.158)

14. Totalitatea bonurilor de tezaur emise reprezintă: (p.146)

15. Scontul se calculează după următoarea relație: (p.161)

17. Cecul este emis de:

18. Scontul este:

19. Moneda scripturală creată de o bancă: (p.224)

20. Cauze ale inflației în România în ultimii ani sunt:

22. Cambiile financiare apar în legătură cu: (p.146)

23. Motivația universalizării operațiunilor bancare este: (p.182)

24. Activele financiare lichide:

25. Creditarea gospodăriilor familiare și a persoanelor particulare, ca o categorie distinctă a

26. Când o bancă cumpără un activ real:

27. Din punct de vedere al gradului de lichiditate, moneda propriu-zisă: (p.196)

30. Acordul de la Basel din 1972 stabilea: (p.104)

32. Prin intermediul operațiunilor de vânzare-cumpărare de aur și devize, banca de emisiune:

35. Girul presupune: (p.145-146)

36. Creditul neguvernamental: (p.212)

37. Taxa scontului privat asigură:

38. A treia etapă de creare a UME presupunea:

39. Cauze ale deflației pot fi:

41. Linia de credit simplă se caracterizează prin: (p.151)

43. În concepția monetaristă: (p.221-222)

47. În cazul cecului apar ca protagoniști:

48. Între cauzele inflației regăsim:

49. Creditul de scont este primit de:

50. Între consecințele deflației trebuie incluse:

51. În cazul cecului, inițiativa plății aparține: (p.148)

52. Girul reprezintă: (p.145)

56. Într-o perioadă de inflație:

57. Activitatea Băncii ”Albina” a fost orientată cu prioritate spre:

58. Când o bancă cumpără devize de la un client al ei:

59. În lupta de concurență, marile bănci se remarcă prin faptul că:

60. Moneda primară:

62. Deflația este: (p.268)

64. Reescontul, ca operațiune a băncilor comerciale, constituie o modalitate de procurare a unor

65. Trata exprimă: (p.143 )

70. În decembrie 1946, Banca Națională a României a fost: (p.187)

72. Operațiunile de împrumut pe piața monetară deschisă se pot realiza: (p.247)

73. Între SME și mecanismul ”șarpelul monetar” există următoarele diferențe:

74. Masa monetară: (p.210)

76. Majorarea ratei oficiale a scontului: (p.162)

78. Operațiuni pasive ale băncilor comerciale constau în: (p.177-178 )

79. Agregatul monetar M1 cuprinde: (p.203)

80. Tensiunile inflaționiste reprezintă:

81. Moneda ca avuție netă: (p.202 )

82. Taxa oficială a scontului este: (p.161)

83. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate în cazul reescontului:

84. Care din următoarele afirmații sunt adevărate: (p.249 )

85. În concepția keynesistă, cererea de monedă: (p.221-222)

86. Între consecințele deflației trebuie incluse:

88. Când banca centrală acordă împrumuturi celorlalte bănci: (p.231)

90. O banca centrală creează monedă: (p.230 )

91. Ecuația lui Koopmans arată: (p.265)

92. Numerarul: (p.200) ( bancnotele și monedele metalice )