1.

Deflația este:

A Favorabilă debitorilor

B. Defavorabilă creditorilor

C. Favorabilă creditorilor

D. Defavorabilă debitorilor

2.Pragul de divergență reprezintă:

A. 75% din divergența maximă

B. 50% din divergența maximă

C. Valoarea maximă pe care o poate atinge indicatorul de divergență (divergența

maximă)

D. Momentul în care încep intervențiile băncilor centrale pe piață

3. Moneda este creată cu titlu temporar când:

A. Banca cumpără devize

B. Banca realizează operațiuni de scontare a cambiilor

C. Banca achiziționează titluri financiare (acțiuni, obligațiuni)

D. Un client contractează un credit bancar

4. Conform ecuației lui Koopmans:

A. Echilibrul monetar poate fi regăsit prin creșterea lui C`+ I

B. Creșterea tezaurizării poate determina creșterea inflației

C. Echilibrul monetar poate fi regăsit prin creșterea lui delta

5. Un împrumut public poate fi lansat prin:

A. Emisiune de obligațiuni distribuite direct de către organismul districtual sau

municipal

B. Andosare
 C. Emisiunea de obligațiuni prin intermediul unui consorțiu sau sindicat bancar

6. Indicele puterii de cumpărare a banilor:

A. Este un indice al prețurilor

B. Este inversul ratei inflației

C. Arată creșterea nivelulul mediu al prețurilor

D. Este măsura cel mai des utilizată pentru inflație (indicele prețurilor de
consum)

7. Facilitățile de depozit contau în:

A. Constituirea de către băncile comerciale de depozite la BNR pe un termen

foarte scurt (o zi)

B. Constituirea de către BNR de depozite la băncile comerciale pe un termen

foarte scurt (o zi)

C. Constituirea de către băncile comerciale de depozite la BNR pe termen

mijlociu și lung

D. Constituirea de către BNR de depozite la băncile comerciale pe termen

mijlociu și lung

8. Depunerile în conturi la dispoziția băncii de emisiune provin:

A. De la celelalte bănci din cadrul sistemului bancar

B. De la stat, ca rezerve financiare

C. Uneori de la marile întreprinderi

D. De la populație

9. Rambursarea împrumuturilor publice obligatare se face din:

A. Sursele bugetare curente

B. Fondul asigurărilor sociale de stat

C. Fonduri speciale de amortisment ale datoriei publice

D. Execedentele bugetare
  
10. Piața monetară se identifica până acum câteva decenii cu piața interbancară, numită și
piață a specialiștilor, și se caracteriza prin următoarele:

A. Elimina monopolul exclusiv al băncilor comerciale în sfera creditului (exista

acest monopol)

B. Contribuia la compartimentarea excesivă a pieței capitalurilor

C. Permitea realizarea unor operațiuni frecvente și automate de refinanțare a

băncilor comerciale de către banca de emisiune

D. Era o piață restrânsă doar la nivelul operațiunilor de împrumut realizate

între banca de emisiune și băncile comerciale

11. Factorii de care este dependentă dobânda percepută sunt:

A. Nivelul cheltuielilor cu operațiunile bancare

B. Profitul bancar

C. Cursul acțiunii băncii respective la bursă

D. Rezerva minimă obligatorie

E. Gradul de risc

F. Erodarea monetară

12. Totalitatea bonurilor de tezaur emise reprezintă:

A. Datoria consolidată a statului

B. Datoria nerambursabilă la scadență

C. Datoria flotantă a statului

13. Scontul se calculează după următoarea relație:

A. S=(V*T*P)x100/360(12)

B. S=numere de dobânzi/divizorul fix

C. S=(V*T*P)/360(12)x100

D. S=(V*T)x100/360xP
14. Printre actorii principali ai pieței monetare deschise pot fi amintiți:

A. Sectorul nefinanciar

B. Întreprinderile mici și mijlocii și marile întreprinderi

C. Societățile financiare și casele de titluri

D. Băncile comerciale

E. Banca de emisiune și trezoreria statului

15. Cecul este emis de:

A. Trăgător

B. Beneficiar

C.Tras

16. Scontul este:

A. Una dintre operațiunile active ale băncilor comerciale

B. Una dintre operațiunile pasive ale băncilor comerciale

C. O formă particulară a dobânzii

17. Moneda scripturală creată de o bancă:

A. Este o datorie a băncii respective

B. Este un element al pasivului bancar

C. Este concretizată printr-o înscriere în contul clientului

D. Se reflectă în activul bilanțului bancar

E. Este o creanță a băncii respective asupra clientului

18. Cauze ale inflației în România în ultimii ani sunt:

A. Aprecierea monedei naționale (deprecierea )

B. Slaba productivitate din agricultura românească

 C. Lipsa forței de muncă specializată în unele societăți comerciale

D. Existența unor monopoluri

19. Principalele motive pentru care băncile comerciale trebuie să dețină moneda băncii
centrale sunt:

A. Asigurarea compensării interbancare prin intermediul conturilor curente

creditoare deschise la banca centrală

B. Satisfacerea cererilor de numerar ale clienților

C. Respectarea obligației impuse de banca centrală de a-și constitui rezerve într-

o anumită proporție

20. Cambiile financiare apar în legătură cu:

A. Scontarea unor cambii comerciale (cambii comerciale)

B. Împrumuturile realizate de stat la banca de emisiune (bonuri de tezaur)

C. Operațiunile de finanțare a investițiilor agenților economici

D. Obținerea de împrumuturi de la bănci

21. Motivația universalizării operațiunilor bancare este:

A. Creșterea gradului de lichiditate

B. Concentrarea unor importante capitaluri bănești

C. Obținerea unui profit cât mai mare

D. Extinderea rețelei bancare

22. Activele financiare lichide:

A. Prezintă riscul unei pierderi sensibile de capital

B. Nu pot să influențeze cererea de bunuri și servicii

C. Au un grad de lichiditate apropiat de cel al monedei

23. Creditarea gospodăriilor familiare și a persoanelor particulare, ca o categorie distinctă
a operațiunilor active efectuate de către băncile comerciale, au ca destinație:

A. Construcția de locuințe

B. Achiziționarea de bunuri durabile cu valoare mare

C. Procurarea de titluri de valori imobiliare pe piața financiară

D. Susținerea cheltuielilor curente prin așa-zisele credite non-afectate

24. Când o bancă cumpără un activ real:

A. Este creditat contul curent al vânzătorului, deschis la bancă

B. Se debitează contul curent al vânzătorului

C. Moneda este creată cu titlu temporar ( titlu definitiv)

D. Are loc o revenire a monedei la locul său de origine, banca

25. Din punct de vedere al gradului de lichiditate, moneda propriu-zisă:

A. Prezintă riscul unei pierderi sensibile de capital

B. Este un activ financiar lichid cu randament ridicat ( randament 0 )

C. Are putere liberatorie imediată

D. Este activul financiar cel mai lichid

26. În a doua etapă a apariție sale ( 1 ianuarie 1999 – 31 decembrie 2001 ), euro a existat:

A. Atât în forma bancnotelor, cât și ca monedă metalică

B. Numai ca monedă de cont

C. Și sub forma numerarului

D. Numai sub formă de bancnote

27. Care din următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la indicatorul baza monetară:

A. Permite cuantificarea multiplicatorului monetar

B. Evidențiază gradul de utilizare al monedei

 C. În structura sa se cuprinde numai numerarul în circulație ( cuprinde și
disponibilitățile ale statului și altor inst.fin. în conturi deschise la banca centrală)

28. Acordul de la Basel din 1972 stabilea:

A. Crearea Sistemului Monetar European (la Bruxelles, 5-6 decembrie 1978)

B. O marjă de fluctuație față de paritate între o monedă europeană din sistem și
fiecare din celelalte monede membre de 2,25% ( de 1,125% - ”șarpele”)

C. Ecartul între două monede europene să fie de 2,25%

D. Crearea ”șarpelul monetar”

29. În cazul în care moneda scripturală circulă între conturile deschise de clienți la aceeași
bancă:

A. Are loc o ”scurgere” de monede (ieșiri de fonduri)

B. Banca va debita contul trăgătorului și va credita contul beneficiarului

C. Se impune refinanțarea băncii respective

D. Apare problema conversiei monedei respective într-o altă monedă

30. Prin intermediul operațiunilor de vânzare-cumpărare de aur și devize, banca de

emisiune:

A. Influențează cursul monedei naționale față de valutele de referință

B. Îndeplinește obiectivele politicii monetar-valutare practicate de țara

respectivă

C. Își consolidează rezerva valutară

31. Dintre cauzele care duc la îngrădirea creditului comercial amintim:

A. Accelerează circuitul capitalului real

B. Restricționarea lui prin însăși destinația sa

C. El este limitat prin proporțiile capitalului de rezervă al producătorului

D. Proporțile creditului comercial depind de regularitatea încasării contravalorii

mărfurilor vândute pe credit, anterior
  
32. Sistemul bancar prin cadrul său organizatoric și funcțiile sale trebuie să:

A. Se individualizeze ca un sector prioritar în cadrul economiei

B. Asigure buna funcționare a instrumentelor de reglare a mecanismului

monetar

C. Contribuie la fluidizarea fluxurilor bănești necesare defășurării unor

activități economice normale

D. Se impună la nivelul întregii economii

33. Girul presupune:

A. Depunerea semnăturii pe dosul cambiei ( andosare )

B. O formă de circulație a înscrisurilor cambiale

C. Cedarea unui titlu de creanță unei alte persoane

D. Garantarea plății la scadență, solidarcu debitorul

34. Creditul neguvernamental:

A. Deține o poziție semnificativă în cadrul operațiunilor masei monetare ( în

cadrul contrapartidelor masei monetare)

B. Exprimă creanțe asupra economiei deținute de instituțiile financiar-monetare

C. Se reflectă în activul bilanțului consolidat al instituțiilor financiar-monetare

35. Taxa scontului privat asigură:

A. Dobânda pentru perioada cuprinsă între momentul scontării și scadență

B. Dobânda pentru perioada cuprinsă între momentul emiterii și scontare

C. Dobânda pentru perioada cuprinsă între momentul emiterii și scadență

36. A treia etapă de creare a UME presupunea:

A. BCE să definitiveze politica monetară comună pentru viitoare zonă euro

B. Fixarea irevocabilă a parităților între monedele țărilor care urmau să facă

parte din uniunea monetară
 C. Fixarea de criterii de convergență care trebuiau îndeplinite de țările membre
pentru a trece la moneda unică euro ( a doua etapă )

37. Cauze ale deflației pot fi:

A. Reducerea vitezei de circulație a banilor

B. Reducerea cantității de monedă în circulație (prin creșterea ratei dobânzii )

C. Reducerea ratei dobânzii ( este o consecință )

38. Dintre inconvenientele monedei unice formulate de criticii monedei europene,

enumerăm:

A. Transparența tranzacțiilor ( transparența prețurilor – avantaj direct )

B. Creșterea ratelor dobânzilor ( creșterea prețurilor )

C. Criteriile de convergență din Tratatul de la Maastricht asigură premisele unei

inflații scăzute, dar determină și o creștere economică redusă, critica vizând în
primul rând restricția referitoare la nivelul maxim al deficitului bugetar

D. Reglementările privitoare la UEM și la moneda unică adoptate la Maastricht

sunt nerealiste, fiind rezultatul unei conjuncturi economice și financiar-valutare
favorabile de la începutul deceniului nouă

E. Pierderea autonomiei politicii monetare și valutare

39.  Linia de credit simplă se caracterizează prin:

A. Beneficiază de o consemnare într-un documente scris, convenit de bancă

( linia de credit confirmată )

B. Este limita maximă a creditului ce se acceptă a se acorda într-un cadru

general prestabilit

C. Pune în evidență un mecanism de creditare cu autoîncărcare pe măsură ce

creditele anterioare au fost rambursate (linia de credit revolving)

40. În condițiile actuale, pentru studierea structurii activității băncilor este necesar, cu
deosebire, să se aibă în vedere trei procese de produndă semnificație:

A. Restructurarea de ansamblu a activității bancare în țările care înregistrează

tranziția de la economia centralizată la cea de piață
 B. Accentuarea procesului de concurență în economiile occidentale pe fondul
integării economice și monetare

C. Poziția băncilor ca intermediari financiari cu caracter specific

D. Transferarea activității piețelor financiare spre activitatea bancară

41. În concepția monetaristă:

A. Cererea de monedă este instabilă (concepția lui Keynes)

B. Moneda este un activ al patrimoniului agenților economici

C. Cererea de monedă depinde, în primul rând, de venitul permanent

D. Cererea de monedă este considerată stabilă

42. Inexistența inflației în condițiile monedelor cu valoare intrinsecă se explică prin:

A. Posibilitatea resorbirii excesului de monedă în circulație

B. Mecanismul auto-reglare a masei monetare în circulație

C. Imposibilitatea apariției unui exces de masă monetară în circulație

D. Căile adecvate de combatere a acesteia

43. Băncile comerciale își constituie provizioane în vederea:

A. Capitalizării prin majorarea capitalului social ( se referă la fondul de

rezervă )

B. Realizării de plasamente pe piața financiară

C. Acordării creditelor

D. Menținerii unui anumit plafon al lichidității

44. Slaba eficiență a mecanismelor de refinanțare a băncilor comerciale de către Banca

Națională a României, în perioada 1989-2000, s-a datorat următorilor factori:

A. Utilizarea pe scară redusă a creditului comercial ( se referă la efectele de

comerț)

B. Insuficiența cantității și a gamei reduse de titluri utilizate pe piața monetară

 C. Gradul redus de convertibilitate a monedei naționale ( grad redus de
diversificare a titlurilor pieței )

D. Existența plăților restante și a blocajului financiar din economie

E. Insuficienta dezvoltare a sectorului economic privat

45. În cazul cecului apar ca protagoniști:

A. 3 părți

B. 2 părți

C. 4 părți

46. Între cauzele inflației regăsim:

A. Transformarea monedei active în monedă pasivă ( se referă la scăderea

vitezei de circulație a banilor - o cauză a deflației )

B. Dezechilibrul dintre cerere și oferta de bunuri și servicii

C. Oferta mai mare decât cererea ( cererea excesivă față de oferta insuficientă )

D. Creșterea generalizată a prețurilor ( consecință )

47. Creditul de scont este primit de:

A. Bancă

B. Beneficiar

C. Trăgător

D. Tras

48. Între consecințele deflației trebuie incluse:

A. Reducerea salariilor

B. Scăderea puterii de cumpărare a banilor (creșterea puterii de cumpărare )

C. Scăderea generalizată și de durată a prețurilor

49. În cazul cecului, inițiativa plății aparține:

 A. Băncii

B. Debitorului

C. Creditorului

50. Girul reprezintă:

A. O plată în sensul stingerii obligației de plată

B. O andosare

C. O ameliorare a calității titlului de credit, dându-i garanții suplimentare

51. Când banca centrală cumpără devize:

A. Se ameliorează lichiditatea unei bănci comerciale

B. Scade masa monetară

C. Se debitat contul curent al unei bănci comerciale deschis la banca centrală

D. Se creează monedă

52. Pe linie monetară, despre apariția băncii se poate vorbi odată cu:

A. Acordarea creditelor de către cămătari

B. Preschimbarea monedelor de către zarafi

C. Punerea în circulație a banilor cu valoare intrinsecă

D. Crearea monedei fiduciare

53. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la indicatorul bază

monetară:

A. În structura sa se cuprinde numai numerarul în circulației

B. Evidențiază gradul de utilizare al monedei

C. Permite cuantificarea multiplicatorului monetar

54. Într-o perioadă de inflație:

A. Toate prețurile cresc

 B. Toate prețurile scad

C. Toate prețurile cresc la fel de repede 

D. Unele prețuri pot scădea

55. Activitatea Băncii ”Albina” a fost orientată cu prioritate spre:

A. Industrie

B. Agricultură

C. Domeniul public

D. Comerț

56. Când o bancă cumpără devize de la un client al ei:

A. Moneda scripturală creată de bancă are drept contrapartidă creanțe asupra

clientului

B. Masa monetară se reduce

C. Contul clientului este creditat

D. Se creează monedă

57. În lupta de concurență, marile bănci se remarcă prin faptul că:

A. Dispun de rețele extinse de unități operaționale

B. Onorează cererile de credite a unor întreprinderi tot mai mari care nu pot fi
clienți decât ai unor bănci pe măsură

C. Acordă credite marilor companii fără restricții

D. Au posibilitatea de atragere a depunerilor și realizare a plasamentelor în

condițiile unei profitabilități ridicate

58. Moneda primară:

A. Reprezintă moneda emisă și controlată de banca centrală

B. Cuprinde activele financiare care se pot transforma cu ușurință în monedă

propriu-zisă ( fac parte din masa monetară în sens larg, depozitele la termen și
în vedere economisirii)
 C. Se mai numește moneda de rezervă ( și bază monetară)

D. Cuprinde mijloacele de plată create de banca centrală și de celelalte instituții

bancare

59. Cursurile de schimb fixe irevocabile dintre monedele naționale ale țărilor membre
UME și euro au intrat în vigoare:

A. În a doua etapă ( 1 ianuarie 1999 – 31 decembrie 2001 ) de introducere a euro

B. În treia etapă ( 1 ianuarie 1999 – 31 decembrie 2001 ) de introducere a euro

C. În prima etapă ( 2 mai 1998 – 1 ianuarie 1999 ) e introducere a euro

60. Deflația este:

A. Opusul inflației

B. Un fenomen preferabil inflației

C. Determinată de o creștere exponențială a prețurilor (hiperinflația)

D. Sinonimă cu dezinflația ( este o reducere a inflației )

E. O reducere substanțială a inflației ( dezinflația)

61. Modificarea raportului dintre băncile comerciale, care devin zilnic debitoare și/sau
creditoare între ele, se datorează în principal:

A. Încasărilor și plăților zilnice efectuate în și din conturile clienților unei bănci

de la și către clienții care au conturi deschise la alte bănci

B. Unei politici greșite de plasament a băncilor comerciale

C. Operațiunilor de creditare excesive efectuate de băncile comerciale către

clienții lor

62. Reescontul, ca operațiune a băncilor comerciale, constituie o modalitate de procurare a

unor noi resurse de creditare prin cedarea portofoliului de efecte comerciale:

A. Unei alte bănci comerciale

B. Băncii de emisiune

C. Băncilor de scont
 D. Statului

63. Trata exprimă:

A. Ordinul de plată necondiționat dat de creditor debitorului

B. Ordinul de plată dat de creditor unei terțe persoane, față de care creditorul
are obligația de plată

C. Angajamentul de plată luat de debitor ( biletul la ordin – ”voi plăti” )

64. Când banca centrală cumpără titluri publice, în cadrul operațiunilor de open-market:

A. Are loc alimentarea băncilor cu lichidități ( sporește volumul de lichidități a

băncilor )

B. Se creează monedă

C. Se manifestă distrucția de monedă

D. Crește masa monetară

65. Adevărata ”piatră de hotar” pentru apariția băncilor moderne este marcată de

înființarea:

A. Sistemul Federal de Rezerve

B. Băncii de Stockholm

C. Băncii Angliei

D. Băncii de Hamburg

E. Băncii de Amsterdam

66. Plata dobânzii pentru utilizarea capitalului de împrumut ca trăsătură a creditului

presupune:

A. Pentru utilizarea creditelor, dobânda se corelează cu rata profitului obținută

de întreprinzători ( se corelează cu rentabilitatea )

B. Dobânda reprezintă ”chiria” pe care o plătește debitorul pentru dreptul ce i

se acordă de a utiliza capitalul de împrumut
 C. Dobânda este calculată numai pentru soldurile debitoare ale conturilor
bancare curente deschise clienților ( se calculează și pentru soldurile creditoare
ale conturilor de disponibilități )

67. Criteriile de convergență nominală în vederea creării UEM sunt orientați pe două laturi
importante:

A. Cea a finanțelor publice

B. Cea cu privire la protecția mediului

C. Cea monetară

D. Cea a vizelor

68. În decembrie 1946, Banca Națională a României a fost:

A. Transformată în bancă de emisiune

B. Exclusă de la reescontare

C. Etatizată și reorganizată

D. Desființată

69. Care dintre țările de mai jos au preferat până în prezent să se mențină în afara zonei
euro, deși s-ar fi încadrat încă de la început în restricțiile impuse de Tratatul de la
Maastricht:

A. Danemarca

B. Finlanda

C. Grecia

D. Suedia

E. Marea Britanie

70. Operațiunile de împrumut pe piața monetară deschisă se pot realiza:

A. În alb, atunci când remiterile de lichidități se fac fără contrapartidă, fără
garanție

B. Prin utilizarea unor titluri de creanță, care pot face obiectul unor cesiuni
ferme sau al punerii în pensiune a acestora
 C. Prin ipotecarea unor bunuri imobiliare aflate în patrimoniul debitorilor

71. Între SME și mecanismul ”șarpelul monetar” există următoarele diferențe:

A. Existența unui indicator de divergență care declanșează intervenția băncilor

centrale pe piață

B. Doar SME presupunea o participare voluntară

C. Apariția ECU și rolului central pe care îl va juca în SME

72. Masa monetară:

A. Exprimă creanțe ale instituțiilor financiar-monetare asupra agenților

nefinanciari

B. Exprimă angajamentele de plată ale instituțiilor financiar-monetare emitente

de active lichide

C. Se reflectă în pasivul bilanțului consolidat al instituțiilor financiar-monetare

73. Indicatorii ce măsoară convergența nominală a rezultatelor economice ale statelor

membre ale Comunității Europene sunt:

A. Independența băncii centrale față de guvern

B. Rata dobânzii nominale pe termen lung (la obligațiunile de stat ) să nu

depășească cu mai mult de 2% media dobânzilor pe termen lund din cele trei
țări cu inflația cea mai scăzută ( criteriul de convergență al dobânzilor)

C. Rata inflației să nu depășească, cu mai mult de 1,5%, nivelul mediu al

inflației înregistrat în acele țări membre (cel mult trei) care au înregistrat cele
mai bune performanțe în lupta contra inflației

D. Deficitul bugetar (al bugetului consolidat) să nu fie excesiv, să nu depășească

60% din PIB ( nu trebuie să depășească 3% din PIB; aici se referă la datoria
publică )

74. Majorarea ratei oficiale a scontului:

A. Reduce fluxul încasărilor valutare ( diminuarea ratei oficiale a scontului )

B. Determină atragerea de capitaluri străine

 C. Acționează ca un factor de redresare a balanței de plăți

D. Acționează ca un factor de susținere a cursului monedei naționale

E. Determină revenirea în țară a capitalurilor proprii

F. Agravează deficitul balanței de plăți externe ( diminuarea ratei oficiale a

scontului )

75. Modificarea ponderii monedelor țărilor membre din coșul valutar ECU se făcea după
cum urmează:

A. Din oficiu, la fiecare 10 ani

B. De fiecare dată când ponderea unei monede varia cu mai mult de 25%

C. La cererea a cel puțin jumătate dintre statele membre

D. Din oficiu, la fiecare 5 ani

76. Operațiuni pasive ale băncilor comerciale constau în:

A. Reescontarea cambiilor

B. Efectuarea serviciului de încasare a diverselor creanțe aparținând clienților

C. Atragerea depunerilor

D. Tranzacții de vânzare-cumpărare de devize ( op. Comercială )

77. Agregatul monetar M1 cuprinde:

A. Cvasimoneda

B. Ansamblul activelor financiare care se pot transforma cu ușurință în mijloace

de plată ( fac parte din M2 )

C. Numai monedă emisă și controlată de banca centrală (care constituie moneda

primară)

D. Numerarul și depunerile în conturi curente

78. Tensiunile inflaționiste reprezintă:

A. Creșteri temporare, pentru o scurtă perioadă, a majorității prețurilor

 B. Fenomene inflaționiste minore și parțiale

C. Creșteri de prețuri izolate, la un singur produs

79. Moneda ca avuție netă:

A. Constituie suportul pentru crearea monedei scripturale de către băncile

comerciale ( moneda primară )

B. Semnifică masa monetară în sens restrâns ( moneda primară, include

numerarul și disponibilitățile în conturile curente deschise la bănci )

C. Vizează numai mijloacele de plată create de banca centrală și de celelalte

instituții bancare ( moneda ca mijloc de plată )

D. Include, pe lângă moneda ca mijloc de plată, și activele financiare care pot fi

transformate cu ușurință în mijloace de plată

80. Taxa oficială a scontului este:

A. Mai mare decât taxa scontului privat

B. Egală cu taxa scontului privat

C. Mai mică decât taxa scontului privat

81. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate în cazul reescontului:

A. Constituie o operațiunie de activ a băncilor de emisiune

B. Constituie o operațiunie de activ a băncilor comerciale ( op. Pasivă )

C. Este o operațiunie de recreditare a băncilor comerciale

82. Care din următoarele afirmații sunt adevărate:

A. Creditul de licitație, instituit în anul 1991, ca modalitate de refinanțare a

băncilor comerciale, prefigura operațiunile de reescont realizate de BNR
( creditul structural )

B. Creditul lombard, instituit în anul 1991, ca modalitate de refinanțare a

băncilor comerciale, era o formă excepțională de refinanțare de către BNR a
băncilor comerciale pentru asigurarea plăților lor zilnice exigibile
 C. Creditul structural, sau linia de credit, instituit în anul 1991, ca modalitate de
refinanțare a băncilor comerciale, prefigura viitoarele operațiuni de open-
market realizate de BNR ( creditul de licitație )

D. Creditul special, instituit în anul 1991, ca modalitate de refinanțare a băncilor

comerciale, era forma excepțională de refinanțare de către BNR a băncilor
comerciale aflate în criză de lichidități

83. În concepția keynesistă, cererea de monedă:

A. Este dependentă doar de nivelul venitului

B. Depinde și de rata dobânzii

C. Depinde de mărimea venitului și de partea din venit pe care subiecții

economici doresc să o dețină sub forma bancnotelor

84. Între consecințele deflației trebuie incluse:

A. Creșterea puterii de cumpărare a monedei naționale

B. Scăderea ratelor dobânzii

C. Creșterea standardului de viață al produsului

85. Cumpărările reversibile (REPO) de active eligibile pentru tranzacționare constau în:

A. Vânzarea către bănci de BNR de active eligibile pentru tranzacționare, cu

tansferarea temporară a dreptului de proprietate asupra acestora

B. Vânzarea către bănci de BNR de active eligibile pentru tranzacționare, cu

tansferarea definitivă a dreptului de proprietate asupra acestora

C. Cumpărarea de la bănci de către BNR de active eligibile pentru

tranzacționare, cu transferarea definitivă a dreptului de proprietate asupra
acestora

D. Cumpărarea de la bănci de către BNR de active eligibile pentu

tranzacționare, cu obligația acestora de a le răscumpăra la o dată ulterioară, la
un preț stabilit în momentul încheierii tranzacției

86. Când banca centrală acordă împrumuturi celorlalte bănci:

A. Se reduce cantitatea de monedă a băncii centrale

B. Se manifestă distrucția de monedă

 C. Este creditat contul curent al băncilor comerciale la banca centrală

D. Se creează monedă

87. În zona euro, instituțiile financiar-monetare abilitate să creeze și să gestioneze moneda

sunt reprezentate de:

A. Instituțiile de credit nerezidente ( doar cele rezidente )

B. Instituțiile financiare rezidente care au ca activitate atragerea de depozite

și/sau substitute apropiate acestora și acordarea de credite și/sau efectuarea de
plasamentre în titluri de valoare

C. Băncile și casele de economii rezidente ( instituții de credit rezidente )

D. Banca Centrală Europeană și băncile centrale ale statelor membre al zone

euro (Eurosistemul )

88. O bancă centrală creează monedă:

A. Prin rambursarea datoriilor pe care le au băncile comerciale față de banca

centrală

B. Când cumpără devize de la celelalte bănci

C. Prin vânzarea de titluri publice pe piața monetară, în cadrul operațiunilor de

open-market

89. Ecuația lui Koopmans arată:

A. Detezaurizarea poate duce la un dezechilibru monetar

B. Dezechilibrul monetar nu se poate produce fără emisiune de monedă

C. Creșterea masei monetare în circulație duce la inflație ( nu orice creștere duce

la inflație)

D. Dezechilibrul monetar se poate produce și fără emisiune de monedă

90. Numerarul:

A. Este componenta cea mai lichidă a masei monetare

B. Are un grad mai redus de lichiditate

C. Reprezintă moneda efectivă

 D. Nu permite deținătorului să efectueze plăți ( permite efectuarea de plăți )

91. Mecanismul de multiplicare al creditelor:

A. Pune în evidență capacitatea limitată de creare de monedă a băncilor

comerciale

B. Ia în considerare obligația băncilor de a-și constitui rezerve la banca centrală,

într-o anumită proporție din depozitele lor

C. Arată volumul creditelor acordat de băncile comerciale

D. Ține cont de preferința relativ stabilă a clienților pentru folosirea

numerarului

92. Tipurile de finanțare prin mecanismul de creditare pentru susținerea intervenției

băncilor centrale pe piața valutară prin FECOM sunt:

A. Finanțarea pe termen foarte scurt, până în 75 de zile

B. Susținerea monetară pe termen scurt

C. Autofinanțarea

D. Sprijinul financiar pe termen mediu

93. Relațiile dintre banca de emisiune și celelalte bănci se manifestă prin:

A. Operațiuni de creditare

B. Calitatea de for monetar care adoptă măsuri obligatorii

C. Prin operațiuni de open-market

94. În concepția economistului englez Keynes, moneda:

A. Antrenează două feluri de costuri, și anume: costuri de negociere și costuri de

lichidare

B. Exprimă lichiditatea prin excelență

C. Este dorită de agenții economici datorită calității de activ fără risc

D. Conservă puterea de cumpărare, pe termen scurt, mai bine decât orice alt
bun sau titlu
95. Depozitele la termen și în vederea economisirii:

A. Exercită influență asupra volumului și structurii cheltuielilor titularilor

B. Sunt incluse în structura masei monetare în sens restrâns (în sens larg)

C. Au un grad mai redus de lichiditate comparativ cu moneda propriu-zisă

(pentru că nu pot fi folosite pentru efectuarea de plăți directe )

96. Banca Națională a României este în prezent subordonată:

A. Parlamentului

B. Ministerului Finanțelor Publice

C. Președinției

D. Guvernului

E. Partidului de guvernatori

97. Moneda, în calitate de activ financiar, se individualizeză prin:

A. Prezintă riscul unei pierderi de valoare ( activ fără risc )

D. Permite obținerea unui venit sub formă de dobândă

98. Separarea proprietății asupra capitalului de împrumut de folosirea lui ca trăsătură a

creditului presupune:

A. Capitalul de împrumut este folosit de cel care îl primește cu titlu de

împrumut

B. Capitalul de împrumut este folosit de agentul economic excedentar

C. Băncile apar ca intermediari specifici, ce se interpun între cei care dispun de

resurse de finanțat și cei care au nevoie de ele

99. Regulamentul privind operațiunile de piață monetară efectuate de BNR a fost introdus

în anul:

A. 2007

B. 2000
 C. 1990

100. Care din următoarele afirmații sunt adevărate în cazul scontării cambiilor:

A. Reprezintă cedarea titlurilor de creanță către o bancă comercială în schimbul

obținerii valorii actuale

B. Este o formă a creditelor acordate întreprinderilor pentru activitatea de

exploatare

C. Este o formă a creditelor de trezorerie

D. Este o operațiune de activ a băncilor comerciale

101. În ”ecuația Cambridge” spre deosebire de ecuația lui Fischer:

A. Se are în vedere nivelul de încasări monetare pe care subiecții economici vor
să-l dețină

B. Prețurile nu sunt cuprinse în mod explicit

C. Moneda este privită doar ca mijloc de schimb ( nu doar ca mijloc de schimb,

ci și ca o formă a averii )

102. Cursurile limită de intervenție reprezintă:

A. Cursurile obținute prin aplicarea marjei de fluctuație de +/-2,25% la cursul

pivot bilateral

B. Cursurile pivot bilaterale

C. Cursuri obținute prin aplicarea marjei de 1,125% la cursul central

D. Grila de paritate (ansamblul cursurilor pivot bilaterale)

103. Sistemul bancar din țara noastră s-a realizat prin:

A. Contribuția statului

B. Transformarea cămătarilor în bancheri

C. Unirea băncii centrale cu băncile comerciale

D. Înființarea Băncii Naționale a Moldovei

E. Participarea unor reprezentanți ai capitalului străin

104. În cadrul operațiunilor active desfășurate de către o bancă de emsiune, distingem:

A. Constituirea capitalului propriu

B. Decontările intra și interbancare

C. Depunerile

D. Operațiuni de creditare

105. Numerele de dobânzi se calculează după formula:

A. (V*T)/P

B. V*T

C. (360x100)/P ( divizorul fix)

106. În cadrul Consiliului European de la Madrid, din 15-16 decembrie 1995 s-a decis:

A. Numele de euro pentru viitoarea monedă unică

B. Utilizarea timp de trei ani a monedei euro doar ca monedă de cont

C. Aplicarea criteriilor de convergență în cadrul UEM

D. Selectarea statelor care urmau să adopte moneda euro la 1 ianuarie 1999

107. Moneda băncii centrale este compusă din:

A. Bilete de bancă

B. Disponibilitățile deținute de agenții nefinanciari (întreprinderi și populație) la

băncile comerciale și la celelalte instituții financiare nebancare

C. Numerar

D. Disponibilitățile deținute de băncile comerciale la banca centrală

108. Prin Legea bancară din 1934 s-a instituit:

A. Societatea Națională de Credit Industrial

B. Creditul Industrial

C. Consiliul Superior Bancar

 D. Consiliul Guvernatorilor

E. Asociația Română a Băncilor

109. Activitatea principală a unei bănci constă în:

A. Realizarea operațiunilor de decontare

B. ”comerțul” cu bani

C. Vânzarea titlurilor de valori mobiliare

D. Efectuarea operațiunilor pe piața financiară

110. În concepția lui Irving Fischer:

A. Cererea de monedă nu depinde decât de volumul tranzacțiilor în valoare

nominală

B. Relația dintre cantitatea de monedă (M) și tranzacții este stabilă

C. Viteza de circulație a monedei este stabilă

111. Reducerea taxei oficiale a scontului are ca efect:

A. Înviorarea activității economice

B. Restrângerea activității de creditare (sporește creditarea)

C. Atragerea de capitaluri străine

D. Agravează deficitul balanței de plăți externe

112. În sens restrâns, masa monetară:

A. Reflectă ansamblul activelor financiare lichide, care sunt substitute

aproapiate monedei

B. Cuprinde doar moneda propriu-zisă

C. Cuprinde pe lângă numerar și disponibilitățile în conturile curente deschise la

bănci, casele de economii, alte instituții financiare

D. Reprezintă totalitatea mijloacelor de plată existente în cadrul unei economiii

113. Operațiunile de pasiv ale băncilor de emisiune constau în:

 A. Emisiunea monetară

B. Creditarea directă a statului

C. Refinanțarea celorlalte bănci

D. Constituirea capitalului propriu

114. Prin Acordul de la Washington din decembrie 1971 se hotăra:

A. O creștere a marjei de fluctuație față de dolar la +/- 2,25%

B. Un ecart al cursurilor față de dolar de 4,5%

C. O creștere a marjei de fluctuație față de dolar la +/- 1%

D. Un ecart între două monede europene de 4,5 % ( de 9%)

115. Obținerea de împrumuturi de către băncile debitoare în urma operațiunilor de

compensare a creanțelor cu datoriile se poate realiza pe piața monetară deschisă:

A. De la sectorul nefinanciar

B. De la banca de emisiune

C. De la celelalte bănci participante la procesul de compensare interbancară și

care au solduri excedentare

D. De la ceilalți actori ai pieței

116. Care din următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la viteza de rotație a banilor:

A. Permite cuantificarea multiplicatorului monetar

B. Sub formă de coeficient exprimă număul de rotații realizate de o unitate

monetară pentru a servi un anumit număr de tranzacții

C. Exprimă numărul mediu de tranzacții mijlocite de unitatea monetară, într-o

anumită perioadă de timp

D. Se calculează astfel: V=PxQ/M

117. Sistemul Monetar European (SME) se caracterizeză prin:

A. Nu s-a renunțat la valorile paritare aur

 B. S-a bazat tot pe practicarea cursurilor fixe în interiorul unor limite

C. Locul aurului era prelut de ECU, devenind punct de referință în cadrul

sistemului

118. Modernizarea tehnicilor și informaticii bancare se referă la:

A. 

Minimizarea riscului lipsei de lichidități

B. Selecția activelor

C. Asimilarea și introducerea în tehnica bancară a celor mai moderne produse și

instrumente bancare

D. Achiziționarea celor mai performante echipamente de informatică

119. Procesul de ”distrucție” de monedă:

A. Se reflectă în evidența băncii prin dispariția creanței din activ și debitarea
contului clientului

B. Are loc în momentul în care o bancă achiziționează active nemonetare ( se

creează monedă )

C. Exprimă o revenire a monedei la locul său de origine, banca

120. Pentru cel care dorește să contracteze un împrumut, banca este:

A. Exponentul puterii publice care te poate ajuta cu credite în orice situație

B. Un partener de afaceri

C. Autoritate absolută

D. Un mediu favorabil oricărei afaceri

121. Care din următoarele afirmații sunt adevărate în cazul procesului de creare de

monedă de către banca centrală:

A. Pune în relație banca centrală cu o întreprindere sau persoană fizică

B. Se realizează exclusiv la cererea agenților nefinanciari (la băncile comerciale )

C. Pune în evidență modul de alimentare a băncilor cu lichidități

 D. Se realizează prin achiziționarea și monetizarea de active nemonetare care
provin de la bănci și trezoreria statului

122. Moneda băncii centrale:

A. Este creată prin vânzarea de active nemonetare celorlalte bănci ( prin

cumpărarea )

B. Se mai numește și bază monetară

C. Apare numai sub forma bancnotelor și a monedelor metalice

123. Biletul la ordin este emis de:

A. Trăgător

B. Creditor

C. Beneficiar

D. Debitor

124. Emisiunea de obligațiuni este adesea o formă preferată de mobilizare a capitalurilor

societăților comerciale, doarece:

A. Dobânzile la obligațiuni sunt mai mici, mai puțin grevante decât plățile de
dividente

B. Nu conferă subscriitorilor drept de vot

C. Deținerea și negocierea lor nu modifică structura puterii în consiliul de

administrație

125. Deflația este:

A. Defavorabilă creditorilor

B. Defavorabilă debitorilor

C. Favorabilă creditorilor

D. Favorabilă debitorilor
126. Trecerea de la piața interbancară tradițională la piața monetară deschisă a avut ca
efect:

A. O mai mare stabilizare a ratelor dobânzii pe piață

B. Eliminarea monopolului excesiv al băncilor pe piața creditului

C. Lărgirea acestei piețe, prin acordarea dreptului de participare și a altor

organisme financiare nebancare

D. Îmbunătățirea mecanismului de alimentare a acesteia

E. Unificarea piețelor creditului

F. Creșterea concurenței pe această piață

127. Populația poate determina autoîntreținerea și autogravarea inflației prin:

A. Scăderea consumului

B. Revendicări salariale

C. Creșterea cererii de bunuri și servicii

D. Detezaurizarea monedei

128. Compensările pe piața interbancară:

A. Asigură derularea operativă a circuitelor de plăți din economie

B. Asigură închiderea circuitelor de plăți declanșate de titularii de conturi,

inclusiv pe calea utilizării creditului pe termen scurt și a unor operațiuni tipice
pieței interbancare

C. Presupun pentru o bancă parcurgerea următoarelor etape: compensarea

creanțelor cu datoriile și stingerea soldului net debitor pe seama
disponibilităților deținute de aceasta în cont la banca centrală și/sau a
împrumuturilor contractate ulterior de la celelalte bănci comerciale sau de la
banca centrală

129. În conepția keynesistă, cererea de monedă pentru tranzacții:

A. Se manifestă datorită nesincronizării veniturilor și cheltuielilor indivizilor,

agenților economici

B. Este în funcție de venitul global

 C. Depinde și de rata dobânzii

130. Prima etapă de creare a UEM presupune:

A. Fixarea de parități irevocabile între monedele țărilor membre din UE (etapa

3)

B. Dezvoltarea coordonării politicilor economice

C. Stabilirea de criterii de convergență (etapa 2)

D. Lărgirea rolului ECU

131. În cazul acceptului bancar:

A. Banca acceptă să plătească la scadență un efect de comerț

B. Banca acceptă să sconteze înainte de scadență un efect de comerț

C. Banca acceptă să garanteze plata la scadență a unui efect de comerț

D. Banca acceptă să gireze un efect de comerț

132. Decontările interbancare realizate pe piața monetară se efectuează:

A. Numai în moneda băncii centrale

B. Numai în moneda bancară

C. În moneda băncii centrale și în moneda bancară

133. O bancă creează monedă atunci când:

A. Vinde devize clienților săi ( distrucție de monedă )

B. Cumpără titluri financiare (acțiuni, obligațiuni)

C. Acordă un credit prin contul curent al clientului

D. Vinde active reale ( distrucție de monedă )

134. Mecanismul ”șarpelul monetar” avea în vederea următoarele aspecte:

A. Băncile centrale membre își asumau obligația de a interveni în dolari la

limitele tunelului și în un din monedele comunitare, după caz, la limitele șarpelui
 B. Urmărirea ecartului dinte moneda cea mai puternică și cea mai slabă

C. Acordarea reciprocă în mod automat, de către băncile centrale, de facilități

de creditare

135. Moneda unică a rămas singurul mijloc de plată legal, fostele monede naționale
pierzându-și puterea liberatorie în toate țările zonei euro:

A. Începând cu 28 februarie 2002

B. Începând cu 1 martie 2002

C. Începând cu 1 ianuarie 2002

136. Operațiunile pasive efectuate de către băncile comerciale constau în:

A. Formarea capitalului propriu

B. Scontarea ( rescontarea )

C. Atragerea depunerilor sub forma depozitelor bancare

D. Plasamente pe piața externă de capital

137. În zona euro, agregatul monetar M3:

A. Cuprinde M1, plasamentele care pot fi în orice moment, cu aplicarea unor

restricții și instrumentele negociabile, considerate substitute apropiate
depozitelor, emise de instituțiile financiar-monetare

B. Reprezintă masa monetară în sens larg

C. Mai poartă denumirea de cvasimonedă

138. Conturile curente deschise persoanelor fizice și juridice se caracterizează prin aceea

că:

A. Dau posibilitatea obținerii unor dobânzi mai mari decât cele la depozitele la
termen ( dobânzi mai reduse comparativ cu depunerile la termen )

B. Prin intermediul lor se evidențiază o multitudine de operațiuni de încasări și

plăți

C. Utilizează ca instrument de decontare numai cecul ( nu doar cecul, ci și

ordinele de plată, foile de vărsământ)
 D. Toate operațiunile au loc la solicitarea titularilor

139. Disponibilitățile în conturi curente deschise la instituțiile financiar-bancare:

A. Sunt incluse în moneda propriu-zisă (alături de numerar)

B. Permit titularilor să-și procure bunuri , servicii și să efectueze plăți directe

pentru achitarea datoriilor

C. Au un grad de lichiditate mai redus comparativ cu certificatele de depozi

emise de bănci ( au lichiditatea cea mai mare )

140. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?

d. din punct de vedere al lichiditatii, banii permit stingerea imediata a oricarei
datorii, au putere liberatorie deplina si imediata.

141. In cazul cotarii indirecte:

a. primul termen al egalitatii este reprezentat de o unitate de moneda
nationala, iar al doilea termen este o suma variabila de moneda straina.

142. Mecanismul “punctelor aur”:

d. s-a bazat pe reglarea dirijata a cursurilor de schimb.

143. Conform definitiei functionarii a mondei:

a. moneda este un mijloc de schimb, un etalon al valorii si rezerva de valoare.

144. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?

a. reducerea valorii paritare a unei monede poarta numele de devalorizare.

145. Cursurile flotante:

a. sunt cursurile stabilite prin jocul liber al cererii si ofertei de valuta.

146. Acordurile de la Bretton Woods

147. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:

d. reducerea valorii paritare a unei monede este similara termenului de
devalorizare iar majorarea de revalorizare.

148. In Moldova primele monede proprii au fost batute in timpul domniei lui:
a. Petru I. Musat

149. Cvasimonetare:
a. fiind incluse in masa moentara in sens larg