22.06 Asigurari Si Reasigurari Sem2

ASIGURARI SI REASIGURARI
Alegere multipla
MULTIPLE CHOICE
1.
1. În domeniul asigurarilor, Tratatul de la Roma prevedea:
1. libera circulatie a marfurilor;
2. libera circulatie a serviciilor;
3. libera circulatie a capitalurilor;
4. libera circulatie a persoanelor;
5. libertate de stabilire limitata, care sa permita unei societati de asigurari
sa-si deschida sucursale în anumite conditii.
Combinatia corecta este:
d. 1+2+3+4
2.
În domeniul asigurarilor, asiguratul este întotdeauna:
Indicati raspunsul corect.
b. titularul interesului asigurat
3.
Din punct de vedere tehnic, asigurarea presupune:
3. faptul ca un asigurator organizeaza pe principiul mutualitatii un
numar mare de asigurati;
4. indemnizarea celor care sufera un sinistru se face pe seama unui
fond comun constituit din primele încasate;
5. organizarea mutualitatii riscurilor se face dupa reguli matematice
riguroase.
d. 3+4+5
4.
Organizatiile de asigurare de tip mutual prezinta caracteristicile:
1. contributiile membrilor se regularizeaza la sfârsitul fiecarui an în
functie de anumite criterii;
2. fiecare membru are calitatea atât de asigurat, cât si de asigurator;
3. îsi desfasoara activitatea conform legii, urmarind obtinerea de profit;
a. 1+2
5.
Privind rezervele de daune, se poate afirma:
b. se prevede prin lege un nivel
minim al lor
6.
Fondul de asigurare poate fi folosit pentru:
1. plata indemnizatiei de asigurare;
2. finantarea unor actiuni cu caracter preventiv;
3. acoperirea cheltuielilor administrativ-gospodaresti ale societatii de
asigurari si constituirea unor fonduri de rezerva;
7.
Fondul de protejare a asiguratilor destinat platilor de despagubiri si sume
asigurate în caz de faliment al societatilor comerciale din domeniul asigurarilor
se constituie astfel:
e. se constituie si se administreaza
de catre Comisia de
Supraveghere a Asigurarilor,
care va stabili anual o cota
procentuala ce se va aplica
asupra volumului de prime
încasate de catre societatile de
asigurari, respectiv reasigurari
si va elabora norme privind
utilizarea acestuia
8.
În legatura cu fondurile de asigurare propriu-zise, se fac urmatoarele
afirmatii:
1. fondurile sunt folosite pentru plata despagubirilor si finantarea
unor actiuni cu caracter preventiv, acolo unde este cazul;
3. fondurile se constituie descentralizat, dar se utilizeaza centralizat
de catre societatile de asigurari;
b. 1+3
9.
Cu privire la asigurari, cazul asigurat este:
c. evenimentul asigurat care s-a
produs deja, iar pentru
înlaturarea consecintelor lui s-
a încheiat asigurarea
10.
Din Fondul de protectie a victimelor strazii se pot plati despagubiri numai
în urmatoarele conditii:
2. autorul accidentului a ramas neidentificat;
3. paguba a fost cauzata prin atingerea adusa persoanei;
4. autovehiculul care a produs accidentul este neasigurat;
d. 2+3+4
11.
În cazul asigurarilor, asiguratul, respectiv contractantul asigurarii este:
4. purtatorul asigurarii, în sensul ca riscurile vizeaza patrimoniul sau
persoana sa;
5. titularul interesului asigurat.
. e. 4+5
12.
In ceea ce priveste fondul de asigurare se fac urmatoarele afirmatii:
1. fondul de asigurare se constituie în expresie baneasca chiar si
atunci când asiguratorul îsi onoreaza obligatiile asumate prin prestatii in
natura;
2. prin participarea la constituirea fondului de asigurare la dispozitia
unei organizatii specializate, se formeaza o comunitate de risc;
4. constituirea si utilizarea fondului de asigurare se bazeaza pe
principiul mutualitatii;
e. 1+2+4
13.
Una dintre urmatoarele trasaturi nu este specifica domeniului asigurarilor:
d. fondurile de asigurare se
formeaza în mod centralizat si
se utilizeaza în mod
descentralizat
14.
Privind coasigurarea se afirma:
1. intre asigurat si fiecare asigurator exista raporturi de asigurare
distincte;
2. asiguratul nu poate încasa o despagubire mai mare decât
prejudiciul efectiv, ca o consecinta directa a riscului;
3. intre asiguratori nu se practica solidaritatea conventionala;
a. 1+2+3
15.
Pentru a incadra un eveniment in riscul asigurat, trebuie indeplinite
anumite conditii, respectiv:
Indicati raspunsul incorect.
d. anumite riscuri nu pot face
obiectul unei asigurari din
motive de ordine publica (de
exemplu asigurarea dolului)
Privind rezerva de prime se fac urmatoarele afirmatii:

2. constituirea rezervei de prime este legata de aplicarea principiului
invariabilitatii primei de asigurare;
3. rezerva de prime se constituie in legatura cu asigurarile de viata;
5. rezerva de prime confera asiguratului dreptul de a obtine un
imprumut cu dobânda, dupa ce a platit o perioada primele de asigurare.
d. 2+3+5
17.
Prin: “indemnizatie de asigurare” se intelege:
e. suma de bani pe care
asiguratorul o achita
asiguratului, atunci când
survine cazul asigurat
18.
Caracteristicile exclusive ale asigurarii sunt:
d. existenta riscului, comunitatea
de risc si organizarea unui
mare numar de asigurati dupa
principiul mutualitatii
19.
Privind asigurarile, riscul este un element obligatoriu, esential, deoarece:
1. fara acest element nu poate exista un raport de asigurare valabil;
4. este un eveniment viitor, posibil, dar incert, la care sunt supuse
bunurile, patrimoniul, viata sau sanatatea unei persoane;
5. producerea lui nu se realizeaza prin fapta intentionata a
asiguratului.
b. 1+4+5
20.
Caracterul aleatoriu al daunelor presupune:
a. volumul daunelor nu se poate d. volumul daunelor poate fi
cunoaste, dar se poate aproxima previzionat numai pe baza unor
prin calcule bazate pe teoria modele bine definite
probabilitatilor
b. daunele sunt acoperite la e. volumul daunelor nu poate fi
întâmplare cunoscut sau previzionat sub
nicio forma
c. volumul daunelor se poate
cunoaste cu exactitate
ANS: A PTS: 1
21.
In domeniul asigurarilor, termenul general de prescriptie nu se aplica in
cazul:
Indicati răspunsul corect.
a. asigurarilor de persoane la care d. dreptului tertei persoane pagubite
obligatiile devin exigibile prin la actiune direct impotriva
ajungerea la termen sau prin asiguratorului
amortizare
b. dreptului asiguratorului la e. dreptului asiguratului (in
actiunea de regres impotriva asigurarea de bunuri) impotriva
tertului responsabil tertului responsabil pentru
prejudiciul cauzat, in anumite
conditii
c. drepturilor asiguratilor asupra
sumelor rezultate din rezerva de
prime ce se constituie la
asigurarile de persoane
ANS: C PTS: 1
22.
Asigurarile de daune:
Indicati răspunsul incorect.
a. reprezinta o masura de prevedere d. reunesc asigurarile de bunuri si
si de capitalizare a unor sume de asigurarile de raspundere civila
bani
b. au ca scop repararea prejudiciului e. au caracter de despagubire
care ameninta patrimoniul unor
terte persoane
c. sunt asigurari contra pagubelor
ANS: A PTS: 1
23.
In legatura cu prima de asigurare, se afirma:
1. Prima de asigurare reprezinta suma de bani dinainte stabilita, platita de
catre asigurat asiguratorului, pentru ca acesta sa-si poata constitui fondul de
asigurare necesar achitarii despagubirii la producerea riscului asigurat.
2. Cota de prima tarifara este diferentiata ca nivel, in functie de ramura de
activitate, felul bunului, intensitatea producerii riscurilor, etc.
3. Prima neta este destinata formarii fondului necesar achitarii
despagubirilor si sumelor asigurate.
4. Adaosul serveste la formarea resurselor banesti necesare acoperirii
cheltuielilor privind constituirea si administrarea fondului de asigurare, a
fondurilor de rezerva, etc.
5. Cota de prima tarifara este compusa din: prima neta si adaos
(supliment) de prima.
Identificati varianta adevarata.
a. toate variantele sunt false d. 1+2+3
b. toate variantele sunt adevarate e. 3+4+5
c. toate variantele sunt incomplete
ANS: B PTS: 1
24.
Despagubirea (indemnizatia) de asigurare reprezinta:
a. pierderea in expresie baneasca, d. se plateste de asigurator la
intervenita la un bun asigurat, ca casieria acestuia
urmare a producerii fenomenului
impotriva caruia s-a incheiat
asigurarea
b. indemnizatia de asigurare ce nu e. asigura intotdeauna acoperirea
poate depasi 80% din paguba pagubei survenite ca urmare a
producerii riscului asigurat
c. se calculeaza in mod unitar, cu
principiul raspunderii
proportionale
ANS: A PTS: 1
25.
Prima de asigurare reprezinta:
a. o suma de bani dinainte stabilita, d. cota de prima tarifara se mai
pe care asiguratul o plateste numeste si prima bruta
asiguratorului, pentru ca acesta
sa-si poata constitui fondul de
asigurare
b. din primele de asigurare incasate, e. toate variantele de mai sus
asiguratorul isi poate constitui si
alte fonduri prevazute de lege
c. prima de asigurare se calculeaza
inmultind suma asigurata cu cota
de prima tarifara
ANS: E PTS: 1
26.
In asigurari, durata asigurării reprezinta:
Indicati răspunsul corect.
1. perioada de timp in care ramân valabile raporturile de asigurare stabilite
prin contractul de asigurare;
2. un element specific asigurărilor facultative;
3. durata asigurarii difera dupa cum este vorba de asigurari facultative de
bunuri (generale) sau asigurari facultative de viata;
4. la asigurarile de bunuri (generale), durata este cuprinsa de regula intre 3
si 12 luni;
5. la asigurarile de viata, durata asigurarii este mai indelungata.
a. 1+2+3+4+5 d. 1+2
b. 1+2+3+4 e. 1+3
c. 1+2+3
ANS: A PTS: 1
27.
Sub aspect economic, asigurarea se caracterizeaza prin faptul ca:
a. fondul de asigurare imbraca d. asigurarea îmbraca forma unei
forma baneasca ramuri prestatoare de servicii
b. fondul de asigurare se formeaza e. toate cele trei variante de mai sus
in mod descentralizat pe seama
primelor de asigurare
c. asigurarea presupune existenta
unei comunitati de risc
ANS: E PTS: 1
28.
Cu privire la coasigurare, se afirma:
1. fiecare asigurator nu este obligat la plata proportional cu suma asigurata
si pana la concurenta acesteia;
2. asiguratul nu poate incasa o despagubire mai mare decat prejudiciul
efectiv, consecinta directa a riscului;
3. obligatia platii indemnizatiei de asigurare nu se divide intre doi sau mai
multi asiguratori;
4. intre asigurat si fiecare asigurator exista raporturi de asigurare distincte;
5. intre asiguratori nu se practica solidaritatea conventionala.
a. 1+2+4 d. 2+4+3
b. 1+3+5 e. 2+4+5
c. 3+4+5
ANS: E PTS: 1
29.
Dupa forma juridica de realizare, asigurarile se clasifica in:
1. asigurari de viata;
2. asigurari obligatorii (prin efectul legii);
3. asigurari de persoane;
4. asigurari facultative (contractuale);
5. asigurari de bunuri;
6. asigurari de raspundere civila;
7. asigurari maritime.
a. 1+2+4+5+6 d. 2+4
b. 1+2+3+5 e. 1+6+7
c. 3+5+7
ANS: D PTS: 1
30.
Beneficiarul asigurarii este:
a. persoana fizica sau juridica care d. persoana fizica ce se asigura
poate sa incheie o asigurare fara impotriva unor evenimente ce pot
insa ca aceasta sa obtina calitatea aparea în viata sa
de asigurat
b. persoana care are dreptul sa e. o anumita persoana, desemnata
incaseze despagubirea sau suma in mod special de catre societatea
asigurata fara insa ca aceasta sa de asigurari
fie parte la contractul de
asigurare
c. persoana fizica sau juridica care
in schimbul primei de asigurare
platite asiguratorului, isi asigura
bunurile impotriva unor
calamitati naturale sau accidente
ANS: B PTS: 1
31.
Aidoma celorlalte componente ale sistemului financiar, asigurarile au
urmatoarele functii:
1. functia de control;
2. functia de distributie;
3. functia de repartitie;
4. functia de stabilizare;
5. functia de expertiza
a. 1+5 d. 3+4
b. 2+4 e. 2+5
c. 1+3
ANS: C PTS: 1
32.
Norma de asigurare reprezinta:
a. valoarea reala a bunului cuprins d. suma asigurata stabilita prin lege,
în asigurare pe unitatea de obiect asigurat, ea
fiind întâlnita numai in cazul
asigurarilor obligatorii de bunuri
b. partea din valoarea de asigurare e. o norma facultativa in asigurari
pentru care asiguratorul isi asuma
raspunderea
c. pierderea in expresie baneasca,
intervenita la un bun asigurat, ca
impotriva caruia s-a încheiat
asigurarea
ANS: D PTS: 1
33.
Pentru ca un risc sa devina risc asigurat trebuie sa indeplineasca cumulativ
urmatoarele conditii:
1. producerea riscului sa fie posibila;
2. trebuie sa aiba un caracter intamplator;
3. actiunea riscului este necesar sa fie inregistrata intr-o evidenta
statistica;
4. producerea riscului sa nu depinda de vointa asiguratului sau a
beneficiarului asigurarii.
a. 1+2+3 d. 1+2+3+4
b. 1+2+4 e. 3+4
c. 2+3+4
ANS: D PTS: 1
34.
Caracteristicile fondului de asigurare sunt:
a. se formeaza in mod centralizat d. se utilizeaza numai pentru
indemnizarea pagubelor
b. se poate constitui numai in natura e. se utilizeaza in scopuri caritabile
c. se constituie in vederea acoperirii
unor pagube provocate de
fenomene viitoare si nesigure
ANS: C PTS: 1
35.
Contractantul asigurarii este:
a. persoana fizica sau juridica care d. persoana fizica ce se asigura
poate incheia o asigurare fara impotriva unor evenimente ce pot
insa ca aceasta sa obtina neaparat aparea în viata sa
calitatea de asigurat
b. persoana fizica care incheie o e. persoana fizica ce se asigura
asigurare in numele altei impotriva unor evenimente
persoane fizice fara insa ca imprevizibile
aceasta sa obtina calitatea de
asigurat
c. persoana fizica sau juridica care
in schimbul primei de asigurare
plătite asigurătorului, isi asigura
calamitati naturale sau accidente
ANS: A PTS: 1
36.
Indemnizatia de asigurare este definita ca fiind:
a. despagubirea sau suma asigurată d. suma de bani pe care o plateste
platita de asigurator, asiguratului un asigurat, asiguratorului pentru
sau beneficiarului la producerea ca acesta sa preia riscul asigurat
riscului asigurat
b. suma de bani cu care este e. o reducere aplicata la suma
recompensat brokerul sau agentul asigurata
de asigurare pentru fiecare
contract de asigurare incheiat
c. reducerea de care trebuie să
beneficieze asiguratul atunci
când nu se confruntă cu riscul
asigurat
ANS: A PTS: 1
37.
Evaluarea in vederea asigurarii reprezinta:
a. operatiunea de determinare a d. o operatiune specifica
sumei asigurate asigurarilor de persoane
b. operatiunea prin care se stabileste e. operatiunea de determinare a
valoarea bunurilor in vederea primei de asigurare
cuprinderii lor in asigurare
c. operatiunea prin care se
determina valoarea despagubirii
ANS: B PTS: 1
38.
Paguba sau dauna reprezinta:
a. pierderea in expresie baneasca, d. limita minima a raspunderii
intervenita la un bun asigurat, ca asiguratului
impotriva caruia s-a încheiat
asigurarea
b. limita maxima a raspunderii e. limita maxima a raspunderii
asiguratului asiguratorului
c. suma de bani pe care asiguratorul
o datoreaza asiguratului
ANS: A PTS: 1
39.
Coasigurarea reprezinta:
a. participarea mai multor societati d. participarea mai multor
la asigurarea unui bun de valoare beneficiari la subscrierea unui
mare produs de asigurare
b. cedarea de catre asigurator catre e. participarea mai multor asigurati
alte societati a riscului subscris la subscrierea unei asigurari
care depaseste retinerea sa
proprie
c. participarea mai multor asigurati
la procurarea aceleiasi asigurari
ANS: A PTS: 1
40.
Suma asigurata reprezinta:
a. valoarea reala a bunului cuprins d. suma de bani pe care asiguratorul
in asigurare o datoreaza asiguratului in cazul
producerii cu certitudine a
riscului asigurat
b. partea din valoarea de asigurare e. suma de bani pe care asiguratorul
pentru care asiguratorul isi asuma o datoreaza asiguratului in orice
raspunderea situatie intervenita cu privire la
riscul asigurat
c. suma de bani dinainte stabilita pe
care asiguratul o plateste
asiguratorului
ANS: B PTS: 1
41.
Asigurarea are la baza un acord de vointa prin care:
a. asiguratul ofera protectie d. mai multi reasiguratori contribuie
asiguratorului pentru riscurile pe la subscrierea mai multor riscuri
care si le-a asumat
b. asiguratul cedeaza asiguratorului e. mai multi retrocesionari
un risc sau o clasa de riscuri contribuie la subscrierea
pentru care obtine protectia aceluiasi risc
asiguratorului
c. se creeaza un fond pentru
acoperirea pagubelor create din
orice motiv
ANS: B PTS: 1
42.
Prima de asigurare se calculeaza prin:
a. aplicarea unui procent mic la d. aplicarea unui procent cat mai
valoarea asigurabila mare la valoarea asigurabila
b. negociere directa e. aproximare
c. raportul dintre suma asigurata si
durata asigurarii
ANS: A PTS: 1
43. Dupa sfera de cuprindere in profil teritorial, asigurarile se grupeaza in:

1. asigurări interne;
2. reasigurări;
3. asigurări externe;
4. asigurări indirecte;
5. asigurări directe.
a. 2+3 d. 1+3
b. 3+5 e. 1+5
c. 1+4
ANS: D PTS: 1
44.
Tinand cont de obiectul de activitate stabilit prin contractul de societate si
statut, urmatoarele categorii de asigurari, nu pot fi practicate de catre societatile
de asigurari din Romania:
1. asigurari de autovehicule;
3. asigurari agricole;
4. asigurari de persoane, altele decât cele de viata;
5. asigurari de incendiu;
6. asigurari de aviatie;
7. asigurari de credite si garantii;
Varianta de raspuns corecta este:
a. 1+2+3+4+6 d. nicio varianta nu este corecta
b. 1+3+7+8 e. 5+7
c. 1+2+3+4+5+6+8
ANS: D PTS: 1
45.
Fenomenul sau evenimentul asigurat care a avut deja loc, se numeste:
a. risc asigurat d. sinistru
b. eveniment asigurat e. eveniment neasigurat
c. caz aleatoriu
ANS: D PTS: 1
46. Cu privire la asigurari se afirma:

a. asigurarea contractuala nu d. asigurarea obligatorie este

constituie o modalitate de selectiva
dobândire a securitatii
individuale de catre asigurati
b. asigurarea obligatorie ofera e. asigurarea facultativa este
protectie de asigurare anumitor discriminatorie
categorii de persoane fizice sau
juridice din considerente de ordin
social si economic naţional
c. asigurarea obligatorie este mai
scumpa iar cea contractuala este
mai putin costisitoare
ANS: B PTS: 1
47. Dupa domeniul la care se refera, asigurarile cuprind:

1. asigurari de bunuri;
4. asigurari de răspundere civila;
5. asigurari de locuinte;
a. 1+4+5 d. 1+3+4
b. 1+2+6 e. 2+3+5
c. 2+4+5+6
ANS: D PTS: 1
48.
Selectia riscurilor reprezinta:
a. operatiunea efectuata de d. operatiunea prin care se stabileste
asiguratori de a elimina riscurile valoarea bunurilor in vederea
cu probabilitate mare de cuprinderii lor in asigurare
producere
b. preocuparea potentialilor e. operatiunea de diversificare a
asigurati de a selecta bunurile in riscurilor
vederea plasarii in asigurare a
acelor bunuri in legatura cu care
detine elemente potrivit carora
sunt mai expuse si mai
vulnerabile la actiunea
fenomenelor acoperite prin
asigurare
c. operatiunea de dispersare a
riscurilor intre membrii
comunitatii
ANS: A PTS: 1
49.
Cu privire la comunitatea de risc, se afirma:
1. paguba provocata de producerea riscului asigurat se imparte intre
membrii comunitatii de risc dupa principiul mutualitatii;
2. membrii comunitatii de risc consimt sa contribuie la suportarea in
comun a pagubelor pe care le va provoca producerea fenomenelor;
3. comunitatea de risc se formeaza in mod spontan prin simpla
participare la constituirea fondului de asigurare la dispozitia unei societati
de asigurari;
4. impartirea pagubei intre membrii comunitatii se intemeiaza pe faptul
ca posibilitatea producerii riscului vizeaza pe fiecare membru al acesteia.
a. 1+3 d. 1+2+3+4
b. 1+3+4 e. 1+2+3
c. 2+3+4
ANS: D PTS: 1
50. Privind asigurarile obligatorii se afirma:

1. sunt fara termen;
2. sunt normate;
3. iau nastere in mod automat;
4. sunt asigurari totale;
5. raspunderea asiguratului ia nastere in mod automat.
a. 1+3+4 d. 1+2+3+5
b. 2+4+5 e. 2+3+4
c. 1+2+3+4+5
ANS: C PTS: 1
51.
Fata de asigurarile sociale asigurarea obligatorie sociale se deosebeste prin
faptul ca:
a. se bazeaza pe primele incasate de d. are un caracter obligatoriu
la asigurati si nu pe resursele
provenite de la asigurati si/sau
nonasigurati
b. este mai cuprinzatoare dar si mai e. este mai restransa si mai scumpa
ieftina
c. are la baza principiul
voluntariatului
ANS: A PTS: 1
52.
Dupa natura raporturilor stabilite intre asigurat si asigurator asigurarile pot fi
clasificate astfel:
1. asigurari directe;
2. reasigurari;
3. asigurari indirecte;
4. asigurari externe;
5. asigurari de raspundere civila;
6. asigurari interne;
8. asigurari de bunuri.
a. 1+3+4+6 d. 1+3
b. 4+6+7+8 e. 1+4+5
c. 4+6
ANS: D PTS: 1
53.
Asigurarile facultative au urmatoarele caracteristici:
1. sunt fara termen;
2. sunt valabile numai o perioada de timp;
3. nu sunt totale;
4. nu sunt normate;
5. iau nastere in mod automat;
6. sunt totale.
a. 1+3+4+5 d. 2+3+4
b. 1+4+6 e. 1+4+5
c. 2+3+5+6
ANS: D PTS: 1
54.
In general, pericolele la care este supus omul sunt:
a. fortele naturii d. atacul insectelor si rozatoarelor
b. dezvoltarea stiintei si tehnicii e. primele trei variante
c. activitatea necorespunzatoare a
omului in mediul complex in
care el traieste
ANS: E PTS: 1
55.
In legatura cu asigurarile facultative, se afirma:
a. asigurarea facultativa este d. la asigurarea facultativa, una
valabila numai o anumita dintre clauzele cele mai
perioada de timp importante este plata de catre
asigurat asiguratorului a primei
de asigurare
b. la asigurarea facultativa, e. toate variantele de mai sus
raspunderea asiguratorului
actioneaza doar in cadrul acestui
interval de timp
c. asigurarea facultativa intra in
vigoare numai dupa indeplinirea
conditiilor prevazute in contract
ANS: E PTS: 1
56.
Functia de repartitie a asigurarilor presupune:
Se cere afirmatia falsa.
a. constituirea fondului de asigurare d. distribuirea fondului de asigurare
de catre asigurator, pe seama catre acoperirea cheltuielilor
colectarii primelor de asigurare administrativ-gospodaresti ale
societatii de asigurari
b. distribuirea fondului de asigurare e. controlul exercitat permanent
catre plata indemnizatiei de asupra asiguratorilor de catre
asigurare organismul insarcinat cu
supravegherea si controlul
asigurarilor
c. distribuirea fondului de asigurare
catre finantarea unor actiuni cu
caracter preventiv
ANS: E PTS: 1
57.
Ca functie principala a asigurarilor, functia de repartitie presupune ca:
1) alcatuirea si repartizarea fondului de asigurare este riguros limitata, in
sensul ca la formarea fondului de asigurare participa numai acele persoane fizice
sau juridice care au calitatea de asigurati;
2) prin intermediul repartitiei sunt achitate datoriile cuvenite catre bugetul
de stat sau bugetele locale;
3) la repartizarea fondului de asigurare participa numai acei asigurati care
indeplinesc conditiile stabilite pentru a incasa indemnizatia de asigurare;
4) se manifesta in achitarea datoriilor asiguratorului;
5) se manifesta in procesul de dirijare a fondurilor de asigurare catre
destinatiile sale firesti.
a. 1+2+3 d. 1+3
b. 3+3 e. 2+4
c. 2+4+5
ANS: A PTS: 1
58.
Asigurarile de daune:
1. au caracter de despagubire;
2. reunesc asigurarile de bunuri si asigurarile de raspundere civila;
3. au drept scop repararea prejudiciului care ameninta patrimoniul
asiguratului;
4. reprezinta o masura de prevedere, de capitalizare a unor sume de bani;
5. sunt asigurari contra pagubelor.
a. 1+4+5 d. 3+4+5
b. 2+4+5 e. 4+5
c. 1+2+3+5
ANS: C PTS: 1
59.
In legatura cu clasificarea asigurarilor se afirma:
a. dupa domeniul la care se refera, d. dupa felul raporturilor ce se
asigurarile se impart in asigurari stabilesc intre asigurator si
de bunuri, asigurari de persoane asigurat, asigurarile se pot grupa
si asigurari de raspundere civila in asigurari directe si asigurari
indirecte
b. dupa forma juridica de realizare, e. toate variantele de mai sus
asigurarile se grupeaza in
asigurari obligatorii si asigurari
facultative
c. dupa sfera de cuprindere in profil
teritorial, asigurarile se pot grupa
in asigurari interne si asigurari
externe
ANS: E PTS: 1
60.
Privind persoana care poate aparea în calitate de asigurat în contractul de
asigurare, una dintre afirmatiile urmatoare este adevarata:
a. persoana fizica, care, in schimbul d. persoana fizica si/sau
primei de asigurare, isi asigura juridica, care, in schimbul primei
viata si integritatea corporala de asigurare
platite asiguratorului isi asigura
evenimente a caror producere
este certa
b. persoana fizica si/sau e. persoana juridica care efectueaza
juridica, care, in schimbul primei un export intr-o tara impotriva
de asigurare platite asiguratorului careia este instituit un embargou
isi asigura bunurile împotriva de catre organizatiile
unor riscuri de tipul calamitatilor internationale competente,
naturale si accidentelor respectat de catre tara de origine
a exportatorului si care vizeaza
produsele care fac obiectul
contractului de export, in
schimbul unei prime de asigurare
majorate
c. persoana fizica, care, in schimbul
primei de asigurare, isi asigura
bunurile impotriva uzurii fizice si
morale
ANS: B PTS: 1
61.
Dimensiunea juridica a contractului de asigurare se bazeaza pe elemente
cum sunt:
1. faptul ca un asigurator organizeaza pe principiul mutualitatii un numar
mare de asigurati;
2. obligatia asiguratului de a plati o prima asiguratorului;
3. indemnizarea celor care sufera un sinistru se face pe seama unui fond
comun constituit din primele încasate;
4. obligatia asumata de asigurator de a plati o indemnizatie la producerea
riscului asigurat;
5. indemnizarea asiguratului sau a unei persoane desemnate de acesta nu
este însotita de obligatia asiguratului de a plati o prima asiguratorului.
a. 1+3 d. 2+5
b. 1+2 e. 3+4
c. 2+4
ANS: C PTS: 1
62.
Stiind ca incheierea asigurarii implica responsabilitate din partea
asiguratorului, precizati care dintre urmatoarele afirmatii este corecta:
Indicati varianta corecta.
a. responsabilitate fata de contract, d. responsabilitate fata de lege, fata
responsabilitate fata de prima, de societatea de asigurari, fata de
responsabilitate fata de lege public si fata de stat
b. responsabilitatea agentului de e. responsabilitate pe piata
asigurare fata de stat, fata de asigurarilor, fata de client, fata de
public si fata de client lege si fata de contract
c. responsabilitate fata de stat si
fata de client
ANS: B PTS: 1
63.
Contractul de asigurare nu prezinta una dintre urmatoarele trasaturi:
a. oneros d. unilateral
b. de adeziune e. consensual
c. aleatoriu
ANS: D PTS: 1
64.
Privind contractul de asigurare, una dintre afirmatiile urmatoare este
adevarata:
a. contractul de asigurare este o d. contractul de asigurare este un
simpla întelegere intre asigurat si act juridic care consemneaza
asigurator cu privire la drepturile obligatia asiguratului de a plati
si obligatiile reciproce prima de asigurare
b. contractul de asigurare este un e. contractul de asigurare este un
act juridic care consemneaza element tehnic al asigurarilor
obligatia asiguratorului de a plati facultative si al celor in baza legii
indemnizatia de asigurare si
obligatia asiguratului de a plati
prima de asigurare
c. contractul de asigurare este un
act juridic care prevede obligatia
asiguratului de a plati prima de
asigurare si obligatia
asiguratorului de a achita
indemnizatia de asigurare, la
producerea riscului asigurat, fie
asiguratului, fie beneficiarului
asigurarii, în limitele si în
termenele convenite
ANS: C PTS: 1
65.
Dimensiunea juridica a contractului de asigurare se bazeaza pe elemente
cum sunt:
1. faptul ca un asigurator organizeaza pe principiul mutualitatii un numar
mare de asigurati;
2. obligatia asiguratului de a plati o prima asiguratorului;
3. indemnizarea celor care sufera un sinistru se face pe seama unui fond
comun constituit din primele incasate;
4. obligatia asumata de asigurator de a plati indemnizatii la producerea
riscului asigurat;
5. indemnizarea asiguratului sau a unei persoane desemnate de acesta nu
este însotita de obligatia asiguratului de a plati o prima asiguratorului.
a. 1+3 d. 2+5
b. 1+2 e. 3+4
c. 2+4
ANS: C PTS: 1
66.
Neindeplinirea obligatiei de instiintare a asiguratorului despre producerea
evenimentului asigurat in termenul prevazut in contractul de asigurare:
a. conduce la decaderea din drepturi d. acorda asiguratorului in toate
a asiguratului situatiile, dreptul de a refuza
plata indemnizatiei
b. acorda asiguratorului dreptul de a e. conduce la rezilierea contractului
refuza plata indemnizatiei, daca de asigurare
din acest motiv nu a putut
determina cauza producerii
evenimentului asigurat si
intinderea pagubei
c. permite asiguratorului sa
diminueze indemnizatia de
despagubire
ANS: B PTS: 1
67.
In cazul asigurarilor facultative, raporturile dintre asigurat si asigurator,
precum si drepturile si obligatiile fiecarei parti sunt stabilite:
a. prin întelegere verbala dintre cele d. prin contractul de asigurare
doua parti
b. prin lege e. prin Norme emise de catre
Comisia de Supraveghere a
Asigurarilor
c. prin Hotarâre de Guvern
ANS: D PTS: 1
68.
In asigurari, caracterul consensual inseamna:
a. valabilitatea contractului incepe d. valabilitatea contractului de
din momentul in care partile si- asigurare se intinde pe o perioada
au exprimat acordul de vointa cu de timp, facând posibila
privire la continut esalonarea platii primelor
b. partile contractante isi asuma e. obligativitatea incheierii in scris
obligatii reciproce si a contractului si cuprinderea
interdependente anumitor elemente prevazute de
lege
c. partile cunosc cu exactitate ce
avantaje patrimoniale vor rezulta
pentru ele din contract, inca de la
incheierea acestuia
ANS: A PTS: 1
69.
Contractul de asigurare este un contract consensual, deoarece:
a. se incheie valabil prin simplul d. toate clauzele se esaloneaza in
consimtamânt al partilor timp
b. partile isi asuma obligatii e. toate variantele de mai sus
reciproce si interdependente
c. la incheierea acestuia partile nu
cunosc existenta sau intinderea
exacta a avantajelor patrimoniale
ce vor rezulta pentru ele din
contract
ANS: A PTS: 1
70.
Contractul de asigurare prezinta următoarele trasaturi caracteristice:
a. consensual d. oneros
b. sinalagmatic e. securitate individuala
c. aleatoriu
ANS: E PTS: 1
71.
Contractul de asigurare este un contract:
a. consensual, adica la incheierea d. de buna credinta, adica fiecare
acestuia partile nu cunosc parte urmareste sa obtina un
existenta sau intinderea exacta a folos, o contraprestatie in
avantajelor patrimoniale ce vor schimbul obligatiei ce-si asuma
rezulta pentru ele din contract
b. sinalagmatic, adica se incheie e. oneros, in sensul ca ambele parti
valabil prin acordul de vointa al contractante nu urmaresc
partilor obtinerea de avantaje reciproce
c. de adeziune, adica desi este
redactat si imprimat de
asigurator, la el adera asiguratul
ANS: C PTS: 1
72.
Cu privire la asigurari se afirma:
Indicati raspunsul corect
a. asigurarea ex lege are la baza d. asigurarea ex contractu se incheie
principiul voluntariatului din proprie initiativa
b. asigurarea ex contractu are la e. asigurarea ex contractu are un
baza principiul obligativitatii grad de cuprindere in asigurare
de 50 %
c. asigurarea ex contractu are un
grad de cuprindere in asigurare
de 100 %
ANS: D PTS: 1
73.
Contractul de asigurare isi pierde valabilitatea atunci când:
1. sansa de realizare a evenimentului este de 100 %.
2. sansa de nerealizare a evenimentului este de 100 %.
3. sansa de nerealizare a evenimentului este de 50 %.
4. sansa de realizare a evenimentului este de 50 %.
5. a expirat durata asigurarii.
a. 1+2+4 d. 2+3+4
b. 1+2+5 e. 3+4+5
c. 1+3+5
ANS: B PTS: 1
74.
Un contract de asigurare poate inceta prin:
1.anulare;
2. denuntare;
3. refuzul din partea asiguratorului de a continua protectia prin asigurare;
4. reziliere.
a. 1+2+3 d. 1+4
b. 2+3 e. 3+4
c. 1+2+4
ANS: C PTS: 1
75.
Contractul de asigurare se reziliaza de drept, daca:
1. riscul asigurat s-a produs inainte de a incepe raspunderea
asiguratorului;
2. producerea riscului asigurat este pusa sub semnul indoielii;
3. sumele datorate de asigurat, cu titlu de prima, nu sunt platite in
termenul prevazut in contractul de asigurare;
4. bunul asigurat nu exista;
5. suma asigurata este mai mare decât valoarea reala a bunului.
a. 1+3+4 d. 1+3
b. 2+3 e. 3+4+5
c. 2+3+4
ANS: D PTS: 1
76.
1. La asigurarile de bunuri, interesul asigurarii este reprezentat de:
a. valorile patrimoniale expuse d. bunurile asigurate
riscului sau riscurilor mentionate
in contractul de asigurare
b. dauna efectiva evaluabila in bani, e. despagubirea pe care
pe care o poate suferi asiguratul urmeaza sa o incaseze asiguratul,
in cazul pierderii sau degradarii daca survine
bunului cazul asigurat
c. indemnizatia de asigurare pe care
urmeaza sa o plateasca
asiguratorul
ANS: B PTS: 1
77.
La asigurarea de bunuri, in afara de proprietar, pot avea interes:
a. persoanele din familia d. depozitarul
proprietarului
b. uzufructuarul si creditorii cu e. uzufructuarul, creditorul cu
garantii reale garantii reale, depozitarul si
persoanele din familia
proprietarului
c. alte persoane ce sunt interesate in
baza unor contracte cu titlu
oneros, incheiate cu proprietarul
ANS: E PTS: 1
78.
Un bun face obiectul unui contract de asigurare despre care se cunosc:
suma asigurata 10000 RON; cota de prima de asigurare 1,5%; durata 1 an.
Producerea riscului asigurat în cursul anului a generat o paguba de 5000 RON,
valoarea bunului la momentul producerii evenimentului fiind de 15000 RON. In
aceasta situatie, cu incepere de la data producerii evenimentului asigurat, pentru
restul perioadei asigurarii:
a. suma asigurata si prima de d. suma asigurata se diminueaza cu
asigurare ramân nemodificate valoarea pagubei, iar prima de
asigurare se modifica
corespunzator
b. suma asigurata se micsoreaza, iar e. suma asigurata se diminueaza cu
prima de asigurare se modifica valoarea pagubei, iar prima de
corespunzator asigurare nu se modifica
c. suma asigurata se
diminueaza cu valoarea
despagubirii, iar prima de
asigurare nu se modifica
ANS: C PTS: 1
79.
La data de 20 ianuarie a.c. o societate comerciala incheie o asigurare a
bunurilor dintr-un magazin, pentru cazurile de furt prin efractie, pe o perioada de
un an. Suma asigurata este de 20000 RON. Cota de prima la data asigurarii este
de 3%. Sistemul de acoperire a pagubei practicat este cel al raspunderii
proportionale. La data de 10 februarie a.c. are loc un furt prin efractie, in urma
caruia se constata o paguba de 2000 RON. Bunurile aflate in magazin la data
producerii evenimentului sunt evaluate la 25000 RON. Prima de asigurare platita
si despagubirea la care are dreptul asiguratul sunt:
a. 750 RON 1600 RON d. 600 RON 1600 RON
b. 600 RON nu se acorda e. 600 RON 2000 RON
despagubire
c. 7500 RON nu se acorda
despagubire
ANS: D PTS: 1
80.
Un bun a carui valoare de asigurare este de 5000 euro face obiectul unui
contract de asigurare pentru suma de 3000 euro. Producerea riscului asigurat
provoaca o paguba evaluata la 4000 euro. Asiguratorul practica sistemul
primului risc. In cazul producerii riscului asigurat, despagubirea la care are
dreptul asiguratul, este:
a. 2400 euro d. 5000 euro
b. 3000 euro e. nu se poate calcula, fiind
necesare si alte informatii
c. 4000 euro
ANS: B PTS: 1
81.
Partea din paguba care depaseste suma asigurata este suportata in
intregime de asigurat in cazul aplicarii:
a. principiului acoperirii d. principiului primului risc
proportionale si al primului risc
b. oricarui principiu de raspundere e. principiului acoperirii
al asiguratorului proportionale
c. principiului raspunderii limitate
ANS: B PTS: 1
82.
In cazul fransizei deductibile:
a. asiguratorul acopera in intregime d. cota de prima tarifara este mai
paguba - pâna la nivelul sumei mare
asigurate - daca aceasta este mai
mare decât fransiza
b. asiguratorul acorda despagubirea e. se acorda despagubiri,
numai pentru partea de paguba numai pentru pagubele care se
care depaseste fransiza incadreaza in
limitele fransizei
c. cuantumul sau se scade din
orice paguba, indiferent de
principiul de
despagubire care se aplica
ANS: B PTS: 1
83.
Un bun evaluat la 30000 RON este asigurat la o societate de asigurari
pentru suma de 20000 RON. Societatea de asigurari practica o fransiza
deductibila de 500 RON. In urma producerii riscului asigurat bunul este avariat
în proportie de 30%. Despagubirea la care are dreptul asiguratul este:
a. 8500 RON d. 3600 RON
b. 10000 RON e. egala cu paguba
c. 3100 RON
ANS: A PTS: 1
84.
Ca sistem de acoperire, la asigurarile de bunuri, practicarea sistemului
primului risc:
a. este mai avantajoasa pentru d. influenteaza nivelul primelor de
asigurator asigurare în sensul ca acestea
sunt mai scazute comparativ cu
cele corespunzatoare altor
sisteme de acoperire
b. nu influenteaza nivelul primelor e. face de regula, obiectul
de asigurare negocierii intre asigurator si
asigurat
c. influenteaza nivelul primelor de
asigurare in sensul ca acestea
sunt mai mari comparativ cu cele
corespunzatoare altor sisteme de
acoperire
ANS: C PTS: 1
85.
In cazul asigurarii cladirilor, constructiilor, echipamentelor precum si a
altor bunuri, asiguratorul acorda despagubiri pentru:
a. pagube produse cladirilor sau d. cheltuielile reclamate de
altor contructii prin izbirea lor de curatarea locului unde s-a produs
catre un vehicul paguba, in masura in care nu sunt
in legatura cu riscurile asigurate
si nici necesare pentru executarea
lucrarilor de reparatii
b. pagube produse bunurilor puse la e. pagube produse datorita pierderii
caldura sau la foc pentru sau disparitiei bunurilor asigurate
prelucare necauzate direct de riscuri
asigurate
c. pagubele produse numai de
fermentatie, oxidare, caldura,
afumare, patare sau pârlire,
provenite dintr-o sursa normala
de caldura
ANS: A PTS: 1
86.
Un bun evaluat la 5000 RON este asigurat de catre proprietarul sau la
doua societati de asigurare X si Y pentru urmatoarele sume: 1500 RON la
societatea X si 1500 RON la societatea Y. Ambele societati practica sistemul
primului risc. Se produce riscul asigurat si se înregistreaza o paguba estimata la
2000 RON. Despagubirile platite asiguratului de catre cele doua societati de
asigurari sunt:
a. 1500 RON 1500 RON d. 1000 RON 1000 RON
b. 1400 RON 1600 RON e. 900 RON 900 RON
c. 800 RON 800 RON
ANS: D PTS: 1
87.
La asigurarea lucrarilor de constructii-montaj si a raspunderii
constructorului, se acorda despagubiri pentru:
1. disparitia unor bunuri, daca aceasta a fost constatata numai cu prilejul
unor inventarieri periodice;
2. disparitia unor echipamente, materiale, unelte sau a altor bunuri cauzate
direct de riscuri asigurate;
3. confiscarea sau distrugerea de bunuri pe baza regulilor vamale, de
carantina, din ordinul guvernului sau a oricarei autoritati publice;
4. furt prin efractia depozitelor;
5. diferente de tarif cuprinse în contractul de asigurare.
Indicati varianta neadevarata:
a. 2+4+5 d. toate variantele sunt adevarate
b. 1+4+5 e. 3+4+5
c. 1+3
ANS: C PTS: 1
88.
In cazul asigurarii de bunuri, indemnizatia de asigurare:
a. nu poate depasi valoarea bunului d. in caz de pierdere partiala a
din momentul producerii cazului bunului, se plateste de regula,
asigurat dupa sistemul primului risc
b. se plateste in limita sumei e. beneficiul nerealizat nu este
asigurate supus repararii
c. nu poate depasi paguba
inregistrata
ANS: D PTS: 1
89.
Cu privire la aplicarea principiului primului risc, se fac urmatoarele
afirmatii:
a. nu influenteaza nivelul primelor d. presupune cote de prime de
de asigurare asigurare mai mari fata de cele
practicate in cazul aplicarii altor
principii de acoperire
b. permite practicarea unor tarife de e. permite realizarea unui profit
prime mai scazute comparativ cu substantial de catre asiguratori
alte principii de acoperire
(raspundere) in asigurare
c. prezinta, in toate cazurile,
avantaje deosebite atât pentru
asigurat, cât si pentru asigurator
ANS: D PTS: 1
90.
Pentru un anumit bun, contractul de asigurare incheiat prevede o fransiza
deductibila de 1000 RON. In urma producerii riscului asigurat, bunul respectiv
necesita reparatii. Acordarea despagubirii se efectueaza in conditiile:
1. Costul reparatiilor se ridica la 500 RON. Asiguratorul nu datoreaza
nimic.
2. Costul reparatiilor se ridica la 2000 RON. Asiguratorul datoreaza
intreaga suma.
3. Costul reparatiilor se ridica la 1400 RON. Asiguratorul va plati 1000
RON, iar asiguratul suporta diferenta de 400 RON.
4. Costul reparatiilor se ridica la 1800 RON. Asiguratul va suporta 1000
RON, iar asiguratorul va plati diferenta de 800 RON.
5. Costul reparatiilor se ridica la 1000 RON. Asiguratul suporta in
intregime paguba.
a. 2+3+4 d. 1+2+5
b. 2+4+5 e. 3+4+5
c. 1+4+5
ANS: C PTS: 1
91.
Un bun a fost asigurat la un asigurator pentru 10000 RON, iar la un alt
asigurator, pentru 20000 RON. Producându-se riscul asigurat, se constata
pierderea totala a bunului. Paguba este evaluata la 30000 RON.
Despagubirea se va suporta:
a. 1/3 din paguba va fi acoperita de d. nu se poate raspunde, fiind
primul asigurator, iar 2/3 din necesare informatii suplimentare
paguba de catre cel de-al doilea
asigurator
b. in mod egal de catre cei doi e. nicio varianta de raspuns nu este
asiguratori corecta
c. 2/5 din paguba va fi acoperita de
primul asigurator, iar 3/5 din
asigurator
ANS: A PTS: 1
92.
Un bun a carui valoare reala este de 30000 euro se asigura la o societate
de asigurari A pentru suma de 5000 euro, iar la o alta societate de asigurari B,
pentru suma de 10000 euro. Se produce o paguba de 15000 euro. Despagubirea
va fi suportata astfel:
a. 5000 euro asiguratorul A si 5000 d. 1/3 din paguba primul asigurator
euro asiguratorul B si 2/3 al II-lea asigurator
b. proportional cu suma asigurata e. 1/2 din paguba primul asigurator
iar cealalta jumatate din paguba
al doilea asigurator
c. 2500 euro primul asigurator si
5000 euro al II lea asigurator
ANS: C PTS: 1
93.
Marimea despagubirii va fi diferita daca se aplica principiul acoperirii
proportionale sau al primului risc, atunci când:
1. suma asigurata este mai mica decât valoarea reala a bunului in
momentul producerii evenimentului;
2. suma asigurata este egala cu valoarea bunului in momentul producerii
evenimentului;
3. paguba este totala;
4. paguba este partiala;
5. paguba este egala cu suma asigurata.
a. 1+3 d. 2+3
b. 2+4 e. toate raspunsurile sunt incorecte
c. 1+4
ANS: C PTS: 1
94.
Gradul de acoperire prin asigurare, care se calculeaza ca raport intre suma
asigurata si valoarea reala a bunului asigurat, are semnificatie numai daca:
a. se calculeaza separat pentru d. se calculeaza separat pe fiecare
fiecare forma de asigurare sucursala, pentru a evidentia
(obligatorie sau facultativa) eficienta activitatii de asigurare
b. se calculeaza separat pentru e. se calculeaza separat pentru
fiecare bun cuprins in asigurare asigurarile interne si separat
pentru cele externe
c. se calculeaza separat pentru
asigurarile de bunuri si separat
pentru cele de persoane
ANS: B PTS: 1
95.
Pentru un anumit bun, proprietarul acestuia încheie trei contracte de
asigurare cu trei societati de asigurari diferite A, B si C. Bunul este asigurat
pentru urmatoarele sume:
- 5000 RON la asiguratorul A;
- 8000 RON la asiguratorul B;
- 10000 RON la asiguratorul C.
Ca urmare a producerii riscului asigurat se înregistreaza o paguba de
20000 RON. Cele trei societati de asigurari practica pentru acoperirea pagubei
sistemul primului risc.
Care sunt despagubirile cuvenite asiguratului ?
Asiguratorul A Asiguratorul B Asiguratorul C
a. 1250 RON 3200 RON d. 1910 RON 3100 RON
5000 RON 5750 RON
b. 5750 RON 9200 RON e. 1660 RON 2660 RON
11500 RON 3330 RON
c. 5000 RON 8000 RON
10000 RON
ANS: C PTS: 1
96.
La asigurarea bunurilor în timpul transportului pe calea ferata,
raspunderea asiguratorului incepe:
a. din momentul primirii bunurilor d. la cinci zile de la expirarea zilei
de catre transportator in care s-au platit primele de
asigurare
b. dupa 24 ore de la expirarea zilei e. la trei zile dupa ce s-a incheiat
in care s-au achitat primele contractul de asigurare
c. din momentul incarcarii
bunurilor in vagoane
ANS: A PTS: 1
97.
Marimea despagubirii va fi aceeasi, indiferent daca se aplica principiul
acoperirii proportionale sau principiul primului risc, atunci când:
1. suma asigurata este mai mica decât valoarea reala a bunului in
2. suma asigurata este egala cu valoarea bunului in momentul producerii
evenimentului;
a. 1+4 d. 4+5
c. 2+3
ANS: C PTS: 1
98.
Ca sistem de acoperire, la asigurarile de bunuri, practicarea sistemului
primului risc:
a. este mai avantajoasa pentru d. influenteaza nivelul primelor de
asigurator asigurare, in sensul ca acestea
sunt mai scazute, comparativ cu
b. nu influenteaza nivelul primelor e. face de regula obiectul negocierii
de asigurare intre asigurator si asigurat
asigurare, in sensul ca acestea
sunt mai mari, comparativ cu
ANS: C PTS: 1
99.
In cazul in care in contractul de asigurare se prevede o fransiza
deductibila, valoarea despagubirii reprezinta:
a. cuantumul pagubei d. fransiza
b. suma dintre cuantumul pagubei si e. diferenta dintre cuantumul
fransiza pagubei si fransiza
c. nivelul fransizei, daca aceasta
este mai mica decât paguba
ANS: E PTS: 1
100.
Un bun evaluat la 8000 RON a fost asigurat pentru suma de 6000 RON.
Ca urmare a producerii riscului, se înregistreaza pierderea partiala a bunului, în
urma careia se estimeaza o paguba de 4000 RON. Asiguratorul practica sistemul
acoperirii proportionale.
Care este despagubirea la care are dreptul asiguratul ?
a. 5000 RON d. 2000 RON
b. 4000 RON e. nu se poate calcula, intrucât sunt
c. 3000 RON
ANS: C PTS: 1
101.
Practicarea sistemului acoperirii proportionale este aplicabila:
a. numai atunci când obiectul d. numai la asigurarile facultative
asigurarii este nedeterminat si de bunuri si prezinta importanta
nedeterminabil pâna in momentul numai in caz de pierdere partiala
realizarii riscului a bunului asigurat
b. numai in caz de pierdere totala a e. la asigurarile generale
bunului
c. la asigurarile obligatorii de
bunuri
ANS: D PTS: 1
102.
La asigurarea facultativa a bunurilor pe timpul transportului terestru, unul
dintre urmatoarele riscuri nu este cuprins in asigurare:
a. accidente in timpul incarcarii, d. pagube produse din cauza unor
asezarii sau descarcarii bunurilor insusiri proprii naturii bunurilor
transportate
b. caderi, deraieri, derapari, e. accidente ale mijloacelor de
rasturnari sau impotmoliri transport soldate cu coliziuni
c. incendiu si alte riscuri generale
ANS: D PTS: 1
103.
La asigurarile cu fransiza, cota de prima tarifara este:
Indicati varianta de raspuns corecta.
a. neinfluentata de existenta d. aceeasi ca la asigurarile fara
fransizei fransiza
b. mai mare, intrucât apare in e. mai redusa comparativ cu cea
calcule un element tehnic in plus, stabilita la asigurarile la care nu
iar contractul de asigurare se se aplica fransiza
complica
c. calculata diferit datorita aparitiei
unui element tehnic suplimentar
ANS: E PTS: 1
104.
Un cal a carui valoare de piata este de 1000 RON a fost asigurat pentru
suma de 600 RON. Ca urmare a unei fracturi suferite, animalul a fost sacrificat,
recuperându-se produse din carne in valoare de 500 RON. Paguba inregistrata si
despagubirea platita de asigurator sunt:
a. 400 RON 240 RON d. 1000 RON 600 RON
b. 500 RON 300 RON e. nu se poate calcula, fiind
c. 600 RON 360 RON
ANS: B PTS: 1
105.
Pentru un anumit bun se incheie de catre proprietarul acestuia doua
contracte de asigurare cu doua societati de asigurari diferite A si B. Bunul este
asigurat pentru urmatoarele sume:
15000 RON la asiguratorul A;
20000 RON la asiguratorul B.
Ca urmare a producerii riscului asigurat se inregistreaza o paguba de
30000 RON. Cele doua societati de asigurari practica pentru acoperirea pagubei
sistemul acoperirii proportionale. Bunul având o valoare de 70000 RON, care
sunt despagubirile cuvenite asiguratului ?
Asiguratorul A Asiguratorul B
a. 6430 RON 8570 RON d. 3215 RON 4285 RON
b. 17500 RON 13330 RON e. 15000 RON 20000 RON
c. 7500 RON 10000 RON
ANS: C PTS: 1
106.
Un bun a fost asigurat la un asigurator pentru 20000 RON, iar la un alt
asigurator pentru 30000 RON. Se produce riscul asigurat si se inregistreaza
pierderea totala a bunului. Paguba este evaluata la 40000 RON. Despagubirea se
va suporta:
a. 40% din paguba va fi acoperita d. toate variantele de raspuns sunt
de primul asigurator, iar 60% din false
asigurator
b. in mod egal de catre cei doi e. nu se poate raspunde, fiind
asiguratori necesare informatii suplimentare
c. proportional cu paguba
ANS: A PTS: 1
107.
Conform “principiului raspunderii limitate”, despagubirea de asigurare:
a. se stabileste in raport de paguba, d. se acorda numai daca paguba
daca suma asigurata reprezinta produsa de riscul asigurat
cel putin 2/3 din valoarea bunului depaseste o anumita limita
asigurat dinainte stabilita, fara ca aceasta
sa depaseasca suma asigurata
b. este egala cu paguba, iar uneori e. este egala cu acea parte din
in cazuri speciale o poate depasi valoarea bunului pentru care s-a
incheiat asigurarea
c. poate fi mai mare decât paguba,
daca suma asigurata depaseste cu
cel putin 10% valoarea bunului
ANS: D PTS: 1
108.
Contractul de asigurare de bunuri se reziliaza automat in cazurile in care:
a. pagubele au fost produse din d. producerea evenimentului era
culpa asiguratului, posibila
contractantului sau beneficiarului
asigurarii
b. evenimentul s-a produs inainte de e. asiguratul a dat raspunsuri
a incepe raspunderea inexacte sau incomplete
asiguratorului, iar asigurarea a referitoare la schimbarea
ramas fara obiect imprejurarilor esentiale privind
riscul
c. pagubele s-au datorat
operatiunilor militare in timp de
razboi
ANS: B PTS: 1
109.
Pentru un anumit bun se incheie de catre proprietarul acestuia trei
contracte de asigurare cu trei societati de asigurari diferite A, B si C. Bunul este
asigurat pentru urmatoarele sume:
- 5000 euro la asiguratorul A;
- 5000 euro la asiguratorul B;
- 10000 euro la asiguratorul C.
Pentru acoperirea pagubei, cele trei societati de asigurari, practica
sistemul primului risc. In urma producerii riscului asigurat se inregistreaza o
paguba de 20000 euro. Despagubirile cuvenite asiguratului sunt:
Asiguratorul A Asiguratorul B Asiguratorul C
a. 1250 3200 5000 d. 1910 3100 5750
b. 5750 9200 11500 e. 1660 2660 3330
c. 5000 5000 10000
ANS: C PTS: 1
110.
Unul dintre urmatoarele riscuri nu este acoperit prin asigurarea facultativa
de avarii a autovehiculelor:
a. cheltuielile cu transportul d. riscurile generale
autovehiculului la atelierul de
reparatii cel mai apropiat de locul
accidentului, care poate efectua
reparatia
b. ciocniri, loviri sau izbiri cu alte e. defecte de fabricatie ale unor
vehicule piese sau alte componente
c. caderea unor corpuri pe
constructia in care se afla
autovehiculul
ANS: E PTS: 1
111.
Un bun evaluat la suma de 16800 RON este asigurat de proprietarul
acestuia la doua societati de asigurari pentru urmatoarele sume:
- 5400 RON la asiguratorul A;
- 6200 RON la asiguratorul B;
Prin producerea riscului asigurat se inregistreaza o paguba in valoare de
4000 RON. Sa se determine despagubirile cuvenite asiguratului in cazul aplicarii
principiului primului risc.
a. 7800 RON 6200 RON d. 5400 RON 6200 RON
b. 5400 RON 8600 RON e. 6580 RON 7420 RON
c. 4500 RON 5166 RON
ANS: D PTS: 1
112.
Un bun evaluat la 10000 euro a fost asigurat pentru suma de 8000 euro.
Asiguratorul aplica principiul primului risc. In urma producerii riscului asigurat,
s-a constatat pierderea totala a bunului. Asiguratul are dreptul la o despagubire
de:
a. 2000 euro d. 10000 euro
b. 6400 euro e. nu se poate calcula, fiind
c. 8000 euro
ANS: C PTS: 1
113.
La asigurarile de bunuri, suma asigurata trebuie sa fie:
a. egala cu valoarea reala a bunului d. cel putin egala cu valoarea reala
asigurat a bunului asigurat
b. mai mare decât valoarea reala, e. mai mica decât valoarea reala a
fara sa depaseasca valoarea de bunului asigurat
inlocuire a bunului asigurat
c. mai mica sau egala cu valoarea
reala a bunului asigurat
ANS: C PTS: 1
114.
Un bun care este in proprietatea unei persoane “X” se afla depozitat, in
baza unui contract legal, intr-un spatiu apartinând altei persoane. Depozitarul:
a. poate incheia un contract de d. poate incheia un contract de
asigurare având ca obiect bunul asigurare având ca obiect bunul
respectiv in limita interesului cu conditia ca suma asigurata sa
propriu corespunda valorii reale a
bunului
b. nu poate incheia un contract de e. poate incheia un contract de
asigurare având ca obiect bunul asigurare având ca obiect bunul
respectiv cu conditia sa aiba acordul
proprietarului acestuia
c. poate incheia un contract de
asigurare având ca obiect bunul
respectiv, doar daca proprietarul
nu a facut acest lucru
ANS: A PTS: 1
115.
Un bun a carui valoare reala este de 32400 euro se asigura de catre
proprietarul acestuia la trei societati de asigurari pentru urmatoarele sume: 7800
euro la asiguratorul X; 4300 euro la asiguratorul Y; 9400 euro la asiguratorul Z.
Cele trei societati de asigurari aplica o fransiza deductibila de 3% la suma
asigurata. Prin producerea riscului asigurat se inregistreaza o paguba in valoare
de 23000 euro. Sa se determine despagubirile ce se cuvin asiguratului, platite de
catre asiguratorii X, Y si Z in conformitate cu aplicarea principiului primului
risc.
a. 4935,18 euro 2720,67 euro d. 7800,00 euro 4300,00 euro
5947,53 euro 9400,00 euro
b. 7437,40 euro 4100,0 euro e. 7566,20 euro 4171 euro
8962,60 euro 9117,80 euro
c. 4779,90 euro 2635,07 euro
5760,40 euro
ANS: D PTS: 1
116.
Marimea despagubirii va fi diferita, daca se aplica principiul acoperirii
proportionale sau al primului risc, atunci când:
1. suma asigurata este mai mica decât valoarea reala a bunului, in
2. suma asigurata este egala cu valoarea bunului, in momentul producerii
evenimentului;
a. 1+5 d. 2+3
c. 1+4
ANS: C PTS: 1
117.
Pentru un bun în valoare de 70000 euro se incheie de catre proprietarul
acestuia doua contracte de asigurare cu doua societati de asigurari diferite A si
B. Bunul este asigurat pentru urmatoarele sume:
- 12500 euro la asiguratorul A;
- 17500 euro la asiguratorul B.
Ca urmare a producerii riscului asigurat se inregistreaza o paguba de
30000 euro. Cele doua societati de asigurari aplica pentru acoperirea pagubei
principiul primului risc. Despagubirile cuvenite asiguratului sunt:
a. 6430 8570 d. 13215 14285
b. 17500 13330 e. 12500 17500
c. 10000 20000
ANS: E PTS: 1
118.
Practicarea sistemului acoperirii proportionale este aplicabila:
a. numai atunci când obiectul d. la asigurarile facultative de
asigurarii este nedeterminat si bunuri si prezinta importanta mai
nedeterminabil, pâna in ales numai in caz de pierdere
momentul realizarii riscului partiala a bunului asigurat
b. numai in caz de pierdere totala a e. la asigurarile generale
bunului
c. la asigurarile obligatorii de
bunuri
ANS: D PTS: 1
119.
Detinatorul unui remorcher, incheie o asigurare de raspundere civila,
pentru pagube produse in caz de accident, cu doua societati de asigurari A si B.
In urma producerii unui accident se stabileste de catre instanta de judecata, ca
detinatorul remorcherului, sa plateasca despagubiri in valoare de 10000 euro.
Contributia asiguratorilor pentru acoperirea despagubirilor, este de:
a. 2000 euro 8000 euro d. 4000euro 6000 euro
b. 10000 euro 0 euro e. 3000 euro 7000 euro
c. 5000 euro 5000 euro
ANS: C PTS: 1
120.
In cazul asigurarilor de bunuri, interesul patrimonial este reprezentat de:
a. despagubirea de asigurare pe care d. dauna efectiva pe care o poate
urmeaza sa o incaseze asiguratul suferi asiguratul
in cazul producerii evenimentului
asigurat
b. bunurile asigurate e. bunurile aflate în proprietatea sa.
c. dauna evaluabila in bani pe care
o poate suferi asiguratul in cazul
pierderii sau degradarii bunului
ANS: B PTS: 1
121.
La asigurarea bunurilor in timpul transportului terestru, societatea de
asigurari nu acorda despagubiri in urmatoarele situatii:
1. pierderi rezultate in timpul incarcarii bunurilor asigurate in mijlocul de
transport;
2. paguba a rezultat in urma unei alunecari de teren;
3. paguba s-a produs în urma rasturnarii autovehiculului care transporta
bunurile asigurate;
4. paguba a rezultat ca urmare a alterarii bunurilor asigurate;
5. paguba a fost produsa de insecte si rozatoare;
8. paguba s-a produs ca urmare a conservarii necorespunzatoare de catre
asigurat a bunurilor transportate.
a. 1+3+5 d. 3+4+5
b. 1+4+6 e. 4+5+6
c. 2+3+6
ANS: E PTS: 1
122.
Principiul raspunderii proportionale coincide cu principiul primului risc in
urmatoarele cazuri:
1. asigurarea nu este totala;
2. paguba nu este totala;
3. valoarea reala este egala cu suma asigurata;
4. paguba este egala cu valoarea reala;
5. paguba este mai mica ca suma asigurata;
6. paguba este mai mica ca valoarea reala.
a. 1+2+5 d. 1+2+5
b. 3+4 e. 1+4+6
c. 1+2+3+4+5
ANS: B PTS: 1
123.
Cu privire la adaosul de risc se afirma:
a. adaosul de risc reprezinta media d. adaosul de prima este egal cu
aritmetica simpla a indicilor adaosul de risc minus indicele
anuali de despagubire mediu de despagubire
b. adaosul de risc reprezinta e. adaosul de risc este egal cu
abaterea medie patratica a diferenta dintre adaosul de prima
indicilor anuali de despagubire si prima neta
c. adaosul de risc este egal cu
diferenta dintre prima neta si
adaosul de prima
ANS: B PTS: 1
124.
Indicele de despagubire reprezinta:
a. despagubirile achitate de d. raportul dintre primele de
asigurator la fiecare 100 u.m. asigurare si despagubiri
suma asigurata
b. despagubirile achitate de e. raportul dintre primele de
asigurator la fiecare 100 u.m. asigurare si cheltuieli
prima de asigurare
c. raportul dintre suma asigurata si
valoarea reala
ANS: A PTS: 1
125.
Principiul raspunderii proportionale reprezinta:
a. despagubirea este egala cu d. despagubirea este direct
paguba proportionala cu suma asigurata
si invers proportionala cu
valoarea reala si paguba
b. despagubirea este direct e. despagubirea este invers
proportionala cu suma asigurata proportionala cu suma asigurata
si paguba, si invers proportionala si direct proportionala cu
cu valoarea reala valoarea reala si paguba
c. despagubirea nu este egala cu
valoarea asigurata
ANS: B PTS: 1
126.
Pentru indicele mediu anual de despagubire formula corecta este:
unde:
S = suma totala a despagubirilor
V = valoarea medie a sumei asigurate
N = numarul bunurilor asigurate
a. N V d. S V
I I
S N
b. S e. NS
I I
N V V
c. N
I
V S
ANS: B PTS: 1
127. Una dintre relatiile de mai jos exprima probabilitatea daunei:
a. q = abaterea medie patratica d. q = prima neta pe bun/suma
(  )/coeficientul de stabilitate asigurata pe bun
financiara (k)
b. q = suma asigurata pe bun/suma e. q = prima neta pe bun/suma
asigurata totala asigurata totala
c. q = prima neta pe bun/prima neta
totala
ANS: D PTS: 1
128.
Adaosul de prima este folosit pentru:
1. acoperirea cheltuielilor privind constituirea si administrarea fondului de
asigurare;
2. finantarea unor masurii de prevenire a pagubelor;
3. constituirea fondurilor de rezerva;
4. realizarea de catre asigurator a unui beneficiu.
a. 1+2 d. 1+2+4
b. 1+3+4 e. 1+3
c. 1+2+3+4
ANS: C PTS: 1
129.
In conformitate cu principiul primului risc avem:
a. despagubirea nu este egala cu d. despagubirea este egala cu
suma asigurata paguba in limita sumei asigurate
b. despagubirea este mai mare sau e. despagubirea este egala cu
mai mica decat paguba paguba in limita valorii bunului
asigurat
c. despagubirea este invers
proportionala cu paguba si suma
asigurata
ANS: D PTS: 1
130.
Una dintre urmatoarele egalitati este adevarata:
a. prima neta + adaos de prima = d. prima neta - adaos de risc =
prima bruta prima bruta
b. prima bruta + adaos de risc = e. prima neta - adaos de prima =
prima neta prima bruta
c. prima bruta + adaos de prima =
prima neta
ANS: A PTS: 1
131.
Despagubirea de asigurare reprezinta:
a. suma de bani pe care asiguratul o d. partea din valoarea reala pentru
plateste asiguratorului pentru care asiguratorul isi asuma
formarea fondului de asigurare raspunderea
b. suma asigurata pe unitatea de e. suma de bani pe care asiguratul o
obiect asigurat datoreaza asiguratorului in
vederea compensarii pagubei
produse de riscul asigurat
c. suma de bani pe care asiguratorul
o datoreaza asiguratului in
vederea compensarii pagubei
produse de riscul asigurat
ANS: C PTS: 1
132.
In conditiile in care k reprezinta coeficientul de stabilitate financiara,
probabilitatea de a plati despagubiri (D) mai mari decat prima neta totala (P nt)
este egala cu:
a. P(D>Pnt) = k/2 d. P(D>Pnt) = 2/k2
b. P(D>Pnt) = k e. P(D>Pnt) = k2
c. P(D>Pnt) = 2/k
ANS: A PTS: 1
133.
Urmatoarele elemente de mai jos, sunt luate in calculul indicelui de
despagubire anual:
1. numarul bunurilor despagubite;
2. numarul bunurilor asigurate;
3. valoarea medie a sumei asigurate;
4. valoarea medie a despagubirilor acordate;
5. valoarea veniturilor financiare nete.
a. 1+2+3+4+5 d. 1+2+5
b. 1+3+5 e. 1+3+4
c. 1+2+3+4
ANS: C PTS: 1
134.
Stabilitatea financiara a societatilor de asigurari poate fi imbunatatita prin:
1. majorarea numarului bunurilor acceptate in asigurare;
2. majorarea cotei de prima neta;
3. reasigurare;
4. scaderea numarului bunurilor cuprinse in asigurare.
a. 2+4 d. 1+2+3
b. 1+3+4 e. 1+2+4
c. 2+3+4
ANS: D PTS: 1
135.
Daca avem k = coeficientul de stabilitate financiara, una dintre formulele
de mai jos exprima numarul de ani de la care unul este nerentabil:
a. numar de ani = 2k d. numar de ani = k3/2
b. numar de ani = 2/k e. numar de ani = k2
c. numar de ani = k/2
ANS: C PTS: 1
136.
Cu privire la indicele mediu de despagubire, una dintre egalitati este
adevarata:
a. indicele mediu de despagubire + d. indicele mediu de despagubire +
adaos de risc = prima neta adaos de prima = prima tarifara
b. indicele mediu de despagubire + e. indicele mediu de despagubire -
adaos de risc = prima bruta adaos de risc = prima neta
c. indicele mediu de despagubire -
adaos de prima = prima bruta
ANS: A PTS: 1
137.
Scaderea numarului de bunuri cuprinse in asigurare are drept efect:
a. cresterea gradului de stabilitate d. scaderea coeficientului de
financiara solvabilitate
b. scaderea gradului de stabilitate e. cresterea coeficientului de
financiara solvabilitate
c. nu influenteaza gradul de
stabilitate financiara
ANS: B PTS: 1
138.
Dintre urmatoarele egalitati, una este adevarata:
a. prima neta - adaos de prima = d. prima neta - adaos de risc =
prima bruta indicele mediu de despagubire
b. adaosul de risc + adaos de prima e. adaos de risc - indice mediu de
= adaos de asigurare despagubire = prima bruta
c. adaos de risc + indice mediu de
despagubire = prima tarifara
ANS: D PTS: 1
139.
Partea din cota de prima tarifara destinata pentru plata despagubirilor, se
numeste:
a. adaos de risc d. adaos de prima sau de risc
b. prima neta e. adaos de prima
c. anuitate
ANS: B PTS: 1
140.
In conditiile in care avem:
k = coeficient de stabilitate financiara;
σ = abaterea medie patratica;
q = probabilitatea daunei;
n = numarul de bunuri cuprinse in asigurare;
PNt = prima neta totala;
PNa = prima neta anuala.
Una dintre urmatoarele formule reprezinta suma asigurata maxima (X) pe
risc asigurat pe care asiguratorul ar trebui sa o pastreze pentru a avea stabilitatea
financiara corespunzatoare:
a. X = 2  Pnt  σ2 d. X =2  k2  σ
b. X =2  k2  PNa e. X =2  k  σ
c. X =2  k2  q
ANS: B PTS: 1
141.
In cazul asigurarilor de bunuri, fata de media multianuala a indicatorilor,
atunci cand abaterile sunt favorabile, inseamna ca:
a. scade gradul de stabilitate d. se majoreaza prima bruta
financiara
b. creste gradul de stabilitate e. se obtine consolidarea
financiara echilibrului financiar
c. creste numarul de bunuri
cuprinse in asigurare
ANS: E PTS: 1
142.
Fransiza atinsa presupune:
a. ca asiguratorul acopera in d. ca aceasta este egala cu paguba
intregime paguba pana la nivelul in limita sumei asigurate
sumei asigurate daca aceasta este
mai mare decat fransiza
b. ca aceasta se scade din valoarea e. ca aceasta este mai mare decât
asigurata a bunului paguba
c. ca asiguratorul acopera in
intregime paguba pana la nivelul
sumei asigurate daca aceasta este
mai mica decat fransiza
ANS: A PTS: 1
143.
Fransiza deductibila se caracterizeaza prin:
a. daca paguba este mai mica decat d. se acorda despagubiri
fransiza atunci asiguratorul pentru pagubele care se
acopera in intregime paguba incadreaza in limitele fransizei
b. daca paguba este mai mare decat e. nu se acorda despagubiri decât
fransiza atunci asiguratorul pentru pagubele care se
acopera in intregime paguba incadreaza in limitele fransizei
c. se scade in toate cazurile din
paguba, indiferent care este
volumul acesteia din urma
ANS: C PTS: 1
144.
In cazul unei asigurari totale, despagubirea calculata in raport cu principiul
raspunderii proportionale este egala cu:
a. suma asigurata d. paguba
b. valoarea reala e. valoarea bunului in momentul
incheierii asigurarii
c. fransiza
ANS: D PTS: 1
145.
Prin valoarea bunurilor la data asigurarii se intelege:
1. la mijloacele fixe si obiectele de inventar valoarea de nou a acestora din
care se scade uzura in raport cu vechimea, intrebuintarea si starea de intretinere a
bunurilor respective;
2. la materiile prime, materiale, produse finite, marfuri si altele
asemanatoare - pretul de cost al acestora;
3. la obiectele de muzeu sau de expozitie si la lucrarile de arata pe sticla, din
sticla ori pe placi de marmura - sumele corespunzatoare valorii lor de circulatie.
a. 1+2+3 d. 1+3
b. 1+2 e. 2
c. 2+3
ANS: A PTS: 1
146.
1. atunci cand paguba a rezultat in urma ambalarii necorespunzatoare a
bunurilor asigurate;
2. paguba se produce in urma rasturnarii autovehiculului care transporta
bunurile asigurate;
3. pierderea rezulta in timpul incarcarii bunurilor asigurate in mijlocul de
transport;
4. paguba este produsa de rozatoare si insecte;
5. paguba este produsa ca urmare a relei conservari de catre asigurat a
bunurilor transportate;
6. paguba rezulta in urma unei alunecari de teren.
a. 1+4+5 d. 1+3+5
b. 2+3+6 e. 1+4+6
c. 3+4+5
ANS: A PTS: 1
147.
Pe durata transportului rutier in legatura cu asigurarea pentru avarii, se
afirma:
a. nu pot fi asigurate toate tipurile d. uzura autovehiculului este
de autovehicule calculata in cota fixa
b. aceasta asigurare poate fi e. se pot acorda despagubiri pentru
incheiata numai de catre pagube produse prin
persoane fizice si juridice cu intrebuintarea abuziva a
domiciliul, sediul sau resedinta in autovehiculului
Romania
c. nu se acorda despagubiri pentru
cheltuielile efectuate in vederea
limitarii pagubelor produse
ANS: B PTS: 1
148.
La asigurarea lucrarilor de constructii-montaj si a raspunderii
constructorului, obiectul asigurarii il reprezinta:
1. bunurile incorporate in obiectivul lucrarii de construcţii-montaj si aflate
in curs de executie;
2. materialele aduse pe santier necesare realizarii lucrarii;
3. instalatii si echipamente de constructie;
4. utilajele necesare activitatii de constructie;
5. cheltuielile efectuate cu degajarea terenului.
a. 1+2+3+4+5 d. 1+2+4
b. 1+2+3 e. 3+4+5
c. 1+2+5
ANS: A PTS: 1
149.
In legatura cu fransiza se afirma:
Indicati raspunsul fals.
a. despagubirea (indemnizatia) se d. fransiza utilizata este numai cea
acorda numai daca paguba atinsa
produsa de riscul asigurat
depaseste o anumita limita
dinainte stabilita
b. o parte din paguba cade in e. prin aplicarea fransizei se evita
sarcina asiguratului cheltuielile de evaluare,
constatare a pagubelor, etc. la
pagubele de volum redus
c. partea din valoarea pagubei
dinainte stabilita care cade in
sarcina asiguratului se numeste
fransiza
ANS: D PTS: 1
150.
Despre un contract de asigurare a unui imobil, se cunosc datele:
- valoarea reala = 90000 lei;
- suma asigurata = 70000 lei;
- fransiza deductibila = 1000 lei.
Se produc urmatoarele riscuri:
- are loc un incendiu ce provoaca o paguba de 900 lei;
- in prima luna, are loc o inundatie ce provoaca o paguba de 800 lei;
- in luna a treia de contract, imobilul este asigurat impotriva tuturor
riscurilor.
Să se determine indemnizatia de asigurare prin aplicarea metodei
raspunderii limitate.
a. 444 lei d. 0 lei
b. 1700 lei e. 70000 lei
c. 700 lei
ANS: D PTS: 1
151.
Stiind ca un asigurator practica principiul primului risc, sa se calculeze
despagubirea unui bun daca se produce o paguba in valoare de 35 mii u.m.
Valoarea reala a bunului este de 60 mii u.m. iar suma asigurata este de 45 mii
u.m.
a. 35 mii u.m. d. 26,25 mii u.m.
b. 45 mii u.m. e. 60 mii u.m.
c. 24,52 mii u.m.
ANS: A PTS: 1
152.
Sa se determine paguba in cazul unui evaluat la 70 mii u.m. si asigurat
pentru suma de 65 mii u.m. Se stie ca, asiguratul primeste o despagubire in
valoare de 54 mii u.m. calculata dupa principiul raspunderii proportionale.
a. 65 mii u.m. d. 51,85 mii u.m.
b. 58,15 mii u.m. e. 60 mii u.m.
c. 54 mii u.m.
ANS: B PTS: 1
153.
Sa se calculeze valoarea reala a unui bun asigurat la valoarea de 90 mii
u.m. si care se confrunta cu o paguba in valoare de 50 mii u.m. Despagubirea
incasata de asigurat este de 35 mii u.m. fiind calculate in conformitate cu
principiul raspunderii proportionale.
a. 111,11 mii u.m. d. 128,57 mii u.m.
b. 133,33 mii u.m. e. 90,22 mii u.m.
c. 122,22 mii u.m.
ANS: D PTS: 1
154.
Un bun evaluat la valoarea de 111 mii u.m. este asigurat pentru suma de
88 mii u.m. Se produce o paguba in valoare de 55 mii u.m. din care se
recupereaza valoarea de 11 mii u.m. Daca asiguratorul practica principiul
raspunderii proportionale, sa se determine valoarea despagubirii.
a. 88 mii u.m. d. 34,88 mii u.m.
b. 44 mii u.m. e. 55,44 mii u.m.
c. 55 mii u.m.
ANS: D PTS: 1
155.
Valoarea reala a unui bun este de 90 mii u.m. se produce o paguba de 50
mii u.m. iar bunul este asigurat pentru suma de 40 mii u.m. Sa se determine
despagubirea stiind ca societatea de asigurari practica principiul primului risc.
a. 30 mii u.m. d. 22,22 mii u.m.
c. 40 mii u.m.
ANS: C PTS: 1
156.
Despagubirea incasata de asigurat este de 30 mii u.m. in conditiile in care
bunul este asigurat la 40 mii u.m. Stiind ca societatea de asigurari utilizeaza
principiul raspunderii proportionale iar pagaba este de 35 mii u.m., sa se
calculeze valoarea reala a bunului.
a. 44,44 mii u.m. d. 46,66 mii u.m.
c. 47,77 mii u.m.
ANS: D PTS: 1
157.
Un bun asigurat la valoarea de 77 mii u.m. este evaluat la valoarea de 101
mii u.m. Sa se determine despagubirea incasata de catre asigurat daca se produce
o paguba in valoarea de 88 mii u.m. iar societatea de asigurari practica principiul
primului risc.
a. 77 mii u.m. d. 101 mii u.m.
c. 90 mii u.m.
ANS: A PTS: 1
158.
Paguba produsa unui bun este de 66 mii u.m. iar despagubirea incasata de
catre asigurat calculata dupa principiul raspunderii proportionale este de 33 mii
u.m. Sa se calculeze suma asigurata stiind ca valoarea reala a bunului este de 77
mii u.m.:
a. 44,5 mii u.m. d. 38,5 mii u.m.
b. 76,5 mii u.m. e. 40,5 mii u.m.
c. 35,6 mii u.m.
ANS: D PTS: 1
159.
La asigurarile de persoane, constatarea si evaluarea consecintelor
producerii riscului asigurat se efectueaza:
a. de catre o societate de asigurari d. de catre un compartiment
specializata in astfel de distinct, subordonat direct
operatiuni managerului unitatii
b. de catre fiecare compartiment e. nu apare ca fiind necesara
solicitat existenta unui compartiment
distinct
c. de catre inspectorii de asigurari
din teritoriu
ANS: E PTS: 1
160.
La asigurarile de persoane asiguratul poate sa incheie:
a. doar o asigurare in limita d. o asigurare pentru fiecare tip de
maxima a valorii sale stabilita de asigurare de persoane
catre agentul de asigurare
b. maximum doua asigurari (una e. un numar nedeterminat de
obligatorie si cealalta facultativa) asigurari, dar pâna la o valoare
stabilita de agentul de asigurare
c. un numar nederminat de asigurari
de acelasi fel, fara nicio restrictie
ANS: C PTS: 1
161.
In domeniul asigurarilor, nu sunt supuse prescriptiei:
a. asigurarile de persoane la care d. dreptul tertei persoane pagubite
obligatiile devin exigibile prin la actiune directa impotriva
ajungerea la termen sau prin asiguratorului
amortizare
b. dreptul asiguratorului la actiunea e. dreptul asiguratului impotriva
de regres impotriva tertului tertului responsabil pentru
responsabil prejudiciul cauzat, in anumite
conditii
c. drepturile asiguratilor asupra
sumelor rezultând din rezervele
tehnice ce se constituie la
asigurarile de viata pentru
obligatii de plata scadente in
viitor
ANS: C PTS: 1
162.
Pentru o asigurare de deces valabila n ani de la contractare, prima neta
unica unitara platita de asiguratul in vârsta de x ani si notata nAx, calculata cu
ajutorul numerelor de comutatie este:
a. nAx = ( Mx+Mx+n)/Dx d. nAx = ( Mx - Mx+n)/Dx
b. nAx = Dx  Mx+n e. nAx = Dx+Mx - Mx+n
c. nAx = Dx /Mx+n
ANS: D PTS: 1
163.
Daca tpx este probabilitatea de supravietuire a unei persoane in vârsta de x
ani peste t ani si lx este functia de supravietuire, atunci:
a. tpx = lx  lx+t d. tpx = lx+t  x
b. tpx = lx+t /lx e. tpx = l x+t  lt
c. tpx = lx / lx+t
ANS: B PTS: 1
164.
Factorul de actualizare viager (numit si suma unitara amânata n ani) notat
cu nEx , calculat cu numere de comutatie este:
a. nEx= n  Dx d. nEx = Dx  Dx+n
b. nEx= Dx+n  Dx e. nEx = Dx+n/Dx
c. nEx = Dx /Dx+n
ANS: E PTS: 1
165.
Pentru o asigurare mixta pe n ani prima neta unica unitara platita de
asiguratul in vârsta de x ani, notata nAMx, calculata cu ajutorul numerelor de
comutatie este:
a. nAMx = (Mx+Mx+n)/Dx d. nAMx = (Mx – Mx+n+Dx+n)/Dx
b. nAMx = (Nx+Mx)/Dx+n e. nAMx = (Nx– Mx)/Dx+n
c. nAMx = (Nx – Mx+n)/Dx
ANS: D PTS: 1
166.
Pentru rentele viagere fractionate de m ori pe an, imediate si anticipate,
prima neta unica platita de asiguratul in vârsta de x ani, notata a x si calculata cu
ajutorul numerelor de comutatie este:
a. 1 N x1 d. Dx m  1
ax=  ax= 
m Dx Nx m
b. N m1 e. 1 D
ax= x  ax=  x1
Dx 2m m Dx
c. N m1
ax= x 
Dx 2m
ANS: C PTS: 1
167.
La un asigurat in vârsta de x ani, pentru o renta trimestriala imediata,
anticipata, limitata la n ani, prima neta unica unitara este de:
a. N 3 D d. N 3 D 
P xn   x P x  1 xn 
Dx 8 Dxn Dx 8  Dx 
b. N x  N x  n 3 Dx  n e. N 3 D
P   P xn   x
Dx 8 Dx Dx 8 Dxn
c. N x  N x  n 3  Dx  n 
P   1  
Dx 8  Dx 
ANS: C PTS: 1
168.
La asigurarile de persoane suma asigurata se stabileste:
a. de catre agentii de asigurare d. in mod forfetar, in functie de
nevoile si posibilitatile financiare
ale asiguratului
b. pe baza cerificatelor medicale si e. in functie de tabelele oferite spre
a facturilor prezentate de asigurat consultare viitorilor asigurati
c. pe baza de negociere libera
ANS: D PTS: 1
169.
La asigurarea de persoane, asiguratorul se obliga ca la producerea riscului
asigurat sa plateasca:
a. o despagubire pentru urmasii d. o suma pentru sprijinirea
asiguratului asiguratului
b. o suma asigurata e. o suma pentru ajutorarea familiei
asiguratului
c. o despagubire de asigurare
ANS: B PTS: 1
170.
In rentele viagere anuale, imediate, posticipate, prima neta unica unitara,
platita de asiguratul in vârsta de x ani, notata ax si calculata cu ajutorul
numerelor de comutatie, este:
a. Nx d. D
ax  ax  x1
Dx Nx
b. a x  D x  N x e. N
ax  x1
Dx1
c. N x 1
ax 
Dx
ANS: C PTS: 1
171.
In asigurarea de supravietuire pe termen lung, prima neta unica unitara
notata nEx si datorata de catre asiguratul in vârsta de x ani, pentru o polita
incheiata pe o durata de n ani este:
a. l xn  x n d. l xn  v n
nEx= nEx=
vx lx
b. lx  vn e. l x  v xn
nEx= nEx=
l xn l xn
c. l xn  v x
nEx=
lx
ANS: D PTS: 1
172.
Pentru renta viagera anuala posticipata, amânata n ani, prima neta unica
unitara platita de asiguratul în vârsta de x ani, notata cu nax si calculata cu
ajutorul numerelor de comutatie, este:
a. M xn d. N xn
n ax  n ax 
Dx Dx
b. N xn1 e. N xn1
n ax  n ax 
Dx Dx1
c. M x  M xn
n ax 
Dx  n
ANS: B PTS: 1
173.
Asiguratul intra in posesia sumei asigurate numai in cazul in care este in
viata la expirarea contractului. Aceasta conditie este valabila doar in cazul unei
asigurari:
a. de viata legate de investitii d. de deces
b. de supravietuire e. mixte de viata
c. de accidente
ANS: B PTS: 1
174.
Asigurarile de accidente vizeaza:
a. protejarea asiguratului impotriva d. constituirea unui capital care se
riscului de deces acorda urmasilor asiguratului in
caz de supravietuire a
asiguratului la un termen dinainte
stabilit sau in cazul decesului
asiguratului ca urmare a unui
accident
b. acordarea unor sume de bani sub e. protejarea economica a
forma de renta asiguratului, in persoanelor fizice de
caz de producere a unui accident consecintele nefaste ale unor
in timpul exercitarii profesiei sale evenimente neprevazute care le
afecteaza viata, integritatea
corporala ori capacitatea de
munca
c. constituirea treptata a unui
capital de care se poate dispune
in cazul producerii unui accident
ANS: E PTS: 1
175.
Pentru asigurarea mixta cu suma dubla pe n ani, prima neta unica unitara
platita de asiguratul in vârsta de x ani, notata nAMDx si calculata cu ajutorul
numerelor de comutatie, este:
a. Mx d. N x  M x  Dx  n
n AMDx   Dx n AMDx 
Nx Dx
b. M x  Dx  n e. M x  Nx
n AMDx  n AMDx 
Dx Dx  n
c. M x  Dx
n AMDx 
Dx  n
ANS: B PTS: 1
176.
Pentru renta anuala imediata, posticipata, limitata la n ani, prima neta
unica unitara platita de asiguratul in vârsta de x ani, notata cu nax si calculata cu
ajutorul numerelor de comutatie, este:
a. Nx  M x d. N xn  N x
n ax  n ax 
Dx  n Dx  n
b. N xn e. N x  N xn
n ax  n ax 
Dx Dx
c. N x 1  N x n1
n ax 
Dx
ANS: C PTS: 1
177.
Asigurarile de persoane se caracterizeaza prin:
a. au caracter reparatoriu d. asiguratul are dreptul la o
despagubire limitata la valoarea
daunei
b. despagubirile se calculeaza in e. despagubirile se calculeaza in
raport cu paguba si suma raport cu prima de asigurare
asigurata a bunului platita
c. nu au caracter reparatoriu
ANS: C PTS: 1
178.
Obiectul asigurarii de raspundere civila îl reprezinta:
a. paguba produsa de o terta d. valoarea patrimoniala egala cu
persoana asiguratului despagubirile ce ar trebui platite
de catre asigurat, ca urmare a
unui prejudiciu cauzat unei terte
persoane si petru care raspunde,
potrivit legii civile
b. paguba produsa cu intentie de e. paguba produsa asiguratorului de
catre de asigurat unei terte catre o terta persoana
persoane
c. valoarea patrimoniala a
asiguratului ce a cauzat o paguba
unei terte persoane
ANS: D PTS: 1
179.
Dintre primele incasate, sunt percepute numai la anumite societati special
autorizate:
a. primele incasate din asigurari d. primele incasate din asigurarea
facultative de raspundere civila obligatorie de raspundere civila
auto
b. primele incasate din asigurari de e. primele incasate din asigurari de
accidente viata
c. primele incasate din asigurari
facultative de bunuri
ANS: D PTS: 1
180.
Despagubirile platite de catre asigurator in baza unei asigurari obligatorii
de raspundere civila se recupereaza de la persoanele vinovate de producerea
pagubei in urmatoarele cazuri:
1. accidentul a fost produs in timpul comiterii unor fapte incriminate de
dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice, ca infractiuni savârsite
cu intentie;
2. persoana raspunzatoare de producerea pagubei a condus autovehiculul,
fara consimtamântul asiguratului;
3. accidentul a fost produs cu intentie;
4. autovehiculul care a produs accidentul era condus, cu consintamântul
asiguratului, de catre copilul acestuia;
5. accidentul a fost produs in timpul când autorul infractiunii savârsite cu
intentie încerca sa se sustraga de la urmarire.
a. 1+2+3+5 d. 1+2+5
b. 1+3+4 e. 1+2+4+5
c. 1+3+5
ANS: A PTS: 1
181.
1. pierderi rezultate in timpul incarcarii bunurilor asigurate în mijlocul de
transport;
2. paguba a rezultat in urma unei alunecari de teren;
3. paguba s-a produs in urma rasturnarii autovehiculului care transporta
bunurile asigurate;
4. paguba a rezultat ca urmare a alterarii bunurilor asigurate;
5. paguba a fost produsa de insecte si rozatoare;
6. paguba s-a produs ca urmare a conservarii necorespunzatoare de catre
asigurat a bunurilor transportate.
a. 1+3+5 d. 3+4+5
b. 1+4+6 e. 4+5+6
c. 2+3+6
ANS: E PTS: 1
182.
In cadrul asigurarilor de raspundere civila auto, societatile de asigurari
acorda despagubiri daca:
a. paguba se datoreaza exclusiv d. producerea pagubei s-a datorat
culpei persoanei pagubite conducatorului autovehiculului
asigurat
b. paguba este urmarea exclusiv a e. sunt emise pretentii referitoare la
culpei unei terte persoane reducerea valorii bunurilor dupa
efectuarea reparatiilor
c. paguba este rezultata in urma
unui transport de produse
radioactive sau inflamabile
ANS: D PTS: 1
183.
Stiind ca prin asigurarile de raspundere civila pot fi acoperite pagubele
produse de asigurat unor terte persoane, daca sunt indeplinite in mod cumulativ
anumite conditii, precizati care este conditia eronata:
a. sa existe un raport de cauzalitate d. savârsirea unei fapte ilicite de
intre fapta ilicita a asiguratului si catre asigurat
prejudiciul adus tertei persoane
b. sa existe un raport juridic intre e. sa se poata dovedi existenta unui
asigurator si terta persoana prejudiciu cauzat de asigurat
pagubita tertei persoane
c. sa se poata constata culpa
asiguratului
ANS: B PTS: 1
184.
Legislatia din România, referitoare la asigurarea obligatorie de raspundere
civila auto, stabileste:
1. se prevede termen de pasuire;
2. incalcarea obligatiei de asigurare de catre persoanele fizice si juridice
care detin autovehicule supuse inmatricularii in România sau care folosesc
autovehicule inmatriculate in strainatate si care nu sunt asigurate in mod valabil
in strainatate constituie infractiune;
3. asigurarea obligatorie de raspundere civila auto se practica numai de
catre asiguratori autorizati de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;
4. incheierea acestei asigurari este obligatorie si pentru asiguratorii
autorizati;
5. refuzul societatii de asigurari autorizate de a incheia contractul de
asigurare obligatorie la cererea detinatorului de autovehicul constituie
contraventie.
a. 3+4+5 d. 2+4+5
b. 2+3+4 e. 1+2+3
c. 1+4+5
ANS: A PTS: 1
185.
Prin asigurarile de raspundere civila pot fi acoperite numai prejudiciile
produse de asigurat unor terte persoane cu indeplinirea cumulativa a
urmatoarelor conditii:
a. producerea de catre asigurat a d. producerea de catre asigurat a
unei fapte ilicite; trebuie sa se unei fapte ilicite; existenta unui
poate dovedi existenta unui prejudiciu produs tertei persoane;
prejudiu produs de asigurat tertei existenta vinovatiei asiguratului
persoane accidentate; existenta in ceea ce priveste producerea
unui raport de cauzalitate intre pagubei
fapta ilicita a asiguratului si
prejudiciul adus tertei persoane;
este necesar sa se poata constata
culpa asiguratului care,
infaptuind fapta ilicita, a produs
accidentul
b. savârsirea cu intentie de catre e. savârsirea cu intentie de catre
asigurat a unei fapte ilicite; asigurat a unei fapte ilicite;
existenta unei pagube produse de existenta unei legaturi intre fapta
asigurat tertei persoane si paguba; trebuie sa se poata
accidentate; existenta unui raport dovedi culpa asiguratului in
de cauzalitate intre fapta ilicita si producerea pagubei
prejudiciu
c. savârsirea de catre asigurat a unei
fapte ce nu contravine normelor
legale; existenta unui raport de
cauzalitate intre fapta
asiguratului si paguba produsa
unei alte persoane; asiguratul sa
fi contribuit la producerea
accidentului si a pagubei
rezultate in urma acestuia
ANS: A PTS: 1
186.
In legatura cu asigurarile de raspundere civila, se poate afirma:
1. suma asigurata nu ramâne la acelasi nivel pe toata durata asigurarii;
2. in calitate de beneficiari ai asigurarii pot aparea numai terte persoane
necunoscute in momentul incheierii asigurarii;
3. de regula, prin aceste asigurari, sunt acoperite numai prejudiciile
produse de asigurat unor terte persoane, care sunt urmarea unui accident;
4. eventuala vinovatie a asiguratilor in producerea riscului duce de regula,
la decaderea din drepturi a acestora;
5. obiectul acestor asigurari il reprezinta prejudiciul produs unor terte
persoane de catre asigurat.
a. 1+2+3 d. 2+3+5
b. 2+3+4 e. 1+3+5
c. 1+2+5
ANS: D PTS: 1
187.
In cazul asigurarii de raspundere civila, terta persoana pagubita are statut
de:
a. persoana cuprinsa in asigurare d. asigurat
b. contractant e. contractant si stipulant al
asigurarii
c. beneficiar al asigurarii
ANS: C PTS: 1
188.
Proprietarul unui autovehicul incheie o asigurare obligatorie de
raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicul.
Detinatorul autovehiculului produce doua accidente: unul in luna aprilie si
celalalt in luna septembrie, in urma carora instanta de judecata stabileste plata
unor despagubiri, in sarcina asiguratului, pentru raspundere civila in suma de
800 RON pentru accidentul produs in luna aprilie, si in suma de 3600 RON
pentru cel din luna septembrie. La acoperirea despagubirilor pentru cele doua
accidente produse de asigurat, contributia asiguratorului este:
a. 2800 RON d. 3600 RON
b. 4400 RON e. 800 RON
c. 1800 RON
ANS: D PTS: 1
189.
La asigurarea obligatorie de raspundere civila, privind indemnizatia de
asigurare se prevede:
1. asiguratorul acorda despagubiri pentru pagubele cauzate tertilor,
inclusiv cheltuielile facute de asigurati in procesul civil;
2. asiguratorul nu acorda despagubiri pentru amenzile de orice fel si
cheltuielile legate de procesul penal;
3. legea prevede limite in privinta despagubirilor la care are dreptul tertul
pagubit;
4. tertul pagubit are dreptul numai la repararea pagubelor efective si daca
este cazul, la repararea daunelor morale;
5. obligatia asiguratorului se limiteaza prin lege, numai in cazurile
pagubelor la bunuri.
a. 1+4+5 d. 2+3+5
b. 1+3+5 e. 1+2+3
c. 1+2+5
ANS: C PTS: 1
190.
In cadrul asigurarilor de autovehicule nu se acorda despagubiri in
urmatoarele situatii:
1. paguba a fost produsa ca urmare a trepidatiilor autovehiculului in
timpul mersului;
2. paguba nu a fost provocata cu intentie de catre asigurat;
3. paguba a fost provocata de explozia rezervorului de carburanti;
4. autovehiculul nu avea certificat de inmatriculare valabil;
5. paguba s-a produs in timpul comiterii de catre asigurat a unei
infractiuni contra sigurantei statului.
a. 2+3+4 d. 3+4+5
b. 1+4+5 e. 2+4+5
c. 1+2+4
ANS: B PTS: 1
191.
Obiectul asigurarii de raspundere civila il reprezinta:
a. valorile patrimoniale expuse d. valoarea patrimoniala egala cu
pericolului despagubirile ce ar trebui platite
de asigurat, ca urmare a unui
prejudiciu cauzat unei terte
persoane pentru care raspunde,
potrivit legii civile
b. anumite bunuri - autovehicule - e. un anumit atribut al persoanei
pentru caz de pierdere, furt sau fizice (viata, integritatea
alte evenimente corporala, etc)
c. posibilitatea de a evita plata
despagubirilor civile datorate
tertilor, ca urmare a raspunderii
civile
ANS: D PTS: 1
192.
Asigurarea riscurilor politice ofera protectie impotriva urmatoarelor
evenimente:
1. deprecierea monedei nationale a importatorului;
2. neplata la termen a sumelor datorate de debitorii publici;
3. refuzul admiterii pe teritoriul tarii a anumitor produse;
4. impunerea de restrictii la import;
5. imposibilitatea valorificarii garantiilor solicitate asiguratorului la
incheierea contractului de asigurare.
a. 1+2+3 d. 2+3+4
b. 1+2+5 e. 3+4+5
c. 1+4+5
ANS: D PTS: 1
193.
Dintre riscurile enumerate, urmatorul risc nu intra in categoria riscurilor
investitionale:
a. riscul de supraevaluare d. riscul de lichiditate
b. riscul de devalorizare e. riscul privind garantiile date in
favoarea tertilor
c. riscul dobânzilor
ANS: E PTS: 1
194.
Cele mai uzuale excluderi ale contractului de asigurare a creditelor de
export se refera la:
a. reclamatii privind livrarile de d. pierderi survenite ca urmare a
bunuri sau prestari de servicii evenimentelor politice,
necorespunzatoare tulburarilor sociale, actelor de
sabotaj sau a altor evenimente
asemanatoare
b. amenzi de orice fel e. pierderi provocate de calamitati
naturale
c. sumele obtinute din valorificarea
garantiilor
ANS: C PTS: 1
195.
In legatura cu Banca de Export Import a Romaniei (EXIMBANK), unele
dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte:
1. EXIMBANK îsi desfasoara activitatea in nume propriu si pe cont
propriu in conditiile economiei de piata;
2. nivelul primei de asigurare este diferentiat de EXIMBANK in functie
de tara cumparatorului, statutul juridic al cumparatorului, garantiile disponibile,
etc.
3. EXIMBANK isi desfasoara activitatea in nume si pe contul statului, in
calitate de agent al acestuia, pe baza de conventie;
4. contractele de asigurare se deosebesc si dupa riscurile pe care le
acopera si care difera in functie de tara cumparatorului (importatorului);
5. EXIMBANK utilizeaza diverse tipuri de contracte (polite) in functie de
dimensiunea protectiei pe care o ofera asiguratului.
a. 1+2+5 d. 1+2
b. 1+2+3+4 e. toate variantele sunt corecte
c. 1+2+3
ANS: E PTS: 1
196.
In cadrul managementului riscurilor investitionale, riscurile cel mai
frecvent intâlnite sunt:
a. riscurile privind garantiile date in d. riscul de supraevaluare a
favoarea tertilor investitiei
b. riscurile de devalorizare a e. riscul de lichiditate al unei
investitiei investitii
c. riscul dobânzilor
ANS: A PTS: 1
197.
In sfera preocuparilor unui asigurator privind obtinerea performantei
randamentelor si a unor venituri corespunzatoare, pot aparea urmatoarele riscuri
investitionale:
1. riscul de lichidare;
2. riscul managerial;
3. riscul cheltuielilor de exploatare;
4. riscul de supraevaluare;
5. riscul de devalorizare;
6. riscul de lichiditate.
a. 1+2+4 d. 3+4+6
b. 2+3+5 e. 4+5+6
c. 2+3+6
ANS: E PTS: 1
198.
In categoria riscurilor investitionale, mai frecvent intâlnite sunt:
a. riscul de supraevaluare a d. riscul de schimb valutar
investitiei
b. riscul dobânzilor e. riscul de lichiditate al unei
investitii
c. riscul de devalorizare a investitiei
ANS: D PTS: 1
199.
In categoria riscurilor valutare sau economice sunt incluse:
1. riscul de schimb valutar;
2. riscul fluctuatiei ratei dobânzii;
3. riscul cresterii costurilor de fabricatie;
4. riscul de neplata din partea cumparatorului;
5. riscul de netransfer al valutei catre furnizor (creditor).
a. 1+3+5 d. 1+3+4
b. 2+3+5 e. 1+4+5
c. 1+2+3
ANS: C PTS: 1
200.
Una dintre urmatoarele cheltuieli nu poate fi cuprinsa in categoria
cheltuielilor ce intra in avaria comuna:
a. cheltuielile de dispasa d. salariile si retributia aferenta
orelor suplimentare cuvenite
echipajului navei
b. cheltuielile portuare efectuate in e. comisioane si dobânzi
portul de refugiu
c. intretinerea echipajului si
combustibilul consumat
ANS: E PTS: 1
201.
Prin asigurarea “CARGO” unul dintre urmatoarele riscuri nu este
acoperit:
a. intrarea apei de mare, in nava, d. incendiu sau explozie
cala, container sau loc de
depozitare
b. esuarea, scufundarea sau e. aruncarea sau luarea de valuri
rasturnarea navei peste bord
c. intârzierea directa determinata de
un risc asigurat
ANS: C PTS: 1
202.
La asigurarea “CARGO” suma asigurata poate fi formata din:
a. valoarea bunului din factura d. valoarea bunului potrivit facturii
majorata cu 3%; costul sau, in lipsa acesteia, valoarea pe
transportului si al asigurarii piata a bunului la locul de
majorate cu 4%; cheltuieli si taxe expediere in momentul incheierii
vamale; o supraasigurare de 12% asigurarii; costul transportului, al
din valoarea bunului, pentru asigurarii, precum si alte costuri
acoperirea unor cheltuieli pe care legate de transportul bunului si
asiguratul le poate justifica necuprinse in valoarea facturii,
cheltuieli si taxe vamale; o
supraasigurare de 10% din
valoarea bunului pentru
acoperirea acelor cheltuieli care
nu pot fi prevazute la incheierea
asigurarii
b. valoarea bunului potrivit facturii; e. valoarea bunului trecuta in
costul transportului, al asigurarii, factura diminuata cu 2%; costul
precum si alte costuri legate de transportului majorat cu 10%,
transportul bunului nementionate costul asigurarii si alte cheltuieli
in factura; cheltuieli si taxe de transport; o supraasigurare de
vamale; o supraasigurare de 10% 20% din valoarea bunului
din valoarea bunului pentru
acoperirea acelor cheltuieli care
nu pot fi prevazute la incheierea
asigurarii
c. valoarea bunului mentionata in
factura majorata cu 5%; costul
transportului si prima de
asigurare achitata; cheltuieli si
taxe vamale; o supraasigurare de
15% din valoarea bunului pentru
acoperirea unor cheltuieli
ANS: D PTS: 1
203.
Asigurarea maritima sau fluviala, incheiata in conditia “Pierdere totala si
avarii” acopera:
1. pierderea totala a navei;
2. pierderile si avariile la nava;
3. cheltuielile de salvare;
4. contributia la cheltuielile de avarie comuna;
5. cheltuielile rezultate ca urmare a coliziunii navei asigurate cu un corp
fix;
6. daunele rezultate din coliziunea navei asigurate cu o alta nava.
a. 1+4+5 d. 3+4+5+6
b. 1+2+3+4 e. 1+2+3+5
c. 2+4+6
ANS: B PTS: 1
204.
In legatura cu navlul, se pot face urmatoarele afirmatii:
a. navlul este compus din costul d. stabilirea navlului se face in
transportului pe apa si din functie de timpul pentru care
profitul net nava este pusa la dispozitia
navlositorului, numarul voiajelor,
greutatea marfii, etc.
b. navlul reprezinta perioada de e. navlul reprezinta tariful pentru
timp, exprimata in zile – om, in transportul maritim sau fluvial de
care nava este pusa la dispozitia marfuri
navlositorului împreuna cu
echipajul acesteia
c. navlul reprezinta suma de bani pe
care armatorul o incaseaza de la
navlositor, in schimbul
transportarii marfurilor pe baza
contractului de transport
ANS: B PTS: 1
205.
In legatura cu asigurarea navelor maritime si fluviale se fac urmatoarele
afirmatii:
a. raspunderea asiguratorului pentru d. aceasta asigurare, numita si
fiecare paguba la nava se “CASCO maritim”, cuprinde
limiteaza la suma asigurata navele comerciale, navele de
pescuit, navele colectoare,
precum si alte ambarcatiuni
civile
b. asigurarea se poate incheia de e. fransiza se aplica si in cazurile de
catre unitati economice române si avarie comuna si de coliziune cu
straine precum si de catre alte nave
persoane fizice
c. pentru pagubele produse de nava
asigurata altor nave, raspunderea
asiguratorului se limiteaza la 3/4
din suma asigurata pe eveniment
ANS: E PTS: 1
206.
Nava maritima “Neptun” asigurata la o societate de asigurari din România
pentru suma de 1500000 euro, efectua un transport de marfuri care erau
asigurate la o societate de asigurari din Grecia pentru suma de 700000 euro. In
timpul transportului nava a esuat, fiind solicitat un remorcher strain pentru a
efectua operatiunile de salvare. Serviciile prestate de acesta au costat 100000
euro. In urma avariilor suferite, nava a necesitat reparatii in suma de 250000
euro, iar marfa a inregistrat o dauna de 100000 euro. Suma totala acceptata in
avarie comuna este:
a. 100000 euro d. 350000 euro
b. 200000 euro e. 450000 euro
c. 250000 euro
ANS: A PTS: 1
207.
Pentru ca o paguba sau o cheltuiala sa fie acceptata ca avarie comuna,
trebuie sa indeplineasca conditiile:
1. sa aiba ca scop salvarea de la o primejdie comuna a navei, a incarcaturii
acesteia precum si a navlului;
2. sa fie rezultatul unor factori independenti de vointa comandantului
navei;
3. actiunea sa aiba loc intr-o situatie exceptionala;
4. sacrificarea voluntara a unei parti din averea aflata in pericol nu trebuie
sa fie neaparat necesara;
5. sa fie rezultatul unei actiuni intreprinse cu intentie de catre comandant
iar masura sa fie rationala.
a. 2+3+4 d. 2+3+5
b. 1+3+5 e. 1+3+4
c. 2+4+5
ANS: B PTS: 1
208.
La asigurarile de bunuri in timpul transportului maritim, asigurarea
incheiata in Conditia «C», acopera riscul cauzat de:
a. esuarea, scufundarea, rasturnarea d. luarea de valuri
navei sau ambarcatiunii
b. cutremurul de pamând, eruptia e. intrarea apei din mare in cala,
vulcanica sau trasnetul container sau loc de depozitare
c. dauna totala a unui colet pierdut
peste bord in timpul incarcarii
sau descarcarii pe si de pe nava
ANS: A PTS: 1
209.
Cheltuielile extraordinare pe care le-ar ocaziona armatorul in legatura cu o
avarie comuna pot fi asigurate, de exemplu:
a. taxe portuare d. cheltuielile de dispasa
b. cheltuieli cu paza e. comisioane si dobânzi
c. costul asigurarii
ANS: E PTS: 1
210.
Asigurarea de protecţie şi indemnizare (oferită de catre Cluburile P & I)
presupune urmatoarele:
1. protectia oferita de club este mutuala;
2. contributia initiala a membrilor asociati este revizuibila in timp;
3. la prima bruta platita de asigurat se include si profitul firmei;
4. protectia oferita de club este limitata intotdeauna ca valoare;
5. un club acopera in general riscurile pe care nu le accepta companiile de
asigurari.
a. 2+4+5 d. 1+2+4
b. 1+2+5 e. 1+4+5
c. 3+4+5
ANS: B PTS: 1
211.
Nu pot fi asigurate cu titlu de cheltuieli ce intra in avaria comuna:
1. pretentiile pentru sacrificii si daune la cargo si navlul aferent;
2. reparatiile la nava deplasata in alta parte decât destinatia finala;
3. orice alta cheltuiala suportata la destinatie;
4. intretinerea echipajului si combustibilul consumat care nu a fost inlocuit
in cursul voiajului;
5. comisioanele si dobânzile.
a. 1+3 d. 3+4+5
b. 2+4 e. 1+2+3+4
c. 1+2+3+4+5
ANS: C PTS: 1
212.
Regulile referitoare la avaria comuna sunt cunoscute si sub denumirea de:
a. Regulile Tratatului de la Roma d. Regulile celei de-a Treia
Directive a Uniunii Europene
b. Regulile York-Anvers e. Regulile Tratatului de la
Maastricht
c. Regulile Tratatului de la Kyoto
ANS: B PTS: 1
213.
In practica asigurarilor maritime si fluviale, pierderea totala prezumata se
determina in functie de urmatoarele:
1. nava este abandonata in mod deliberat datorita faptului ca pierderea ei
totala reala apare ca fiind inevitabila;
2. nava nu poate fi salvata de la o pierdere totala reala fara o cheltuiala care ar
depasi valoarea ei comerciala;
3. nava este atat de avariata incat costul reparatiilor ar depasi valoarea ce ar
avea-o dupa reparatie sau valoarea asigurata.
Varianta corecta de raspuns este:
a. 1+2 d. 1+2+3
b. 1+3 e. 2
c. 2+3
ANS: D PTS: 1
214.
Pagubele si cheltuielile admise in avaria comuna precum si repartizarea
acestora intre partile interesate sunt estimate de catre:
a. dispasori d. reasiguratori
b. armatori e. asiguratori
c. asigurati
ANS: A PTS: 1
215.
Din avaria comuna fac parte urmatoarele cheltuieli:

1. costul asigurarii;
2. hotararea judecatoreasca de salvare;
3. cheltuielile de dispasa;
4. taxe de cautiune si costurile legale;
5. intretinerea echipajului si combustubilul consumat;
6. comisioane si dobanzi;
7. reparatii la nava deplasata in alta parte decat destinatia initiala.
a. 1+2+3+4+5 d. 1+2+4+5
b. 1+3+5+7 e. 1+4+6+7
c. 1+3+4+7
ANS: A PTS: 1
216.
Avaria comuna se refera la:
a. degradarea sau paguba materiala d. paguba materiala adusa unor
a unui obiect indiferent de bunuri este consecinta directa a
marimea si de cauza care a fortei majore, a unei greseli de
provocat-o navigatie sau a viciilor proprii
bunurilor
b. paguba sau cheltuiala e. paguba sau cheltuiala provocata
extraordinara a fost facuta de din culpa unui tert, impotriva
comandant in mod intentionat si caruia se poate intenta actiune in
rational pentru salvarea de la justitie
pericolul care ameninta interesele
tuturor celor care participau la
expeditia maritima
c. sacrificarea involuntara a unei
parti din averea aflata in pericol
ANS: B PTS: 1
217.
Dintre cheltuielile de mai jos fac parte din avaria comuna:
1. cheltuieli portuare efectuate in portul de refugiu;
2. reparatiile efectuate la nava in portul de refugiu, avand caracter
temporar sau definitiv;
3. salariile si retributia aferenta orelor suplimentare cuvenite
echipajului navei;
4. combustibilul consumat precum si intretinerea echipajului;
5. pretentiile pentru sacrificii si daune la cargo si navlul aferent.
a. 1+2+4+5 d. 1+2+3+4
b. 1+3+4+5 e. 2+3+4+5
c. 1+2+3+5
ANS: D PTS: 1
218.
La asigurarea pentru pierderea sau avarierea unei aeronave, asiguratorul
nu acorda despagubiri in legatura cu:
1. pierderile suferite in timpul in care aeronava se afla in zbor, fara ca
certificatul de aeronavigabilitate sa fie valabil;
2. cheltuielile efectuate de asigurat cu ocazia elaborarii studiului tehnico-
economic de repunere in functiune a aeronavei;
3. pierderea totala constructiva a aeronavei;
4. cheltuielile ocazionate de salvarea si conservarea aeronavei, precum si
pentru prevenirea extinderii pagubei produse;
5. avariile provocate aeronavei de masurile de salvare.
a. 1+2 d. 2+5
b. 1+4 e. 3+5
c. 2+4
ANS: A PTS: 1
219.
La asigurarea facultativa a animalelor se acorda despagubiri numai atunci
când:
a. animalele sunt predate d. animalele au reactionat pozitiv la
procesatorilor din industria carnii tuberculinare fara ca boala sa se
fi manifestat
b. animalele au atins o anumita e. principala cauza a pieirii
vârsta si nu mai au capacitate de animalelor a fost boala
reproductie mentionata
c. animalele sunt in scadere a
capacitatii de munca
ANS: E PTS: 1
220.
La asigurarile de animale, se acorda despagubiri in cazul in care:
1. animalele au fost sacrificate pentru necesitatile asiguratului;
2. animalele au pierit datorita unor accidente care au avut loc;
3. animalele au pierit din cauza unei furajari necorespunzatoare cantitativ
sau calitativ;
4. animalele au pierit datorita contractarii unor boli infectioase;
5. pieirea animalelor s-a datorat operatiunilor militare in timp de razboi.
a. 1+4 d. 3+4
b. 2+4 e. 3+5
c. 2+5
ANS: B PTS: 1
221.
La asigurarile de animale nu se acorda despagubiri in cazurile in care:
1. animalele au pierit ca urmare a electrocutarii;
2. animalele au pierit datorita unei furajari insuficiente;
3. animalele au fost sacrificate din motive de ordin gospodaresc;
4. animalele au pierit datorita atacului animalelor salbatice;
5. animalele au fost sacrificate datorita lipsei de productivitate.
a. 1+2+3 d. 2+3+4
b. 1+2+5 e. 2+3+5
c. 1+4+5
ANS: E PTS: 1
222.
Reasigurarea reprezinta:
a. un acord incheiat intre un d. un acord incheiat intre o
asigurator si o companie cedenta companie cedenta si un
reasigurator
b. un acord incheiat intre o e. o asigurare a asiguratorului
companie cedenta si un direct, la o alta societate de
reasigurat asigurari, mai puternica din punct
de vedere financiar
c. un acord incheiat intre o
companie cedenta si un
reasigurator
ANS: E PTS: 1
223.
Variantele reasigurarii proportionale sunt:
a. cota-parte, excedent de suma d. cota-parte, excedent de dauna pe
asigurata, oprire de dauna, pe risc, mixta pe baza de pool
baza de pool
b. cota-parte, excedent de suma e. cota-parte, oprire de dauna, mixta
asigurata pe risc, pe eveniment, pe baza de pool
oprire de dauna
c. cota-parte, excedent de suma
asigurata, mixta pe baza de pool
ANS: C PTS: 1
224.
D  100
Formula C a  denumita “cost al arderii” este folosita la:
P  80
a. repartizarea daunelor probabile d. repartizarea daunelor, intre
intre reasigurat si reasigurator reasigurat si reasigurator la
reasigurarea proportionala
b. repartizarea primelor intre e. stabilirea modului de repartizare
reasigurat si reasigurator in a raspunderii intre reasigurat si
cadrul reasigurarii reasigurator la reasigurarea
neproportionale neproportionala
c. repartizarea primelor intre
reasigurat si reasigurator in
cadrul reasigurarii proportionale
ANS: B PTS: 1
225.
Contractele de reasigurare neproportionale prezinta urmatoarele
trasaturi care le deosebesc de cele proportionale:
1. repartizarea raspunderii intre asigurat si reasigurator se face
proportional cu suma asigurata;
2. necesita clauze standardizate pentru a micsora costul reasigurarii;
3. repartizarea raspunderii intre asigurator si reasigurator se face in
functie de volumul probabil al daunei;
4. gestionarea contractelor reclama cheltuieli reduse;
5. operatiunile contabile sunt reduse la minimum, dar fiind mai
laborioase.
Indicati varianta de raspuns falsa:
a. 1+2 d. 3+5
b. 4+5 e. 3+4
c. 4
ANS: A PTS: 1
226.
Reasigurarea “oprire de dauna” se poate defini astfel:
a. reasiguratul retine in d. raspunderea reasiguratului este
sarcina sa o cota procentuala din limitata pentru fiecare dauna la
suma asigurata un anumit plafon (prioritate), iar
raspunderea reasiguratorilor
vizeaza partea de dauna ce
depaseste prioritatea
b. reasiguratul se obliga sa acopere e. raspunderea reasiguratului se
din daunele produse in cursul stabileste anticipat sub forma
anului o suma echivalenta cu un unei sume fixe din suma
anumit procent din volumul asigurata
primelor incasate, iar
reasiguratorii sa suporte tot ceea
ce depaseste acest nivel
c. reasiguratul retine in sarcina sa
daunele ce nu depasesc nivelul
prioritatii stabilite in contract
ANS: B PTS: 1
227.
Reasigurarea “excedent de dauna” se incheie pentru:
a. cazurile în care daunele sunt de d. cazurile in care riscul acumularii
dimensiuni mari si cu frecventa daunelor generate de o catastrofa,
redusa este foarte mare
b. cazurile in care raspunderea e. cazurile in care raspunderea
reasiguratorului vizeaza partea de reasiguratului nu este limitata in
dauna care depaseste prioritatea niciun fel
c. cazurile in care daunele sunt
obisnuite ca marime, dar având o
aparitie relativ ridicata
ANS: B PTS: 1
228.
Repartizarea primelor intre reasigurat si reasigurator se efectueaza:
a. prin negociere directa intre cele d. in cadrul contractului de
doua parti reasigurare, in care se precizeaza
printr-o clauza speciala cât din
prima se retine de fiecare dintre
cele doua parti
b. automat, conform Legii e. automat, anual, conform
nr.136/1995, privind asigurarile Hotarârilor Comisiei de
si reasigurarile in România Supraveghere a Asigurarilor
c. diferentiat, in functie de metoda
de reasigurare (proportionala sau
neproportionala) care se
utilizeaza
ANS: C PTS: 1
229.
Contractele de reasigurare neproportionala prezinta o serie de trasaturi:
1. Repartizarea raspunderii intre asigurator si reasigurator se face in
functie de volumul probabil al daunei;
2. Prima cedata in reasigurare se determina cu anticipatie;
3. Participarea reasiguratorului se stabileste sub forma unei cote
procentuale din suma asigurata;
4. Asiguratorul nu participa la beneficiile reasiguratorului;
5. Asiguratorul participa la beneficiile reasiguratorului.
a. 2+3+4 d. 2+3+5
b. 1+2+4 e. 1+3+5
c. 1+2+5
ANS: B PTS: 1
230.
Reasigurarea neproportionala cuprinde urmatoarele variante:
1. reasigurararea excedent de dauna;
2. reasigurarea cota-parte;
3. reasigurarea oprire de dauna;
4. reasigurarea pe baza de pool;
5. reasigurarea excedent de suma asigurata.
a. 2+5 d. 2+4
b. 1+3 e. 3+5
c. 3+4
ANS: B PTS: 1
231.
O societatea comerciala incheie trei contracte de asigurare: unul pentru
avarii si furturi in valoare de 15000 RON, altul pentru constructii industriale in
valoare de 250000 RON si un al treilea pentru accidente ale personalului angajat
in valoare de 1000 RON. Societatea de asigurari retine in sarcina sa din fiecare
contract 200 RON iar restul il cedeaza in reasigurare. Excedentul de suma totala
pe care cedenta il plaseaza in reasigurare si raportul dintre marimea plinului de
conservare si gradul de risc sunt de:
a. 264600 RON; plinul de d. 264400 RON; plinul de
conservare este proportional cu conservare este egal cu gradul de
gradul de risc risc
b. 600 RON; cu cât frecventa e. fiind necesare si alte date,
aparitiei riscului este mai mare, problema nu se poate rezolva
cu atât retinerea cedentei este
mai mica
c. 265400 RON; marimea plinului
de conservare este invers
proportionala cu gradul de risc
ANS: C PTS: 1
232.
O societate de asigurari a incheiat un contract de asigurare cu o fabrica de
aparate electrocasnice. Plinul de conservare este stabilit pentru suma de 120000
euro. Sa se determine excedentul de suma asigurata (in suma absoluta si
procentual) pentru o suma asigurata de 840000 euro.
a. 720000 euro 85,7% d. 640000 euro 82,4%
b. 420000 euro 80,0% e. 740000 euro 88,6%
c. 720000 euro 84,3%
ANS: A PTS: 1
233.
Intr-un contract de reasigurare, comisionul de baza este:
1. influentat de raportul dintre cererea si oferta pe piata reasigurarilor;
2. destinat acoperirii cheltuielilor de achizitie si de gestionare a
asigurarilor cedate in reasigurare, a impozitelor si a altor servicii;
3. datorat de reasigurator asiguratorului;
4. stabilit procentual la incheierea perioadei de valabilitate a contractului
de reasigurare;
5. datorat de asigurator reasiguratorului.
a. 1+2+3 d. 2+3+4
b. 2+4+5 e. 1+3+4
c. 1+3+5
ANS: A PTS: 1
234.
Reasigurarea proportionala cunoaste urmatoarele variante:
1. reasigurarea oprire de dauna;
2. reasigurarea excedent de dauna;
3. reasigurarea cota-parte;
4. reasigurarea proportionala-mixta;
5. reasigurarea excedent de suma asigurata.
a. 1+3+5 d. 3+4+5
b. 2+4+5 e. 1+3+4
c. 2+3+4
ANS: D PTS: 1
235.
Una dintre urmatoarele operatiuni nu este generata de cedarile in
reasigurare:
a. incasari cu titlul de despagubiri d. incasari cu titlu de participari la
primite de la reasiguratori, in caz beneficiile reasiguratorilor atunci
de sinistru când decontul final al
contractului de reasigurare indica
un rezultat net favorabil pentru
reasiguratori
b. plati cu titlul de prime nete de e. plati de comisioane in favoarea
asigurare cuvenite partenerilor externi, pentru
reasiguratorilor nerezidenti acoperirea cheltuielilor efectuate
de acestia cu achizitionarea si
gestionarea riscurilor ce fac
obiectul reasigurarii
c. plati cu titlu de dobânzi aferente
rezervelor tehnice, constituite de
societatile de asigurari cedente,
cuvenite reasiguratorilor
ANS: B PTS: 1
236.
Reasigurarea proportionala cunoaste urmatoarele variante:
a. reasigurarea excedent de suma d. reasigurarea cota-parte;
asigurata; reasigurarea excedent reasigurarea excedent de suma
de dauna; reasigurarea mixta; asigurata; reasigurarea mixta,
reasigurarea cota-parte; cota si excedent; reasigurarea pe
reasigurarea pe baza de pool baza de pool de reasigurare
b. reasigurarea oprire de dauna; e. reasigurarea cota-parte;
reasigurarea cota si excedent; reasigurarea excedent de suma
reasigurarea excedent de suma asigurata; reasigurarea excedent
asigurata; reasigurarea cota-parte de dauna; reasigurarea cota si
excedent; reasigurarea pe baza de
pool de reasigurare
c. reasigurarea cota-parte;
reasigurarea oprire de dauna;
reasigurarea excedent de suma
asigurata; reasigurarea mixta
ANS: D PTS: 1
237.
De regula, un contract de reasigurare cuprinde:
a. denumirea partilor si obiectul d. mobilul reasigurarii si partile
reasigurarii; drepturile si care intervin în reasigurare,
obligatiile reasiguratului; drepturile si obligatiile
raspunderea asumata de reasiguratorului si ale
reasigurator; primele de reasiguratului; clauze “ad-hoc”
reasigurare care se cuvin privind raporturile reciproce (de
reasiguratorului exemplu: preavizarea pentru
iesirea din obligatii, etc.);
b. obiectul reasigurarii; e. denumirea partilor; raspunderea
raspunderea asumata de asumata de cele doua parti;
reasigurator; raspunderea ce primele de reasigurare; volumul
revine asiguratului; conditiile în despagubirilor care urmeaza a fi
care se face reasigurarea (costul platite.
reasigurarii); modul de decontare
a primelor si respectiv al
daunelor;
durata contractului; clauze “ad-
hoc” privind raporturile dintre
parti
c. raspunderea retinuta de
reasigurat; conditiile în care se
face reasigurarea; costul
reasigurarii; modul de decontare
a primelor si a daunelor;
raspunderea reasiguratorului
ANS: B PTS: 1
238.
Reasigurarea oprire de dauna se poate defini astfel:
a. reasiguratul retine in sarcina sa o d. raspunderea reasiguratului este
cota procentuala din suma limitata pentru fiecare dauna la
asigurata un anumit plafon (prioritate), iar
raspunderea reasiguratorilor
vizeaza partea de dauna ce
depaseste prioritatea
b. reasiguratul se obliga sa acopere e. raspunderea reasiguratului se
din daunele produse in cursul stabileste anticipat, sub forma
anului o suma echivalenta cu un unei sume fixe din suma
anumit procent din volumul asigurata
primelor încasate, iar
reasiguratorii sa suporte tot ceea
ce depaseste acest nivel
c. reasiguratul retine in sarcina sa
daunele ce nu depasesc nivelul
prioritatii stabilite in contract
ANS: B PTS: 1
239.
In cazul reasigurarilor neproportionale, repartizarea primelor intre
reasigurat si reasiguratori se realizeaza utilizând metoda “costului arderii”:
conform formulei:
unde:
P = volumul total al primelor incasate de reasigurat in ultimii cinci ani, in
ramura respectiva;
D = volumul daunelor inregistrate de reasigurat, in ultimii cinci ani, in
ramura respectiva.
a. D d. P
Ca  100 Ca  100
P D
b. P 100 e. D 100
Ca   Ca  
D 80 P 80
c. D 80
Ca  
P 100
ANS: E PTS: 1
240.
Cu privire la activitatea de reasigurare, daca se fac urmatoarele afirmatii:
1. acest sistem de reasigurare este preferat de reasigurator deoarece nu
permite o selectie a riscurilor de catre reasigurat;
2. acest tip de reasigurare se aplica de obicei la asigurarile in care suma
asigurata poate fi determinata cu precizie, iar retinerea proprie a reasiguratului
poate fi diferentiata in functie de frecventa si natura riscului asigurat;
3. in acest tip de reasigurare, reasiguratul recupereaza o buna parte din
primele cedate sub forma de comision, despagubiri, contributii la rezervele
tehnice;
4. acest tip de reasigurare reduce raspunderile asumate de asigurator pâna
la nivelul capacitatii sale financiare;
5. acest tip de asigurare se foloseste la contractele la care raspunderea
maxima a tuturor reasiguratorilor se exprima intr-un multiplu de plin;
6. acest tip de reasigurare asigura cel mai bine omogenizarea raspunderii
asumate de reasigurat.
Care dintre afirmatiile de mai sus corespund urmatoarelor tipuri de
contracte de reasigurare ?
a. reasigurarea cota parte (1+2+4) d. reasigurarea cota parte (2+5+6)
si reasigurarea excedent suma si reasigurarea excedent suma
asigurata (3+5+6) asigurata (1+3+4)
b. reasigurarea cota parte (1+3+4) e. reasigurarea cota parte (1+2+3)
si reasigurarea excedent suma si reasigurarea excedent suma
asigurata (2+5+6) asigurata (4+5+6)
c. reasigurarea cota parte (2+3+4)
si reasigurarea excedent suma
asigurata (1+5+6)
ANS: B PTS: 1
241.
Definitia reasigurarii este urmatoarea:
a. un mijloc de egalizare, prin d. reasigurarea produce efecte
divizare, a raspunderilor intre numai intre reasigurat si
mai multi asiguratori dispersati reasigurator
pe arii geografice cât mai intinse,
de mentinere a unui echilibru
intre primele incasate si
despagubirile datorate la fiecare
asigurator in parte
b. reasigurarea avantajeaza nu e. contractul de asigurare are
numai pe asigurator, dar si pe caracter confidential si se
asigurat bazeaza mai mult pe cutuma si
mai putin pe prevederi legislative
c. reasigurarea se incheie numai
intre societati de asigurari
ANS: A PTS: 1
242.
Contractul de reasigurare poate avea:
a. caracter facultativ, obligatoriu d. efecte numai pentru o parte, de
sau mixt regula asigurator
b. caracter strict legiferat prin e. avize din partea C.S.A., conform
norme uniforme emise de C.S.A. normelor acesteia
c. avantaje numai pentru asigurator
ANS: A PTS: 1
243.
Reasigurarea reprezinta:
a. cedarea de catre asigurator, catre d. aceea ca un asigurator care a
alte societati a partii din riscul subscris riscuri in mai multe
subscris care depaseste retinerea ramuri de asigurare niciodata nu
sa proprie va inregistra daune maxime in
toate ramurile si la toate riscurile
b. participarea mai multor e. participarea mai multor
societati la asigurarea unui bun societati la asigurarea unui bun
de valoare mare de valoare mica
c. participarea mai multor
asigurati la procurarea unui
produs de asigurare
ANS: A PTS: 1
244.
Operatiunea prin care reasiguratorul cedeaza o parte din riscul acceptat in
reasigurare catre alte societati de asigurari sau reasigurari, se numeste:
a. autoasigurare d. coasigurare
b. asigurare e. ajutor mutual
c. retrocesiune
ANS: C PTS: 1
245.
Societatea de asigurare care cedeaza in reasigurare devine:
a. asigurat d. reasigurator
b. cedent e. retrocesionar
c. beneficiar
ANS: B PTS: 1
246.
Prin directivele adoptate de Consiliul Europei vizând domeniul
asigurarilor s-a reusit:
1. armonizarea deplina a aspectelor esentiale ale practicilor de operare in
tarile membre;
2. instituirea unui sistem unic de licenta;
3. nearmonizarea modului de exercitare a controlului financiar de catre
statul gazda al agentiei sau sucursalei de asigurare;
4. recunoasterea controalelor efectuate in fiecare stat membru vizând
practicile de operare;
5. armonizarea deplina a conditiilor de acces la activitatea de asigurare de
bunuri, de raspundere civila si de viata.
a. 2+3+4 d. 2+4+5
b. 1+2+5 e. 2+3+5
c. 1+3+4
ANS: D PTS: 1
247.
In practica asigurarilor din cadrul Uniunii Europene, prin expresia “statul
membru in care exista riscul”, se intelege:
a. statul membru, in care d. statul membru, in care s-a facut
contractantul asigurarii a semnat inmatricularea, in cazul
contractul pe perioade mici de vehiculelor de orice natura
timp
b. statul membru, in care se afla e. statul membru, a carui moneda
bunurile, daca asigurarea are ca “euro”, este moneda contractului
obiect bunurile imobiliare si de asigurare
continutul lor
c. statul membru, in care
contractantul asigurarii isi are
resedinta obisnuita
ANS: E PTS: 1
248.
Cu privire la atomizarea pietei asigurarilor se afirma:
1. exista un numar redus de societati de asigurari care domina piaţa
asigurărilor;
2. organizatiile de asigurari iau decizii în limitele capacitatii lor
financiare;
3. exista un numar mare de ofertanti si solicitanti astfel incât nici unul
dintre participanti sa nu poata influenta de o maniera sensibila functionarea
pietei;
4. piata asigurarilor este inca departe de a fi atomizata.
a. 1+2+4 d. 1+3+4
b. 1+2+3 e. 2+3+4
c. 3+4
ANS: D PTS: 1
249.
Nivelul echilibrului financiar si valutar al societatii de asigurari se
stabileste:
a. de catre Consiliul de d. in functie de volumul veniturilor
Administratie al societatii de ce vor putea fi realizate in anul
asigurari respectiv si tinându-se cont de
volumul cheltuielilor cu plata
despagubirilor si a sumelor
asigurate, precum si a
cheltuielilor de constituire si
administrare a fondului de
asigurare
b. la sfârsitul anului, atunci când se e. dupa analiza bugetului de
compara indicatorii de eficienta venituri si cheltuieli din anul
ai activitatii de asigurare precedent
c. in urma controalelor efectuate de
catre Comisia de Supraveghere a
Asigurarilor
ANS: D PTS: 1
250.
Managementul activitatii in domeniul asigurarilor, are particularitatile sale
specifice care deriva din faptul ca:
a. exista un cadru legislativ mai d. exista mai multe riscuri decât in
restrictiv sistemul bancar
b. activitatea de asigurare este pe de e. evidentele sunt tinute pe tipuri de
o parte, o relatie de repartitie in asigurari
forma baneasca, iar pe de alta
parte, apare ca o prestare de
servicii de un gen deosebit, care
se efectueaza in baza contractului
de asigurare
c. trebuie constituite mai multe
categorii de rezerve tehnice
ANS: B PTS: 1
Alegere multipla (II)
MULTIPLE CHOICE
1.
Una dintre atributiile de mai jos nu revine Comisiei de Supraveghere a
Asigurarilor:
a. analizarea bilanturilor anuale ale d. stabilirea tarifelor de prime si
societatilor de asigurari emiterea normelor tehnice
privind aplicarea acestora
b. avizarea bugetelor de venituri si e. stabilirea termenelor de varsare a
cheltuieli ale societatilor de capitalului pâna la nivelul
asigurari subscris
c. avizarea constituirii societatilor
comerciale din domeniul
asigurarilor
ANS: B PTS: 1
2.
Indicatorul “gradul de acoperire prin asigurare” se determina:
a. ca raport intre numarul bunurilor d. ca raport intre despagubirea
asigurate si numarul bunurilor acordata asiguratului si valoarea
asigurabile pagubei produse la bunul asigurat
b. ca raport intre totalul cheltuielilor e. ca raport intre totalul
efectuate de asigurat si totalul despagubirilor platite de
primelor de asigurare, precum si asigurator si totalul primelor de
a altor venituri incasate de asigurare incasate de asigurator
asigurator
c. ca raport intre suma asigurata si
valoarea reala a bunului in
momentul incheierii asigurarii
ANS: C PTS: 1
3.
Indicatorul “costul relativ al activitatii de asigurare” se calculeaza astfel:
a. ca raport intre despagubirile d. raportând totalul cheltuielilor
platite de asigurator si primele de ocazionate de activitatea de
asigurare incasate asigurare la totalul incasarilor
obtinute din primele de asigurare
si din alte surse
b. raportând diferenta intre totalul e. ca raport intre totalul sumelor
cheltuielilor si totalul asigurate si totalul primelor de
despagubirilor platite de asigurare incasate
asigurator pe parcursul unui an,
la diferenta intre totalul
veniturilor si totalul cheltuielilor
c. raportând diferenta dintre totalul
veniturilor si totalul cheltuielilor
inregistrate intr-o anumita
perioada la totalul veniturilor
ANS: D PTS: 1
4.
Indicatorul “gradul de acoperire a daunei” se determina astfel:
a. ca raport intre suma asigurata si d. ca raport intre totalul
valoarea reala a bunului in despagubirilor platite de
momentul incheierii asigurarii asigurator si totalul primelor de
asigurare incasate de asigurator
b. ca raport intre nivelul daunei e. ca raport intre despagubirea
produse la bunul asigurat si acordata si valoarea pagubei
nivelul primei totale incasate de produse la bunul asigurat
catre asiguratori
c. ca raport intre marimea primei
nete incasate si nivelul pagubei
produse la bunul asigurat
ANS: E PTS: 1
5.
Formula redată mai jos reprezintă:
n
t1  t  ...  t 
i1
t i
D m  2 n

N N

a. media indemnizatiilor la d. o formula neutilizata
asigurarile de supravietuire
b. durata medie de lichidare a e. suma maxima a despagubirilor la
daunelor asigurarile de bunuri
c. despagubirea medie
ANS: B PTS: 1
6.
Prima medie incasata pe contract se obtine:
a. ca suma a tuturor rapoartelor d. raportând totalul incasarilor din
dintre prima si suma asigurata prime la numarul contractelor
incheiate la asigurarile de viata
b. raportând totalul incasarilor din e. raportând totalul incasarilor din
prime la numarul de contracte de prime la numarul contractelor
asigurare incheiate încheiate la asigurarile generale
c. raportând totalul încasarilor din
prime la totalul sumelor asigurate
pentru toate contractele aflate in
vigoare
ANS: B PTS: 1
7.
Vechimea in campul muncii este data de:
a. timpul aferent depasirii normei d. timpul in care persoana incadrata
intregi prestata de catre un in munca urmeaza cursuri de
salariat cu contract de munca pe pregatire profesionala cu acordul
durata nedeterminata angajatorului
b. timpul in care o persoana a fost e. perioada concediului pentru
incadrata si a activat pe baza unui sarcina si lehuzie precum si
contract de munca concediul pentru ingrijirea
copiilor in vârsta de pâna la un
an
c. timpul in care femeile au fost
încadrate in functii cu jumatate
de norma pentru a creste copiii in
vârsta de pâna la 6 ani
ANS: A PTS: 1
8.
Conform legii, inaccesibilitatea dreptului la pensie inseamna ca:
a. dreptul la pensie poate fi cedat d. dreptul la pensie poate fi
total unei persoane din familia cedat total doar in favoarea unei
pensionarului institutii publice
b. pensia poate sa faca obiectul unei e. dreptul la pensie poate fi cedat
donatii partial (de exemplu: pensie de
urmas)
c. dreptul la pensie nu poate fi cedat
ANS: C PTS: 1
9.
Conform legii, dreptul la pensie face parte din categoria drepturilor
imprescriptibile. Aceasta inseamna ca:
a. orice persoana, care indeplineste d. dreptul la pensie nu poate fi
conditiile legale pentru a primi cedat, total sau partial
pensie, poate oricând sa solicite
inscrierea la pensie
b. o persoana poate primi o e. solicitantul pensiei este
singura pensie integrala de indreptatit sa primeasca
asigurare sociala drepturile cuvenite cu titlul de
pensie din trecut, daca solicita
acest lucru
c. dreptul la pensie nu permite ca
prin intermediul acestuia sa se
infaptuiasca un act juridic de
dispozitie (de exemplu, donatie)
ANS: A PTS: 1
10.
O sucursala a unei societati de asigurari, a inregistrat la sfarsitul anului,
urmatoarele rezultate:
- total prime de asigurare incasate: 80000 euro;
- total despagubiri platite: 50000 euro;
- total cheltuieli administrativ-gospodaresti: 5000 euro;
- total angajati ai sucursalei: 20 persoane.
Sa se calculeze:
1. Rata daunei;
2. Costul relativ al activitatii de asigurare;
3. Cheltuielile administrativ-gospodaresti ce revin la o unitate monetara
venit net.
a. 62,50% 68,75% 0,5 u.m. d. 62,50% 68,75% 0,2 u. m.
b. 31,25% 62,50% 0,2 u.m. e. 68,75% 62,50% 0,3 u.m.
c. 68,75% 31,25% 0,4 u.m.
ANS: D PTS: 1
11.
O sucursala a unei societati de asigurari a inregistrat la sfarsitul anului
urmatoarele rezultate:
Nr. Forme de asigurare Prime de Despagubiri Cheltuieli
crt. asigurare platite administrativ-
incasate gospodaresti
1. Asigurari obligatorii 20000 14000 1000
2. Asigurari facultative 110000 70000 10000
Pe forme de asigurare si pe total, rata daunei, se prezinta astfel:
Obligatorii Facultative Total
a. 70,53 % 50,00 % 61,25 % d. 70,08 % 68,02 % 64,09 %
b. 70,00 % 63,63 % 64,61 % e. 70,04 % 58,61 % 68,08 %
c. 70,05 % 64,03 % 55,00 %
ANS: B PTS: 1
12.
Durata medie de lichidare a daunelor se calculeaza:
a. ca raport intre numarul de zile d. ca medie a numarului de zile
trecute de la avizarea daunei, trecute de la incheierea
pana la plata despagubirilor si contractului si pana la
numarul daunelor solutionate solutionarea daunelor
b. ca raport intre numarul de zile e. ca raport intre numarul de zile
trecute de la aparitia daunei si trecute de la incheierea
pana la solutionarea acesteia contractului si pâna la aparitia
daunei
c. ca produs intre duratele medii ale
solutionarii daunelor pentru
fiecare contract in parte
ANS: A PTS: 1
13.
Indicatorul “gradul de cuprindere in asigurare” poate fi utilizat pentru:
a. aprecierea calitatii activitatii d. aprecierea nivelului
personalului care se ocupa de rentabilitatii obtinut la asigurarile
contractarea de asigurari facultative de bunuri
b. aprecierea nivelului de e. aprecierea nivelului de
dezvoltare al asigurarilor dezvoltare al asigurarilor
facultative obligatorii
c. aprecierea profitabilitatii la
asigurarile de viata
ANS: B PTS: 1
14.
Factorii care au o influenta determinanta asupra managementului in
asigurari sunt:
1. caracterul aleatoriu al daunelor;
2. forma juridica a asigurarii;
3. caracterul ciclic al economiei;
4. sfera de cuprindere in profil teritorial a asigurarii;
5. ramura de asigurare.
a. 1+2+4 d. 1+2+4+5
b. 2+3+4+5 e. 2+3+4
c. 1+3+4+5
ANS: D PTS: 1
15.
Suma medie asigurata se defineste ca fiind raportul dintre totalul sumelor
asigurate si numarul total al contractelor de asigurare incheiate.
Acest indicator se foloseste numai:
a. pentru stabilirea rezultatelor la d. pentru a analiza rezultatele la
asigurarile financiare asigurarile tip dota
b. pentru evaluarea rezultatelor la e. pentru evaluarea rezultatelor la
asigurarile facultative de viata asigurarile obligatorii
c. pentru a analiza rezultatele la
asigurarile de bunuri
ANS: B PTS: 1
16.
Indicatorul “gradul de cuprindere in asigurare” se determina ca raport
intre:
a. suma asigurata si valoarea reala a d. totalul cheltuielilor efectuate de
bunului asigurator si totalul primelor de
asigurare, precum si a altor
venituri incasate de catre
asigurator
b. numarul bunurilor asigurate si e. despagubirea acordata si
numarul bunurilor care pot face marimea pagubei produse
obiectul asigurarii
c. marimea primei incasate si
nivelul pagubei produse bunului
asigurat
ANS: B PTS: 1
17.
Cu privire la Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat al unei tari, se dau
urmatoarele date:
- contributii la asigurarile sociale de stat: 20000 u.m.;
- contributia personalului salariat pentru bilete de odihna si tratament
balnear: 5000 u.m.;
- lichidarea debitelor din anii anteriori: 2000 u.m.;
- amenzi încasate: 1000 u.m.;
- pensii: 19000 u.m.;
- indemnizatii : 5000 u.m.;
- ajutoare sociale: 5000 u.m.;
- unele cheltuieli cu ocrotirea sanatatii suportate din buget: 5000 u.m..
Sa se determine soldul pozitiv sau negativ al bugetului, precizandu-se
dupa caz, cum poate fi acoperit deficitul sau repartizat excedentul:
a. + 5000 u.m.; ajutoare externe d. + 6000 u.m.; fondurile de rezerva
acordate tarilor slab dezvoltate ale statului
b. – 6000 u.m.; emisiune e. – 6000 u.m.; bugetul de stat
suplimentara de moneda
c. – 5000 u.m.; bugetul de stat
ANS: E PTS: 1
18.
Formula urmatoare: P  C  100 serveste la calcularea:
P

a. gradului de acoperire prin d. ratei daunei
asigurare
b. costului relativ al activitatii de e. gradului de cuprindere in
asigurare asigurare
c. ratei venitului net
ANS: C PTS: 1
19.
Indicatorul “suma medie asigurata” se utilizeaza la:
a. aprecierea rezultatelor la d. aprecierea rezultatelor la
asigurarile de bunuri asigurarile dotale
b. aprecierea rezultatelor la e. aprecierea eficientei asigurarilor
asigurarile obligatorii
c. aprecierea rezultatelor la
asigurarile financiare
ANS: E PTS: 1
20. Ca sistem de acoperire in asigurare, practicarea sistemului primului risc:

a. nu influenteaza nivelul primelor d. necesita atentie din partea
de asigurare asiguratului
b. este mai avantajoasa pentru e. influenteaza nivelul primelor de
asigurator asigurare in sensul ca acestea
sunt mai mici comparativ cu cele
acoperire
asigurare in sensul ca acestea
sunt mai mari comparativ cu cele
acoperire
ANS: C PTS: 1
Completare
COMPLETION
1. Asigurarile de daune reprezinta o masura de prevedere si de............ a unor

sume de bani.
Nota: completati raspunsul corect, sub forma unui cuvant alcatuit din 12
litere, fara a fi utilizate articularea cuvantului si diacriticile.
ANS: capitalizare
PTS: 1
2.
Esenta economica a asigurarii o reprezinta acoperirea daunelor dintr-un
fond.......,creat din colectarea primelor platite de catre asigurati.
ANS: central
PTS: 1
3. Pentru portofoliul sau de afaceri, reasiguratorul doreste si el la randul sau

sa obtina o protectie, printr-un contract de ............
ANS: retrocedare
PTS: 1
4. Dupa natura raporturilor juridice de asigurare, se deosebesc asigurarea

prin efectul legii si asigurarea ............
ANS: facultativa
PTS: 1
5. Suma asigurata nu poate depasi valoarea ..... a bunului asigurat.

ANS: reala
PTS: 1
6. Norma de asigurare reprezinta suma asigurata, stabilita prin lege, pe

unitatea de obiect .........
ANS: asigurat
PTS: 1
7. La asigurarile de bunuri, suma asigurata, ca limita maxima a
despagubirilor, se poate stabili pe baza valorii bunului, rezultata in urma
evaluarii, in cazul in care exista documente din care sa reiasa o ........a sa.
ANS: valoare
PTS: 1
8. Evaluarea in vederea asigurarii reprezinta operatiunea prin care se

stabileste valoarea bunurilor, in vederea includerii lor in ..........
ANS: asigurare
PTS: 1
9. La stabilirea cuantumului primei de asigurare, printre alti factori, se tine

seama de durata asigurarii si teritoriul .........
ANS: acoperit
PTS: 1
10. Prima de asigurare = suma asigurata  cota de ......

ANS: prima
PTS: 1
11. In situatia in care, pe parcursul contractului, riscul este variabil, prima de

asigurare se poate modifica in aceeasi ..........
ANS: proportie
PTS: 1
12. Calcularea primei nete tine seama de natura riscului, privit ca probabilitate
si ............
ANS: intensitate
PTS: 1
13. Dacă prima de asigurare se plateste intr-o transa unica, atunci, asiguratorul
poate sa ofere o .........
ANS: reducere
PTS: 1
14. Pe parcursul derularii contractului de asigurare, marimea primei de

asigurare nu se recalculeaza si deci, nu se .........
ANS: modifica
PTS: 1
15. Despagubirea de asigurare reprezinta suma de bani pe care asiguratorul o

datoreaza asiguratului, in vederea acoperirii pagubei produse de riscul asigurat,
fiind in limita sumei asigurate, egala sau mai mica decat .......
ANS: paguba
PTS: 1
16. Teritoriul acoperit prezinta in detaliu granitele geografice in afara carora

nu se aplica o ...........
ANS: acoperire
PTS: 1
17. In functie de caracteristicile obiectului asigurat, teritoriul acoperit poate fi
restrans sau .......
ANS: extins
PTS: 1
18. Valoarea ramasa reprezinta valoarea de inlocuire mai putin ceea ce

inseamna o............
ANS: depreciere
PTS: 1
19. In asigurarea gospodariei se obisnuieste sa se acopere cladirea locuinta la

valoarea de inlocuire, iar bunurile personale la valoarea lor .......
ANS: ramasa
PTS: 1
20. Autovehiculele, precum si alte bunuri, care in mod normal sunt supuse
unor deprecieri rapide, nu sunt asigurate pe baza costului de ..........
ANS: inlocuire
PTS: 1
21. Circumstantele asociate pagubei, sunt in mod normal acoperite, cu

exceptia cazului in care polita contine prevederi .........
ANS: contrare
PTS: 1
22. Printre alte situatii, este considerata situatia de suspendare automata a
acoperirii in perioada ce implica un risc ........
ANS: crescut
PTS: 1
23. Daca este suspendata, acoperirea poate fi restabilita cu acordul scris al

asiguratorului, printr-un act ..........
ANS: aditional
PTS: 1
24. Fiecarei obligatii a asiguratului, ii corespunde un drept care il priveste pe

...........
ANS: asigurator
PTS: 1
25. Pe timpul derularii contractului, pana la producerea evenimentului

asigurat, asiguratorul are dreptul sa verifice existenta bunului asigurat, precum si
a modului in care acesta este ...........
ANS: intretinut
PTS: 1
26. Asigurarea creditorului prin polita debitorului este o modalitate prin care
creditorii insista ca fiecare debitor sa cumpere o polita de asigurare, care sa
contina o clauza speciala, ca, in caz de dauna, creditorul sa fie despagubit pana
la limita interesului sau asigurabil, respectiv pana la valoarea creditului ........
ANS: restant
PTS: 1
27. Rezilierea reprezinta incetarea contractului de asigurare, datorita

neexecutarii obligatiei uneia dintre parti din cauze care i se pot .......
ANS: imputa
PTS: 1
28. Anularea contractului de asigurare intervine atunci cand contractul a fost

incheiat fara respectarea conditiilor esentiale de .............
ANS: valabilitate
PTS: 1
29. La cladiri si alte constructii, prin valoarea bunurilor la data asigurarii se

intelege valoarea lor de ..........
ANS: inlocuire
PTS: 1
30. Dauna produsa unei cladiri/constructii realizata in regie proprie se

evalueaza la costul mediu de ..........
ANS: productie
PTS: 1
31. Partea din valoarea pagubei dinainte stabilita, care cade in sarcina
asiguratului se numeste .........
ANS: fransiza
PTS: 1
32. Pentru ca incasarile din primele de asigurare, obtinute de catre un
asigurator, sa fie suficiente pentru acoperirea tuturor pagubelor produse de
riscurile asigurate, indicele mediu de despagubire se corecteaza cu un ..... de risc.
ANS: adaos
PTS: 1
33. Asigurarile “traditionale” ale sistemului de asigurari de viata cuprind:

asigurarea pe termen, asigurarea permanenta (viagera) si asigurarea .......
ANS: dotala
PTS: 1
34.
La asigurarea de viata, riscul acoperit este riscul de ......
ANS: deces
PTS: 1
35. La asigurarile de viata, prima de asigurare este stabilita prin calcul .........,
bazat pe tabela de mortalitate, pe tabelul numerelor de comutatie, precum si pe
date proprii fiecarui individ in parte.
ANS: actuarial
PTS: 1
36. La asigurarile de viata, din primele de asigurare incasate se creeaza .......

matematica, care, valorificata prin investire, sporeste fondul din care sunt platite
sumele asigurate.
ANS: rezerva
PTS: 1
37. La asigurarile de viata, in ceea ce priveste indemnizatia de asigurare,

atunci cand aceasta este acordata intr-o singura transa, se considera ca asigurarea
este de ........
ANS: capital
PTS: 1
38. La asigurarile de viata, indemnizatiile periodice, se practica in sistemul

asigurarilor de ......
ANS: renta
PTS: 1
39. La asigurarile de viata, suma asigurata se stabileste in mod ........ de catre

asigurat, in functie de posibilitatile sale financiare si de interesul avut in
asigurare.
ANS: forfetar
PTS: 1
40. O varianta de asigurare mai atractiva pentru asigurat o constituie

asigurarea de deces cu ......... de capital in conturi bancare.
ANS: acumulare
PTS: 1
Raspuns numeric
NUMERIC RESPONSE
1.
O persoana in varsta de 30 de ani, incheie o asigurare de deces, valabila in
urmatorii 5 ani, prin care urmasii sai sa incaseze la decesul sau (daca este cazul)
suma de S euro. Stiind ca asiguratul achita prima neta unica P N = 1743,5 euro si
cunoscand numerele de comutatie: D30 = 5403; N30 = 55822; M30 = 339; D35 =
3311; M35 = 276, atunci suma S (rotunjita la ordinul sutelor) este:
Nota: raspunsul va fi dat cu doua zecimale separate prin virgula si fara
puncte (spatii) de separare intre cifrele de ordinul miilor.
ANS: 149525,90
PTS: 1
2.
In cazul unei persoane in varsta de 30 de ani, asigurarea de deces
incheiata, prevede ca urmasii sai sa primeasca suma de 75000 euro, la decesul
sau, daca decesul survine dupa varsta de 60 de ani. Daca se utilizeaza numerele
de comutatie: D30 = 20138; D60 = 3885,7; M30 = 3199; M60 = 1863; atunci prima
neta unica PN, este:
Nota: raspunsul va fi dat cu doua zecimale, separate prin virgula si fara
puncte (spatii) de separare intr cifrele de ordinul miilor.
ANS: 6938,37
PTS: 1
3.
O persoana in varsta de 30 de ani cumpara o asigurare prin care urmeaza
ca la varstele de 50 si 60 de ani sa incaseze sumele de 20000 euro si respectiv,
30000 euro. Cunoscand numerele de comutatie: D30 = 20138; D50 = 7070,2; D60 =
3885,7 prima neta unica este:
Nota: raspunsul va fi dat cu doua zecimale, separate prin virgula si fara
ANS: 12810,35
PTS: 1
4.
O persoana in varsta de 36 de ani incheie o asigurare de supravietuire pe
termen de 14 ani, prin care urmeaza sa incaseze suma de 85000 euro, la scadenta
politei. Cunoscandu-se numerele de comutatie: D36 = 3000, N36 = 30070, D40 =
2013, N40 = 19600, N46 = 10155, D50 = 716, atunci, prima anuala anticipata egala,
achitata de catre asigurat in urmatorii 10 ani, este:
ANS: 3055,98
PTS: 1
5.
O persoana in varsta de 40 de ani incheie o asigurare de deces pentru
suma asigurata de 100000 lei. Polita intra in vigoare dupa implinirea varstei de
50 de ani, urmand ca beneficiarii asigurarii sa primeasca suma asigurata daca
decesul survine pana la implinirea varstei de 65 de ani. Cunoscandu-se numerele
de comutatie: D40 = 12053; M50 = 2416 si M65 = 1519, atunci, prima neta unica
pe care asiguratul trebuie sa o achite la semnarea politei de asigurare, este de:
ANS: 7442,13
PTS: 1
6.
O persoana in varsta de 35 de ani incheie o asigurare prin care urmeaza ca de
la implinirea varstei de 60 de ani sa primeasca o renta viagera anuala anticipata
de 1500 euro. Cunoscand numerele de comutatie: D35 = 15608 si N60 = 42455,5
prima neta unica PN platita de asigurat este:
ANS: 4080,16
PTS: 1
7.
Asigurarea mixta cu suma dubla incheiata de catre o persoana in varsta de
30 de ani, prevede ca asiguratorul sa-i plateasca peste 15 ani, daca este in viata,
suma de 40000 euro sau sa plateasca urmasilor sai aceeasi suma, daca survine
decesul sau intre timp. Cunoscandu-se numerele de comutatie: D30 = 20130; M30
= 3199; D45 = 9274,3; M45 = 2631; prima neta unica este:
ANS: 24785,49
PTS: 1
8.
Asigurarea mixta generala pe termen de 12 ani incheiata de catre o persoana
in varsta de 30 de ani, prevede ca in cazul supravietuirii, asiguratul sa incaseze la
scadenta suma de 18000 euro, iar in caz de deces, urmasii sai sa beneficieze de
suma de 12000 euro. Utilizand numerele de comutatie: D30 = 20138; N30 =
355641; M30 = 3199; D42 = 10858; M42 = 2741, prima neta unica PN aferenta
asigurarii este:
ANS: 9978,15
PTS: 1
9.
In schimbul sumei de 2000 euro depuse in momentul asigurarii, o
persoana in varsta de 50 de ani, urmeaza sa primeasca la sfarsitul fiecarui an, o
anumita suma, pana la implinirea varstei de 70 de ani. Fiind cunoscute numerele
de comutatie: D50 = 7070,2; N51 = 90603,3; N71 = 11998,4; sa se calculeze suma
pe care urmeaza sa o primeasca asiguratul, la sfarsitul fiecarui an, pana la
implinirea varstei de 70 de ani.
ANS: 179,89
PTS: 1
10.
O persoana in varsta de 35 de ani incheie o asigurare prin care urmeaza sa
primeasca incepand cu varsta de 50 de ani si pana la varsta de 75 de ani, la
inceputul fiecarui an, o renta viagera de 4000 euro. Cunoscand numerele de
comutatie: D35 = 15608; N35 = 264458; D50 = 7070,2; N50 = 97673,5; D75 =
1030,7; N75 = 6481,8 sa se calculeze prima neta unica (PN).
ANS: 23370,50
PTS: 1
11.
O persoana in varsta de 38 de ani, incheie o asigurare de deces prin care
urmasii sai vor primi la decesul sau suma de 40000 euro, insa cu conditia ca
decesul sa survina peste cel putin 12 ani. Cunoscandu-se numerele de comutatie:
D38 = 13374; D50 = 7070,2; M38 = 2896; M50 = 2416; sa se calculeze prima neta
unica (PN).
ANS: 7225,96
PTS: 1
12.
O persoana in varsta de 45 de ani incheie o asigurare de deces pe o durata
de 5 ani, prin care urmasii sai sa primeasca in cazul in care intervine decesul sau
intre timp, suma de 16000 euro. Cunoscandu-se numerele de comutatie: D45 =
9274,3; M45 = 2631; D50 = 7070,2; M50 = 2416; sa se calculeze prima neta unica
(PN) platita de catre asigurat.
ANS: 370,91
PTS: 1
13.
O persoana in varsta de 28 de ani contracteaza o asigurare in valoare de
30000 euro pe care sa o incaseze la implinirea varstei de 60 de ani daca va fi in
viata. Se cunosc numerele de comutatie: D28 = 22287; D60 = 3885,7; N28 =
399114; N60 = 42455,5. Sa se calculeze prima neta unica (PN) aferenta asigurarii.
ANS: 5230,44
PTS: 1
14.
O persoana in varsta de 25 de ani incheie o asigurare de supravietuire, prin
care urmeaza sa primeasca la implinirea varstei de 30 de ani suma de 2000 euro,
la implinirea varstei de 40 de ani, suma de 5000 euro, iar la împlinirea vârstei de
50 de ani suma de 8000 euro, dacă este în viaţă la acel moment. Cunoscandu-se
numerele de comutatie: D25 = 25941; D30 = 20138; D40 = 12053; D50 = 7070,2;
să se calculeze prima netă unică (PN) plătită de către asigurat.
ANS: 6056,15
PTS: 1
15. O persoana in varsta de 55 de ani doreste sa incheie o asigurare de

supravietuire pentru suma de 100000 euro pe termen de 5 ani. Cunoscandu-se
numerele de comutatie: D60 = 3885,7 si D55 = 5302,3 sa se determine prima netă
unică (PN) pe care aceasta trebuie sa o plateasca societatii de asigurari.
ANS: 73283,29
PTS: 1
16. O persoana in varsta de 30 de ani incheie o asigurare de deces prin care

urmasii sai vor incasa la decesul sau suma de 12000 euro, daca acesta survine
peste 5 ani de la data incheierii asigurarii. Stiind ca asiguratul achita polita in 4
ani prin prime anuale anticipate egale, sa se calculeze prima neta anuala (P Na), in
conditiile in care se cunosc numerele de comutatie: D30 = 5403; N30 = 55822;
M30 = 328,5; N34 = 37039,5; D35 = 3311,7; M35 = 276,7.
ANS: 176,78
PTS: 1
17. La decesul unei persoane in varsta de 40 de ani, asiguratorul plateste

100000 euro. In conditiile in care avem numerele de comutatie: D40 = 8919 si
M40 = 1988, sa se determine prima neta unica (PN).
ANS: 22289,49
PTS: 1
18.
O persoana in varsta de 40 de ani incheie o asigurare mixta pe o durata de
16 ani. Sa se calculeze prima neta unica (PN) platita de asigurat, cunoscandu-se:
suma asigurata (S) = 18000 euro si numerele de comutatie: D40 = 2013,460; D56
= 369,450; M 40 = 236,259; M56 = 95,110.
ANS: 4564,67
PTS: 1
19.
Asigurarea mixta generala pe termen de 12 ani incheiata de o persoana in
varsta de 30 ani, prevede ca in cazul supravietuirii, asiguratul sa incaseze suma
(α) de 96500 euro, iar in caz de deces urmasii sai sa beneficieze de suma (β) de
62000 euro. Sa se calculeze prima neta unica (PN) aferenta asigurarii,
cunoscandu-se numerele de comutatie: D30 = 5403; M30 = 328; D42 = 1644; M42 =
205.
ANS: 30773,87
PTS: 1
20.
O persoana in varsta de 40 de ani contracteaza o asigurare prin care sa
incaseze la varsta de 60 de ani, daca va fi in viata, suma de 100000 euro, iar daca
a decedat intre timp, aceeasi suma sa fie incasata de catre urmasii sai. In
conditiile in care avem numerele de comutatie: D40 = 8919; D60 = 2144; M40 =
1988 şi M60 = 944, sa se calculeze prima neta unica (PN).
ANS: 35743,91
PTS: 1

22.06 Asigurari Si Reasigurari Sem2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

22.06 Asigurari Si Reasigurari Sem2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASIGURARI SI REASIGURARI

Privind rezerva de prime se fac urmatoarele afirmatii:

43. Dupa sfera de cuprindere in profil teritorial, asigurarile se grupeaza in:

46. Cu privire la asigurari se afirma:

a. asigurarea contractuala nu d. asigurarea obligatorie este

47. Dupa domeniul la care se refera, asigurarile cuprind:

50. Privind asigurarile obligatorii se afirma:

Din avaria comuna fac parte urmatoarele cheltuieli:

Indicati raspunsul corect.

Indicati raspunsul corect.

20. Ca sistem de acoperire in asigurare, practicarea sistemului primului risc:

1. Asigurarile de daune reprezinta o masura de prevedere si de............ a unor

3. Pentru portofoliul sau de afaceri, reasiguratorul doreste si el la randul sau

4. Dupa natura raporturilor juridice de asigurare, se deosebesc asigurarea

5. Suma asigurata nu poate depasi valoarea ..... a bunului asigurat.

6. Norma de asigurare reprezinta suma asigurata, stabilita prin lege, pe

8. Evaluarea in vederea asigurarii reprezinta operatiunea prin care se

9. La stabilirea cuantumului primei de asigurare, printre alti factori, se tine

10. Prima de asigurare = suma asigurata  cota de ......

11. In situatia in care, pe parcursul contractului, riscul este variabil, prima de

14. Pe parcursul derularii contractului de asigurare, marimea primei de

15. Despagubirea de asigurare reprezinta suma de bani pe care asiguratorul o

16. Teritoriul acoperit prezinta in detaliu granitele geografice in afara carora

18. Valoarea ramasa reprezinta valoarea de inlocuire mai putin ceea ce

19. In asigurarea gospodariei se obisnuieste sa se acopere cladirea locuinta la

21. Circumstantele asociate pagubei, sunt in mod normal acoperite, cu

23. Daca este suspendata, acoperirea poate fi restabilita cu acordul scris al

24. Fiecarei obligatii a asiguratului, ii corespunde un drept care il priveste pe

25. Pe timpul derularii contractului, pana la producerea evenimentului

27. Rezilierea reprezinta incetarea contractului de asigurare, datorita

28. Anularea contractului de asigurare intervine atunci cand contractul a fost

29. La cladiri si alte constructii, prin valoarea bunurilor la data asigurarii se

30. Dauna produsa unei cladiri/constructii realizata in regie proprie se

33. Asigurarile “traditionale” ale sistemului de asigurari de viata cuprind:

36. La asigurarile de viata, din primele de asigurare incasate se creeaza .......

37. La asigurarile de viata, in ceea ce priveste indemnizatia de asigurare,

38. La asigurarile de viata, indemnizatiile periodice, se practica in sistemul

39. La asigurarile de viata, suma asigurata se stabileste in mod ........ de catre

40. O varianta de asigurare mai atractiva pentru asigurat o constituie

15. O persoana in varsta de 55 de ani doreste sa incheie o asigurare de

16. O persoana in varsta de 30 de ani incheie o asigurare de deces prin care

17. La decesul unei persoane in varsta de 40 de ani, asiguratorul plateste

S-ar putea să vă placă și