Ilovepdf Merged

1.
Un dolar depus in sistemul bancar permite bancilor comerciale sa

extinda masa monetara cu:
o A. 1 dolar
o B. Mai mult de 1 dolar
o C. Mai putin de 1 dolar
2. Daca aveti 1.000 lei sub forma de numerar si ii depuneti la banca intr-
un cont de economii:
o A. M1 si M2 cresc
o B. M1 creste si M2 nu se modifica
o C. M1 scade si M2 nu se modifica
o D. M1 si M2 nu se modifica
3. Relaxarea conditiilor de creditare permite:
o A. Restrangerea masei monetare
o B. Cresterea masei monetare
o C. Nu are efect asupra masei monetare
4. Daca luati un credit bancar de 10.000lei :
o A. M1 si M2 cresc
5. Cresterea ratei rezervei obligatorii are ca efect:
6. Achizitionarea de obligatiuni guvernamentale de catre Banca Centrala
are ca efect:
o A. Cresterea masei monetare
o B. Restrangerea masei monetare
7. Cresterea ratei dobanzii de referinta (ratei de scont) de catre Banca
Centrala are ca efect:
8. La o rata a rezervei obligatorii de 15% ,o banca cu conturi curente de
100 milioane de dolari trebuie sa detina efectiv:
o A. 25 milioane de dolari
o B. 15 milioane de dolari
o C. 100 milioane de dolari
o D. 10 milioane de dolari
9. Recesiunile conduc la :
o A. Incetiniri intentionate ale ritmului de crestere economica
o B. Incetiniri neintentionate ale ritmului de crestere economica
o C. Depasirea cresterii anterioare a rezultatelor economice totale
10. Recesiunile sunt rezultatul:
o A. Angajarii unor investitii la costuri justificate de cerere
o B. Unui sir de greseli comise de participantii la activitatea economica
o C. Interpretarii corecte a semnalelor de pret furnizate de piata
o D. Toate cele de mai sus
11. Daca retrageti 500 lei dintr-un cont de economii:
o A. M1 si M2 cresc
12. La o rata a rezervei obligatorii de 15% ,o banca cu conturi curente de
100 milioane de dolari poate acorda credite in valoare de:
o A. 25 milioane de dolari
o B. 15 milioane de dolari
o C. 100 milioane de dolari
o D. 10 milioane de dolari
o E. 85 milioane de dolari
13. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
o A. Banca centrala
o B. Agentie guvernamentala
o C. Institutie financiara de incredere
o D. Guvern
14. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci
oarecare achita un credit?
o A. M2 scade dar M1 nu se modifica
o B. M1 si M2 scad
o C. M1 scade dar M2 nu se modifica
o D. M1 si M2 cresc
15. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
o A. Populatia somera si populatia ocupata
o B. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
o C. Populatia activa si populatia somera
o D. Populatia somera si populatia activa
16. Politicile anti-inflationiste
o A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei
o B. Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
o C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
o D. Sunt favorabile clasei politice
17. Operatiunile cu prima simpla "a la hausse"
o A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
realizarea contractului in functie de situatia externa la termenul de scadenta
o B. Obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta
o C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
realizarea contractului
18. Expansiunea monetara:
o A. Stimuleaza economia pe termen lung
o B. Genereaza un boom economic pe termen lung
o C. Stimuleaza economisirea
o D. Conduce la cresterea generalizata a preturilor
19. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:
o A. Rezerva minima obligatorie
o B. Scaderea ratei dobanzii
o C. Scaderea ratei inflatiei
o D. Limitele maxime impuse de catre stat
20. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
o A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de
acordare de noi credite
o B. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
o C. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a
creditelor existente
21. Pe o piata financiara eficienta
o A. Investitorii pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media pietei
o B. Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continuu,
astfel incat orice noua informatie sa fie
o C. Nu este necesar ca preturile sa reflecte toate informatiile relevante
22. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
o A. Cea mai mare parte a fluxurilor actuale de comert se deruleaza intre
industrii diferite...
o B. Pentru a asigura un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor populatiei este
de preferat ca o economie sa produca.....
o C. Pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea
resurselor este de preferat ca economia sa se specializeze si sa participe la
schimb
23. Deprecierea reprezinta
o A. Cresterea cursului oficial stabilit de autoritatile monetare nationale
o B. Scaderea cursului de piata a nuei monede
o C. Cresterea cursului de piata a unei monede
o D. Scaderea cursului oficial stabilit de autoritatile monetare nationale
24. Caracterul preponderet negativ al inflatiei deriva din:
o A. Scumpirea creditelor acordate de banci
o B. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei
o C. Austeritatea politicilor guvernamentale
o D. Distorsionarea preturilor relative
25. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara
o A. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente lungi
o B. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de
compensare a excedentului si deficitului
o C. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de
credit
26. Echilibrul monetar reprezinta:
o A. Un echilibru intre cererea si ferta de bani,actiuni si obligatiuni
o B. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
o C. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor
27. Printre efectele negative ale inflatiei regasim
o A. Reducerea puterii de cuparare a banilor
o B. Diminuarea deficitelor guvernamentale
o C. Scumpirea creditelor acordate de banci
o D. Cresterea reatei dobanzii
28. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 5.9%, rata
estimata a somajului este de 8.4%,iar PIB-ul creat intr-o economie
reprezinta 570 mld u.m. PIB-ul potential conform legii lui OKUN este
de:
o A. 650 mld u.m.
o B. 600 mld u.m.
o C. 560 mld u.m.
o D. 620 mld u.m.
29. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum
cuprul,argintul si aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste
metale erau:
o A. Rare
o B. Transportabile
o C. Indivizibile
o D. Mai putin atractive
30. O politica fiscala contraciclica presupune:
o A. O politica de tipul "pornire-oprire-pornire"
o B. O reducere a incasarilor fiscale atunci cand creste PIB
o C. O creste a incasarilor fiscale in perioada de recesiune
31. Cand banca centrala cumpara obligatiuni
o A. Reduce rezervele sistemului bancar comercial
o B. M1 scade
o C. Rata dobanzii creste
o D. Rezervele bancilor comerciale cresc cu suma respectiva
32. Inflatia:
o A. Apare in conditii de risc
o B. Determina o proasta alocare a resurselor
o C. Este creata de comercianti
33. Echilibrul monetar determina stabilirea
o A. Ratei somajului
o B. Cantitatii de bunuri si servicii
o C. Locurilor de munca
o D. Puterii de cumparare
34. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?
o A. Usurinta de a fi transportat
o B. Acceptabilitatea
o C. Abundenta
35. Acumularea capitalului a avut importante contributii la cresterea
economica prin:
o A. Facilitarea specializarii extensive
o B. Indeplinirea tuturor celor mentionate
o C. Multiplicarea puterii muncii
o D. Raspandirea inovatiilor tehnologice in bunuri de capital
36. Cea mai importanta diferenta dintre stat si alte institutii sociale este ca
o A. Indeplinste toate cele mentionate
o B. Reprezina curtea suprema, ultima autoritate peste care nu se va mai putea
face niciun apel
o C. Poseda un drept exclusiv si recunoscut de constrangere si coercitie
o D. Trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru crearea regulilor dupa care
functioneaza alte institutii
37. Costurile de tranzactie fac mai dificila reducerea externalitatilor
deoarece:
o A. Nu sunt platite din taxe
o B. Sunt costuri de investitie si nu marginale
o C. Exclud posibilitatea cooperarii voluntare ce are la baza eficienta
economica
o D. Nu sunt impozitate
38. Dilema detinutului este un concept care ne ajuta sa intelegem de ce:
o A. Uneori, comportamentul social nu produce rezultatele pe care intreaga
societate le doreste
o B. Crima nu renteaza
o C. Regula mojoritatii produce consecinte asupra interesului public
o D. Pedeapsa ne descurajeaza intodeauna comportamentul infractional
39. Economistii utilizeaza PIB pentru a determina:
o A. Stabilitatea financiara a unei tari
o B. Performanta economica a unei tari in timp
o C. Bunastarea cetatenilor unei tari
o D. Toate variantele mentionate
40. Externalitatile nu ar exista daca:
o A. Oamenii nu ar mai fi egoisti
o B. Toti ar respecta legile, indiferent daca sa-r simti supravegheati sau nu
o C. Costurile de tranzactie ar fi zero
o D. Toti s-ar comoporta cu ceilalti asa cum ar dori ca ceilalti sa se comporte
cu ei
41. In anul 2018, o persoana achizitioneaza direct de la magazinul fabricii
de articole de imbracaminte, un costum platind suma de 1.000 lei.Peste
doi ani, costumul devenind deomdat,persoana il vinde unui comerciant
de produse SH pentru suma de 500 lei.Comerciantul revinde costumul
unei alte persoane pentru suma de 800 lei. Astfel:
o A. PIB-ul anului 2018 se va diminua cu 500 lei
o B. PIB-ul anului 2018 se va diminua cu 200 lei
o C. PIB-ul anului 2020 se va majora cu 300 lei
o D. PIB-ul anului 2020 se va diminua cu 200 lei
42. In teoria economica,calatorul clandestin(free rider) este cineva care:
o A. Poate obtine beneficii fara sa plateasca pentru ele si nici nu este nevoit sa
contribuie la costuri
o B. Utilizeaza un abonament de transport expirat
o C. Nu achita costurile de tranzactie
o D. Poate produce un bun cu un cost marginal zero
43. Interesul de a fi realesi ii incurajeaza pe politicieni sa spriine politicile
care:
o A. Determina costuri pe termen scurt
o B. Confera beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
o C. Ii avantajeaza pe toti oamenii
o D. Confera beneficii pe termen lung
44. Intr-o economie nationala venitul natioanl este egal cu 20.000
u.m.,profiturile nedistribuite de societatile comerciale reprezinta 5.000
u.m., impozitele asupra acestor profituri nedistribuite reprezinta 1.000
u.m., cotizatiile platite de catre societatile comerciale pentru asigurari
sociale reprezinta 3.000 u.m., iar indemnizatiile pentru somaj,ajutoare
,burse etc. insumeaza 2.000 u.m. Daca transferurile nete catre restul
lumii reprezinta 3.000 u.m. iar impozitele directe se ridica la 500 u.m.
atunci:
o A. Venitul personal este egal cu 23.000 u.m.
o B. Venitul persoanl este egal cu 11.000 u.m.
o C. Venitul personal disponibil este egal cu 12.500 u.m.
o D. Venitul natioanl disponibil este egal cu 10.500 u.m.
45. Lucratorii americani ai filialei Ford de la Craiova contribuie,prin
productia pe care o realizeaza, la cresterea :
o A. PIB-ului Romaniei
o B. PIB-ului SUA
o C. PNB-ului Romaniei
46. Negocierea si cooperarea sunt mai eficace in reducerea externalitatilor
atunci cand:
o A. Deciziile sociale luate democratic
o B. Drepturile de propietate sunt detinute in comun
o C. Indivizii considera ca au drepturi exclusive
o D. Drepturile de propietate sunt clar definite si aplicate
47. Superioritatea enorma a unor sisteme economice asupra altor depinde
exclusiv de:
o A. Diferite inzestrari cu resurse naturale
o B. Hotararea istorica a unor tari bogate de a fi independente economic
o C. Niciuna din variantele de mai sus
o D. Raportul dintre populatie si terenul disponibil
48. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai
multe ori de catre:
o A. Comercianti
o B. Banci
o C. Burse de valori
o D. Agentii guvernamentale
49. Daca PIB exprimat in preturile pietei este de 200.000 u.m., impozitele
indirecte sunt de 10.000 um,subventiile de exploatare sunt de 15.000
um., veniturile primite de la restul lumii sunt de 20.000 um. iar cele
varsate restului lumii sunt de 15.000u.m. PNB exprimat in preturile
factorilor este:
o A. 190.000um.
o B. 210.000um.
o C. 195.000um
o D. 205.000 um.
50. PIB exprimat in preturile factorilor este egal cu 1.000um.Impozitele
indirecte nete reprezinta 300um.Consumul de capital fix este egal cu
400um.In aceste conditii,venitul national exprimat in preturile pietei
este:
o A. 300 u.m.
o B. Imposibil de determinat
o C. 900 um.
o D. 1.100u.m.
51. O societate poate inbunatati calitatea mediului la costul cel mai mic
atunci cand poluarea este redusa de catre:
o A. Firmele mici
o B. Firmele care polueaza cel mai mult
o C. Firmele care detin avantaje comparativ in reducerea poluarii
o D. Firmele mari
52. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de
moneda se numea:
o A. Nota de hartie
o B. Card bancar
o C. Nota de metal
o D. Bilet de banca
53. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
o A. Nu genereaza un "boom"artificial
o B. Are la baza cresterea economiilor reale
o C. Creste rata dobanzii de pe piata monetara
o D. Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
54. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei

sau a autorizarii guvernelor, pentru ca:
o A. In absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata
o B. Doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea
avutiei totale a societatii
o C. Societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului capitalismului”
o D. Utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin
intermediul comertului
55. Banii:
o A. Sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea
o B. Sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
o C. E de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
o D. Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
56. Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:
o A. Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod
simultan si venit
o B. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
o C. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul
castigat
o D. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
57. Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:
o A. Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$
o B. Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
o C. Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
o D. Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
58. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci
banca:
o B. Reduce oferta de bani
o C. Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
o D. Are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul privat
59. Rata solicitata a rezervelor:
o A. Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
o B. Impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca
aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
o C. Nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
justifice garantiile la cererea deponentilor
o D. Este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de referinta
aurul si care le cerea bancilor sa pastreze rezerve in aur
60. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul,
argintul si aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:
o A. Erau atractive
o B. Erau divizibile
o C. Erau durabile
o D. Erau transportabile
o E. Erau rare
o F. Indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
61. Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor
din metal neprelucrat era:
o A. Gradul mai mare de atractivitate al monedelor
o B. Acela ca monedele purtau sigiliul statului
o C. Acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
o D. Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului
continut de monede
62. Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu
ornamente pentru a impiedica falsificarea lor si:
o A. Acceptati de catre stat la plata texelor
o B. Sustinuti de garantii ale statului
o C. Promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere
o D. Utilizati pe scara larga in comertul international
63. Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate

de bani pentru ca:
o A. Toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri
valorificabile
o B. Statul a decretat ca ele reprezinta banii
o C. Sunt amortizabile in aur
o D. Sunt amortizabile in argint
64. Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb” este format in intregime
din:
o A. Depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec
o B. Bancnote
o C. Articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre stat
o D. Obligatiile institutiilor de incredere
65. Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:
o A. Utilizarea depozitelor verificabile
o B. Utilizarea monedei
o C. Utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
o D. Barterul
66. Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite
este reprezentat de:
o A. Monedele rare
o B. Bancnotele din rezervele federale
o C. Depozitele verificabile
o D. Depozitele de economii
67. Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

o A. Publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri
o B. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
o C. Sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
o D. Nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
68. Bancile comerciale creeaza bani:
o A. Imprumutand de la deponenti
o B. Facand imprumuturi
o C. Tiparind bancnote
o D. Prin toate metodele descrise mai sus
69. Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile
comerciale, daca ati putea:
o A. Construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta
o B. Transforma metalele in monede
o C. Obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei institutii
de emitere a banilor
o D. Convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
70. Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa
creeze bani pe perioada nedeterminata?
o A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a
garantiilor sale
o B. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
o C. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
o D. Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
71. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor
de a crea bani prin:
o A. Limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca
o B. Limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in
ansamblu
o C. Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
o D. Rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
72. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre
banci este aceea de:
o A. A le constrange capacitatea de a crea bani
o B. A mentine increderea deponentilor
o C. A impiedica o prabusire a pietei valorilor
o D. A proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
73. Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele
Unite, este acela ca:
o A. Astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de
bani aflata in circulatie
o B. Aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
o C. Alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur
o D. Restul lumii utilizeaza deja acest etalon
74. Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in

Statele Unite, cel mai convingator este probabil acela ca:
o A. I-ar saraci pe producatorii de aur
o B. Ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
o C. Argintul este un metal preferat in Statele Unite
o D. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange
politicile
75. O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile
comerciale, in conditiile in care alte variabile raman constante,
determina o crestere:
o A. A (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1
o B. Pentru M1, dar nu si pentru M2
o C. Pentru M2, dar nu si pentru M1
o D. Atat pentru M1, cat si pentru M2
76. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile
comerciale:
o A. M1 si M2 cresc
o B. M1 si M2 scad
o C. M2 creste, dar M1 nu se modifica
o D. M1 scade, dar M2 nu se modifica
77. Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:
o A. Scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani
o B. Acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
o C. Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de tranzactionare
ale altor deponenti
o D. Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale
altor deponenti
78. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor
comerciale prin:
o A. Diminuarea cerintelor privind rezervele legale
o B. Extinderea creditelor pentru bancile comerciale
o C. Achizitionarea de obligatiuni de la stat
o D. Oricare din metodele enumerate mai sus
79. Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o
alta banca care nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il
primeste responsabilitati suplimentare:
o A. Dar nu si active aditionale
o B. Dar nu si rezerve aditionale
o C. Dar nu si rezerve excedentare
o D. Si rezerve excedentare
80. Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar
permite acestui sistem sa creeze:
o A. Haos
o B. Mai putin de un dolar sub forma de bani noi
o C. Exact un dolar sub forma de bani noi
o D. Mai mult de un dolar sub forma de bani noi
81. Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la
bancile membre este denumita:
o A. Rata de discount
o B. Rata fondurilor federale
o C. Rata primara
o D. Rata de trezorerie
82. Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica
rezervele excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului
cresterii stocului de bani este:
o A. Utilizarea amenintarilor si a coercitiei
o B. Modificarea ratei de discount
o C. Modificarea cerintelor privind rezervele legale
o D. Achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
83. Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de
stat detinute anterior de catre populatie:
o A. Diminueaza rezervele bancilor comerciale
o B. Nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
o C. Mareste rezervele bancilor comerciale
o D. Reduce datoria nationala
84. Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a
stocurilor de bani este reprezentata de:
o A. Operatiunile privind lichiditatea
o B. Operatiunile pe piata libera
o C. Operatiunile de discount
o D. Operatiunile privind rata dobanzilor
85. Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un
anumit procent din depozitele lor:
o A. Acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate
o B. Acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
o C. Depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
o D. Autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze
cresterea stocului de bani
86. Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a
regla, la nivelul economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se
lovesc de o sarcina dificila:
o A. Deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care
contracareaza initiativele Bancii Comerciale
o B. Deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte
obiective, care s-ar putea afla in conflict
o C. Deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila
a ofertei de bani la un moment dat
o D. Deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca
Centrala ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
o E. Din toate motivele enumerate mai sus
87. Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la
cauzele si remediile pentru inflatie, exista un acord general asupra
faptului ca:
o A. Un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna
modalitate de a stabiliza rata de crestere a PIB
o B. O rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
o C. O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
o D. O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza
recesiune
88. Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:
o A. Procentul populatiei active in campul muncii scade
o B. Apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si
veniturile
o C. Nivelul preturilor scade
o D. Viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
89. O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:
o A. Oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze
balante medii mai mari in conturile lor bancare
o B. Oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare
o C. Pretul banilor a crescut
o D. Oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit
suplimentar
90. Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:
o A. Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
o B. Este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa
o detina
o C. Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
o D. Toate variantele de mai sus sunt adevarate
91. Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o
detina si cantitatea de bani pe care le-o pune la dispozitie Banca
Centrala:
o A. Afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia
reala
o B. Pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze politica
monetara pentru a indeplini dorintele populatiei
o C. Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de
investitii astfel incat sa poata genera instabilitate economica
o D. Se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi
doresc nu poate fi obtinut
92. Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea
politicii monetare in conditiile in care managerii politicilor monetare ar
dori sa mareasca cheltuielile totale, dar:
o A. Bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate
o B. Cererea de bani a populatiei a crescut
o C. Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
o D. Oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
93. Intarzierile „sincronizate” care trebuie anticipate si controlate daca este
necesar ca managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare
eficienta sunt acele intarzieri dintre:
o A. Aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme
o B. Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
o C. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
cheltuielile si productia
o D. Toate variantele de mai sus
94. Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor
guvernamentale au o probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de
stabilizare pentru ca:
o A. S-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor
agregate
o B. De obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
o C. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate
trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni
conflictuale
o D. Cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale
cu productia si venitul total
95. Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica
fiscala si/sau monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei
si ocuparii fara a crea inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
o A. PIB-ul nominal
o B. PIB-ul real
o C. Nivelul preturilor
o D. PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
96. In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-
1933 cu aproximativ:
o A. 10%
o B. 20%
o C. 30%
o D. 50%
97. Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea
in medie la:
o A. 9%
o B. 13%
o C. 19%
o D. 30%
98. Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al
Statelor Unite, productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou
nivelul din 1929 dupa ce au intrat in perioada de recesiune (dupa anul
1929), decat:
o A. 2 ani mai tarziu
o B. 5 ani mai tarziu
o C. 10 ani mai tarziu
o D. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
99. In „Manifestul Partidului Comunist” din 1848, Marx si Engels au
descris „crizele comerciale” sau recesiunile ca pe o absurditate pentru
ca:
o A. Toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri
o B. Guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit acest
obiectiv
o C. Sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
o D. Ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite
controlul asupra sistemului economic
100. O „recesiune” poate fi cel mai bine perceputa ca:
o A. O criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor
o B. O perioada de scadere a preturilor medii
o C. O incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
o D. Orice reducere a ratei de crestere a PIB
101. Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:
o A. Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de
politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
o B. Prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in intreaga
economie
o C. Nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
o D. Absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii
economice; de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa reprezinte
o surpriza
102. Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele
Unite in timpul recesiunii lungi si profunde din anii 1929-1933:
o A. Au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale
o B. Au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
o C. Au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
o D. Ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu s-
ar fi panicat
103. Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil”?
o A. Extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza
cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
o B. Nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii, la
cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei expansiuni economice
nesustenabile
o C. Deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la
fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au condus la
„avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”
o D. Prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului
economic”, ceea ce a determinat un avant nesustenabil
104. Conceptul de „cerere de bani” se refera la cantitatea de bani pe
care oamenii o doresc:
o A. Sa o consume
o B. Sa o detina
o C. Sa o achizitioneze
o D. Sa o utilizeze
105. Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:
o A. Un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului
o B. Un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei
perioade de timp
o C. Un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta
un stoc la un moment dat
o D. O forma a venitului, dar nu singura forma posibila
106. O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel
ridicat al cererii pentru:
o A. Venit
o B. Bani
o C. Bani si venit
o D. Valoarea banilor
107. O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru
a vedea daca preturile vor scadea demonstreaza existenta unei cereri
ridicate de:
o A. Venit
o B. Bani
o C. Bani si venit
o D. Mobila
108. Banii furnizeaza servicii pentru oameni:
o A. Doar atunci cand produc dobanda
o B. Doar atunci cand sunt cheltuiti
o C. Doar atunci cand sunt economisiti
o D. Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
109. Detinerea de rezerve de bani:
o A. Este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit
o B. Nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
o C. Este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
o D. Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul
platit
110. Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza
persoanelor care aleg aceasta actiune este:
o A. Rata dobanzii
o B. Puterea asupra altora
o C. Flexibilitatea care insoteste lichiditatea
o D. Un mod de viata mai luxos
111. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile
monetare si sistemul bancar si cantitatea de bani reala detinuta de
populatie:
o A. Ar putea fi ocazional inegale
o B. Vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
o C. Sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
o D. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale
112. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile
monetare si sistemul bancar si cantitatea de rezerve monetare ceruta de
populatie:
o A. Nu au nicio legatura una cu alta
o B. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale
o C. Este posibil sa difere in mod substantial
o D. Nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai multi
bani decat au
113. Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale
de a exercita controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor
federale, este rata dobanzii la care:
o A. Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele
o B. Bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
o C. Firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile comerciale
o D. Imprumuta bani guvernul Statelor Unite
114. Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace
in contracararea unui declin economic decat in contracararea unei
expansiuni economice rapide si excesive pentru ca:
o A. O mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu
poate fi cuantificata in mod precis
o B. Intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta
psihologica
o C. Sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a
expansiunilor
o D. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile
sa dea cu imprumut din rezervele lor
115. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda

coarda” (grabind lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin
extinderea stocului de bani sugera ca:
o A. Bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii
o B. Bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la
capacitatea lor legala pe parcursul recesiunii
o C. Bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i
firmelor care apoi ar da faliment
o D. Bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii
116. Termenul „politica fiscala” inseamna:
o A. Politica reala sau fizica, opusa politicii monetare
o B. Manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia
nationala
o C. Finantare deficitara
o D. Controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
117. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale
are ca scop controlul fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului
prin schimbarea:
o A. Ratei de crestere a stocului de bani
o B. Ratelor dobanzii
o C. Cheltuielilor si taxelor de stat
o D. Profiturilor estimate
118. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate
daca se vrea ca managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica
de stabilizare eficace sunt intarzierile dintre:
o A. Inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme
o B. Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
o C. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
cheltuielile si productia
o D. Toate variantele de mai sus
119. Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru
obtinerea unor informatii relevante in timpul pe care politicile fiscale
sau monetare il au la dispozitie pentru a avea efecte complete asupra
cheltuielilor private si deciziilor de productie?
o A. Date neadecvate
o B. Computere insuficient de performante
o C. Lipsa interesului pentru aceasta problema
o D. Faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau
cat de putine informatii sunt puse la dispozitia publicului
120. Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor
guvernamentale au o probabilitate mica de a reprezenta tehnici de
stabilizare eficiente pentru ca:
o A. S-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor
agregate
o B. De obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
o C. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate
trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni
conflictuale
o D. Cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale
cu productia si venitul total
121. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a
modifica ratele de impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia
previziuni de cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori de cate
ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca cererea agregata este
neadecvata, politica fiscala ar deveni:
o A. O mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare
o B. Un mult mai eficient instrument de stabilizare
o C. Un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor
o D. O mult mai eficienta arma impotriva inflatiei
122. Politicile economice de stat reflecta foarte clar:
o A. Interesul public
o B. Interesele majoritatii
o C. Interesele celor aflati la putere
o D. Interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
123. Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere
politicile care vor produce:
o A. Beneficii si costuri pe termen lung
o B. Beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
o C. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
o D. Beneficii si costuri pe termen scurt
124. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea

celor care voteaza intr-o democratie vor sa fie reduse cheltuielile
guvernamentale totale:
o A. Acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera
o B. Acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
o C. Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este
posibil din punct de vedere politic
o D. De fapt, acestea vor fi marite
125. Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai
multi ani la rand, fara a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce
New York-ul nu poate face acest lucru deoarece guvernul federal:
o A. Cheltuieste banii intr-un mod mai intelept
o B. Are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate
crea mijloace cu care sa achite datoriile
o C. Isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul
de ocupare a populatiei
o D. Poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor
viitoare
126. Un amendament constitutional care solicita un buget federal
anual echilibrat:
o A. Ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in
scopuri politice
o B. Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii
destabilizatoare privind bugetul
o C. Se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de
vointa poporului
o D. Probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa ignore
Constitutia atunci cand doreste sa o faca
127. Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care
nu se pot pune de acord asupra rolului adecvat al statului in economie
este:
o A. Ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament
constitutional?
o B. Ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate stabile
de crestere in cadrul bazei monetare?
o C. Ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie folosit
impotriva posesorilor puterii pe piata?
o D. Cat de bine functioneaza pietele?
128. Conform manualului, capitalismul global:
o A. Este un sistem economic si politic
o B. In prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai
planificarii centralizate
o C. A aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in absenta
controlului de stat asupra fluxurilor de capital
o D. A triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
129. Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in
vedere:
o A. Tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local
o B. Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot fi
oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de calificare mai redusa,
ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan local, cum ar fi instalatori,
mecanici auto, zidari, etc.
o C. Aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei localitati
o D. Locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
130. In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:
o A. Volumul de moneda aflat in circulatie a scazut
o B. Multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile
specifice
o C. Volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
131. Cursul valutar conventional:

o A. Este stabilit in mod liber pe piata
o B. Este similar paritatii metalice
o C. Este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de
diversi factori economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi
o D. Se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
132. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe
sama unui cos de consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in
cos de 25%), bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind
ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele
de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si rata de
crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei.
o A. 105,85%
o B. 6%
o C. 58%
o D. 5.8%
133. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei
dobanzii impune o decizie favorabila de cumparare in urmatoarele
situatii:
o A. Crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul
previzionat al titlurilor financiare
o B. Nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
o C. Nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')
134. Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa
suplimenteze cantitatea de moneda. Aceasta masura are drept
consecinte:
o A. Cresterea valorii banilor
o B. Aparitia inflatiei
o C. Cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
o D. Aparitia deflatiei
135. Capitalul real:
o A. Este acelasi lucru cu capitalul fictiv
o B. Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
o C. Este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
o D. Se valorifica in procesul de productie
136. Inflatia reprezinta:
o A. O consecinta a cresterii generalizate a preturilor
o B. Un stimulent pe termen lung al activitatii economice
o C. O politica deliberata a autoritatilor monetare
o D. Un efect al functionarii defectuoase al pietei libere
137. Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate
sa arate:
o A. O directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)
o B. O directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
o C. O directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
138. In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane
locuitori, din care populatia in afara varstei de munca era de 10
milioane. Daca din populatia apta, 1 milion reunta la cautarea unui loc
de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:
o A. Numarul somerilor este de 630.000 de persoane
o B. Populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
o C. Numarul somerilor este de 1 milion de persoane
o D. Populatia activa este de 10 milioane de persoane
139. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
o A. Sa economiseasca in vederea unui consum viitor
o B. Sa consume mai mult decat au economisit
o C. Sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
o D. Contribuie la acumulare de capital
140. Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului,
cuprinde:
o A. Tranzactii numai cu obligatiuni
o B. Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea
fondurilor financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si
institutiile legate de derularea acestora
o C. Tranzactii numai cu actiuni
141. Care din urmatoarele intrebari este falsa?
o A. Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de
scara, deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare
o B. Economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin
avantaje comparative absolute, dar se specializeaza in industriile pentru care
exista dezavantajele comparative cele mai mici
o C. Prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara
o D. Este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care
detin factori de productie abundenti
142. Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud,
pentru care plateste producatorului coreean un pret de 250 USD/buc.
Presupunem ca producatorul coreean asigura livrarea produselor pana
la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie
o aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In
conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera
cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul
minim la care comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta
este egal cu echivalentul in lire sterline a:
o A. 360 USD
o B. 250 USD
o C. 350 USD
o D. 160 USD
143. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice
de moneda se numea:
o A. Nota de hartie
o B. Card de credit
o C. Nota de metal
o D. Bilet la banca
144. O politica fiscala contraciclica va produce:
o A. Extinderea expansiunilor si recesiunilor
o B. Deficite atunci cand scade PIB
o C. Deficite atunci cand creste PIB
145. Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza
din anii 1930 a fost aceea ca:
o A. Deficitele nu sunt bune pentru economie
o B. Deficitele sunt bune pentru economie
o C. Bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
146. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele
mai multe ori de catre:
o A. Comercianti
o B. Banci
o C. Bursele de valori
147. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
o A. Nu genereaza un „boom” artificial
148. Legea lui Okun spune ca:
o A. Exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri
o B. Rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va
diminua
o C. Intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
o D. Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
149. Recesiunile se produc atunci cand:
o A. Toata productia este compusa din bunuri omogene
o B. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
o C. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt
nemultumiti
o D. Sunt interpretare gresit semnalele date de pret
150. Echilibrul monetar determina stabilitatea:

o A. Ratei somajului
o B. Cantitatii de bunuri si servicii produse
o C. Locurilor de munca
o D. Puterii de cumparare
151. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?
o C. Perisabilitatea
o D. Abundenta
152. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala
de 1000 lei fiecare, cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul)
adus de fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%.
Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani:
o A. 25.000 lei
o B. 32.500 lei
o C. 30.000 lei
o D. 3.000 lei
153. În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar
PIB creat in economie reprezinta doar 96,8% din venitul national
potential, conform legii lui Okun, rata estimata a somajului este de:
o A. 4,6%
o B. 6,4%
o C. 6,8%
o D. 7,8%
154. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:
o A. De la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul
bancar
o B. De la banca centrala la consumatori
o C. De la producatori la consumatori
o D. De la guvern la investitori privati
155. Politica anti-inflationista presupune:
o A. Reducerea ratei dobanzii
o B. Posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
o C. Cresterea cheltuielilor guvernamentale
o D. Abandonarea expansiunii monetare
comerciale prin:
o A. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
o B. Achizitionarea de obligatiuni de la stat
o C. Vanzarea de obligatiuni de la stat
o D. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
157. Somajul frictional:
o A. Ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii
o B. Corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
o C. Este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
o D. Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de
a identifica un altul, mai bine platit
158. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
o A. Participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu
potentialul economic si direct proportionala cu competitivitatea
o B. Ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a
pierderilor de competitivitate
o C. Ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul
exporturilor mondiale, este in scadere
o D. Cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in
dezvoltare
159. In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%.
In aceste conditii, rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:
o A. 12,4%
o B. 8%
o C. 4%
o D. 124%
160. In sistemul formelor regionale de comert liber:
o A. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a
factorilor de productie, in conditiile unei monede unice
o B. Zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor
vamale reciproce
o C. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a
factorilor de productie – capital si munca
o D. Uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a
capitalurilor
161. Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea
sa, putem enumera urmatoarele masuri:
o A. Stimularea investitiilor, publice si private deopotriva
o B. Incurajarea economisirii
o C. Non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se
autoregla
o D. Descurajarea consumului public, respectiv privat
162. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii
depune intr-un cont la termen cum variaza agregatele monetare?
o A. M1 si M2 scad
o B. M2 creste dar M1 nu se modifica
o C. M1 si M2 cresc
o D. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
163. In perioada electorala se va opta pentru:
o A. Politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea
PIB-ului real
o B. Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt
vizibile pe termen scurt
o C. Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt
vizibile pe termen scurt
o D. Politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor
stimula productia
164. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre
structura cererii si ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
o A. Divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si
angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de munca, la un
anumit nivel al salariului
o B. Incapatanarii oamenilor
o C. Faptului ca piata muncii este segmentata
o D. Procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
165. In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de
9.000 mld. euro, in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200
mld. euro, balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de:
o A. 90%
o B. 72%
o C. 128,57%
o D. 80%
166. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi
la 200 lei/bucata si vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500
lei/bucata, ambele pe baza de contracte cu scadenta la 6 luni. In
momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iasi
este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400
lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:
o A. Inregistreaza o pierdere de 95.000 lei
o B. Inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
o C. Castiga 70.000 lei
o D. Castiga 95.000 lei
o A. Banca Centrala
o D. Guvern
168. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei
banci oarecare achita un credit?
o B. M1 si M2 scad
o D. M1 si M2 cresc
o A. Populatia somera si polulatia ocupata
o C. Populatia active si populatia somera
170. Politicile anti-inflationiste
o B. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
o C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
o D. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare
171. Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:
o A. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei
o B. Scumpirea creditelor acordate de banci
o D. Distorsionarea preturilor relative
172. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care
2.500.000 sunt pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca
1.500.000 persoane apte de munca, nu au loc de munca, iar dintre
acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000
emigreaza atunci:
o A. Numarul somerilor este de 1.200.000
o B. Populatia ocupata este de 15.000.000
o C. Populatia activa este de 16.500.000
o D. Rata somajului este de 6,9%
173. Operatiunile cu prima simpla „a la hausse”
o A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
realizarea contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
o B. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
realizarea contractului,in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
175. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:
o A. Rezerva minima obligatorie
o B. Scaderea ratei dobanzii
o C. Scaderea ratei inflatiei
o D. Limitele maxime impuse de catre stat
o A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de
177. Echilibrul monetar reprezinta :
o A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor
o B. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
o C. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
o D. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
178. Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la
comanda:
o A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
o B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
o C. Ar exista in economie mai multa incertitudine
o D. Populatia ar fi mult mai bogata
179. Politica keynesiana:
o A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt
o B. Reducerea cheltuielilor publice
o C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
o D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul
cheltuielilor guvernamentale
180. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:
o A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de
compensare a excedentului si deficitului de lichiditati bancare
o B. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de
credit
o C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi
181. Detinatorul de actiuni are dreptul:
o A. De a obtine o dobanda anuala
o B. De a obtine un venit sigur
o C. De a obtine devident
182. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a
fost de 2%. In aceste conditii rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:
o A. 8%
o B. 6%
o C. 6.12%
o D. 106%
183. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
o A. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de
cei neorganizati si prost informati
o B. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si
informate pe termen lung
o C. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si
informate pe termen scurt
o D. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate
de cei neorganizati si prost informati
184. Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:
o A. Scaderea gradului de ocupare
o B. Cresterea volumului de credite acordate
o C. Reducerea volumului de credite acordate
o D. Cresterea productiei
185. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:
o A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
o B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul
castigat
o C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
o D. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod
simultan si venit
186. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze
bani pe perioada nedeterminata este limitata de:
o A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a
garantiilor sale
o B. Numarul creditelor pe care le acorda
o C. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
187. Banii:
o A. Sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea
o B. Sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
o C. E de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
o D. Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
188. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in
bancile comerciale:
o A. M1 si M2 cresc
o B. M1 si M2 scad
o C. M2 creste dar M1 nu se modifica
o D. M1 scade dar M2 nu se modifica
189. Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia
romaneasca?
o A. Guvernul
o B. Bancile
o C. Firmele de brokeraj
o D. Banca Nationala a Romaniei
190. Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:
o B. Reduce oferta de bani
o C. M1 creste
o D. Rata dobanzii creste
191. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu
care cumpara un computer cum variaza agregatele monetare?
o A. M1 si M2 cresc
o B. M1 creste si M2 ramane neschimbat
o C. M2 creste dar M1 nu se modifica
o D. Nici M1, nici M2 nu se modifica
192. Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai
probabila va fi:
o A. Scaderea preturilor
o B. Marirea taxelor
o C. Inflatia
o D. Micsorarea impozitelor
193. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
o A. Banii respectivi sunt scosi din circulatia economica
o B. Rata dobanzii scade
o C. M1 creste
o D. Creste oferta de bani
194. Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari
dintr-un cont de credit intr-un cont de economii:
o A. M1 si M2 cresc
o B. Nici M1, nici M2 nu se modifica
o C. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
o D. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
195. Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:
o A. Dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru
conturile de economii ale clientilor
o B. Sumele totale depuse si rezervele obligatorii
o C. Dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
o D. Credite si depozite
1. Functionarea economiei depinde de:
o A. Capacitatea guvernului de a modifica semnificativ cotele de impozitare si
cheltuieli autorizate
o B. Capacitatea statului de a interveni mai mult in economie
o C. Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
2. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul,

argintul si aurul ca mijloc preferat de schimb .. ... ...
o A. Mai putin atractive
o B. Rare
o C. Netransportabile
o D. Indivizibile
3. Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu:
o A. Diminuarea cantitatii de munca oferita la nivelul pietei muncii

o B. Sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
o C. Parasirea voluntara a locului de munca
4. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
o A. Rata dobanzii creste

o B. Creste oferta de bani
o C. Rata dobanzii scade
o D. M1 creste
5. Pe termen scurt, expansiunea monetara:
o A. Inhiba creditarea
o B. Il determina pe angajator sa recurga la concedieri
o C. Conduce la "alungirea" proiectelor investitionale
o D. Genereaza cresterea ratei dobanzii
6. Detinatorul de actiune are dreptul:
o A. De a obtine o dobanda anuala
o B. De a obtine un venit sigur
o C. De a obtine dividend
7. Marea Criza din 1929-1933 a fost determinata de:
o A. Scaderea gradului de ocupare

o B. Cresterea volumului de credite acordate
o C. Reducerea volumului de credite acordate
o D. Cresterea productiei
8. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:
o A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

comerciale
o B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul
castigat
o C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
o D. Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod
simultan si venit
9. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani

pe perioada nedeterminata este limatata de:
o A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a
garantiilor sale
o B. Numarul creditelor pe care le acorda
o C. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
10. Inflatia:
o A. Distorsioneaza sistemul preturilor relative
o B. Dezavantajeaza, in general, sistemul bancar si guvernul
o C. Descurajeaza traiul pe datorie
o D. Descurajeaza consumul pe termen scurt
11. Pe o piata financiara eficienta:

o A. Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continuu,
astfel incat orice noua informatie sa fie integrata in pretul titlului
o B. Nu este necesar ca preturile sa reflecte toate informatiile relevante
o C. Investitorii pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media pietei
12. Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de

probleme de coordonare asociate:
o A. Deflatiei
o B. Inflatiei
o C. Dezinflatiei

14. Operatiunile cu prima simpla " a la hausse":
o A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea

contractului. In functie de situatia existenta la termenul de scadenta.
o B. Obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta
rezilierea contractului, in functie de situatia existenta la termenul de scadenta

o A. Creditele bancare sunt ramursate intr-un ritm mai mare decat cel de
16. Politicile anti-inflationiste:

o B. Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuieli
o C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
o D. Sunt favorabile clasei politice, fiind un set de masuri foarte populare
17. Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din:
o A. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei

o B. Scumpirea creditelor acordate de banci
o D. Distorsinarea preturilor relative
18. Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de

astazi ?
o A. Aur
o B. Argint
o C. Cupru
o D. Promisiuni de plata
19. Eficienta pietei de capital vizeaza:
o A. Doar eficienta operationala
o B. Atat eficienta operationala cat si eficienta alocarii
o C. Cele doua tipuri de eficienta nu sunt elocvente pentru piata financiara
o D. Doar eficienta alocarii
20. In perioada electorala politicienii vor prefera acele politici care

produc:
o A. Beneficii si costuri pe termen scurt
o B. Beneficii si costuri pe termen lung
o C. Beneficii pe termen lung
o D. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung

comerciale prin:
o A. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii

o B. Vanzarea de obligatiuni de la stat
o C. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
o D. Diminuarea ratei rezervelor obligatorii
22. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care
cumpara un computer:
o A. Nici M1, nici 2 nu se modifica

o B. M1 creste dar M2 nu se schimba
o C. M1 si M2 cresc
o D. M1 creste si M2 ramane neschimbat
23. Echilibrul monetar presupune:
o A. Egalitatea dintre banii din conturile curente si cei din conturile de economii
o B. Egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
o C. Egalitatea dintre numerar si banii din conturile curente
o D. Egalitatea dintre masa monetara in sens restrans si masa monetara in sens
larg
24. Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina:

o A. Scaderea cursului titlurilor de valoare
o B. Nu are nici o influenta asura cursului titlurilor de valoare
o C. Cresterea cursului titlurilor de valoare
25. Tranzactiile derulate la nivelul pietei muncii:
o A. Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadrui cadru juridic si

institutional bine ...
o B. Se desfasoara intre guvern si angajatori
o C. Se desfasoara intre guvern si sindicate
o D. Au drept obiect serviciile de munca, insa nu sunt supuse reglementarii
26. Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin:
o A. Prin faptul ca este o piata perfect concurentiala

o B. Lipsa segmentarii, aceasta fiind unica pentru totalitatea sectoarelor din
economie
o C. Prin subiectul si obiectul de activitate al acesteia, respectiv capitalul
financiar
o D. Nivelul de reglementare caracteristic
o A. Banca centrala
o D. Guvern
28. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci
oarecare achita un credit ?

o B. M1 si M2 scad
o D. M1 si M2 cresc

o A. Populatia somera si populatia ocupata
o C. Populatia activa si populatia somera
30. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:
o A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare

a excedentului si deficitului de lichiditati bancare
o B. Ce nu cuprinde operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
o C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente lungi
31. Politica keynesiana
o A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt

o B. Reducerea cheltuielilor publice
o C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
o D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale pentru nivelul
cheltuielilor guvernamentale
32. Daca toata productia ar fi compusa din produsele realizate la

comanda:
o A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

o B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
o C. Ar exista in economie mai multa incertitudine
o D. Populatia ar fi mult mai bogata
33. Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa

combata problema somajului
o A. Interventia statului in economie, prin politici de reducere a exporturilor
o B. Interventia statului in economie, prin politici de descurajare a consumului
o C. Interventia statului in economie, orientata catre stimularea cererii agregate
o D. Interventia statului in economie prin politici de descurajare a investitiilor
34. Oferta curenta de munca este reprezentata de:
o A. Populatia activa
o B. Rezervele de munca
o C. Populatia ocupata minus somerii
o D. Populatia ocupata
35. La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 10-30 au stat:
o A. Politicile monetare restrictive din anii 1920

o B. Politicile monetare expansioniste din anii 1920
o Restrangerile creditului
36. Alternativa la politicile fiscale si monetare discretionare este data

de:
o A. Politicile implementate in statele centralizate

o B. Absenta politicilor
o C. Politicile adoptate de conducatorul unui stat autocrat, ce are puteri absolute
o D. Politicile bazate pe angajamente ferme fata de normele legislative existente
37. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:
o A. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului

o B. Somajul voluntar este egal cu somajul involuntar
o C. Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta
o D. Rata curenta a somajului este zero
38. In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933,
Keynes sustinea faptul ca:
o A. Bugetele trebuie sa fie echilibrate pe parcursul unui ciclu de afaceri;

o B. Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui an
fiscal;
o C. Deficitele nu sunt bune pentru economie
o D. Bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an
39. Uniunrea Europeana:
o A. Nu se protejeaza fata de terti in politica comerciala, deoarece si-a

liberalizat pietele bunurilor, serviciilor, capitalurilor si fortei de m unca;
o B. Nu aplica o politica comerciala comunca;
o C. Este in prezent atat o uniune vamala cat si o piata interna
o D. Desi are numeroase domenii in care decide prin institutiile proprii,
supranationale, in nici un domeniu nu are competente exclusive.
40. Pe termen scurt, expansiunea monetara:
o A. Generaza cresterea ratei dobanzii

o B. Inhiba creditarea;
o C. Conduce la “alungirea” proiectelor investitionale;
o D. Ii determina pe angajatori sa recurga la concedieri;
41. Una dintre cauzele crizei economice o reprezinta:
o A. Lacomia investitorilor;
o B. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei;
o C. Consumul exagerat din anii de boom economic, incurajat de ratele reduse
ale dobanzii.
42. In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933,
Keynes sustinea faptul ca:
o A. Bugetele trebuie sa fie echilibrate pe parcursul unui ciclu de afaceri;

o B. Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui an
fiscal;
o C. Deficitele nu sunt bune pentru economie
o D. Bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an
43. Bancile care vor sa-si maximizeze profiturile sunt nevoite sa:
o A. Respecte dorintele clientilor cu privire la procesul acordarii de credite

ieftine;
o B. Accepte faptul ca rezervele obligatorii le aduc castiguri substantiale
o C. Sa aiba passive care sa depaseasca un multiplu al rezervelor legale;
o D. Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe credite la
dobanzi mari si nevoia de a pastra increderea populatiei in capacitatea de
rambursare a depozitelor
44. Intr-o societate cu economie de piata productia pentru un produs se

desfasoara:
o A. Concomitent cu manifestarea cererii

o B. Anticipat fata de cerere
o C. Dupa manifestarea cererii
o D. La comanda
45. Protectionismul:
o A. Este o practica rar intalnita in politicile comerciale actuale ale tarilor

dezvoltate;
o B. Modifica raportul de schimb si avantajele comparative;
o C. Determina cresterea castigurilor din comert si contribuie la utilizarea mai
eficienta a resurselor;
o D. Are un cost de oportunitate scazut;
46. Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata

dobanzii deoarece;
o A. Cresterea sa mareste cererea pentru titluri si determina cresterea cursului

acestora pe piata bursiera;
o B. Reducerea sa mareste cererea pt. titluri si determina micsorarea cursului
acestora pe piata bursiera;
o C. Cresterea sa reduce cererea pt. titluri si determina micsorarea cursului
acestora pe piata bursiera
47. In functie de durata mobilitatii geografice a fortei de munca, acestea

pot fi:
o A. Migratie lunara;
o B. Migratie definitiva;
o C. Migratie international;
o D. Migratie partiala;
48. Purtatorii cererii de munca sunt:
o A. Persoana care se afla in cautarea unui loc de munca

o B. Lucratorii
o C. Angajatorii
o D. Liderii de sindicat
49. Jobberul:
o A. Stabileste cotatiile bursei rezultate din jocul cererii si ofertei si le inscrie pe

panourile bursei, pe baza ordinelor transmise de brokeri;
o B. Nu poate sa incheie si operatiuni pe cont propriu;
o C. Are posibilitatea sa cumpere efecte financiare la un curs usor superior celui
la care vinde, de aici rezultand profitul sau;
o D. Are posibilitatea sa vanda efectele financiare la un curs usor inferior celui
la care cumpara, de aici rezultand profitul sau;
50. O politica anti-inflationista adecvata presupune:
o A. Supra-impozitarea veniturilor comerciantilor ce practica preturi ridicate;

o B. Practicarea unor marje de profit minime
o C. "blocarea” cresterii preturilor prin masuri guvernamentale
o D. Reducerea ritmului expansiunii monetare;
51. Prin programul sau Keynes propunea:
o A. O politica fiscala care sa duca la bugete echilibrate in fiecare an;

o B. Ca guvernul sa reduca investitiile in economie;
o C. O politica fiscal pentru a corecta recesiunile;
o D. Ca guvernul sa reduca imprumuturile;
52. O politica fiscal contraciclica presupune:
o A. O politica de tipul “ pornire-oprire-pornire “;

o B. O reducere a incasarilor fiscal atunci cand creste PIB-ul;
o C. O crestere a incasarilor fiscal in perioadele de recesiune
o D. O reducere a incasarilor fiscal cand scade Pib-ul;
53. Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita:
o A. Epidemiei subporductiei;
o B. Productiei mai mici fata de nevoile societatii;
o C. Contradictiilor sale interne;
54. Prin politicile expansionist se obtin:
o A. Aspect positive pe termen scurt

o B. Aspect positive pe termen lung;
o C. Aspect negative pe termen scurt;
55. Balanta comerciala:

o A. Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale;
o B. Are ponderea cea mai redusa in balanta de plati;
o C. Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale si servicii;
o D. Include balanta miscarilor de capital
56. Politicile monetare si fiscale expansioniste:
o A. Nu sunt atragatoare pentru alegatori;

o B. Nu au effect asupra cererii agregate;
o C. Sunt atragatoare pt alegatori;
57. Cursul de schimb real:
o A. Nu mai este utilizat dupa renuntarea la convertibilitatea monedei in metal

pretios;
o B. Nu tine cont de evolutia posibila a preturilor produselor interne fata de a
celor din strainatate;
o C. Este utilizat pentru a calcula correct repercusiunile pt cursul de schimb
asupra competitivitatii unei economii;
58. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:
o A. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului;

o B. Rata curenta a somajului este zero;
o C. Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta;
o D. Somajul voluntar este egal cu somajul involuntary
59. In perioadele de recesiune oamenii prefera:
o A. Sa cumpere actiuni;
o B. Sa-si protejeze banii prin realizarea de depozite bancare;
o C. Sa faca investitii pe termen lung;
o D. Sa detina mai multi bani in numerar;
60. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:

o A. Sa economiseasca in vederea unui consum viitor;
o B. Sa consume mai mult decat au economisit;
o C. Sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
o D. Contribuie la acumulare de capital
61. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specific de
moneda se numea:
o A. Nota de hartie;
o B. Card de credit;
o C. Nota de metal;
o D. Bilet de banca.
62. O politica fiscal contraciclica va produce:
o A. Extinderea expansiunilor si recesiunilor

o B. Deficite atunci cand scade PIB
o C. Deficite atunci cand creste PIB
63. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai

multe ori de catre:
o A. Comercianti
o B. Banci
o C. Burse de valori
64. Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala;
o A. Nu genereaza un boom artificial

65. Capitalul real:

o A. este acelasi lucru cu capitalul fictive
o B. Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de burs
o C. Este format din bunuri material, mijloace banesti si efecte financiare
o D. Se valorifica in procesul de productie
66. Inflatia reprezinta:
o A. O consecinta a cresterii generalizate a preturilor

o B. Un stimulant pe termen lung al activitatii economice
o C. O politica deliberata a autoritatilor monetare
o D. Un effect al functionarii defectuoase a pietei libere
67. Operatiunile cu prima compusa “ a la baisse”:
o A. Obliga vanzatorul la executarea contractului la scadenta

o B. Nu ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau
rezilierea contractului
o C. Ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau rezilierea
contractului
68. Legea lui Okun spune ca
o A. Exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

o B. Rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va
diminua
o C. Intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
o D. Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
69. Recesiunile se produc atunci cand
o A. Toata productia este compusa din bunuri omogene
o B. Sunt interpretate corect semnalele pieteidar producatorii sunt nemultumiti
o C. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti
o D. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
70. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?

o C. Perisabilitatea
o D. Abundenta
lOMoARcPSD|5138419
2Grile-macroeconomie
Macroeconomie (Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași)
StuDocu nu este sponsorizat sau avizat de nicio universitate

Desc?rcat de Chriss Banner (chrissb077@gmail.com)
lOMoARcPSD|5138419
1. Elementele cele mai semnificative ale analizei macroeconomice se refera la:

a. comportamentul economic al producatorilor si consumatorilor
b. fundamentarea stiintifica a politicilor economice
c. rolul intreprinderilor mici si mijlocii dar si al marilor companii
d. evaluarea succesului nivelului si performantelor globale ale activititatii
economice
2. Problemele fundamentale ale macroeconomiei se refera la:

a. masurarea rezultatelor economice la nivel national
b. masurarea rezultatelor economice la nivelul agentilor economici
c. interdependenta dintre cererea globala si oferta globala simultan pe toate
pietele
3. Consecintele cresterii nivelului general al preturilor sunt:

a. cresterea volumului cererii agregate
b. scaderea cererii pentru produsele si serviciile de import
c. cresterea cererii pentru produsele si serviciile create pe teritoriul national
d. investitiile se ieftinesc
e. cresterea cererii pentru produsele si serviciile de import
4. Dintre conditiile cererii globale se numara:

a. previziunile agentilor economici consumatori si intreprinzatori
b. planurile agentilor economici consumatori si intreprinzatori
c. politica monetara a guvernului
d. conjunctura economiei mondiale
e. conjunctura economiei nationale
5. Dintre conditiile ofertei globale fac parte:

a. previziunile agentilor economici consumatori si intreprinzatori
b. politica economica a guvernului
c. conjunctura economiei mondiale
d. productivitatea factorilor de productie
e. volumul factorilor de productie atrasi si utilizati in economia mondiala.
6. Cand oferta agregata ramane constanta, iar cererea agregata creste fata de nivelul
de echilibru:
a. creste nivelul general al preturilor
b. scade nivelul general al preturilor
c. exporturile se diminueaza
7. Cand oferta agregata nu se modifica, dar se micsoreaza cererea agregata:

a. firmele investesc mai mult
b. exporturile cresc
c. exporturile se diminueaza
d. nivelul general al preturilor creste
e. consumatorii cumpara mai mult

lOMoARcPSD|5138419
8. Cand cererea agregata nu se modifica, iar ofeta globala creste:

a. produce numai efecte pozitive
b. produce numai efecte negative
c. produce si efecte pozitive si efecte negative
9. Situatia in care cererea globala ramane neschimbata dar oferta globala scade,
genereaza urmatoarele consecinte:
a. firmele scad preturile
b. costurile de productie scad
c. tarifele la energie cresc
10. Gruparea unitatilor rezidente pe teritoriul national se face in functie de

urmatoarele criterii:
a. institutional
b. politic`
c. al proprietatii
d. functional
11. Agentii macroeconomici omogeni mai sunt denumiti si:

a. societati nefinanciare(nonfinanciare)
b. institutii financiare
c. companii de asigurare
d. sectoare economice institutionale
12. In cadrul gospodariilor, componenta existentiala a fluxului de iesiri este

reprezentata de:
a. fluxul de bunuri si servicii
b. fluxul de forta de munca
c. fluxul de venituri
13. Printre metodele de evaluare a venitului national se numara:
a. metoda de productie
b. metoda veniturilor acumulate
c. metoda utilizarii finale a veniturilor
14. Veniturile obtinute in sectorul gospodariilor se numesc:

a. venituri acumulate
b. venituri personale
c. venituri primare
15. Veniturile totale sunt formate din :

a. venituri primare
b. venituri derivate
c. veniturile firmelor
d. veniturile menajelor

lOMoARcPSD|5138419
16. Din punct de vedere existential, consumul cuprinde:

a. consumul de bunuri materiale
b. consumul de bunuri imateriale
c. consumul privat
d. consumul public
17. In raport cu sursa veniturilor cheltuite pentru consum se disting:

a. consumul de bunuri materiale
b. consumul intermediar
c. consumul final
d. consumul privat
e. consumul colectiv
18. Selectati afirmatia A cu privire la legitatile consumului:

a. economisirea reprezinta cel mai mare lux pentru familie
b. cheltuielile pentru servicii cresc mai incet decat cele pentru bunurile
materiale
c. cheltuielile pentru articole de lux cresc mai incet decat venitul
d. economiile gospodariilor scad pe masura ce venitul creste
e. cheltuielile pe recreerea cresc mai repede decat venitul
19. Relatia dintre nivelul cheltuielilor de consum si nivelul venitului personal

disponibil este reprezentata de:
a. functia de consum
b. inclinatia spre consum
c. inclinatia spre economisire
20. Legatura functionala dintre venit si cheltuielile de consum este reprezentata de :

a. functia de consum
b. inclinatia spre consum
c. inclinatia spre economisire
21. Factorii obiectivi ai consumului sunt:

a. inclinatii psihologice
b. spiritul de afaceri
c. marimea venitului
d. modificarile politicii fiscale
22. Factorii subiectivi ai consumului sunt:

a. inclinatii psihologice
b. spiritul de afaceri
c. marimea venitului
d. modificarile politicii fiscare
23. Resursele financiare ale sectorului administratiei publice provin din:
a. contributii benevole

lOMoARcPSD|5138419
b. vanzari de bunuri si servicii

c. plati obligatorii prelevate de la celelalte sectoare
24. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la preturile producatorilor:

a. nu cuprind impozitele indirecte si subventiile
b. cuprind impozitele indirecte si subventiile
c. sunt mai mici decat preturile cumparatorului
25. In timpul perioadelor de inflatie:

a. PIB nominal creste in acelasi ritm cu PIB real
b. PIB nominal creste mai repede decat PIB real
c. PIB nominal creste mai incet decat PIB real
26. PIB :
a. este valoarea de piata a tuturor bunurilor finale si serviciilor produse in
interiorul unei tari intr-o anumita perioada
b. este venitul de care dispune populatia dupa plata impozitelor pe venit
si care poate fi utilizat pentru consum si economii
c. este valoarea bunurilor si serviciilor cumparate de administratiile
publice, locale si centrale intr-un an
27. Nu se regaseste in consumul populatiei:

a. cumpararea unui automobil
b. cumpararea unor alimente
c. cumpararea unei case construita in acelasi an de constructie !!!!
28. Care dintre urmatoarele tranzactii intra in PIB din 2000?

a. cumpararea unei case construita in 2000
b. prestarea unor servicii de coafura in decursul anului respectiv
c. producerea si consumarea unor legume de catre o familie din mediul
rural
d. cumpararea unei materii prime utilizata pentru obtinerea unui bun final
ce urmeaza a fi vandut in decursul anului respectiv
29. Veniturile realizate de catre cei peste 50.000 de cetateni romani care lucreaza in
Israel sunt incluse in:
a. PIB al Romaniei si PNB al Israelului
b. PNB al Romaniei si PIB al Israelului
c. PIN al Romaniei si PNN al Israelului
30. Relatia dintre nivelul economiilor si nivelul venitului disponibil este reprezentanta
de:
a. functia de economisire
b. inclinatia medie spre economii
c. functia de consum

lOMoARcPSD|5138419
31. Dintre factorii care influenteaza inclinatia spre economisire nu fac parte:
a. evolutia ratei dobanzii
b. evolutia nivelului pretului
c. marimea impozitelor si taxelor
32. In raport cu modul de utilizare a bunurilor de capital achizitionate, investitiile

constau in:
a. investitii brute
b. investitii nete
c. investitii de inlocuire
d. investitii pentru dezvoltare
33. Clasificate potrivit destinatiei lor, investitiile nu cuprind:

a. investitii pentru afaceri
b. investitii pentru formarea bruta a capitalului
c. investitii imobiliare
d. investitii in stocuri
e. investitii cu titluri de capital
34. Factorii de care depinde volumul investitiilor pentru afaceri sunt:

a. productivitatea medie asteptata a capitalului
b. costul marginal al utilizarii capitalului
c. nivelul general al preturilor
35. Efectul amplificat al investitiilor asupra venitului national este cunoscut sub
denumirea de:
a. acceleratorul investitiilor
b. multiplicatorul investitiilor
c. fenomenul de dezinvestitii
d. inclinatia spre economisire
36. Acceleratorul arata ca rata investitiilor este determinat in esenta de:

a. modificarea ratei dobanzii
b. modificarea nivelului preturilor
c. modificarea productivitatii capitalurilor
d. modificarea costului marginal al utilizarii capitalului
e. modificarea nivelului productiei
37. In functie de continutul proceselor economice si modul de exprimare al
rezultatelor, echilibrul economic imbraca urmatoarele forme:
a. echilibru material
b. echilibru valoric
c. echilibru ecologic
d. echilibru static
38. In cadrul echilibrului valoric se disting urmatoarele forme speciale de echilibru:
a. echilibru material

lOMoARcPSD|5138419
b. echilibrul resurselor de munca

c. echilibru bugetar
d. echilibru dinamic
e. echilibru valutar
39. In raport cu nivelurile de agregare ale activitatii economice se disting:
a. echilibru microeconomic
b. echilibru macroeconomic
c. echilibru material
d. echilibru valoric
40. Premisele care au stat la baza investigatiilor privind echilibrul in perioada de
inceput sunt:
a. echilibrul este privit pe termen lung
b. crizele economice sunt considerate fenomene accidentale
c. crizele economice sunt considerate fenomene periodice
d. somajul este considerat un fenomen voluntar
41. Dezechilibrul economic se manifesta:
a. ca o stare de moment
b. ca o stare voita
c. ca o stare permanenta
42. Presiunea reda situatia de:
a. oferta deficitara
b. existenta pietei cumparatorului
c. existenta pietei vanzatorului
43. Absorbtia reda situatia de:
a. piata este a vanzatorilor
b. oferta excedentara
c. cerere deficitara
d. existenta pietei cumparatorului
44. Presiunea se soldeaza cu:
a. nerealizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii
b. nerealizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii
c. aspiratie pozitiva nesatisfacuta la cumparaturi
d. aparitia inflatiei
e. aparitia somajului
45. Absorbtia se soldeaza cu:
a. nerealizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii
b. nerealizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii
c. aspiratia pontiva nesatisfacuta la cumparatori
46. Agregatele macroeconomice se pot determina in:
a. preturile pietei
b. preturile factorilor de productie

lOMoARcPSD|5138419
c. preturile variabile
d. preturile curente
e. preturile perioadei de referinta
47. In functie de interdependenta dintre indicatorii macroeconomici si efectivele
populatiei se disting urmatoarele tipuri de crestere economica
a. expansiune economica
b. recensiune economica
c. crestere economica structurala
d. crestere economica zero
e. cresterea economica cantitativa
48. Daca sporul de produse si servicii(pozitiv sau negativ) se obtine pe termen scurt,
atunci avem de-a face cu:
a. expansiune economica
b. recensiune economica
c. crestere economica zero
d. crestere economica pozitiva
49. Intre cresterea economica si dezvoltarea economica exista urmatoarele deosebiri:
a. pentru definirea cresterii economice fundamentala este ideea de
schimbare
b. pentru definirea dezvoltarii economice fundamentala este ideea de
schimb
c. pentru cresterea economica trasatura de baza este sporirea
cantitativa a venitului national
50. Din categoria factorilor subiectivi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. resursele umane
b. educatia
c. transferul de tehnologie
d. resursele naturale
e. capitalul fizic
51. Din categoria factorilor subiectivi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. resursele umane
b. educatia
c. progresul tehnologic
d. resursele naturale
e. capitalul fizic
52. Din categoria factorilor externi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. potentialul uman
b. echipamentele de productie
c. transferul de tehnologii
53. Din categoria factorilor directie ai cresterii si dezvoltarii economici fac parte:

lOMoARcPSD|5138419
a. cercetarea stiintifica
b. politica monetara
c. echipamentele de productie
d. informatia
54. Din categoria factorilor indirecti ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. cercetarea stiintifica
b. politica monetara
c. echipamentele de productie
d. informatia
e. spiritul antreprenorial
55. Cresterea economica de tip extensiv presupune:
a. mobilizarea unui volum mare de facotri de productie

b. antrenarea in special a laturii calitative a factorilor de productie
c. sporul de productie se obtine prin cresterea eficientei utilizarii
factorilor
d. costuri economice, ecologice si sociale ridicate
56. Cresterea economica de tip intensiv presupune:

a. mobilizarea unui volum mare de facotri de productie
b. antrenarea in special a laturii calitative a factorilor de productie
c. sporul de productie se obtine prin cresterea eficientei utilizarii
factorilor
d. costuri economice, ecologice si sociale ridicate
57. Stagflatia reprezinta procesul in care

a. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist redus
b. cresterea economica se combina cu un proces inflationist redus
c. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist accentuat
d. cresterea economica se combina cu un proces inflationist accentuat
e. scaderea productiei nationale se combina cu un proces inflationist
accentuat
58. Slumpfatia reprezinta procesul in care

a. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist redus
b. cresterea economica se combina cu un proces inflationist redus
c. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist accentuat
d. cresterea economica se combina cu un proces inflationist accentuat
e. scaderea productiei nationale se combina cu un proces inflationist
accentuat
59. Criteriul de diferentiere intre tarile avansate din punct de vedere economic si tarile
in curs de dezvoltare il reprezinta:
1. PIB/ locuitor
2. PNB/locuitor

lOMoARcPSD|5138419
3. VN/locuitor
60. Fenomenul de crestere economica este ilustrat in mod direct de:

a. cresterea PNB in termeni reali
b. cresterea PNB in termeni nominali
c. cresterea PNB real/locuitor
61. Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii nationale
care:
a. sunt inzestrate cu resurse naturale abundente
b. inregistreaza o rata redusa a inflatiei
c. sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe scara larga progresul tehnic
62. Care dintre elementele de mai jos se afla la baza deosebirilor esentiale dintre
crestere si dezvoltarea economica:
a. finalitatea
b. cresterea cantitativa a factorilor de productie
c. schimbarile calitative ale economiei
63. Cresterea economica este un obiectiv prioritar al oricarei politici macroeconomive

pentru ca:
a. influenteaza gradul de ocupare si nivelul veniturilor
b. asigura sporirea masei monetare
c. este sursa principala de imbunatatire a standardului de viata a populatiei
64. Trecerea omenirii la dezvoltarea durabila este un proces obiectiv determinat de:
a. deteriorarea echilibrului ecologic la scara planetara
b. adancirea decalajelor dintre N si S
c. accentuarea fenomenelor de risipa a resurselor economice
d. tranzitia fostelor tari comuniste la economia de piata
e. constientizarea fortelor progresiste ale omenirii
65. In esenta, dezvoltarea durabila este definita de:

a. mutarea centrului de greutate spre problemele calitatii vietii
b. necesitatea asigurarii egalitatii sanselor generatiilor care coexista si se
succed in timp si spatiu
c. necesitatea compatibilitatii strategiei nationale de dezvoltare
d. imperativul compatibilitatii mediului creat de om cu mediul natural
e. necesitatea de a considera omul in primul rand ca scop al dezvoltarii si in
al doilea rand ca mijloc
66. In raport cu trendul dezvoltarii economiei nationale exista urmatoarele categorii
de fluctuatie:
a. variatii sezoniere
b. variatii continua
c. variatii ciclice
67. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la variatiile sezoniere:

lOMoARcPSD|5138419
a. sunt determinate de cauze explicabile

b. sunt determinate de cauze inexplicabile
c. sunt determinate de cauze previzibile
d. sunt determinate de cauze imprevizibile
68. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
a. variatii intamplatoare pot fi prevazute cu exactitate
b. variatii ciclice se produc sub o anumita regularitate
c. variatiile sezoniere se deruleaza de regula pe parcursul unui an ca
urmare a actiunii unor factori naturali sau sociali
69. Selectati afirmatiile adevarate privitoare la fazele evolutiei economice:
a. in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de ordin calitativ
b. in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de loc cantitativ
c. fazele evolutiei se repeta in aceeasi ordine dupa un anumit timp
d. fazele evolutiei se repeta in alta ordine dupa un anumit timp
e. fazele sunt identice din punct de vedere calitativ
70. Care din caracteristicile enumerate mai jos sunt specifice ciclurilor lungi:
a. au o durata cuprinsa intre 30-100
b. au o durata cuprinsa intre 50-60
c. cuprind doua faze
d. cuprind patru faze
71. Fazele ciclului secular sau lung sunt:
a. expansiunea
b. criza
c. depresiunea
d. faza ascendenta
e. faza descendenta
72. In faza ascendenta a ciclului secular:
a. descoperirile stiintifice se demoralizeaza in economie
b. apar descoperiri stiintifice noi
c. apar germenii unui nou mod termen de productie
d. se inregistreaza o dinamica de PNB si VN
73. In faza descendenta a ciclului secular:
a. descoperirile stiintifice se demoralizeaza in economie
b. apar descoperiri stiintifice noi
c. apar germenii unui nou mod termen de productie
d. se inregistreaza o dinamica a PNB si VN
74. Precizati care este succesiunea corecta a fazei ciclului economic decenal:
a. Depresiune,criza,inviorare si avant
b. Criza, inviorare, depresiune, avant
c. Criza, depresiune, inviorare, avant
d. Criza, inviorare, avant si depresiune

lOMoARcPSD|5138419
75. In timpul recesiunii economice cunosc o tendinta de scadere

a. Puterea de cumparare
b. Oferta de forta de munca
c. Oferta cererilor de investitie
d. Ratele dobanzii
76. In conditiile expansiunii economice au tendinta de crestere
a. Rata somajului
b. Rata falimentelor
c. Indicele general al preturilor
d. Stocurile de marfuri
e. Incapacitatea populatie de a cumpara bunuri si servicii
77. In faza de expansiune a ciclului economic:
a. Creste rata dobanzii
b. Se micsoreaza rata dobanzii
c. Creste rata somajului
d. Se micsoreaza rata somajului
78. In faza de recesiune a ciclului economic:
a. Creste rata somajului
b. Se micsoreaza rata dobanzii
c. Se inaspresc conditiile de credit
d. Se acorda facilitati la creditare
79. Printre cei mai importanti „stabilizatori automati” ai cererii globale se afla:
a. Programele guvernamentale de sustinere a agriculturii
b. Economiile administratiei publice
c. Economiile populatiei
80. Criteriile care definesc continutul si sfera de cuprindere a resurselor de munca
sunt:
a. Marimea cererii de munca
b. Varsta de munca stabilita prin legislatie
c. Starea de sanatate a persoanei
81. Populatia activa cuprinde
a. Elevii si studentii care sunt angajati in munca
b. Pensionarii
c. Persoanele intretinute de alte persoane sau de catre stat
d. Toate persoanele care furnizeaza forta de munca ce pot fi utilizati
pentru desfasurarea activitatii economice
82. Populatia ocupata se refera la
a. Toate persoanele care au implinit varsta legala de munca
b. Someri
c. Toate persoanele care desfasoara si activitate in unul din domeniile
economico-sociale si primesc o retributie

lOMoARcPSD|5138419
83. Resursele de munca potentiale cuprind pe langa resursele de munca disponibile:

a. Pensionarii
b. Persoanele sub varsta minima de munca
c. Persoanele intretinute sau inapte de munca
d. Populatia casnica
84. Atunci cand oferta de forta de munca este mai mica in raport cu cererea apare:
a. Ocuparea de echilibru a fortei de munca
b. Un deficit de forta de munca
c. Un excedent de forta de munca
d. Fenomenul de subocupare a fortei de munca
e. Fenomenul de supraocupare a fortei de munca
85. Atunci cand oferta de forta de munca este mai mare in raport cu cererea apare
a. Ocuparea deplina a fortei de munca
b. Un deficit de forta de munca
c. Un excedent de forta de munca
d. Fenomenul de subocupare a fortei de munca
e. Fenomenul de supraocupare a fortei de munca
86. Care din elementele de mai jos caracterizeaza somajul
a. Durata medie a vietii
b. Industria ????
c. Durata invatamantului obligatoriu
d. nivelul de pregatire a populatiei active
e. Structura de categorii de varsta, nivel de calificare, sex, etc
87. In functie de intensitatea somajului, se disting:
a. Somaj partial
b. Somaj continuu
c. Somaj deghizat
d. Somaj sezonier
88. Procesele economico-sociale generatoare de somaj sunt:
a. Pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate
b. Cresterea inflatiei
c. Cresterea ofertei de munca
89. In functie de structurile pietei muncii si de evolutia ciclului economic decenal se
disting:
a. Somaj sezonier
b. Somaj frictional
c. Somaj ciclic
d. Somaj continuu
90. Somajul frictional:
a. Apare din cauza miscarii neincetate a somerilor de la o
intreprindere la alta de la acelasi oras la altul

lOMoARcPSD|5138419
b. Se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi.

c. Apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice
d. Este rezultatul practicarii contractelor de rezolvare pe durate scurte
e. Este cauzat de intrerupere ale activitatii practice dependete de
factorii naturali
91. Somajul ciclic:
factorii naturali
92. Somajul tehnologic
factorii naturali
93. Somajul intermitent
factorii naturali
94. Somajul sezonier
factorii naturali.

1)Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda?
-recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
2)Politica keynesiana?
-a presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
3)Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara?
-prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului si
deficitului de lichiditati bancare
4)Detinatorul de actiuni are dreptul?
-de a obtine divident
5)Populatia totașa aunei tari este de 22.mil , din care 2.5mil sunt pensionari si 3mil sunt copii sub 15
ani .Stiind ca 1,5mil persoane apte de munca nu au loc de munca, iar dintre acestia 300de miirenunta
la cautarea unui loc de munca, iar 50 de mii emigreaza?
-numarul somerilor este 1,2 mil.
6)Operatiunile cu prima simpla a la hausse?
-ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in functie
de situatia existenta la termenul de scadenta
7)Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de ?
-scaderea ratei dobanzii
8)Expansiunea monetara?
-conduce la cresterea generalizata a preturilor
9)Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand?
-bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
10)Echilibrul monetar reprezinta?
-un echilibru intre cererea si oferta de moneda
11)Politicile anti-inflationiste?
-nu sunt avantajoase pentru guverne,limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
12)Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din?
-distorsionarea preturilor relative

13)Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de ?
-cresterea productie
14)Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este?
-o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale
15)Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada nedeterminata

este limitata de ?
-abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale
16)Care din urmatoarele afirmatii este adeverata ?
-pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea resurselor , este preferabil
ca economiile sa se specializeze si sa participe la schimb
17)Venitul anual adus de o obligatiune este de 500 lei , ceea ce corespunde unei rate anuale a
dobanzii de 15%.Care va fi cursul obligatiunii pe piata financiara secundara daca rata dobanzii se
reduce la 10%?
-Rezolvare C=500/0,1=5000 lei
18)Functionarea economiei depinde de ?
-capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
19)Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de ?
-Banca centrala
20)Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit ?
-M1 scade dar M2 nu se modifica
21)Rata somajului reprezinta raportul procentual intre ?
-populatia somera si populatia active
22)Detinatorul de actiuni are dreptul ?
-de a obtine dividend
23)In lunile ianuarie,februarie si martie , rata lunara a inflatiei a fost de 2%.In aceste conditii, rata
inflatiei pe cele trei luni a fost de ?
-Rezolvare:Ri=(1+2%)LA PUTEREA A 3-EA x100-100=6,12%
24)Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice ?
-care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen scurt
25)Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina ?
-cresterea cursului titlurilor de valoare
26)Tranzactiile derulate la nivelul pietii muncii ?
-vizeaza serviciul de munca si sunt supuse cadrului juridic si institutional bine……
27)Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin ?
-nivelul de reglementare characteristic
28)Participarea unei tari la comertul mondial ?
-depinde direct proportional atat de potentialul economic ,cat si de competivitatea international
29)Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala ?
-are ca rezultat o capacitate de “digestie” a investitiilor mai mica decat “ingestie”…….
30)Care din urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca ?
-Banca nationala a Romaniei
31)Politicile fiscal si monetare expansioniste vor determina pe termen scurt ?
-Cresterea PIB-ului real si a gradului de ocupare
32)Oferta curenta de munca este reprezentate de ?
-Populatia active
33)Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata problema somajului ?
-interventia statului in economie , orientate catre stimularea cererii aggregate
34)Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?
-veniturile repatriate ale emigrantilor pot contribuii la crearea de noi locuri de munca, daca acestea
sunt utilizate pentru a achizitiona bunuri din productia interna a tarii
35)Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme de coordonare

asociate ?
-inflatie
36)Pe o piata financiara eficienta ?
-preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continu, astfel incat orice noua
informative sa fie integrate in pretul titlului
37)Cand Banca Centrala vinde obligatiuni , atunci ?

-rata dobanzii scade
38)Pe termen scurt, expansiunea monetara ?
-conduce la “alungirea” proiectelor investitionale
39)Istoria banilor arata ca multe ssocietati au ales metale precum cuprul , argintul , aurul , fiindca
erau ?
-rare
40)Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu ?
-sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
41)Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand ?
-rata curenta a somajului este eglala cu rata natural a somajului
42)Cursul de schimb real ?
-este utilizat pentru a calcula correct repercursiunea ……..
43)Printre efectele negative ale inflatiei regasim ?
-reducerea puterii de cumparare a banilor
44)Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita ?
-contradictiile sale interne
45)Balanta comerciala ?
-reflecta situatie comertului exterior cu marfuri ale unei tari pe o perioada de timp determinate
46)In perioada de recesiune oamenii prefer ?
-Sa detina mai multi bani in numerar
47)Cresterea marimii salariului ?
-are un efect scara pozitiv asupra cantitatii cerute de forta de munca
48)Una din cauzele crizei economice o reprezinta ?
- consumul exagerat din anii de boom economic , incurajat de ……..
49)Cererea de munca ?
-depinde de pretul fortei de munca si cantitate de munca …..
50)Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni , atunci ?

-bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si ……
51)Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ?
-se pot obtine castiguri din comert si daca nu exista avantaje absolute….
52)In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933 ?
-bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an
53)Bancile comerciale creeaza bani ?
-acordand imprumuturi
54)Protectionismul ?
-modifica raportul de schimb si avantajele comparative
55) Cand efectul de venit domina efectul de substitutie ?
-curba ofertei individuale de munca se reduce ……..
56)Piata financiara mobiliara este o componenta a ?
-pietei capitalului pe termen mijlociu si lung
57)Politicile monetare si fiscal expansioniste ?
-sunt atragatoare pentru alegatori
58)Bursele de valori ?
-se apropie cel mai multde unele dintre cerintele pietei ……….
59) Capitalul real?
-este format din bunuri material , mijloace banesti si efecte financiare
60)Politica anti-inflationista presupune ?
-abandonul expansiunii monetare
61)Privita in modul general , piata financiara sau piata capitalului , presupune?
-cuprinde ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurile financiare
disponibile
62)Somajul este considerat drept un esec al pietei , pentru diminuarea lui putem enumera
urmatoarele masuri ?
-stimularea investitiilor , publice si generale deopotriva

63)Echilibrul monetary determina stabilitatea ?
-puterii de cumparare
64)Inflatia reprezinta ?
-o politica deliberate a autoritatilor monetare
65)Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa ?
-sa consume mai mult decat au economisit
66)Mai ales in perioadele de razboi , guvernele sunt nevoite sa suplimenteze cantitatea de moneda ,
aceasta masura are drept consecinta ?
-aparitia inflatiei
67)Somajul frictional ?
-apare prin initiative persoanelor de a parasi locul de munca , cu scopul de a gasi un altul , mai bine
platit
68)Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata ?
-cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare
69)In sistemul formelor regionale de comert liber ?
-pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor , serviciilor si a factorilor de productie , in

conditiile unei monede unice
70)Banca comerciala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin ?
-diminuarea ratei rezervelor obligatorii
71)Rata solicitata a rezervelor ?
-functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
72)Cursul valutar conventional ?
-este stability de autoritatile monetare nationale in functie de diveri factori economici ,politici, sociali
si institutionali
73)In timpul Marii crize din anii 1930 in SUA ?
-volumul de moneda aflat in circulatie a scazut
74) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?
-acceptabilitatea
75)Lectia pe care a predate-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost aceea ca ?
-bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
76)Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere ?
-volumul serviciilor de munca tranzactionate , de inalta calificare , ce nu pot fi oferite …….
77) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impuse o decizie
favorabila de cumparare in urmatoarele situatii ?
-nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii
78)Realitatea atesta existent unei neconcordante permanente intre structura cererii si ofertei de
munca.Aceasta poate fi explicate pe baza ?
-divergentelor de interese intre lucratori , care doresc salarii mai mari si angajatori care urmaresc
obtinerea unei cantitati mai mari de munca , la un anumit nivel al salariului.
79)Legea lui Okun spune ca ?
-intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportional
80)Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala ?
-reduce rata dobanzii de pe piata monetara
81) Echilibrul monetar presupune ?
-egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
82) Inflatia ii avantajeaza pe ?
-primi beneficiari a sporului monetar
83) Alternativa la politicile fiscal si monetare discretionare este data de ?
-politica bazata pe angajamente ferme fata de norme legislative existente
84)Eficenta pietei de capital vizeaza ?
-atat eficienta operationala , cat si eficienta alocarii
85)In perioada electorala politicienii vor prefer acele politici care produc ?
-beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
86)La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 1930 au stat ?
-politicile monetare expansionist din anii 1920

lOMoARcPSD|5138419
Macroeconomie grile
Macroeconomie (Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași)
StuDocu nu este sponsorizat sau avizat de nicio universitate

lOMoARcPSD|5138419
.--
r
Capitolul 10
Externaliă ,
III şi drepturile divergente
III A . ÎNTREBĂI CU VARIANTE MULTIPLE DE RĂSPUN PE MARGINEA PRINCIPALE-
LOR IDEI DIN CAPITOLUL 10
li 1. În teoria eco nomi că, o „extemalitate" este un cost sau un beneficiu produs d e o ac ţiune
~care nu influ e n ţează deciziile actorului.

'if' de care actorul nu este con ş ti e nt.
C. care este un cost sau un beneficiu pentru altcineva d ecât actorul.
D. care pune pe t oa t ă lu mea într-o situaţe fina cia ·ă 1 mai pro as t ă decât d ac acă ţiun ea nu
ar fi fost d e rul a t ă .
2. E x te m a lit ăţi le nu ar exista da c ă
~-
t o ţi ar adera la regula d e aur: C o mprt a ţi -v ă cu ceilaţ a şa cum aţi dori ca ei s ă se
comporte cu voi.
B. t o ţi ar respecta legile, indiferent d acii ar ş ti că cineva îi s u praveg h ează sau nu.
~oamenii nu ar fi ego i ş ti.
@j:osturile tr anz acţi e i ar fi zero.
3. Dre pturile de posesiune san p roprietate
A. stabilesc doar cine va .primi beneficiile din utilizarea anumi tor resurse.
B. stabilesc d oar cine va fi responsabil pen tru controlul resurselor specifice, astfel încât ele
~să a du că beneficii.
\,.Yst~~ilesc atât distribuirea_ beneficiilor, cât ş i repartizarea r espo n sa bilt ăţi l o r asociate cu
utilizarea resurselor specifice. ·
D. în cura je ază oamenii să u tilizeze resursele specifice f ăr să ţin ă cont de co n sec in ţe le pe
term en lung.
4. Zgomotul creat de motoarele cu r eac ţi e nu r e pr ez int ă o externalitate pentru an ga j a ţi unui

aeroport care se o cup ă d e bagaje pentru că
~ u fost se la zgomot. pl ă tiţ să ex pun ă

B. nivelul zgomotului este sub nivelul tolerabil de d ecibeli stabilit de stat.
C. ei p o art ă d ispozitive de pr o t ec ţi e a urechilor, care reduc zgomotul atunci când
lu c r ează.
D. zgomohtl motoar elor nu le pro v oa că semnificative leziuni fiziologice.
5. De ce percep eco n o mi ş ti ex t e m a lit ă ţil e negative ca fiind cauze ale aş t e ptărilo contradictorii
ale oamenilor sau al!' soli cit ă ril or contradictorii privind drepturile de prop rietate?
~ ubli nia z ă imposibilitatea e limn ă ri complete a x e t em alit ăţi l or negative într-o societate
~ r b ană.
B. Ne permite să elim in ă m toate ex t ema lit ăţi le negative prin intermed iul unei legis l aţi
li detaliate.

lOMoARcPSD|5138419
I
I
I
C. Arată de ce ex t e rnalit ă ţil e ~,egat-ive nu pot fi eliminate sau reduse făr int ervnţ ia
s tatului.
D. Demonstrază imposibilitatea reducerii extrna lit ăţilor negative făr transformarea
drepturilor de proprietate private în drepturi publice.
6. Drepturile de proprietate definite vag I

A) mai puţine
precaut din partea oamenilor.
crează
extrnaliăţ negative prin determinarea unui comportament mai I
B. detrmină diminuarea extrna lit ăţilor negative pentru că nimeni nu ştie ce drepturi
are.
C. reduce extrnali tăţil e negative prin încurajarea oamenilor să obţină mai mult din ceea I
r"\ ce au nevoie.
~ au ca rezultat mai multe extrna li tăţi negative, făcând mai difclă cooperarea.
7. Care sunt beneficiile reducerii conflictelor legate de drepturile de proprietate mai degrabă
printr-un „acord judiciar" decât printr-o transformare a le gis la ţie i?
A. Ele pot crea drepturi clar definite, în timp ce legisaţ nu poate face acest lucru.
~ Ele menţi mai bine continuitatea aştepări l or şi de aceea reduc incertitudinea.
'-c<. Nu au costuri de sine stăoare , în timp ce legislatorii ş i angjţi lor pretind salarii
mari.
D. Pot oferi tuturor părţilo ceea ce îşi doresc, în timp ce legisaţ lezaă în mod inevitabil
l
una dintre părţi.
8. Legislaţ al cărei scop este să tabilec exact cine deţin e anumite drepturi de pro-
prietate
A. trebuie atunci când principala grijă utilzaă
socială este mai degrabă eficnţa şi nu
sau dreptatea.imparţlte
(B.) elimnă rolul jucat de negociere în reducerea problemelor provocate de extmaliăţ l e
negative.
~ a deveni o adjudecare alternivă atunci când dezacordurile asupra drepturilor de
proprietate rezultă din schimbăr l e radicale ale ci rcum stanţelor.
D. este un mod de abordare mai evoluat în ceea ce priveşt problema extrnaliăţo decât
este adjudecarea.
9. Crearea prin l egis laţie a unor noi „reguli ale jocului" ca ră s puns la apriţ brus că a
extrnaliăţo negative
~ r e o probabilitate mai mare de a promova eficnţa dacă regulile stabilesc bazele pentru
' # schimbul voluntar dintre p ăr ţile afectate.
B. trebuie să aibă ca scop mai degrabă eficnţa decât corectitudinea, pentru că aceasta
depinde de prefinţl subiective ale oamenilor.
C. nu va funcţioa dac ă părţilo care polu ează li se permite să schimbe între ele „drepturile
de a polua".
D. este o modalitate de gestionare a ex t e rnalităţo negative făr ă redistribuirea avuţie
între membrii soc iet ăţi.
B. TEST CAPITOLUL 10
1. Conceptul de „ extnaliăţ" "in seamnă
A. onseciţl acţiunlor, d ăuntoare sau benefice, care nu sunt h.:ate în considerare de

actor în luarea deciziilcr.
către
B. distingerea con s ecinţor superficiale de cauzele implicite ale s ituaţ e i.
75

lOMoARcPSD|5138419
C. factorii economici care se află Gub control pentru că nu sunt rezultatele deciziilor altei
p~rsoane.
D. orice producţie suplimentară care era necsa~ă pentru a suţine creşta econmiă.
2. Un şofer care decide să intre pe o autosrdă în timpul orelor aglomerate ale dimneţ
A. se adugă congestiei, dar nu crează o externalitate, pentru că aglomerarea adiţonlă

încetiş pe toa ă lumea. .
B. se adugă congestiei, dar nu crează o extemali.tate, dacă este legal să intre pe autosrdă
la acest punct şi în acestă p erioadă de timp.
C. nu crează o extemalitate, pentru că un şofe r suplimentar nu are un impact semnificativ
asupra fluxului traficului.
~ rează o extemalitate în măs u ra în care şofe ru l nu ia în considerare aglomerarea
suplimentară pe care ar crea-o pentru a l ţi şoferi.
3. ,,Costurile tranzcţie " fac mai difclă reducerea ext rna l ităţlor, atât negative, cât şi
pozitive, deoarece costurile tran zac ţ i ei
A. nu sw1t impozitate.
B. nu sunt plătie din taxe.
sunt de obicei mai degrabă costuri investite decât costuri marginale.
I)., exclud de fapt posibilitatea coperăi care i-ar încuraja pe actori să ţină contm totalitate
de toate costurile şi beneficii.le acţiun lor.
4. Într-o societate urbană este
A. esnţial ca toţi să fie de acord cu tot ceea ce oamenii doresc să facă.

B. esnţial ca toate problemele legate de extemalitate să fie eliminate.
. bsurd să credem că aştepăril tuturor vor fi la fel.
. relativ uşor să contrlăm problemele legate de extemalitate, pentru că ele sunt cauzate
de oameni.
5. Autorii argumentză că empatia, curtoazia şi tol eran ţ a
A. nu vor reduce nicodată extmaliăţ negative, pentru că oamenii acţioneză în

interesul lor propriu.
B. nu vor reduce nicodată extrnaliăţ negative, cu excpţia cazului în care oamenii vor
c--Jnceta să acţionez în interesul propriu.
~ vor facilita reducerea extmaliăţor negative dintr-o sodetate prin sdlimbarea
atitudinii: nu vor rnai lua în considerare interesele individuale, ci pe cele ale celoraţi
oameni.
D. sunt importante pentru sociologi, dar neimportante pentru modul de gândire eco-
nomic.
6. Proprietatea este „o r egu l ă a jocului" legaă care stabileş
A. drepturi şi privilegii.
obligaţ şi r esponab ilt ăţi.
tât_ privilegii,_cât şi responabiltăţ.
verut nemunat.
7. Drepturile de proprietate de care se bucră oamenii
A. sunt doar drepturile din Constiuţe.

_A sunt drepturile pe care le pot exercita indiferent de ceea ce ar putea face alţi oameni.
W depind foarte puţin de cooperarea din tre oameni.
D. sunt drepturi pe care ar dori să le extindă şi la alţi.
76

lOMoARcPSD|5138419
8. ,,Proprietatea privată" în sea mnă
A. drepturi fă r ă r es pon sa bil tăţi.

B. un drept nelimitat care le permite proprietarilor să facă ceea ce îşi doresc cu bunurile
@
de ţinut e.
dreptul care le permite d e ţin ă t oril unei p ropietăţ să facă ceea ce îşi doresc cu
proprietatea lor, însă în anumite limite stabilite de dre>pturile şi obligaţe faţă de
ceila lţi.
D. haos şi anarhie într-un cadrul social.
9. Drepturile de proprietate promvează mai eficace cooperarea soc i ală atunci când oamenii
/4 fac tot ceea ce îşi doresc făr a ţine cont de prefinţl celora l ţi.
~ ştiu exact care sunt drepturile lor şi au încredere că vor con tinua să se bucure de acele
drepturi în viitor.
C. ş tiu că îşi pot pierd e drepturile da că acţiunle lor îi l ezaă pe cei m ai mulţi oameni din
societate.
D. nu ştiu exact care sunt drepturile lor ş i de aceea se comp rt ă cu precauţi şi moderaţi.
10. Negocierea şi cooperarea sunt mai eficace în reducerea problemelor pe care şi le cauzeă
oamenii unii altora atunci când
A. deciziile sociale sunt luate democratic.

fBJdrepturile de proprietate sunt clar definite şi aplicate.
drepturile d e proprietate sunt d eţinut
Y. în comun.
O. oamenii nu consideră că au drepturi care sunt doar ale lor.
11. Clarificarea pr e tenţil or privind drepturile d e proprietate contradictorii
A. elimnă t erna lit ăţi l e negative. în mod direct ex

B. măreşt negative prin constrângerea oamenilor. extrna lit ăţile
@fac iltează oamenifor posibilitatea de a negocia înţe l egr i şi d e a se pune de acord
referitor la reducerea ex t e rn a li tăţ il or negative.
D . nu poate reduce extrna lit ăţi l e pentru (:ă oamenii nu pot cădea de acord cu privire la
cine d eţin puterea de a adjudeca.
12. Atunci când deschid un proces pentru rezolvarea unui dezacord, părţile implicate cer
instaţe i de ju d eca t ă să
A. deci care este cea mai efic

d ă nt ă me t odă de alocare a resurselor.
(1f) descopere cine posedă de fapt anumite drepturi.
~ deciă cine meri t ă m ai mult să se bucure de drepturile contestate.
O. să creeze categorii de drepturi de proprietate cu totul noi.
13. O proc e dură l eg ală care co n si d eră că p receden tele vor pune capăt neîţ l egrilo cu privire
la drepturile de proprietate
A. îi avn t ajeză doar pe cei b og aţi.

B împiedcă schimbarea soc ial ă.
~aci litează angajarea oamenilor în pl a nifcăr pe termen lung.
D. crează profituri şi pierderi n eaş t ep t ate.
14. Legi s l aţi sau crearea unor noi reguli în scopul el im inăr n eînţ l egrilo referitoare la
drepturile de proprietate ·
A. este singura modalitate d e a controla ex t ern al i t ăţile negative atunci când interesele intră
în conflict.
77

lOMoARcPSD|5138419
B. nu poate reduce ext ma lităţ l e negative, pentru că le gis laţi de t ermină coeri ţi a.
·@ poate reduce ex t e malit ăţ ile negative prin clarificarea drepturilor de proprietate.
D. nu poate pune capăt extrnaliăţo cauzate de s_chimbarea te hnol ogică.
15. Legislaţ care înceară să reducă poluarea aerului prin stabilirea unor limite maxime
pentru fiecare sură
A. va reduce poluarea aerului mai rapid decât alte metode.

B. este c.ea mai coretă abordare deoarece costul reducerii emisiilor este foarte diferit de la
o sură la al ta.
t0 nu va corespunde reducerii dezirabile a po l uări aerului cu cel mai mic cost.
D. va atinge pragul celei mai mari reduceri a poluări posibile, dar şi al celei mai eficiente.
16. Legislaţ r estricţlo r uniforme fizice privind emisia particulelor nedorite în aer sau apă este
@o abordare de tip „comandă şi control".

B. o abordare efic nt ă.
C. o abordare coretă sau echitab l ă.
D. o abordare politcă.
17. Econmişt tind să privească impozitarea activăţlor poluante ca pe o tenai vă
A de a obtine o distributie mai echitablă a beneficiilor industralză.

~de a-i încuraja pe cei care polueaza sa fie mai atenţi la costurile pe care le igno r ă.
C. de a mări venitul făr a reduce eficnţa.
D. de a stopa poluarea.
18. O taxă stabilă prin lege pentru cei care po lu ează, baztă pe unităţle de poluant emise
\
A. îi va avantaja în mod exclusiv doar pe membrii bogaţi ai societăţ.

B. n u va reduce poluarea cauz t ă de marile firme care îşi permit să plăteasc acestă
taxă.
C. nu va reduce poluarea pentru că acor d ă o lic e nţă de poluare oricăe firme care este
dispuă să plăteasc taxa.
@va reduce poluarea care provine de la cei care consideră că taxa este mai costisitoare
decât reducerea poluări.
19. O societate poate îmbunătţi calitatea mediului la costul cel mai mic atunci când poluarea
este redusă de către
A. firmele mari.
B. firmele mici.
,..f.._firmele care po lu ează cel mai mult.
~ e l e care d eţin u n avantaj comparativ în reducerea poluări.
20. Firmei A i s-a cerut să reducă emisiile de fum de către Agenţia pentru Pro t ecţ i a Mediului
până când aerul din regiune atinge calitatea specifată. În schimb, firma A convinge alte
firme, prin stimulente financiare, să îşi reducă emisiile astfel încât ţinta stabil t ă de Agenţi
să fie atinsă. Această acţiune întrepisă de firma A
A. con travine scopului d irectivei Age nţi e i .

@)mdeplinşt directiva Agenţi i cu un cost mai mic.
C-{ovedşt că ţinta privind calitatea aerului ar fi trebuit să fie mai riguoas ă.
D. trans _ f e r ă costul îmbunăt ă ţir calităţ aerului de la firma A la alte firme.
21. Ar trebui ca A ge nţi a pentru Protecţia Mediului să le ceară fabricilor de oţe l din nord-
vestul Indianei ş i din sudul oraşu lui Chicago să î ş i r ed u că emisiile de fam? Dacă ştim c ă
78

lOMoARcPSD|5138419
beneficiile totale ale reglmntă il or impuse fabricilor de oţel de pe teritoriul Statelor Unite
depăşsc de două ori costurile totale ale îndeplinirii acestor reglmntăi,
A. ştim
noile reglmntă că
i ar putea aduce tot atât de multe beneficii ca şi costuri.
Jl=...ştim că
es_te posibil ca beneficiile noilo_~ r eg l emntări să fie mai mari decât costurile.
CQ,)nu ştim rum1c despre raportul beneficu-costuri al reglmntăio propuse.
D. ştim tot ceea ce e nevoie pentru a formula o so luţi e eficntă .
22. ,,Conceptul balonului", aş cum este el folo;,de Agenţia pentru Protecţia Mediului
A. presupune că poluarea creşt în mod constant până când atinge nivelul maxim.
B. p resupune că la un moment dat poluarea va distruge procesele care o crează.
h interzice toate schimburile dintre suxsele de poluare.
EYînceară( să controleze mai d egrabă cantitatea t o tal ă de poluare dintr-o zonă decât
emisiile din fiecare punct.
23. Manualul sugerază că ag lom eraţi din trafic este o „externalitate negativă" pentru că
t oţi A.ar duce-o mai bine dacă statul ar cheltui mai puţin bani pentru construţia
drumurilor şi mai mulţi pe transportul public.
B ar putea fi e limn ată de stat prin banii aloc ţi transportului public.
<Oste un cost generat de oamenii care nu iau în considerare costul atunci când decid.
D. este asoci t ă cu poluarea aerului.
24. Manualul argume nt ează că „taxele pentru trafic", dacă ar fi corect implementate, ar putea
îmbunătţi s i tuaţi şo f erilo prin faptul că
~ rncuajeză să co nduc ă doar când acestă acţi~e este semnificativ mai valorsă
decât alte acţiu ni alternative.
B. îi încurajeză să conduă mai p uţin , să meargă mai mult pe jos şi, astfel, să trăiasc mai
m ult.
C. co l ectază suficiente venituri pentru a construi străzi şi şose l e suplimentare.
D. co l ectază suficiente venituri pentru a îmbunătţi transportul public, ca un substitut
pentru şofat.
C. COSTURILE MARGINALE ŞI REGLĂI LA NIVELUL MEDIULUI
~--
Tabelul de mai jos reproduce datele din Capitolul 12, despre emisiile de câh din Arcadia.
U1ită, de câh emise lunar Costul elimnăr emisiilor de câh
per unitate
Fabrica A 15.000 1$
Fabrica B 30.000 2$
Fabrica C 45.000 3$
l. Care este cea mai mică taxă per w;ţ, t ate care ar reduce nivelul actual al emisiilor de la 90.000
pe lun ă la 75.000 pe lună? ~
1
(!) ~ ~p .
2. Care este cea mai rnict a; ;~r ' ie care ar reduce nivelul emisiilor la 45.000 pe lun ă?
3. Care este cea mai mică taxă per unitate care ar elimina toate emisiile? 3J Q 1 I
Ar fi foarte neobişut dacă orice sură ar putea reduce emisiile de la nivelul actual la zero
la un cost constant per unitate. În foarte multe cazuri, reducerile inţale pot fi bo ţinute la
li
un cost relativ mic, în timp ce costul elimnăr i ultimelor unităţ este foarte mare. Graficul
care urmează prezintă o imagine mai plauzibă decât cea ilustraă de tabelul simplu de
.-- 79

lOMoARcPSD|5138419
Capitolul 11
Pieţl şi guvernul
A. NTREBĂIÎ CU VARIANTE MULTIPLE DE RĂSPUN PE MARGINEA PRINCIPALE-
LOR IDEI DIN CAPITOLUL·ll
1. Teoria econmiă presupune că f uncţi onari statului aleşi şi numiţ
A. p l aseză bunăstare personală sau priva t ă înaintea interesului public.

, B. plaseză interesul public înaintea intereselor personale sau private.
_):;_ sunt liberi să urmăeasc interesul public pentru că nu sunt constrâşi de conureţă.
( ~răspund la fel ca toţi cei laţi la costurile şi beneficiile anticipate, presupuse de deciziile
examinate.
2. Iată o întrebare di fic l ă. Cea mai importană d ife re nţă dintre stat şi alte instuţ dintr-o
,societate este că statul
@osedă un drept exclusiv ş i recunoscut de a-i constrânge pe adulţi.

B. trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru crearea tuturor regulilor după care
funcţioează alte instuţ.
C. repzintă curtea sup rem ă, ulrnpa autoritate peste care nu se va mai putea face niciun apel.
D. îndeplişt toate cele trei funcţi m e nţio ate mai sus.
3. . Coerciţa (sau forţa) le permite indivizilor unei societăţ să coopereze mai eficace
A_;,Prin reducerea costurilor tranzcţie.

B. prin obligarea tuturor beneficiarilor unei acţi uni să suporte, să contribuie la costurile
alegerilor lor.
C. prin facilitarea accesului la bunurile care nu pot fi furnizate decât celor care plăte s c
a pentru ele.
~în fiecare dintre modurile enumerate mai sus.
4. Li.ţnltăre impuse asupra schimbului pur voluntar, create de e x ternaliăţ pozitive
A. fac imposblă pentru stat utilizarea coeriţ i ei pentru a suplimenta eforturile voluntare
depuse de oameni pentru a coopera.
{B)funcţioează pentru a distorsiona acţiunle statului.
~ nu afectză acţiunle statului, pentru că acesta utilzeaă coeriţa.
D. aproape că garnteză acţiune coeritvă prin intermediul unui guvern ales democratic
care va îmbunătţi considerabil s itu a ţia majorităţ cetăţnilor.
5. Oamenii care petrec mai mult timp studiind informaţ despre maşin înainte de a cumpăra
una, comparativ cu timpul petrecut inform~du-se desp~ candfţi prezidnţal înainte
de a vota unul, dem onstrează că
A. starea lor de bine depinde mai mult de o maşină bună decât de un preşdint bun.
,~ bunăstare societăţ este mai puţin importană pentru ei decât cea personală.
~ rice cantitate de timp pe care o petrec cercetând maşinle va adµce o îmbunătţire mai
semnifcatvă pentru bunăstare lor, comparativ cu efortul pe care l-ar cheltui pentru a
se informa despre candiţ prezidnţal.
D. toate variantele de mai sus sunt adevăr t e.
82

lOMoARcPSD|5138419
6. De ce producăti fac mai mult lobby decât consumatorii?
A. De obicei, produ cători au venituri mai mari decât consumatorii.

( 13. Interesele consumatorilor sunt automat luate în considerare atunci când se acordă
atenţi intereselor producătil.
~ De obicei, proâucăti au un interes mai mare decât consumatorii în ceea ce priveşt e
rezultatul unei anumite probleme.
1. Textul suţine că funcţioar aleşi şi numiţ ai statului
A. pot fi înto ţde a un a mituţ.

_13. !]U au o gr ij ă au t entică faţă de interesul public.
C. se îngrijesc mai mult de interesul public, comparativ cu directorii executivi ai firmelor.
@percep interesul public în lumina intereselor private sau personale.
2. Ţextul ' su ţine că există co ncureţă şi în cadrul statului ·
A. doar pentru că există un sistem federal şi ramuri separate de guvernare.

B. doar atunci când statul se implcă în activăţle firmelor.
~doar în timpul campaniilor electorale.
~/intre oameni, partide, suţinăto ri ai politicilor ş i apărtoi ai programelor.
. 3. Este mai facil pentru teoria econmiă să explice sau facă s previziuni asupra politicilor
statului atunci când
A statului învaţă despre teoria econmiă.

funcţioar
(!&JJ particnţ la procesul politic sunt influeţa de costurile şi beneficiile atribuite.
C. cadourile şi p lăţi e ilegale sunt incluse în deciziile celor care realiză politicile.
D. scopul acelor politici este controlul economiei.
4. Afirmaţ că funcţ~oari ' aleşi şi numiţ ai statului sunt influeţa de preondţa

drepturilor de proprietate înseamă că
A. trebuie să li se ceară funcţioarl să scape de toate investţl pe timpul

~ andatului lor.
W aştepăril pe care le asociză cu planurile lor le orientază deciziile.
C. nu desfăşoar acţiun care Ie modifcă drepturile de proprietate.
D. sunt conduşi de dorinţel majorităţ care prevalau în timpul ultimului mandat.
5. Care este l egătura dintre stat şi coeriţ (forţă)?
A Doar statul practiă coeriţa. .

{_V Statul este instuţa dintr-o societate căreia oamenii îi conferă dreptul exclusiv de a
folosi coer iţ a.
C. Statul îi detrmină pe oamenii să coopereze exclusiv prin coeriţ sau prin ameniţr
cu coeriţa.
D. Statul nu practiă coeriţa dacă nu este autentic democratic.
6. Cum face textul difernţa între coeriţ ş i persuasiune?
A. Coerciţa utilzeaă persuasiunea utilzeaă raţionmet. forţa;

B. Coerci ţ ia utilzeaă persuasiunea este paşnică. v iol e nţa;
C. Coerciţa nu poate îm bun ătţi situaţ tuturor, dar persu asiunea da.
D. Coerciţa este rea şi persuasiunea este bună.
®oe rciţa detrmină cooperarea prin ameniţr cu reducerea opţiunlr, persuasiunea
prin promisiunea extinderii opţiunlr.
83

lOMoARcPSD|5138419
7. Este coeriţa capbilă să extindă libertatea tuturor oamenilor dintr-o societate?
A. Da, dar numai d acă prin vot într-un referendum. este aprobtă
)h.. Nu, deoarece coeriţa o limitare a lib e rt ăţi. r eprz int ă
~ Da, pentru că uneori. poate extinde opţiunle tuturor prin negarea unor opţiun specifice
unei persoane.
D. Nu, deoarece coeriţa nu ar fi nec sa ră da că toa ă lumea ar fi dorit-o.
8. Costurile tran zac ţie se r efră la costurile
fMarnjă ri unui schimb sa t isfăctor .

'ir create de intermediari.
C. acţiunlor care nu crează nimic de valoare pentru p a rticpanţ i la un schimb voluntar.
D. cumpări pe credjt.
9. Deoarece costurile de tranzcţioe repzintă „costuri nerecuperabile" sau costuri pentru

o parte care nu rep z int ă beneficii pentru cealt ă parte,
c;Jreduc dimensiunea schimbului voluntar care are loc.

B. fac imposibil schimbul voluntar. '
C. ofe r ă un avantaj părţij care nu trebuie să le acopere.
D. cresc ~e măsur ce rata dobânzii creşt.
10. În teoria econ mic ă, ,căl torul clandestin" este cineva care
A. utilz ează un abonament de transport atunci când acesta a expirat.

B. nu trebwe să achite costurile de tranzactionare.
@)Poate o bţine un bun pe care ş i- l dore ş t ; f ă ră să p lăteas c ă pentru el ş i de aceea nu este
nevoit să contribuie la costurile care fac ca aces/a să fie disponibil.
D. poate produce un bun cu un cost marginal zero.
11. P ro tecţi a asigurtă de poliţe este d'e obicei un bun furnizat de stat deoarece
A. uneori, ofiţeru de p o li ţie trebuie să fo l osea scă forţa.

A în mod egal de bun.
t oţi be ne fi ciază -
(&))este un bun care este greu de finaţt prin contribuţj voluntare.
D. o fiţ e ri de poliţe sunt rep ze ntaţi ai statulw.
12. Fondurile necesare pentru plata protecţi asigurate de poliţ e provin de obicei din taxe
pentru că
/lJ protecţia asigurtă de poliţe este greu să fie oferită doar celor care plăt esc pentru ea.
"{. oamenii nu ar plăti în mod voluntar salariile funcţi o narilo care i-ar putea aresta.
C. protecţia asigurtă de poliţe este o necesitate de b ază.
D. bunurile finaţ ate prin intermediul taxelor pot fi garantate pentru toţi ce t ăţe ni i.
13. Faptul că toaă lumea doreşt să se producă un anumit bun şi este djspuă , dacă este
necesar, pl să ă tea scă un cost proţinal pentru producţie
A. garnteză că bunul va fi produs.

B. înseamă că în furnizarea bunului respectiv nu va fi util z ată nicodată coeriţa.
0 nu ne asigură de faptul că o anumită persoană va contribw la plata producţie acestwa.
D. garn t ează că va fi furnizat în can t i t ăţi adecvate.
14. De obicei, a u t o rit ăţile asigură apăre naţiolă din fondurile strânse din impozite pentru că
A. toţi aspiră la siguranţ naţiolă.

B. sistemul de apăre na ţi no ală îi avn t ajeză pe toţi.
84

lOMoARcPSD|5138419
C mai multă securitate este mai b un ă decât mai puţi n ă.

D. ste dificil să se fumizeze apăre naţiolă exclusiv celor care se oferă voluntari să
plăteasc pentru ea.
15. Un sistem judiciar pentru rezolvarea disputelor dintre membrii societăţ crează beneficii
chiar şi pentru oamenii care nu îl folosesc nicodată, deoarece
A. oamenii sunt obligaţ să respecte deciziile justiţe ciliar dacă doresc sau nu.
(Y hotărâile j ude cătoreşi genrază reguli uniforme pe care se poate baza toaă lumea.
C. tăcera echivalză cu un con s imţ ământ.
D. contractul social îi de t ermină pe toţi s ă împărtşeasc beneficiile rezultate din bunurile
produse de stat.
16. ,Extemaliăţ pozitive" c r ează un cadru pentru e ducaţi finacră , până la un anumit
punct, din veniturile provenite din colectarea taxelor, în măsura în care
( 3oamenii tind să ignore beneficiile conferite altora de educaţi, în procesul de luare a
deciziei cu privire la cantitatea de educaţi pe care ar trebui să o obţină .
B. educaţi nu este un bun pe care consumatorul îl poate evalua. ,
C. toţi au dreptul la e ducaţie. '
D. şi profesorii au drept de vot.
17. Argumentul pentru utilizarea coe r ciţe şi a forţei în schimbul bazări în întregime pe
schimbul voluntar în cazul ?feririi de asi t enţă oamenilor s~aci este că
A adesea oamenii trebuie forţ aţi să facă ceea ce ştiu că este bine.
~ oamenii ar putea fi dis pu ş i să contribuie doar dacă sunt siguri că alţi contribuie cu un
procent adecvat.
1
C. oamenii săraci sunt „că l ăto ri clandestini" în sensul tehnic al teoriei econornice.
D. oamenii sărci trebuie împiedcaţ să se revolte.
18. Certificarea de către stat a cantiă ţilor şi a unităţlor de măsur utilizate în afaceri poate fi
justifcaă pe temeiul că
A. nicio afacere al căre i scop este profitul' nu ar avea vreun interes să cântăr e ască şi să
măsoare precis.
B. nu se poate avea încredere în oameni.
~ educe costurile de tranz acţionre totale sub nivelul la care ar trebui să se situeze dacă
vânzători / c um pă r ă t or i individuali ar trebui să le verifice singuri.
D. a uto rităţle de stat, spre deosebire de firmele private care vând pentru profit, nu au
niciun interes să trişe z e. '
19. Obstacolele pe care costurile de tranzcţioe şi extmali t ăţile pozitive le r id că în calea

co per ări sociale prin intermediul schimbului voluntar
A. fac costisitoare suţinera „ că l ă toril clandestini" pe cheltuiala statului.

B. pot fi eliminate în totalitate de către stat.
C. pot fi cel mai bine eliminate de un stat controlat democratic.
@ unt de asemenea impedimente pentru funcţio are eficace a statelor contro,late
democratic. · ,
20. De obicei, cetăţni îşi comp let ea z ă · buletinele de vot făr a obţin e informaţ complete
despre candi d aţi pentru că
A. ş tiu că rezultatul alegerilor va valora foarte puţin pentru ei personal.
B. sunt indferţ şi neglijţ.
85
•
lOMoARcPSD|5138419
~ i consideră informaţle că pe care le obţin nu vor avea niciun efect asupra rezultatului
alegerilor.
D. presupun că nu pot avea încredere în nimeni pentru furnizarea de informaţ precise.
21. De obicei, legislatorii adună mai m ulte informaţ despre o temă înainte de a - şi exprima
votul în legătur cu ea. în schimb, cetăţni sunt mai puţin hlformaţi în legătur cu aceste
chestiuni. De ce?
A. Voturile lor individuale au o mai mare probabilitate de a influeţa rezultatul.

B. Le sunt furnizate resurse de adunare a info r maţilor pe cheltu1ala p u blică.
hAlegători îi consideră responsabili pentru acţiunle lor.
~ in toate motivele de mai sus.
22. Interesul de a fi rea l eşi îi încurajeză pe politicieni să sprijine politicile care
A. confe r ă beneficii pe termen lung.

Jk,. detrmină costuri pe termen scurt.
' (9conferă beneficii pe termen scurt, cu costuri întârziate.
D. îi avnt j ează pe toţ i oamenii.
23. Dacă un consiliu local organizeă o audiere în legă tu ră cu o propunere de lege care le va
solicita proprietarilor de restaurante să ofere mese separate pentru nefumători , este foarte
probabil ca oamenii care vor participa la aces t ă audiere să fie
A. fumători.
B. nefumători.
®proprietari de restaurante.
D. producăt i de mese.
24. Să presupunem că sunt organizate audieri de către Congres pentru a decide dacă g arnţile
de împrumu t federal trebuie să fie repartizate Corpaţie Chrysler pentru a o-salva de
la faliment. Este foarte probabil ca sindicatul angjţilor de la United Automobile să fie
prezent la aceste audieri pentru că
A. îi repzintă pe toţi oamenii care l ucrează.

ha{ fi afectat de orice acţiune guvernamtlă care ar consolida economia.
~ membrii săi sunt intersaţ de acestă prob l emă .
D. nu doreşt ca statul să întăreasc corpaţi făr a se negocia aspectele asupra căreia se
va acţion.
25. Milioanele de p l ătior de taxe, care trebuie să p l ăteasc pentru suţinera finacră a
gigantuluiAIG de către guvernul federal, nu vor fi repzntaţi la audierea acestei chestiuni,
deoarece
A. nu au nimic de câştiga sau de pierdut, indiferent de decizia care va fi luată.

B. nicio cameră de audieri nu este suficient de mare pentru a putea permite participarea
tuturor plătior il or de taxe care ar dori să se prezinte sau să depună mărtuie. .
~ciun p l ă ti to r de taxe nu are un interes suficient de mare pentru a justifica costul
pa r ticpăr la audieri.
D. ştiu că ceea ce este bine pentru AIG este benefic şi pentru Statele Unite.
26. Existenţa „extma li tăţilor pozitive" în procesul politic democratic creşt probabilitatea ca
politicile de stat
A. să nu producă deficite bugetare.

B. să fie conduse în mod deschis ş i transparent sau într-o manieră pozitvă şi obiectvă.
86

lOMoARcPSD|5138419
,@ă încline către programele care aju tă foarte mult puţin oameni, clar care îi costă pe
majoritatea lor doar foarte pu ţin .
D. să fie politicile preferate de majoritate.
27. Timp de foarte mulţi ani, Statele Unite au fost capabile să m enţiă un sistem de înrolare
obligatorie a tinei'ilor în forţel armate pentru că
A. oamenii se temeau de am e niţare comunismului.

B. patriotismul s-a diminuat şi nu erau voluntari disponibili.
C. tinerii nu doreau să îşi rişte v iaţ .
~ uiţ oameni afectţi în mod nefavorabil au considerat că este în avantajul lor să
utilizeze o m etodă personală de evitare, decât să atace în mod direct sistemul.
28. Membrii Ministerului Alimentaţ şi al Medicamentelor vor tinde să solicite o verificare

mai atenă a noilor medicamente decât ar fi necsară din punctul de vedere al oamenilor
care utilzeaă acele medicamente, pentru că oamenii ministerului
A. se identfcă ei înş i ş i cu industria medicamentelor.

B. au cun oş tinţe l e tehnice pentru a decide ceea ce este bine pentru utilizatorii de
medicamente.
C._,,1>unt învioăţ dacă se do ve deşt că noile medicamente au efecte adverse dăun ă t oare,
dar nu sunt traşi la r ăsp und er pentru v ieţl e pierdute sau disconfortul creat dacă noile
medicamente nu au fost accesibile mai devreme. .
~ plătesc pentru testarea acestora din propriul buget şi drept urmare pot proceda cum doresc.
29. ,,Dilema deţinutl " este un concept care ne ajută să înţ el egm de ce
A. crima nu renta ză .
A regula ma j orită ţi produce co n se cinţ e asupra interesului public.
~ pedeapsa nu d es curaj ează întotdeauna comportamentul infracţol.
D. lmeori, comportamentul social nu produce rezultatele pe care întreaga societate şi le doreşt.
30. ,,Dilema" din interiorul dilemei deţinutl este aceea că, în anumite cirumstanţe ,
A. indivizii care îş i urmăe sc interesele personale ajung să promoveze interesul public.

B. este în interesul fiecăr persoane să alegă o cale care n u produce rezultate pentru a
satisface interesul altei persoane.
~ ~enii acţioneză deliberat în moduri care contravin celor mai importante interese ale lor.
~( m o ţile egoiste se dovedesc a fi mai puternice decât gândirea raţionlă.
31. În cartea sa, Democraţi în America, Alexis de Tocqueville suţinea că
A. legea trebuie f ă cut ă astfel în cât să acopere orice posibilitate.

(@ctoar statele democratice pot regla toate detaliile economiei într-o manieră
satifăcore .
C. politicile de stat nu pot înlocui nicodată
în totalitate simţul comun şi moralitatea publică.
D. cele mai bune politici de stat sunt acelea pe care le prefă majoritatea oamenilor.
C. DREPTURILE DE PROPRIETATE, EXTRNALIĂŢ POZITIVE, PARADIGMA
CĂLTORUI CLANDESTIN, COSTURILE TRANZCŢIE ŞI COERIŢA
Ba Veene locuieşt e în căminul Frăţie Mu Mu împreună cu alţi 29 de tineri, care au un

caracter irepoşabl . El îi spune unt:ii prieten: ,Sună-m diseară la cămin între 7 şi 10.
Probabil că va trebui să l aşi telefonul să sune mai mult timp. Dar nu re nu ţa. Voi fi acolo."
Atunci când prietenul respectiv sună la ora 20:17, cei 30 de tineri, inclusiv Ba Veene, îl
ignoră ş i îşi co ntiuă activăţle. Dup ă ce telefonul a sunat de şase ori, toa t ă lumea începe
87

lOMoARcPSD|5138419
Capitolul 12
Măsurae perfomanţi globale

a sistemelor economice
l. Produsul intern brut (PIB) este descris în mod corect
A. ca suma achizţlor anuale a noilor bunuri finale făcute de către consumatori, investitori,
stat şi străin.
B....,ca venitul câştiga în cursul anului de către toţi producăti de bunuri noi.
~ a suma valorii succesive adăugte de prod u cători care contribme la produqia anulă
( ,.., :._e bunuri noi. .
\:::1/u' fiecare dintre m oda lită ţil e descrise mai sus
2. Luaţi în considerare următoae suită de schimburi. Un tăieor de lemne vinde un stejar

proprietarului unei fabrici de cherestea cu 60 $. Acesta îl prelucază şi vinde scândurile
unui tâmplar cu 80 $. Tâmplarul confeţiază o bilote că şi o vinde unui retailer cu 300
$. Retailerul vă vinde vo uă biblioteca cu 500 $. Drept urmare, PIB-ul creşt cu
A. 200$
B. 300$
~ °'1>440$
{.gJ500 $
E. 940$
3. Dacă PIB-ul nominal în acest an este de 7,7 miliarde de dolari, în timp ce PIB-ul real este de
7 miliarde de dolari, ştim că, începând cu anul de r efrinţă ,
A. randamentul real a s c ăz ut cu 10%.

B. randamentul real a crescut cu 10%.
C. nivelul preţuilo a scăzut cu 10%.
@ nivelul preţuilo a crescut cu 10%.
4.' Infl aţi şi recesiunea pot apăre simultan într-o economie?
A. Nu, pentru că preţuil nu pot c re ş te în timpul unei recesiuni.

B. Nu, pentru că recesiunea este ca uzată de o cerere prea mică ş i inflaţ de o cerere prea
mare.
\{;)Da, şi acest lucru s-a întâmplat de mai multe ori în economia Statelor Unite de la al
Doilea Război Mondial.
D. Da, dar în timp ce din punct de vedere logic este posibil, nu s-a întâmplat nicodată
acest lucru într-o economie i n dus t rial z ată.
5. Infla ţia nu ar putea exista dacă toate schi mb ările ar avea loc prin intermediul
@,arterului.
B. fluxului monetar sau schimbului valutar.
90

lOMoARcPSD|5138419
C. cardurilor de credit.
D. banilor.
E. bonurilor fiscale.
6. Costurile reale pe care le impune inflaţ asupra societăţ sunt aproape în întregime
rezultatul
.A.. controlul preţuilo de către stat.

Â de a le previziona coefi
incaptăţ i enţi şi sincronizarea. ·
1\97faptului că nimeni nu poate câştiga în final de pe urma preţuilo mai mari, pentru că
toţi sunt consumatori.
D. decalajului dintre creşta costurilor cu salarille şi creşta conseutivă a preţuilo.
E. decalajului dintre creşta preţuilo şi creşta conseutivă a salarillor.
7. Conform calculului venitului şi produsului naţiol, cheltuielile totale pentru bun\J,rile

finale echivalză, prin definţ, cu produsul intern brut;
'Q dar cererea to t a l ă, însemnând ceea ce oamenii doresc să

mai mare sau mai decât cheltuielile totale. mică
chel tui as~ă, s-ar pute~ să • fie
B_ dar, de vreme ce cererea toală este uneori mai mare sau mai mică decât oferta ,toală
definţa dată de contabili este incoretă.
C. de aceea, prin definţ , cererea toală de bunuri corespunde întotdeauna bunurilor
oferite.
D. touş i , aceasta nu va fi adevărt în perioadele de inflaţe sau recesiune.
l. Econmişt utilzeaă PIB pentru a determina
@perfomanţ econmiă a unei ţări în timp.

B. bunăstare cetăţnilor unei ţări.
C. stabilitatea finacră a unei ţări.
D. cantitatea toa l ă de bani disponblă la nivelul unei ţări.
E. toate variantele de mai sus.
2. PIB-ul unei ţări este suma achizţlor anuale
A. de bunuri noi sau utilizate.

B. din orice bun sau serviciu, atât timp cât suma este cheltuiă de către consumatori, firme,
agenţi guvernamentale şi străin (vânzările nete încasate în ţară).
~ ale bunurilor finale şi serviciilor de către consumatori, investitori, stat şi străin (nete).
D. corect descrise în oricare dintre modalităţe de mai sus.
3. PIB-ul unei ţări poate fi de asemenea corect descris ca
A. suma tuturor p l ăţilor făcute către aceia care au produs.

B. suma salariilor, profiturilor, chiriei, dobânzii plătie pentru utilizarea resurselor în
prod u cţie.
C. valoarea venitului national.
@ oricare sau toate op ţi ~le de mai sus.
4. Cum este calută contribuţa unui cultivator de grâu la producţia naţiolă în cadrul PIB-
ului dacă Biroul de Analiză Econmiă măsoar doar valoarea bunurilor finale, precum
pâinea?
A. Este socotit separat de către Departamentul de recuperare a investţ interne.

@ Este inclus în costul materialelor achiz i ţionate de aceia care produc sau vând pâine.
91

lOMoARcPSD|5138419
C. Nu este luat în calcul, rezultând o subestimare a PIB-ului.

D. Grâul este tot un bun final, pentru că este mai esnţia l decât pâinea.
5. Achizţle totale ale bunurilor finale sunt egale cu i eşir il e totale de noi bunuri finale din
venitul naţiol ş i contul de mărfui
A. pentru că nimeni nu va produce ceva ce nu va putea fi vândut pe piaţă.

B. pentru că vor creş t e sau vor scădea
preţuil pentru a „goli" piaţ.
9 entru că se presupune că bunurile nevândute vor fi ac hi z iţ o n a t e de firmele care le-au
produs ti a d ă u ga t e la inventarul bunurilor finite.
D. doar într-o s itua ţie de echilibru.
6. D acă
un o r aş , ca răspun la creşta ratei crimnaltăţ , convinge un num ăr de poliţşt
pensioaţ să se întoarcă la lucru în p o liţe, ce efect va avea c r eş t era ratei cr imn a lit ă ţi
asupra PIB?
A. Niciun efect.
tlO PIB-ul va creş t e.
'1:' 'PIB-ul va scădea.
D. 'Nu putem anticipa, pentru c ă a cti vi tă ţ i le delincv en ţilor nu se iau în calcul la PIB.
7. Luaţi în considerare urmă toru l scenariu: Kellogg cumpăr porumb şi produce cutii de fulgi
de porumb. Proprietarul unui magazin cumpăr ă acele cutii şi le plase z ă pe.raft. O marnă
cumpăr apoi o cutie pentru familia sa. Care dintre urm ă toar el ar putea fi clasificate ca
achizţ ale unui bun final?
@ :utia de fulgi de porumb c um părat de marnă.

B. Fulgii de porumb cumpăraţi de proprietarul magazinului.
C. Porumbul achizţo nat de Kellogg.
D. Toate variantele de mai sus.
E. Nicio varintă de mai sus.
8. Ce s um ă nu este in clusă în PIB?
A. Pl ă ţil e efectuate că tr e un doctor pentru tratamentul unei afecţiun respiratorii cauzate

de poluarea aerului.
~ de Preţul
al unei achiz iţ e m aşin la mâna a doua cumpărate de la un prieten.
C. Salariile angjţilor din instuţle publice.
D. Salariile oamenilor care curăţ ed versăil de subtanţe chimice.
E. Salariile oamenilor care vând maşin uzate.
9. Să presupunem că Ford Motor a produs şi vândut în ultima jumăta t e a anului 2009 un model
de autocamion al anului 2010, în valoare de 50 de milioane de dolari. Cum va fi afectat PIB-ul?
A. PIB-ul din 2009 va r ă mân e neschimbat ş i PIB-ul din 2010 va creş t e cu 50 de milioane de
dolari.
~ IB-ul din 2009 va c re ş te
cu 50 de milioane de dolari PIB-ul din 2010 nu va fi afectat. şi
C. Atât PIB-ul din 2009, cât şi cel din 2010 vor creş te cu 25 de milioane de dolari.
D. Întreba-cpă: modelele de vehicule din 2010 nu pot fi produse şi vândute în 2009.
10. Estimativ, cât de mare este dif e renţa dintre PIB-ul şi PNB-ul Statelor Unite?
/i1QMai puţin de 0,1 %.
· 't( Aproximativ 10%.
C. Aproximativ 20%.
D. Aproximativ 25%.
E. Aproximativ 55%.
92
-- I

lOMoARcPSD|5138419
11. Ce explică orice divergnţă dintre PIB-ul nomin al şi cel real?
constante.
t
Preţuil
Preţuil variabile.
Producţia cons t antă.
D. Producţia variblă .
E. Niciuna dintre opţiun l e de mai sus.
12. Di.'1 1929 până în 1933, pe parcu rsu l celui m ai grav colaps al PIB-ului din istoria Statelor
Unite, p r oducţia na ţ ională an u a l ă de bunuri a scăzut cu
A. 8%.
B. 15%.
~ 25%.
(0,Jmai mult de 30%.
13. Cea mai problematică co n seci nţ ă a recesiunii, din punctu l d e vedere al ma j ori t ăţi,
oam enilor, este
A. declinul care o însoţeşt în ceea ce prive ş te reputaţi a interaţolă a Statelor Unite.

inegalitatea acentu
~ t ă cu care se confru t ă .
(S}nivelul ridicat al şomajuli care i se asoc i ază.
D. inflaţ rapidă care i se asociză.
14. PIB-ul real rep r ezintă
A. d i fernţa dintre PIB-ul nominal şi servicii.

~ urna dintre PIB-ul nominal şi producţia de bunuri intermediare.
~ r IB-ul nominal estimat la preţuil de ref e rinţă anuale.
D. componenta mat e rială a PIB-ului ideal.
15. Dacă aţi şti că PIB-ul nominal a crescut cu 10% într-o anumită perioadă , în timp ce PIB-ul
real a crescut cu 20%, aţi şti că
A. în acest ă perioad ă s-a p rodus inflaţe . ·

B. nivelul preţuilo a scăzut cu aproape 10%.
k gradul de bun ăs tare s-a diminuat în ac astăe perioadă.
Q2.Ym medie, oamenii erau mai b o gaţi la sfârşitul decât la începutul perioadei.
16. Deflatorul PIB r e prezintă
G)PIB-ul nominal împă rţi t

la PIB-ul real.
B. PIB-ul nominal împărţi la de n ori PIB-ul real.
t
C. PIB-ul real împărţi la PIB-ul nominal.
D. o creşt econmiă un l ă.
17. Ca măsur a inflaţe i , principalul avantaj al ind icelui preţu il or de consum în comparţie
cu deflatorul PIB este acela că ind icele preţu ril o r d e consum
A. evi t ă d ubla n u m ă r a r e a bunurilor .

B. este ajustat pentru a exclu de cheltuielile inutile.
~ este calculat şi publica t lunar.
rr.'
se înţel ge mai uşor. ·
18. În principiu, inflaţ
f:?:.. este un declin al abiltăţ oamenilor de a achizţon bunuri şi servicii de bază.

~ este o scă d e re a valorii sau a puterii d e cumpărae a banilor.
93
11

lOMoARcPSD|5138419
C. este o cre ş te re a costului existnţ.

D. nu este o problemă într-o societate comerială pentru că pierderea suferită de o p ersoană
rep r ezintă un câş tig pentru alta.
19. ompletaţiC s p aţile libere: _ __ __ __ poate fi d efin it ă ca o _ _ __ suţin ută a

nivelului preţuilo.
A., Inflatia; scăder.

~ D efla ţia ; scadere.
C. Deflaţi; creşt.
D. Răspunrile A şi C sunt corecte.
20. Infla ţ ia , d e fl a ţia ş i reducerea i nflaţie crează cu adevărt probleme?
A. Nu, pentru că
îmbunătţesc si tua ţi a unor persoane în aceşi mă s ur ă în care o înrăutţ es c
pe a altora.
B. Nu, pentru că eprzintă pur şi simplu o schimbare a modului de măsurae.
r0oa, deoarece genrază incertitudine suplimentară .
'-ef. Da, pentru că fac mai difclă achiz i ţionare de c ă tr e oameni a bunurilor de strică
necesitate.
21. O instuţe finacră face tot posibilul să obţină o recuperare a investţ reale de 6% la
împmmuturile acordate ş i estimază o atăr anulă a inflaţe de 7%. De aceea, ar trebui să
percaă de la cei care împrută o rată a dobânzii nominale de
GD- 13%.
B. 7%.
C. 6%.
D . 1,1%.
E. 1%.
22. Avantajul Indicelui preţuilo de consum (!PC), calculat de că t re Biroul de Staiscă a Forţei
de Muncă , comparativ cu defla torul PIB, calculat de către Biroul de A nali ză Econmiă,
este acela că !PC
A. artă ce procent din infl iaţ ac tu a lă este cauzat de puterea pieţ .

B. a r a tă ce procent din inflaţ ac a tual ă este cauzat de m ările preţuilo r de vânzare.
C. artă ce procent din infl aţi ac tu ală este cauzat de c r eş teril e salariilor şi ale pr eţur il o r .
(9> este disponibil lunar ş i nu doar trimestrial.
E. furnizeaă un sistem de măsurae mai rapid al modifcăr nivelului preţuilo.
23. Recesiunile din economia Statelor Unite apar în datele economice ca perioade de
A. scăder e a pr e ţuril o r.
B. c r eş t er a ratelor dobânzii.
C. crestere mai lentă sau s căder a PIB-ului nominal.
~ creş ter mai l entă sau scăder a PIB-ului real.
24. Ec o nomi ş ti nu s-au pus de acord asupra cauzelor recesiunii; otuş i , xistăe o înţe l egr
genrală referitor la unul dintre următoi factori ca parte _ imp o rtan tă a unei explicaţ
adecvate:
A. Venitul este atât de inegal distribuit, încât oamenii nu pot a chiz i ţiona adesea tot ceea ce
este produs.
B. De obicei, recesiunile nu vor avea loc în orice ţară în absenţ anumitor d e r eg l ări ale
economiei interaţol.
94

lOMoARcPSD|5138419
{'.s)r ertubăil
relativ mici dintr-un sector economic pot avea efecte care să producă
pertubăi majore.
D. Cei care profită de pe urma recesiunilor nu reuşsc în mod frecvent să urmeze paşi care
sunt necesari pentru oprirea sau anularea recesiunii.
25. Calculul PIB ignoră în mod sistematic
A producţia care nu este destinaă pieţ.

B. producţia ilegaă.
C. schimburile prin barter.
~xtemaliăţ i le negative asociate cu producţia, precum poluarea.
-~ oate variantele de mai sus.
26. Atunci când de t er mină plus valoarea, contul venitului naţiol ignoră sistematic
,A contul de profit.
1QV profiturile economice.
C. contul de pierderi.
D. valoarea de piaţă aştep t ă a stocurilor nevândute.
27. Care dintre următoael activăţ economice este ignorată în calculul PIB?
A. Valoarea de piaţă a serviciilor medicale.

~ Valoarea de piaţă a serviciilor educaţionl.
1'.!;;)'1/aloarea de pia ţ ă a drogurilor ilegale.
D. Valoarea de piaţă a medicamentelor cu presciţ medicală.
E. Valoarea de piaţă a serviciilor asociate cu dealerii maşinlor la mâna a doua.
28. Procentul de şoma j pentru care legislatorii nu ar trebui să îşi facă griji, pentru că nu
constituie o problemă socia l ă , repzintă
A. 2% din forţa de muncă.

B. 4% din forţa de muncă.
);_ procentul datorat alegerilor oamenilor dintre alternativele disponibile.
~ niciun procent care nu poate fi m ăs u rat precis.
29. Manualul contesă argumentul că legislatorii nu ar trebui să se îngrijoreze în legătur

cu şomajul fr i cţio nai , sau şoma j ul care este rezultatul schimbărlo normale de pe piaţ
muncii, pentru că
A toate categoriile de şomaj sunt indezirabile, atât timp cât scad produţia şi venitul
naţiol.
B. şomajul fr icţona i este mai des întâlnit în rândul muncitorilor necalifţ şi cu venituri
~ ci.
'g y „ schimbărle normale de pe pi aţ muncii" nu r eprz int ă o constaă în timp.
D. o astfel de politcă presupune că fricţunea de pe piaţ muncii este dezirablă.
30. Datele oficiale despre angjă ri ş i şo m aj din economia Statelor Unite deri v ă
@dintr-un sondaj lunar aplicat atent pe un.am:miit eşantio de familii.

B. din cererile pentru ajutorul de şomaj.
C. din rapoartele angajatorului asupra numărli de persoane angajate sau concediate în
fiecare lună.
D. din rapoartele pe care l ucrătoi le-au trimis în perioada în care nu erau angjţi, dar îşi
căuta un loc de muncă.
95

lOMoARcPSD|5138419
I
31. Populaţi care nu este mebră a unei instuţ nu îi include pe acei membri ai poulaţie care
au sub 16 ani.
B. urm ează cursurile de zi ale unei forme de învăţmât.
C. au peste 65 de ani.
D. au fie sub 16 ani, fie peste 65 de ani, sau urmează cursurile de zi ale unei forme de
în vă ţ ă mânt.
32. O persoană care r e fuză o ofertă de angajare pentru a continua să caute un loc de munc ă mai
bun este considerată de către Biroul de Staiscă a Forţei de Muncă drept
parte din forta de muncă.

â, nef ăcând
®' ' şomer.
C. un lucrăto descurajat.
D. eligibil pentru ajutorul de şomaj.
33. Persoanele care nu sunt angajate în acest moment, dar declară că îşi doresc un loc de muncă ,
sunt socotite ca şomeri doar dacă
A au avut anterior un loc de muncă.

~ caută activ un loc de muncă.îşi
C. doresc să accepte o o fe rtă rezonabilă.
D. au între 16 ş i 65 de ani.
E. satisfac toate condiţle de mai sus.
C. AGREGATE - CONCEPTE ŞI INDICATORI
1. Completaţi spaţile libere din tabelul de mai jos, utilizând cunoştiţel pe care le aveţi în
leg ă tur ă cu relaţi existente între PIB-ul nominal, PIB-ul real şi deflatorul PIB.
Anul PIB-ul nomillal PIB-ul real Deflatorul PIB

1 500 miliarde $ 2.000 miliarde $
2 1.800 miliarde $ 75
3 3.000 miliarde $ 100
4 4.800 miliarde $ 150
D. ÎNTREBĂI LA CARE SĂ REFLECTAŢI
1. în primele capitole din manual aţi

în vă ţat că p ie ţl e libere tind să funcţioez bine. Ele au
de „a se goli", ceea ce înseamă
tendi că surplusurile ş i lipsurile tind să fie eliminate
ţa
în timp. De ce, atunci, economia în ansamblul ei s-ar putea lovi de probleme precum
recesiunea sau inflaţ ?
2. Dacă stabilirea PIB-ului este imprec să şi supă erorilor, de ce este utilzaă ca măsur a
evaluări perfomanţi economice a unei ţări?
E. ÎNTREBĂI PENTRU PROFESOR
96

lOMoARcPSD|5138419
Capitolul 13
Avutia
, natiunilor:
,
globalizare şi creşt econmiă
l. Creşta econmiă ce produce creşti stabile în cadrul PIB per capita
A. a început atunci când unele ţări au obţinut suficentă putere miltară pentru a domina
alte ţări. 1
tffiJ nu s-a produs în lume până în urmă cu două sau trei secole.
Uf::. nu s-a produs încă în afara ţărilo cu sisteme democratice de conducere.
D. se produce în mod natural atunci când nu este r es tricţ onată de politicile de stat.
2. ,,Domnia legii", probabil cea mai importană instuţe pentru o creşt econmiă stabilă,
nu exis t ă într-o ţară
A. în care statul nu r
e u ş e şte să obţină li cen ţ e pentru proiectele economice care vor avantaja
~ sau dezavantaja anumite categorii de persoane.
~ în care regulile jocului nu le permit oamenilor să lanseze cu încredere proiecte de al
căro succes se vor bucura.
C. în care nu au loc alegeri democratice.
D. în care nu sunt îndeplinite toate condiţle de mai sus.
3. Ţările pot aduna capitalul necesar pentru creşta econ mic ă prin
A. convingerea străinlo să inv es teasc ă în ţar lor.

B. convingerea cetăţ nil or lor să e conmi seacă p ărţi importante din venitul lor.
~ furnizarea unei ed u caţi riguroase întregii poulaţi.
~ orice mijloc enumerat mai sus.
4. De ce ajutorul extern care este oferit de un stat sau de age n ţile interaţol ale altui stat
nu este adesea cea mai bună metodă de a mări capitalul ţăril o r sărace? Pentru că
A. de obicei, străin nu cunosc situaţ loca l ă.

B. nimeni nu are de câştiga de pe urma asitenţ care este dată şi nu primt ă.
~ ajutorul îi avntjeză doar pe donatori ş i de aceea va fi oferit doar în anumite condiţ.
~ jutorul este distribuit adesea după criterii mai degrabă politice decât economice.
5. PIB-ul per capi ta din diferite ţăr i oferă câteva indcaţ asupra nivelului mediu al avuţie i în
aceste ţ ăr i , dar PIB-ul per capita poate conduce la concluzii foarte greşit
A. prin faptul că nu ia în considerare producţia care nu trece prin piaţă.

B. prin faptul că nu ţine cont în mod adecvat de aspectele negative care apar aproape
inevitabil împreună cu cele pozitive în cadrul PIB-ului.
C. prin utilizarea, în scopul co mp a răi , a ratelor de schimb valutar care nu r ep r ezintă în
~ d clar puterea re l ativă de cumpărae a acestor ţări.
~ • toate motivele enumerate mai sus.
97

lOMoARcPSD|5138419
r
I
6. ,Creş t era eco n omică" va avea loc într-un ritm rapid într-o ţară care
A. permite străinlo să bo ţină dreptul d e proprietate asupra celei m ai mari părţi a

echipamen telor d e pro d ucţie .
,ş._nu adoptă un plan comprehensibil.
~ u r euşt să stabilecă domnia legii.
D. dispune de foarte puţine resurse naturale.
1. Conform acestui manual, întrebarea-cheie pentru cei care doresc să înţelagă multiplele
difernţ de avuţie dintre ţ ările lumii de astăzi este:
A. Poate fi contrlaă creşta poul a ţie?

B. Cum pot fi împiedicate ţ ările bogate să acapareze toaă a vuţi a ţărilo sărace?
~Ce a determinat creşta eco nomic ă rapidă din ultimele două - trei secole în unele ţări
ş i nu în altele?
D. De ce nu se folosesc d e un economist pentru a Ie orienta sistemul economic?
2. Cei care atribuie astăzi dife r enţl d e av u ţie dintre ţări l e foarte bogate şi cele foarte sărace
„explo atări coloniale" trebuie să explice de ce
~ parte din cele m ai bogate ţări nu au avut nic i oda t ă colonii şi o parte din ţările sărace
nu au fost nicodată colonizate.
B. de obicei, puterile colonizatoare au guvernat în interesul p opulaţir colonizate.
C. puterile coloniale au fost forţate după al Doilea R ăzboi Mondial să returneze proietăţl
furate.
D. puterile europene au r en un ţa t la ambiţle de colonizare înainte de era creşti
economice.
3. Autorii căsublinaz cifrele creşt ri economice, în termenii PIB-ului sau ai altor indici
agreţi, ar putea conduce într-o oarecare m ăsur Ia concluzii greşit deoarece
A. compziţd strucală a do u ă ţări cu ranguri cantitative similare ar putea fi mult

difert ă .
B. indicii agreţi nu pot fi luaţi în considerare pentru o activitate care nu are leg ătur cu
piaţ.
C. indicii agreţi nu includ p ro du cţia de pe piaţ n eagră.
@toate variantele de mai sus.
4. Rata medie anulă a c r eştr i economice a PIB-ului în lume per total în timpul primului
sfert de secol care a urmat celui de-al Doilea Război Mondial a fost foarte aproape de
A. 1%.
B. 3%.
(g5%.
D. 7%.
5. Creşta econmiă suţintă a ap ărut în istorie atunci când unele ţări ale lumii au reuşit
să creeze condiţ acolo unde
A. indivizii îşi puteau îndeplini cele m ai mari do r inţe.

B. monarhii au fost înlocuiţ de guvernele democratice.
C. resursele naturale au putut fi exploatate eficient.
@oamenii s-au putut specializa în mod extensiv şi au putut efectua schimburi într-un
mod relativ liber.
-·
98

lOMoARcPSD|5138419
6. Precondiţa es enţială a creşti economice, în conformitate cu acest manual, este

A. o poulaţie ambiţosă .
B. egalitatea politcă ş i econmiă.
{S)iomnia legii.
O. aş-numit etică protesană .
7. Care dintre următ or i factori n u este m en ţi o nat în acest manual ca fiind determinant pentru
creşta econmiă?
A. Oamenii.
B. Resursele.
C. Institutiile.
@ Toţi fa~torii d e mai sus sunt menţioa ca surse ale creşti economice!
8. Acumularea capitalului a avut importante contribuţ la c reş te re e a conmiă prin
A. facilitarea specialzăr i extensive.

B. multiplicarea puterii muncii.
C. r ăs pândire ino a v aţilor tehnice concretizate în bunurile de capital.
@ îndeplinirea tuturor acţiun l or de mai sus.
9. Aşa-numitl „avantaj al rămânei în urmă " se refă la faptul că ţările sărace din lumea de astăzi
sunt eligibile pentru asitenţ ă din partea Naţiunl o r Unite.

pot aplica l e cţi ă înv ţat e din cele mai recente eforturi ale altor ţări.
(~ nu au dezvoltat înc ă formele de corupţi e obişnute în ţările bogate.
b. au p o pula ţi i care sunt obişnute cu să răcia şi, deci, cu puţine nevoi.
10. în discutarea rolului investţlor s tr ăine în ţ ă rile sărace, manualul nu face urm ătoa r ea
presuoziţ
A. Investitorii străin o bţin în mod frecvent privilegii speciale, îm p ărţindu-ş profiturile cu

elitele de la guvernare.
B. Inv es tiţa s trăin este mai m i că decât ar fi dacă investitorii străin nu s-ar teme de
d ' stabilitatea politcă.
• y nofiturile rezultate din in ves tiţl e străine e pui zeaă avuţi ţărilo sărace , în avantajul
investitorilor din ţ ă ril e bogate.
D. Rata de recuperare a inve s tiţe s tr ă in e în ţările răma se în urm ă poate fi foarte mare
datoriă pot e nţialu de creşt eco n omică rapid ă din aceste ţ ări .
11. Textul sugerază c ă sprijinul străin acordat sub forma asitenţ de la stat la stat tinde să creeze
A. rate mai rapide de creşt e conmiă în statele care primesc ajutor.

B. inegalitate ridcată a veniturilor în statele care primesc ajutor.
@ interf r enţa, prin intermediul guvernelor donatoare, în afacerile politice ale statei<>,
care primesc ajutor.
O. rate mai lente de cre ş t e re eco n omică în statele care primesc ajutor. ·
12. Este posibil ca acele cadou ri su b formă de capital să . reducă într - adevăr rata creşti
economice în ţă r ile care le-au primit
A. în cazul în care capitalul donat transfomă resursele interne în proiecte neprofitabile.

B. în cazul în care capitalul donat suţine guvernele ale căro politici întârzie creşta
econmiă.
!CJ\din ambele m otive de mai sus.
't( doar dacă sponsorii ins i s t ă asupra det e rmin ă ri modului de folosire a capitalului.
99
, ►

lOMoARcPSD|5138419
13. Investiţa stră ină priva tă va promova adesea mai eficient creşt r ea econmiă în ţările
sărace decât ajutorul venit din partea altor state sau agenţi intera ţio nale
A. pentru că
investitorii privaţ sunt mai intersaţ de bunăst are r eală a oamenilor în ţările
în care investesc.
B. pentru că investitorilor p r iva ţ i nu li se permite obţină profituri mari din ţările în care
investesc.
@ pentru că investitorii priv aţi observă de obicei destul de bine faptul că fondurile pe care
le oferă sunt utilizate în proiecte care d et rmin ă cu adevărt creş t era econmiă.
D. dat o rit ă tuturor motivelor enumerate mai sus.
14. Manualul s u gerază că dacă guvernele din ţ ăr ile sărace doresc cu a d evărat o creşt
econmiă rapid ă, ele fac o mare greşală dacă
A. nu permit băncilor fie privatizate. să

@ ne g lijează educaţi
fetelor.
C. nu disemnază informaţ i privind contraepţi.
D. alocă resurse pentru dezvoltarea agriculturii.
15. Econmişt, care ac e ntuea ză faptul c ă dezvoltarea „capitalului uman" este cheia creşti
economice în ţările să race , tind să c r ea dă c ă
A. m ăriea ratei economiilor personale este cel mai important factor.

@în ţă r ile sărace, ideile ş i nu obiectele sunt rare (disponibile în cantiăţ limitate).
C. creşta numărli poulaţi ei mai d egra b ă s tim ulează decât întârzie creşta
econmiă.
D. unele culturi se bucră de cre ş t er econmiă , în timp ce altele nu.
16. În timp ce corelaţi nu im pli că cauzalitatea, autorii rgumea n tează că Indexul Li bertăţi
Economice sugerază că exis t ă puţine exemple de ţări care
A. se bucră de venituri importante per capita corespunzăta unor niveluri scăzute de

libertate eco no m i că şi po lit c ă.
B. se buc ră de o importană libertate econmkă şi politcă , dar nu reu şesc să obţină un
venit per capita ridicat.
C. pot resticţona libertatea eco n omică şi politcă , dar se bu c ură în continuare de niveluri
ridicate ale venitului per ca pita.
@>ate variantele de mai sus.
17. Înregistrarea unei creş teri economice impresionante în Coreea de Sud, între 1960 şi 1990,
s-a datorat în parte
(j;:J unei rate relativ ridicate a economiilor făcute de poporul coreean.

B. politicilor i zolaţins t e care au împiedicat co m erţul extern să submineze procesele
creşti economice.
C. neitrvţ statului în operaţi unil e economice.
D. absenţi co rupţie politice ş i economice.
18. Înregistrarea unei creşti economice nesemnificative în India, între 1960 ş i 1990, s-a datorat
în parte
A. eşcu l ui statului de a gestiona activ economia.

psei s timulăr c re ş teri din cauza ră z boiul.
ntrolului preţuilo , care a condus la alocarea greşită a resurselor.
oate variantele de mai sus.
100

lOMoARcPSD|5138419
19. Manualul consideră creşta înregistaă în ţările din America Latină d u pă al Doilea Război
Mondial ca fiind „e terognă ", dar s ug e rea ză ca o „generalizare sigură" următol lucru:
A. cultura din America Latină a fost în mod d ecisiv ostilă creş teri economice.
B. reducerea creşti poulaţie este esnţială pentru accelerarea creşti economice.
~ preocu p ăr ile Statelor Unite în legătur cu America Latină au fost de un imens ajutor.
C
leJ guvernele instabile, incapabile să stabilecă reguli legale, au întârziat în mod serios
creşta econmiă.
20. Creşta eco nomică nesmifcat vă înre g istraă în Africa subahrină, excluzând ţările
din Africa de Sud, pare să fie rezu ltatul
A. lipsei unor guverne stabile, oneste ş i competente.

A lipsei de unitate ş i al războaiel civile.
C9' climatului nefavorabil şi reliefului.
D. tuturor factorilor e n umeraţi mai sus.
21. Un sistem economic este
A. independent faţă de sistemul social sau politic al societăţ.

B. un sistem social care produce ş i distribuie bunuri prin intermediul exploatări.
C. un sistem social care produce şi distribuie doar bunuri materiale.
@un set de in strucţin - reguli, practici etc. - prin care oamenii înceară să coordoneze
planurile d e producţie ş i consum.
22. Superioritatea enormă a unor sisteme economice asupra altora depinde exclusiv de
A. diferitele înzes trăi cu resurse naturale.

B. raportului dintre p op ulaţi e şi terenul disponibil.
~ h o t ărâ r ea i s t orică a ţăril or bogate de a fi independente economic.
~ du.na dintre variantele de mai sus.
23. Socie t ăţile comerciale şi „regulile jocului" care le permit să funcţioez bine
A. pot fi create doar printr-un anumit plan ·privat sau de stat.

B. nu pot evolua d ecât în so ciet ăţile care se pun mai întâi de acord asupra obiectivelor pe
termen lung.
© u reprezentat în general conseiţl n e int e nţi o nat e ale urmăi de către oameni a
planurilor lor.
D. de obicei, dar nu întotdeauna, au fost create prin intermediul planurilor statului.
24. ,,Domnia legii", care conform textului este o precondiţ vitală pentru evo lu ţia de succes a
unei societă ţi de tip comercial, există atunci când
A. judecători au u ltimul cuvânt într-o di s put ă.

@ regulile jocului sunt clare ş i determinate imp ar ţi a l.
C. există o lege care să acopere orice s ituaţe ima gina bil ă.
D. nu exis t ă infracţu în societate.
25. Trăstua domniei legii su blinat ă d e text este
A. o co n s tiuţ e care asigură guvernarea d emocratiă .

B. regula m a jori t ăţi i . ·
C. taxarea pr ogres i vă.
~ drepturi de proprietate sigure ş i stabilite raţion ,l precum şi o libertate sub t anţilă de
a schimba aceste drepturi.
101
ii

lOMoARcPSD|5138419
26. Da că dezvoltarea ec onmică de t er mină , într-o societate, cre ştera procentului p opulaţie i
care intră pe pi aţ forţei de mun că, probabil că PIB-ul mă s ura t va c r eşt
A. în acelşi ritm cu rata de participare a forţei de muncă.

@ mai rapid decât creşt în societate producţia reală de bunuri utile.
C. mai lent decât c r eşt în societate producţia reală de bunuri utile .
D. direct proţin a l cu creş t era bunăst ă ri reale.
27. Elementul subliniat în întrebarea anterioă presupune că ratele cuantificate ale creşti
PIB-ului în rândul ţărilo sărace , dar aflate în curs de dezvoltare
A. vor fi invers pro r ţionale cu rata de îmbunătţire a „stăr i de bunăst a re " .

@ vor supraestima rata de îmbunătţire a „stări de bunăstar e" .
C. nu vor fumiza indcaţ u tile asupra ratei de îmbunătţire a „stări i de bun ăstare".
D. vor subestima rata de îmb unăt ăţire a „stări de bunăstare".
28. Modul în care econmişt ş i statisticienii calueză PIB-ul sugerază faptul că datele
pentru ţăr ile sărace
A. sunt invers relaţiont cu gradul de sărcie.

1E) exag r ează nivelul de sărcie.
C. nu reuşsc să indice întru totul nivelul de să răcie.
D. nu fumizea ză informaţ i utile în legătur cu sărcia .
29. Atunci când comparţile interaţol ale PIB-ului per capita sunt calculate în dolari
americani, ele fumi zeaă o imagine eronată pentru că
A. ratele predominante de schimb dintre dolar şi monedele altor ţări nu reu şes să c reflecte
~ uterea de cumpărae r e lativă.
~amenii din diverse ţă ri nu sunt familrzţ cu dolarii americani.
C. Statele Unite d eţin un monopol virtual al p rodu c ţi ei de dolari americani.
D . dolarii americani pot fi cheltuiţ doar în Statele Unite.
C. SURSE ISTORICE ALE AVUŢIE
1. Cele mai sărace trei ţări din lume, ierarhizate utilizând ace l aş i criteriu, au fost Etiopia,
Congo (cunoscut pân ă recent ca Zair) ş i Tanzania. Până la ce nivel este sărcia acestor ţăr i
o conseiţă a rel aţ il o r inegale cu cele mai bogate ţări ale Europei sau Americii de Nord?
O. ÎNTREBĂI LA CARE SĂ REFLCTAŢI
1. În conformitate cu datele furnizate de Banca Mondială, în Statele Unite, PIB-ul per capita
este de 100 de ori mai mare decât PIB-ul per capita din ţări precum Bangladesh, Birmania,
Nepal şi Zair. Consid e raţi c ă persoanele din clasa de mijloc din aceste ţări o duc într-adevă
mai rău decât americanul cu venituri medii? Ar putea supravieţ cineva în Statele Unite
cu un venit atât de mic? Dar în ţările menţioat? De ce aceste comp arţi i numerice conduc
la co mp arţi fundamental greşit?
2. În ţ ă rile foarte sărace, venitul ridicat pe care creşt ea econmiă l-ar putea fumiza ar putea
însemna difernţa dintre viaţă ş i moarte. Dar ce înseamă cre teraş econmiă pentru
oamenii atât de bogaţi ca americanii din.clasa de mijloc? Care este utilitatea a d o uă sau trei
procente în plus pentru toa tă lumea, înregistrate în fiecare an?
E. ÎNTREBĂI PENTRU PROFESOR
102

MACROECONOMIE
Teste - grilă
la un numar au fost indicatorii (enumerare + explicatii)
au mai fost 5 grile si 2 probleme. nu tin minte
si somajul a mai fost
5. Care dintre urmatoarele caracteristici nu corespunde modelelor economice?
6. Care dintre urmatoarele elemente nu este specific unui graphic?- c) mod calcul date
7. Care dintre urmatorii indicatori ce descriu dinamica preturilor are sfera de cuprindere cea mai mare la nivel
national
8. Care dintre indicatorii ce urmeaza este indicator absolute al variatiei agregatelor macroeconomice?
9. Care dintre urmatorii indicatori macroeconomici nu face parte din Venitul National
10. Care dintre urmatorii indicatori nu face parte din Valoarea Adaugata?
11. Care dintre urmatoarele efecte nu este generat de deprecierea cursului de schimb intr-o economie cu reguli
de schimburi flexibile?
12. Care dintre urmatoarele efecte este generat de cresterea cursului de schimb intr-o economie cu reguli de
schimb fixe.
13. Care este efectul pe care il are devalorizarea monedei nationale…
1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:

a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează în special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.
2. Produsul Intern Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;
d) veniturile obţinute în economie.
3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;
c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;
d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.
1
4. Care din următoarele nu se includ în PIB:
a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.
5. Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii efectuate.
6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea:

a) exportului net;
b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;
c) investiţiilor nete;
d) amortizării.
7. Venitul Naţional Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an;
c) veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui an.
8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile;
d) PNB minus amortizarea.
9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.
10. Venitul naţional nu poate depăşi:

a) PIB la preţul pieţei;
b) PNB la preţul pieţei;
c) PIB la preţul costului de producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie.
11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

a) venit obţinut din moştenire;
b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.
12. Venitul personal include:

a) profiturile societăţilor neindustriale;
b) b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori;
2
d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi.
13. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:

a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii;
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d) transferurile sociale.
14. VPD include:

a) venitul personal;
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobânzii.
15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

a) negativă;
b) egală cu zero;
c) pozitivă.
16. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor:
a) investiţii brute;
b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e) salariile.
17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată :

a) la preţuri curente;
b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.
18. PIB real se va calcula ca:

a) raportul dintre PIB nominal şi deflator;
b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;
d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.
19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

a) PNN şi PNB;
b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.
20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut de la125 la
150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte;
b) se va micşora;
c) va rămâne neschimbat;
d) nu poate fi calculat;
e) nu este corect nici un răspuns.
3
21. P.I.B. potenţial este definit prin:
a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.
22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

a) fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;
b) contracţiile periodice ale PIB;
c) creşterile periodice ale PIB.
23. Fazei relansării economice îi corespunde:

a) reducerea investiţiilor;
b) micşorarea colectărilor impozitare;
c) creşterea PIB-ului;
d) creşterea deficitului bugetar.
24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică:
a) reducerea şomajului;
b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;
c) reducerea preţurilor.
25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

a) investiţiilor private;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.
26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:
a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.
27. Care din indicatori este prociclic?

a) profiturile firmelor;
b) mărimea exporturilor;
c) mărimea şomajului;
d) deficitul bugetului de stat.
28. Care din indicatori este contraciclic?

a) volumul vânzărilor de bunuri;
b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.
29. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a fost încheiat un
contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la:
a) creşterea ratei ocupaţiei;
b) scăderea ratei ocupaţiei;
c) nu va schimba gradul de ocupare;
4
d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.
30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal;
b) creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie:
a) vor beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.
32. Şomajul este rezultatul:

a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.
33. Rata şomajului efectiv reprezintă:

a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.
34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

a) în economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil;
d) răspunsul corect lipseşte.
35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează:

a) şomajul fricţional;
b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.
36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor:
a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.
37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:

a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.
38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant;
5
d) şomajul structural este de scurtă durată;
e) nici o variantă corectă.
39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

a) PNB real;
b) PNB nominal;
c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.
40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

a) rata naturală a şomajului;
b) rata şomajului ciclic;
c) venitul naţional al ocupării totale;
d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.
41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural:
a) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.
42. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate adopta
una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.
43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.
44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor anului
precedent;
c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului curent.
45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează ofertei
agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune monetara;
b) o creştere a preţului petrolului;
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor.
46. Stagflaţia este situaţia:
6
a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;
b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;
c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.
47. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
a) stocurilor monetare ale populaţiei;
b) ratei nominale a dobânzii;
c) ratei reale a dobânzii.
48. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va fi egală rata
reală a dobânzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .
49. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii. Dacă i-ar
depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual.
Ce sfat îi veţi da studentului?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să facă economii.
50. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri o dobîndă în
mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să le depună la bancă.
51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:
a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.
52. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm:
a) a.) cererea agregată;
b) oferta agregată.
53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.
54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă

a) verticală;
b) orizontală;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.
55. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat în
microeconomie sunt noţiuni:
a) identice;
7
b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un răspuns corect.
56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
g) nici o variantă corectă.
57. Component al cererii agregate nu sunt:

a) achiziţiile publice;
b) cheltuielile investiţionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.
58. Curba cererii agregate exprimă:

a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional;
d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional.
59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii;
b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;
c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;
d) există o mai mare ofertă nominală de bani.
60. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii agregate spre
dreapta :
a) o creştere a nivelului general al preţurilor;
b) o reducere a ofertei de monedă;
c) o creştere a cheltuielilor publice.
61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează:

a) în stânga;
b) în dreapta.
62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:

a) apare investiţia nedorită în stocuri;
b) dispare investiţia în stocuri;
c) investiţia în stocuri rămâne constantă.
63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;
c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.
8
64. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:
a) posedă o pantă pozitivă;
b) posedă o pantă negativă;
c) este orizontală;
d) este verticală.
65. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o
creştere în:
a) volumul de producţie;
b) venit;
c) preţuri.
66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

a) există şomaj ciclic şi structural;
b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă;
c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului;
d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului.
67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:

a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;
b) creşterea ofertei de bani;
c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;
d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul şomajului.
68. Cheltuielile de consum reprezintă:

a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în perioada curentă;
b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;
69. Consumul este condiţionat de creşterea:

a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) înclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale.
70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:

a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate răspunsurile sunt greşite.
71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:

a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu
venitul disponibil.
9
72. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y, ca rezultat a
avut loc:
a) micşorarea economiilor populaţiei;
b) creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.
73. Consumul autonom este cel care:

a) depinde de preţurile bunurilor de consum;
b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite bunuri;
c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.
74. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:

a) depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
75. Micşorarea economiilor ne arată că scade:

a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.
76. Înclinaţia marginală spre economisire este:

a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;
d) nici o variantă corectă.
77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:

a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b) cheltuielile legate de factorul capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare.
78. Investiţiile globale brute sunt:

a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.
79. Investiţiile nete includ:

a) construcţia depozitului pentru producţia finală;
b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară;
c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.
80. Micşorarea ratei dobânzii duce la:

a) creşterea investiţiilor;
b) diminuarea investiţiilor;
c) creşterea economiilor naţionale;
d) micşorarea economiilor naţionale.
10
81. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale măreşte rata
dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor?
a) se va micşora;
b) se va mări ;
c) nu se va schimba.
82. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor:
a) o scădere în rata dobînzii;
b) o creştere în cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o creştere a importului;
e) progresele tehnologice.
83. O creştere a impozitelor presupune:

a) o deplasare în jos a funcţiei de consum;
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.
84. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:

a) investiţiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
d) economiilor naţionale.
85. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:

a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;
c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.
86. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:

a) mărimea ofertei agregate;
b) mărimea cererii agregate;
c) masa impozitelor colectate în buget;
d) nici un răspuns nu este corect.
87. O schimbare în cheltuielile publice:

a) nu afectează curba cererii agregate;
b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate;
c) deplasează curba ofertei agregate;
d) deplasează curba cererii agregate.
88. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:

a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
89. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:

a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;
11
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.
90. La stabilizatori automaţi se referă:

a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător;
b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;
c) taxele vamale şi accizele;
d) nici un răspuns nu este corect.
91. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:

a) modificarea achiziţiilor publice;
b) reglementarea ratei dobânzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.
92. Politica fiscală stimulatoare presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
93. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:

a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie;
b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.
94. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) nici un răspuns nu este corect.
95. Politica fiscală restrictivă presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
96. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:

a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.
97. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120 mil.lei. Dacă
înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile naţionale?
a) se vor micşora cu 36 mil.lei;
b) se vor micşora cu 84 mil.lei;
c) se vor micşora cu 120 mil.lei;
d) se vor majora cu 36 mil.lei;
e) se vor majora cu 84 mil.lei;
f) se vor majora cu 120 mil.lei.
12
98. Moneda reprezintă:
a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b) mijloc de plată oficializat în ţara dată;
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;
99. Prin cerere monetară se înţelege:

a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.
100. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:

a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;
b) scade din motive de speculaţie;
c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.
101. Cererea monetară creşte când:

a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobânzii creşte;
d) rata nominală a dobânzii scade.
102. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:

a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
c) Instituţiile publice.
103. Oferta monetară depinde de:

a) rata dobânzii la credite bancare;
b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.
104. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:

a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c) rezervele bancare şi rata dobânzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.
105. Oferta de bani va creşte dacă:

a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii;
b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
c) statul va emite obligaţiuni;
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.
106. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:

a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.
13
107. Creşterea ratei de refinanţare duce la:
a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.
108. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) creşterea ratei dobînzii;
d) reducerea ratei dobînzii.
109. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:

a) majorării bazei monetare;
b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.
110. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:

a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS;
c) ridică taxa rescontului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
e) sunt corecte răspunsurile b şi c.
111. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :

a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.
112. Panta curbei LM devine abruptă când:

a) politica monetară este eficientă;
b) politica monetară este ineficientă;
c) politica fiscală este eficientă;
d) politica fiscală este ineficientă.
113. Creşterea ofertei monetare va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.
114. Creşterea cheltuielilor publice va determina:

b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
115. Majorarea impozitelor va determina:

14
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
116. Mica economie deschisă semnifică:

a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.
117. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus
cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă:
a) consum naţional;
b) export net;
c) export;
d) import.
118. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net :
a) deprecierea monedei naţionale;
b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei străine;
d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.
119. Balanţa comercială reprezintă:

a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;
b) exportul şi importul de bunuri şi servicii;
c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.
120. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:

a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat;
c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo.
121. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:

a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;
c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.
122. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:

a) scumpirea relativă a bunurilor de import;
b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c) creşterea exportului net.
15
16
PROBLEME
1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul tabel

mld. u.m.
1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN ?
4. Impozite indirecte 410,2
5. Plăţi de transfer 28,3
6. Dotaţii (subvenţii) 2,5
7. Venitul naţional ?
8. Veniturile corporaţiilor 273,2
9. Plăţile nete pentru dividende 450,2
10. Plăţi pentru asigurarea socială 481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In formă de dobândă 610,7
13. Dividende 112,3
14. Venit personal ?
15. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile 614,5
16. Venit personal disponibil ?
2. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii Mld. u.m.
1. Procente încasate pentru credite 17
2. Investiţii private brute 70
3. Salariile 290
4. Profiturile corporaţiilor 131
5. Impozite indirecte, plăţi de transfer, plăţi neimpozabile 34
6. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate 27
7. Exportul net 12
8. Achiziţii guvernamentale 98
9. Investiţii nete private 52
10. Venituri pe proprietate 32
11. Dotaţii întreprinderilor de stat 4
12. Transferuri către populaţie 25
13. Cheltuieli de consum 288
Calculaţi :
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.
2) Produsul Naţional Net.
3) Venitul naţional.
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.

Metoda cheltuielilor
17
PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472
Xn=X-Import
Metoda veniturilor
Dob+salarii+renta+profit
PNB=27+290+131+17+32=497
2) Produsul Naţional Net.
PNN=PNB-A =497-18=479
A=I-In=18
3) Venitul naţional
PNN-Impozite nete. =479-34=445
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=34

Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
2. Asigurarea socială plătită de întreprinderi 240
3. Asigurarea socială plătită de lucrători 32
4. Transferuri pe venit 24
5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 40
6. Dividende nete 160
7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenţii 4
9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
3) Venitul Personal Disponibil.

PNB=1000
PNN=PNB-A=980
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=76
VN==PNN-Impozite indirecte nete=904
VP=VN-Vi+Transf=928
VPD=VP-Impozit=888

Indicatorii u.m.
- PNB 6200
- investiţiile brute 750
- investiţiile nete 680 .
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
18
- dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490
- subvenţii 60
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.=PNN+A PNN=PNB-A=6200-70=6130
A=Investitii brute –Investitii nete=70
2) Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete. =6130-270=5860

Impozite undurecte nete= Impozite indirecte –Subventii=330-60=270
VPD=VP-Impozit=5180
VP=VN-Vi+Transf=6000
5. Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au constituit 2600 u.m.,
cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570 u.m., amortizarea - 370 u.m.
Determinaţi:
1) Produsul Naţional Net;
2) Mărimea investiţiilor;
3) Volumul importului.
PNN=PNB-A=7630
Investitii=0
Importul=X-Xn=445
6. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 2800
u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m
2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340
Xn=Ex-Imp
3 Ib=In+A
In=Ib-A=2480-170=2310 u.m
4. PIB=G+C+Ib*Xn
Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480
7. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m., excedentul
bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
19
1. PNN.
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
4. Venitul disponibil al menajelor.
5. Economiile menajelor.
PNN=PNB-A
Ib=In+A
A=Ib-In=1000-800=200u.m
PNN=5000-200=4800u.m
PIB=C+G+Ib+Xn
Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u.m
Ib=In+A
A=200u.m
VPD= VP – Ipoz.pe venit
VP=VN-V fac.+ Transferuri
8. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 4600 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m., amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor.
2. Volumul importului.
3. PIN.
Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m
Imp=Ex-Xn=570-125=445u.m
Xn=Ex-Imp
PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m
9. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele
pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade.
2. PIB real pentru anul „n”.
3. Indicele de deflaţie.
1PIBn=∑Pi*Qi
n-1
PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=50
n
PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=100
2PIBr=PIBn/IP;
IP=∑Pi*Q0/∑P0*Q0-indicile Laspeyres
IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1,5
PIBr=PIBn/IP=100/1,5=66,7
3D=PIBn/PIBr*100-indicile de deflatie(Paashe)
D=100/66,7*100%=150%
20
10. Completaţi tabelul:
Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u.m. Indicele de deflaţie
1 6720 6200 1,084

2 5634 5200 1,0835

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u. m. Indicele de deflaţie
1 3720 2200 1,691
2 2400 1,667

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u..m. Indicele de deflaţie
1 4820 4200 1,1476
2 4600 1,1480
13. Populaţia în vârstă de muncă a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului efectiv.
14. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):

2000 2009
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Numărul şomerilor
Rata şomajului
Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2009.

2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2009 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă?
15. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă. calculaţi rata şomajului.
16. Iniţial numărul celor ocupaţiconstituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil. persoane. După o
lună, din numărul celor ocupaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil şomeri înregistraţi au încetat să
caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.
21
17. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 % în 2007 şi
4,8 % în 2008, PIB efectiv în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB efectiv de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.
18. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activă în condiţiile
ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
(mlrd.u.m.)
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,5
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007 şi 2008:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
2. Rata şomajului, aplicând legea lui Okun.
19. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic, dacă PIB efectiv a constituit 600 mil.u.m.?
20. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2009 (anul de bază – 2005)
Denumirea Q P (u. m.)
2005 2009
Rochii 1 10 25
Pantofi 25 0,55 2
Caiete 12 2 7
Manuale 6 12 30
Pantaloni 3 12 25
Ciorapi 5 0,20 1,2
21. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul natural 5,4%,
rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips,
calculaţi rata efectivă al inflaţiei.
22. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).

Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului ciclic dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.
23. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent Y= 3 270 –
3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
22
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.
24. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum spre economii
600
800
1000
1200
1400
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.
25. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei.
Calculaţi venitul naţional.
26. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..Să se calculeze PIN anticipat pentru anul
viitor.
27. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în
următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale
în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul
viitor.
28. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?
29. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este echilibrat,
cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
30. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul naţional
corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile I= 0,05Y+85,4,
achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.
31. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).

Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.?
23
32. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit
să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre
consum.
33. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar înclinaţia
marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile
guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
34. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia marginală spre
consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru
ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante), pentru
ca economia să atingă starea de echilibru?
35. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.; cheltuielile
publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
1. Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
36. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
37. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile guvernamentale
307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru, însă
capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum statul trebuie să schimbe
valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a
capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?
38. Se dă: C=0,8Yd, t=0,25, I=3000-100r, G=2000, Y=180N-N2 (funcţia de producţie). Să se afle rata dobânzii
de echilibru, venitul de echilibru, când N=100.
39. Considerăm o economie, în care există un sector public şi în care funcţia de consum este:
C=1500+0,75(Y-T). Investiţia constituie 1500 u.m., iar cheltuielile publice – 1000 u.m. cu bugetul public
echilibrat. Să se calculeze:
1) Venitul de echilibru;
2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cît ar trebui să crească cheltuielile publice, dacă
acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică?
40. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Calculaţi cererea monetară totală în
baza datelor tabelului.
Rata anuală a Cererea de monedă Cererea
dobânzii, % pe motiv speculativ monetară totală
14 30
13 50
12 70
11 90
24
10 110
9 130
8 150
Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobânzii de echilibru. Determinaţi rata dobânzii
de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m., se reduce până la 450
mlrd.u.m.
41. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
42. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobânzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
43. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m., importul de
bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m., venituri plătite
investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.m., veniturile ţării
din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m., ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m.,
intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..
Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;
25
3. Soldul balanţei de plăţi.
44. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
1) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
2) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la
nivelul de echilibru al venitului?
3) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar
asupra balanţei de plăţi?
45. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C=50 + 0,8 Y
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Consumul şi economiile
3. Soldul bugetar.
4. Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.
26
27

Ilovepdf Merged

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ilovepdf Merged

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Un dolar depus in sistemul bancar permite bancilor comerciale sa

54. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei

63. Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate

67. Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

74. Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in

115. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda

124. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea

131. Cursul valutar conventional:

150. Echilibrul monetar determina stabilitatea:

2. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul,

3. Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu:

o A. Diminuarea cantitatii de munca oferita la nivelul pietei muncii

4. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:

o A. Rata dobanzii creste

5. Pe termen scurt, expansiunea monetara:

7. Marea Criza din 1929-1933 a fost determinata de:

o A. Scaderea gradului de ocupare

8. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:

o A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

9. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani

11. Pe o piata financiara eficienta:

12. Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de

13. Expansiunea monetara:

14. Operatiunile cu prima simpla " a la hausse":

o A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea

15. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

16. Politicile anti-inflationiste:

o A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

17. Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din:

o A. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei

18. Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de

20. In perioada electorala politicienii vor prefera acele politici care

21. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor

o A. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii

o A. Nici M1, nici 2 nu se modifica

23. Echilibrul monetar presupune:

24. Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina:

25. Tranzactiile derulate la nivelul pietei muncii:

o A. Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadrui cadru juridic si

26. Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin:

o A. Prin faptul ca este o piata perfect concurentiala

o A. M2 scade dar M1 nu se modifica

29. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:

30. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:

o A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare

31. Politica keynesiana

o A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt

32. Daca toata productia ar fi compusa din produsele realizate la

o A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

33. Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa

34. Oferta curenta de munca este reprezentata de:

o A. Politicile monetare restrictive din anii 1920

36. Alternativa la politicile fiscale si monetare discretionare este data

o A. Politicile implementate in statele centralizate

37. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:

o A. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului

o A. Bugetele trebuie sa fie echilibrate pe parcursul unui ciclu de afaceri;

39. Uniunrea Europeana:

o A. Nu se protejeaza fata de terti in politica comerciala, deoarece si-a

40. Pe termen scurt, expansiunea monetara:

o A. Generaza cresterea ratei dobanzii

41. Una dintre cauzele crizei economice o reprezinta: