Grile Macro

Grile macroeconomie – sesiune
1. Functionarea economiei depinde de:
a. Capacitatea guvernului de a modifica semnificativ cotele de impozitare si

cheltuieli autorizate
b. Capacitatea statului de a interveni mai mult in economie
c. Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
2. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul
si aurul ca mijloc preferat de schimb .. ... ...
a. Mai putin atractive
b. Rare
c. Netransportabile
d. Indivizibile
3. Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu:

a. Diminuarea cantitatii de munca oferita la nivelul pietei muncii
b. Sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
c. Parasirea voluntara a locului de munca
4. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:

a. Rata dobanzii creste
b. Creste oferta de bani
c. Rata dobanzii scade
d. M1 creste
5. Pe termen scurt, expansiunea monetara:

a. Inhiba creditarea
b. Il determina pe angajator sa recurga la concedieri
c. Conduce la "alungirea" proiectelor investitionale
d. Genereaza cresterea ratei dobanzii
6. Detinatorul de actiune are dreptul:

a. De a obtine o dobanda anuala
b. De a obtine un venit sigur
c. De a obtine dividend
7. Marea Criza din 1929-1933 a fost determinata de:
a. Scaderea gradului de ocupare
b. Cresterea volumului de credite acordate
c. Reducerea volumului de credite acordate
d. Cresterea productiei
8. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:

a. crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
b. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din
venitul castigat
c. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
d. Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod
simultan si venit
9. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe

perioada nedeterminata este limatata de:
a. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea
constanta a garantiilor sale
b. Numarul creditelor pe care le acorda
c. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in
conturi de economii
d. Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
10. Inflatia:
a. Distorsioneaza sistemul preturilor relative
b. Dezavantajeaza, in general, sistemul bancar si guvernul
c. Descurajeaza traiul pe datorie
d. Descurajeaza consumul pe termen scurt
11. Pe o piata financiara eficienta:

a. Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod
continuu, astfel incat orice noua informatie sa fie integrata in
pretul titlului
b. Nu este necesar ca preturile sa reflecte toate informatiile relevante
c. Investitorii pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media
pietei
12. Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme
de coordonare asociate:
a. Deflatiei
b. Inflatiei
c. Dezinflatiei
13. Expansiunea monetara:

a. Stimuleaza economia pe termen lung
b. Genereaza un boom economic pe termen lung
c. Stimuleaza economisirea
d. Conduce la cresterea generalizata a preturilor
14. Operatiunile cu prima simpla " a la hausse":

a. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
rezilierea contractului. In functie de situatia existenta la termenul
de scadenta.
b. Obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta
c. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
rezilierea contractului, in functie de situatia existenta la termenul de
scadenta
15. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

a. Creditele bancare sunt ramursate intr-un ritm mai mare decat cel de
acordare de noi credite
b. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
c. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a
creditelor existente
16. Politicile anti-inflationiste:

a. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei
b. Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea
cheltuieli
c. Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
d. Sunt favorabile clasei politice, fiind un set de masuri foarte populare
17. Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din:

a. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei
b. Scumpirea creditelor acordate de banci
c. Austeritatea politicilor guvernamentale
d. Distorsinarea preturilor relative
18. Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de astazi ?

a. Aur
b. Argint
c. Cupru
d. Promisiuni de plata
19. Eficienta pietei de capital vizeaza:

a. Doar eficienta operationala
b. Atat eficienta operationala cat si eficienta alocarii
c. Cele doua tipuri de eficienta nu sunt elocvente pentru piata financiara
d. Doar eficienta alocarii
20. In perioada electorala politicienii vor prefera acele politici care produc:
a. Beneficii si costuri pe termen scurt
b. Beneficii si costuri pe termen lung
c. Beneficii pe termen lung
d. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
21. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale
prin:
a. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
b. Vanzarea de obligatiuni de la stat
c. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
d. Diminuarea ratei rezervelor obligatorii
22. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara
un computer:
a. Nici M1, nici 2 nu se modifica
b. M1 creste dar M2 nu se schimba
c. M1 si M2 cresc
d. M1 creste si M2 ramane neschimbat
23. Echilibrul monetar presupune:
a. Egalitatea dintre banii din conturile curente si cei din conturile de
economii
b. Egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
c. Egalitatea dintre numerar si banii din conturile curente
d. Egalitatea dintre masa monetara in sens restrans si masa monetara in
sens larg
24. Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina:

a. Scaderea cursului titlurilor de valoare
b. Nu are nici o influenta asura cursului titlurilor de valoare
c. Cresterea cursului titlurilor de valoare
25. Tranzactiile derulate la nivelul pietei muncii:

a. Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadrui cadru
juridic si institutional bine ...
b. Se desfasoara intre guvern si angajatori
c. Se desfasoara intre guvern si sindicate
d. Au drept obiect serviciile de munca, insa nu sunt supuse reglementarii
26. Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin:

a. Prin faptul ca este o piata perfect concurentiala
b. Lipsa segmentarii, aceasta fiind unica pentru totalitatea sectoarelor din
economie
c. Prin subiectul si obiectul de activitate al acesteia, respectiv capitalul
financiar
d. Nivelul de reglementare caracteristic
27. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
a. Banca centrala
b. Agentie guvernamentala
c. Institutie financiara de incredere
d. Guvern
28. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci
oarecare achita un credit ?
a. M2 scade dar M1 nu se modifica
b. M1 si M2 scad
c. M1 scade dar M2 nu se modifica
d. M1 si M2 cresc
29. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:

a. Populatia somera si populatia ocupata
b. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
c. Populatia activa si populatia somera
d. Populatia somera si populatia activa
30. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:

a. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de
compensare a excedentului si deficitului de lichiditati bancare
b. Ce nu cuprinde operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de
credit
c. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente
lungi
31. Politica keynesiana

a. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt
b. Reducerea cheltuielilor publice
c. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre
guvern
d. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale pentru nivelul
cheltuielilor guvernamentale
32. Daca toata productia ar fi compusa din produsele realizate la comanda:

a. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
b. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
c. Ar exista in economie mai multa incertitudine
d. Populatia ar fi mult mai bogata
33. Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata
problema somajului
a. Interventia statului in economie, prin politici de reducere a
exporturilor
b. Interventia statului in economie, prin politici de descurajare a
consumului
c. Interventia statului in economie, orientata catre stimularea cererii
agregate
d. Interventia statului in economie prin politici de descurajare a
investitiilor
34. Oferta curenta de munca este reprezentata de:

a. Populatia activa
b. Rezervele de munca
c. Populatia ocupata minus somerii
d. Populatia ocupata
35. La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 10-30 au stat:
a. Politicile monetare restrictive din anii 1920
b. Politicile monetare expansioniste din anii 1920
c. Restrangerile creditului
36. Alternativa la politicile fiscale si monetare discretionare este data de:

a. Politicile implementate in statele centralizate
b. Absenta politicilor
c. Politicile adoptate de conducatorul unui stat autocrat, ce are puteri
absolute
d. Politicile bazate pe angajamente ferme fata de normele legislative
existente
37. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:

a. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
b. Somajul voluntar este egal cu somajul involuntar
c. Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta
d. Rata curenta a somajului este zero
38. In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933,
Keynes sustinea faptul ca:
a. Bugetele trebuie sa fie echilibrate pe parcursul unui ciclu de afaceri;
b. Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul
unui an fiscal;
c. Deficitele nu sunt bune pentru economie
d. Bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an
39. Uniunea Europeana:
a. Nu se protejeaza fata de terti in politica comerciala, deoarece si-a
liberalizat pietele bunurilor, serviciilor, capitalurilor si fortei de m
unca;
b. Nu aplica o politica comerciala comunca;
c. Este in prezent atat o uniune vamala cat si o piata interna
d. Desi are numeroase domenii in care decide prin institutiile proprii,
supranationale, in nici un domeniu nu are competente exclusive.
40. Pe termen scurt, expansiunea monetara:

a. Generaza cresterea ratei dobanzii
b. Inhiba creditarea;
c. Conduce la “alungirea” proiectelor investitionale;
d. Ii determina pe angajatori sa recurga la concedieri;
41. Una dintre cauzele crizei economice o reprezinta:

a. Lacomia investitorilor;
b. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei;
c. Consumul exagerat din anii de boom economic, incurajat de
ratele reduse ale dobanzii.
42. In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933,
Keynes sustinea faptul ca:
a. Bugetele trebuie sa fie echilibrate pe parcursul unui ciclu de afaceri;
b. Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul
unui an fiscal;
c. Deficitele nu sunt bune pentru economie
d. Bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an
43. Bancile care vor sa-si maximizeze profiturile sunt nevoite sa:
a. Respecte dorintele clientilor cu privire la procesul acordarii de credite
ieftine;
b. Accepte faptul ca rezervele obligatorii le aduc castiguri substantiale
c. Sa aiba passive care sa depaseasca un multiplu al rezervelor legale;
d. Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe
credite la dobanzi mari si nevoia de a pastra increderea populatiei
in capacitatea de rambursare a depozitelor
44. Intr-o societate cu economie de piata productia pentru un produs se
desfasoara:
a. Concomitent cu manifestarea cererii
b. Anticipat fata de cerere
c. Dupa manifestarea cererii
d. La comanda
45. Protectionismul:
a. Este o practica rar intalnita in politicile comerciale actuale ale tarilor
dezvoltate;
b. Modifica raportul de schimb si avantajele comparative;
c. Determina cresterea castigurilor din comert si contribuie la utilizarea
mai eficienta a resurselor;
d. Are un cost de oportunitate scazut;
46. Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata dobanzii
deoarece;
a. Cresterea sa mareste cererea pentru titluri si determina cresterea
cursului acestora pe piata bursiera;
b. Reducerea sa mareste cererea pt. titluri si determina micsorarea
cursului acestora pe piata bursiera;
c. Cresterea sa reduce cererea pt. titluri si determina micsorarea
cursului acestora pe piata bursiera
47. In functie de durata mobilitatii geografice a fortei de munca, acestea pot fi:
a. Migratie lunara;
b. Migratie definitiva;
c. Migratie international;
d. Migratie partiala;
48. Purtatorii cererii de munca sunt:

a. Persoana care se afla in cautarea unui loc de munca
b. Lucratorii
c. Angajatorii
d. Liderii de sindicat
49. Jobberul:
a. Stabileste cotatiile bursei rezultate din jocul cererii si ofertei si le
inscrie pe panourile bursei, pe baza ordinelor transmise de
brokeri;
b. Nu poate sa incheie si operatiuni pe cont propriu;
c. Are posibilitatea sa cumpere efecte financiare la un curs usor superior
celui la care vinde, de aici rezultand profitul sau;
d. Are posibilitatea sa vanda efectele financiare la un curs usor inferior
celui la care cumpara, de aici rezultand profitul sau;
50. O politica anti-inflationista adecvata presupune:

a. Supra-impozitarea veniturilor comerciantilor ce practica preturi
ridicate;
b. Practicarea unor marje de profit minime
c. "blocarea” cresterii preturilor prin masuri guvernamentale
d. Reducerea ritmului expansiunii monetare;
51. Prin programul sau, Keynes propunea:

a. O politica fiscala care sa duca la bugete echilibrate in fiecare an;
b. Ca guvernul sa reduca investitiile in economie;
c. O politica fiscala pentru a corecta recesiunile;
d. Ca guvernul sa reduca imprumuturile;
52. O politica fiscal contraciclica presupune:

a. O politica de tipul “ pornire-oprire-pornire “;
b. O reducere a incasarilor fiscal atunci cand creste PIB-ul;
c. O crestere a incasarilor fiscal in perioadele de recesiune
d. O reducere a incasarilor fiscale cand scade Pib-ul;
53. Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita:

a. Epidemiei subporductiei;
b. Productiei mai mici fata de nevoile societatii;
c. Contradictiilor sale interne;
54. Prin politicile expansioniste se obtin:

a. Aspecte pozitive pe termen scurt
b. Aspecte pozitive pe termen lung;
c. Aspecte negative pe termen scurt;
55. Balanta comerciala:
a. Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale;
b. Are ponderea cea mai redusa in balanta de plati;
c. Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale si servicii;
d. Include balanta miscarilor de capital
56. Politicile monetare si fiscale expansioniste:

a. Nu sunt atragatoare pentru alegatori;
b. Nu au effect asupra cererii agregate;
c. Sunt atragatoare pt alegatori;
57. Cursul de schimb real:

a. Nu mai este utilizat dupa renuntarea la convertibilitatea monedei in
metal pretios;
b. Nu tine cont de evolutia posibila a preturilor produselor interne fata de
a celor din strainatate;
c. Este utilizat pentru a calcula corect repercusiunile pt cursul de
schimb asupra competitivitatii unei economii;
58. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:

a. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului;
b. Rata curenta a somajului este zero;
c. Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta;
d. Somajul voluntar este egal cu somajul involuntary
59. In perioadele de recesiune oamenii prefera:

a. Sa cumpere actiuni;
b. Sa-si protejeze banii prin realizarea de depozite bancare;
c. Sa faca investitii pe termen lung;
d. Sa detina mai multi bani in numerar;
60. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:

a. Sa economiseasca in vederea unui consum viitor;
b. Sa consume mai mult decat au economisit;
c. Sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
d. Contribuie la acumulare de capital
61. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specific de moneda se
numea:
a. Nota de hartie;
b. Card de credit;
c. Nota de metal;
d. Bilet de banca.
62. O politica fiscala contraciclica va produce:
a. Extinderea expansiunilor si recesiunilor

b. Deficite atunci cand scade PIB
c. Deficite atunci cand creste PIB
63. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori
de catre:
a. Comercianti
b. Banci
c. Burse de valori
d. Agentii guvernamentale
64. Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala;

a. Nu genereaza un boom artificial
b. Are la baza cresterea economiilor reale
c. Creste rata dobanzii de pe piata monetara
d. Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
65. Capitalul real:
a. este acelasi lucru cu capitalul fictive

b. Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de burs
c. Este format din bunuri material, mijloace banesti si efecte financiare
d. Se valorifica in procesul de productie
66. Inflatia reprezinta:

a. O consecinta a cresterii generalizate a preturilor
b. Un stimulant pe termen lung al activitatii economice
c. O politica deliberata a autoritatilor monetare
d. Un effect al functionarii defectuoase a pietei libere
67. Operatiunile cu prima compusa “ a la baisse”:
a. Obliga vanzatorul la executarea contractului la scadenta
b. Nu ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau
rezilierea contractului
c. Ofera posibilitatea vanzatorului de a alege intre executarea sau
rezilierea contractului
68. Legea lui Okun spune ca

a. Exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri
b. Rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va
diminua
c. Intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
d. Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
69. Recesiunile se produc atunci cand

a. Toata productia este compusa din bunuri omogene
b. Sunt interpretate corect semnalele pieteidar producatorii sunt
nemultumiti
c. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt
nemultumiti
d. Sunt interpretate corect semnalele pietei, dar producatorii sunt
nemultumiti
70. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?

a. Usurinta de a fi transportat
b. Acceptabilitatea
c. Perisabilitatea
d. Abundenta
71. Un dolar depus in sistemul bancar permite bancilor comerciale sa extinda

masa monetara cu:
a. 1dolar
b. Mai mult de 1 dolar
c. Mai putin de 1 dolar
72. Daca aveti 1.000 lei sub forma de numerar si ii depuneti la banca intr-un
cont de economii:
a. M1 si M2 cresc
b. M1 creste si M2 nu se modifica
c. M1 scade si M2 nu se modifica
d. M1 si M2 nu se modifica
73. Relaxarea conditiilor de creditare permite:

a. Restrangerea masei monetare
b. Cresterea masei monetare
c. Nu are efect asupra masei monetare
74. Daca luati un credit bancar de 10.000lei :

a. M1 si M2 cresc
75. Cresterea ratei rezervei obligatorii are ca efect:

76. Achizitionarea de obligatiuni guvernamentale de catre Banca Centrala are ca

efect:
a. Cresterea masei monetare
b. Restrangerea masei monetare
77. Cresterea ratei dobanzii de referinta (ratei de scont) de catre Banca Centrala
are ca efect:
78. La o rata a rezervei obligatorii de 15% ,o banca cu conturi curente de 100
milioane de dolari trebuie sa detina efectiv:
a. 25 milioane de dolari
b. 15 milioane de dolari
c. 100 milioane de dolari
d. 10 milioane de dolari
79. Recesiunile conduc la :

a. Incetiniri intentionate ale ritmului de crestere economica
b. Incetiniri neintentionate ale ritmului de crestere economica
c. Depasirea cresterii anterioare a rezultatelor economice totale
80. Recesiunile sunt rezultatul:

a. Angajarii unor investitii la costuri justificate de cerere
b. Unui sir de greseli comise de participantii la activitatea economica
c. Interpretarii corecte a semnalelor de pret furnizate de piata
d. Toate cele de mai sus
81. Daca retrageti 500 lei dintr-un cont de economii:

a. M1 si M2 cresc
82. La o rata a rezervei obligatorii de 15% ,o banca cu conturi curente de 100

milioane de dolari poate acorda credite in valoare de:
a. 25 milioane de dolari
b. 15 milioane de dolari
c. 100 milioane de dolari
d. 10 milioane de dolari
e. 85 milioane de dolari
1. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a

autorizarii guvernelor, pentru ca:
a. In absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata
b. Doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea
avutiei totale a societatii
c. Societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului
capitalismului”
d. Utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin
intermediul comertului
2. Banii:
a. Sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea
b. Sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
c. E de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
d. Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
3. Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:

a. Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod
simultan si venit
b. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
c. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din
venitul castigat
d. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de
bancile comerciale
4. Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:

a. Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$
b. Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
c. Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
d. Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
5. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

a. Reduce rezervele sistemului bancar comercial
b. Reduce oferta de bani
c. Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
d. Are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul
privat
6. Rata solicitata a rezervelor:

a. Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate
de banci
b. Impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem
ca aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
c. Nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
justifice garantiile la cererea deponentilor
d. Este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de
referinta aurul si care le cerea bancilor sa pastreze rezerve in aur
7. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul
si aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:
a. Erau atractive
b. Erau divizibile
c. Erau durabile
d. Erau transportabile
e. Erau rare
f. Indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
8. Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din

metal neprelucrat era:
a. Gradul mai mare de atractivitate al monedelor
b. Acela ca monedele purtau sigiliul statului
c. Acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
d. Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea
metalului continut de monede
9. Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente
pentru a impiedica falsificarea lor si:
a. Acceptati de catre stat la plata texelor
b. Sustinuti de garantii ale statului
c. Promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la
cerere
d. Utilizati pe scara larga in comertul international
10. Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de

bani pentru ca:
a. Toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri
valorificabile
b. Statul a decretat ca ele reprezinta banii
c. Sunt amortizabile in aur
d. Sunt amortizabile in argint
11. Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb” este format in intregime din:
a. Depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec
b. Bancnote
c. Articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre
stat
d. Obligatiile institutiilor de incredere
12. Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:

a. Utilizarea depozitelor verificabile
b. Utilizarea monedei
c. Utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
d. Barterul
13. Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este
reprezentat de:
a. Monedele rare
b. Bancnotele din rezervele federale
c. Depozitele verificabile
d. Depozitele de economii
14. Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

a. Publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor
bunuri
b. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
c. Sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
d. Nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
15. Bancile comerciale creeaza bani:

a. Imprumutand de la deponenti
b. Facand imprumuturi
c. Tiparind bancnote
d. Prin toate metodele descrise mai sus
16. Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale,
daca ati putea:
a. Construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta
b. Transforma metalele in monede
c. Obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei
institutii de emitere a banilor
d. Convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de
schimb
17. Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze

bani pe perioada nedeterminata?
constanta a garantiilor sale
b. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
c. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in
conturi de economii
18. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a
crea bani prin:
a. Limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca
b. Limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in
ansamblu
c. Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de
stat
d. Rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
19. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci
este aceea de:
a. A le constrange capacitatea de a crea bani
b. A mentine increderea deponentilor
c. A impiedica o prabusire a pietei valorilor
d. A proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
20. Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite,
este acela ca:
a. Astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari
cantitatea de bani aflata in circulatie
b. Aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
c. Alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in
aur
d. Restul lumii utilizeaza deja acest etalon
21. Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in
Statele Unite, cel mai convingator este probabil acela ca:
a. I-ar saraci pe producatorii de aur
b. Ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
c. Argintul este un metal preferat in Statele Unite
d. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar
constrange politicile
22. O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile

comerciale, in conditiile in care alte variabile raman constante, determina o
crestere:
a. A (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1
b. Pentru M1, dar nu si pentru M2
c. Pentru M2, dar nu si pentru M1
d. Atat pentru M1, cat si pentru M2
23. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile

comerciale:
a. M1 si M2 cresc
b. M1 si M2 scad
c. M2 creste, dar M1 nu se modifica
d. M1 scade, dar M2 nu se modifica
24. Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:

a. Scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani
b. Acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
c. Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de
tranzactionare ale altor deponenti
d. Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii
ale altor deponenti
prin:
a. Diminuarea cerintelor privind rezervele legale
b. Extinderea creditelor pentru bancile comerciale
c. Achizitionarea de obligatiuni de la stat
d. Oricare din metodele enumerate mai sus
26. Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta
banca care nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste
responsabilitati suplimentare:
a. Dar nu si active aditionale
b. Dar nu si rezerve aditionale
c. Dar nu si rezerve excedentare
d. Si rezerve excedentare
27. Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite
acestui sistem sa creeze:
a. Haos
b. Mai putin de un dolar sub forma de bani noi
c. Exact un dolar sub forma de bani noi
d. Mai mult de un dolar sub forma de bani noi
28. Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile

membre este denumita:
a. Rata de discount
b. Rata fondurilor federale
c. Rata primara
d. Rata de trezorerie
29. Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica

rezervele excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii
stocului de bani este:
a. Utilizarea amenintarilor si a coercitiei
b. Modificarea ratei de discount
c. Modificarea cerintelor privind rezervele legale
d. Achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
30. Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat

detinute anterior de catre populatie:
a. Diminueaza rezervele bancilor comerciale
b. Nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
c. Mareste rezervele bancilor comerciale
d. Reduce datoria nationala
31. Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a
stocurilor de bani este reprezentata de:
a. Operatiunile privind lichiditatea
b. Operatiunile pe piata libera
c. Operatiunile de discount
d. Operatiunile privind rata dobanzilor
32. Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit
procent din depozitele lor:
a. Acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate
b. Acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
c. Depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
d. Autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa
controleze cresterea stocului de bani
33. Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la

nivelul economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina
dificila:
a. Deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care
contracareaza initiativele Bancii Comerciale
b. Deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte
obiective, care s-ar putea afla in conflict
c. Deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere
dezirabila a ofertei de bani la un moment dat
d. Deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care
Banca Centrala ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
e. Din toate motivele enumerate mai sus
34. Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si

remediile pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:
a. Un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna
modalitate de a stabiliza rata de crestere a PIB
b. O rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza
inflatie
c. O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
d. O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza
recesiune
35. Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:
a. Procentul populatiei active in campul muncii scade
b. Apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii,
productia si veniturile
c. Nivelul preturilor scade
d. Viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
36. O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:

a. Oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi
pastreze balante medii mai mari in conturile lor bancare
b. Oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore
suplimentare
c. Pretul banilor a crescut
d. Oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit
suplimentar
37.Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

a. Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
b. Este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste
sa o detina
c. Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste
sa o detina
d. Toate variantele de mai sus sunt adevarate
38. Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si

cantitatea de bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:
a. Afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia
reala
b. Pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze
politica monetara pentru a indeplini dorintele populatiei
c. Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si
deciziile de investitii astfel incat sa poata genera instabilitate
economica
d. Se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi
doresc nu poate fi obtinut
39. Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii

monetare in conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca
cheltuielile totale, dar:
a. Bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor
acordate
b. Cererea de bani a populatiei a crescut
c. Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
d. Oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
40. Intarzierile „sincronizate” care trebuie anticipate si controlate daca este

necesar ca managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta
sunt acele intarzieri dintre:
a. Aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme
b. Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
c. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor
privind cheltuielile si productia
d. Toate variantele de mai sus
41. Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor

guvernamentale au o probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de
stabilizare pentru ca:
a. S-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra
cheltuielilor agregate
b. De obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
c. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile
modificate trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea des
subiectul unor tensiuni conflictuale
d. Cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie
egale cu productia si venitul total
42. Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala

si/sau monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a
crea inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
a. PIB-ul nominal
b. PIB-ul real
c. Nivelul preturilor
d. PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de
celalalt
43. In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu

aproximativ:
a. 10%
b. 20%
c. 30%
d. 50%
44. Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in
medie la:
a. 9%
b. 13%
c. 19%
d. 30%
45. Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor

Unite, productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929
dupa ce au intrat in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:
a. 2 ani mai tarziu
b. 5 ani mai tarziu
c. 10 ani mai tarziu
d. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
46. In „Manifestul Partidului Comunist” din 1848, Marx si Engels au descris

„crizele comerciale” sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:
a. Toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le
opri
b. Guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit
acest obiectiv
c. Sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
d. Ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi
exercite controlul asupra sistemului economic
47. O „recesiune” poate fi cel mai bine perceputa ca:
a. O criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor

b. O perioada de scadere a preturilor medii
c. O incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere
economica
d. Orice reducere a ratei de crestere a PIB
48. Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:

a. Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita
de politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
b. Prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in
intreaga economie
c. Nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
d. Absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii
economice; de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa
reprezinte o surpriza
49. Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul
recesiunii lungi si profunde din anii 1929-1933:
a. Au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale
b. Au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
c. Au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
d. Ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu
s-ar fi panicat
50. Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil”?

a. Extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor,
alimenteaza cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
b. Nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor
dobanzii, la cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei
expansiuni economice nesustenabile
c. Deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus
la fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au
condus la „avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”
d. Prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului
economic”, ceea ce a determinat un avant nesustenabil
51. Conceptul de „cerere de bani” se refera la cantitatea de bani pe care oamenii

o doresc:
a. Sa o consume
b. Sa o detina
c. Sa o achizitioneze
d. Sa o utilizeze
52. Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:

a. Un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului
b. Un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a
lungul unei perioade de timp
c. Un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul
reprezinta un stoc la un moment dat
d. O forma a venitului, dar nu singura forma posibila
53.O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al
cererii pentru:
a. Venit
b. Bani
c. Bani si venit
d. Valoarea banilor
54. O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea
daca preturile vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
a. Venit
b. Bani
c. Bani si venit
d. Mobila
55. Banii furnizeaza servicii pentru oameni:

a. Doar atunci cand produc dobanda
b. Doar atunci cand sunt cheltuiti
c. Doar atunci cand sunt economisiti
d. Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
56. Detinerea de rezerve de bani:

a. Este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit
b. Nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
c. Este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
d. Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare
depaseste costul platit
57. Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care

aleg aceasta actiune este:
a. Rata dobanzii
b. Puterea asupra altora
c. Flexibilitatea care insoteste lichiditatea
d. Un mod de viata mai luxos
58. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si

sistemul bancar si cantitatea de bani reala detinuta de populatie:
a. Ar putea fi ocazional inegale
b. Vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
c. Sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
d. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale
59. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si

sistemul bancar si cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:
a. Nu au nicio legatura una cu alta
b. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale
c. Este posibil sa difere in mod substantial
d. Nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai
multi bani decat au
60. Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a

exercita controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata
dobanzii la care:
a. Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele
b. Bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
c. Firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile
comerciale
d. Imprumuta bani guvernul Statelor Unite
61. Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in
contracararea unui declin economic decat in contracararea unei expansiuni
economice rapide si excesive pentru ca:
a. O mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu
poate fi cuantificata in mod precis
b. Intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta
psihologica
c. Sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si
a expansiunilor
d. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga
bancile sa dea cu imprumut din rezervele lor
62. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda”
(grabind lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului
de bani sugera ca:
a. Bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada
recesiunii
b. Bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor
pana la capacitatea lor legala pe parcursul recesiunii
c. Bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i
firmelor care apoi ar da faliment
d. Bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul
recesiunii
63. Termenul „politica fiscala” inseamna:

a. Politica reala sau fizica, opusa politicii monetare
b. Manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula
economia nationala
c. Finantare deficitara
d. Controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
64. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop
controlul fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:
a. Ratei de crestere a stocului de bani
b. Ratelor dobanzii
c. Cheltuielilor si taxelor de stat
d. Profiturilor estimate
65. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea

ca managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace
sunt intarzierile dintre:
a. Inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme
b. Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
c. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor
privind cheltuielile si productia
d. Toate variantele de mai sus
66. Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor
informatii relevante in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la
dispozitie pentru a avea efecte complete asupra cheltuielilor private si deciziilor
de productie?
a. Date neadecvate
b. Computere insuficient de performante
c. Lipsa interesului pentru aceasta problema
d. Faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de
multe sau cat de putine informatii sunt puse la dispozitia
publicului
67. Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au

o probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:
a. S-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra

cheltuielilor agregate
b. De obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
c. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile
modificate trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea des
subiectul unor tensiuni conflictuale
d. Cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie
egale cu productia si venitul total
68. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica

ratele de impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de
cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui
ar ajunge la concluzia ca cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar
deveni:
a. Un mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare
b. Un mult mai eficient instrument de stabilizare
c. Un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului
alegerilor
d. Un mult mai eficienta arma impotriva inflatiei
69. Politicile economice de stat reflecta foarte clar:

a. Interesul public
b. Interesele majoritatii
c. Interesele celor aflati la putere
d. Interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
70. Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile

care vor produce:
a. Beneficii si costuri pe termen lung
b. Beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
c. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
d. Beneficii si costuri pe termen scurt
71. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care

voteaza intr-o democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:
a. Acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera
b. Acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
c. Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru
nu este posibil din punct de vedere politic
d. De fapt, acestea vor fi marite
72. Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la
rand, fara a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate
face acest lucru deoarece guvernul federal:
a. Cheltuieste banii intr-un mod mai intelept
b. Are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de
aceea poate crea mijloace cu care sa achite datoriile
c. Isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si
gradul de ocupare a populatiei
d. Poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor
viitoare
73. Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual

echilibrat:
a. Ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in
scopuri politice
b. Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand
decizii destabilizatoare privind bugetul
c. Se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de
vointa poporului
d. Probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa
ignore Constitutia atunci cand doreste sa o faca
74. Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot
pune de acord asupra rolului adecvat al statului in economie este:
a. Ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament
constitutional?
b. Ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate
stabile de crestere in cadrul bazei monetare?
c. Ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie
folosit impotriva posesorilor puterii pe piata?
d. Cat de bine functioneaza pietele?
75. Conform manualului, capitalismul global:

a. Este un sistem economic si politic
b. In prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si
ai planificarii centralizate
c. A aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in
absenta controlului de stat asupra fluxurilor de capital
d. A triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
76. Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
a. Tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local
b. Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce
nu pot fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de
calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe
plan local, cum ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
c. Aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei
localitati
d. Locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
77. In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:

a. Volumul de moneda aflat in circulatie a scazut
b. Multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare
activitatile specifice
c. Volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
78. Cursul valutar conventional:

a. Este stabilit in mod liber pe piata
b. Este similar paritatii metalice
c. Este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in
functie de diversi factori economici, politici, sociali si
institutionali, interni si externi
d. Se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
79.Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui
cos de consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%),
bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii
preturilor bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor
bunurilor industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii
a fost de 3%, calculati rata inflatiei.
a. 105,85%
b. 6%
c. 58%
d. 5.8%
80. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii

impune o decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
a. Crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul
previzionat al titlurilor financiare
b. Nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
c. Nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')
81. Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze

cantitatea de moneda. Aceasta masura are drept consecinte:
a. Cresterea valorii banilor
b. Aparitia inflatiei
c. Cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
d. Aparitia deflatiei
82. Capitalul real:

a. Este acelasi lucru cu capitalul fictiv
b. Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
c. Este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
d. Se valorifica in procesul de productie

a. O consecinta a cresterii generalizate a preturilor
b. Un stimulent pe termen lung al activitatii economice
c. O politica deliberata a autoritatilor monetare
d. Un efect al functionarii defectuoase al pietei libere
84. Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:

a. directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)
b. directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
c. directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull
market)
85. In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din
care populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia
apta, 1 milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de
7%, atunci:
a. Numarul somerilor este de 630.000 de persoane
b. Populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
c. Numarul somerilor este de 1 milion de persoane
d. Populatia activa este de 10 milioane de persoane
86. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:

a. Sa economiseasca in vederea unui consum viitor
b. Sa consume mai mult decat au economisit
c. Sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
d. Contribuie la acumulare de capital
87. Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:
a. Tranzactii numai cu obligatiuni
b. Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si
plasarea fondurilor financiare disponibile si necesare, inclusiv
reglementarile si institutiile legate de derularea acestora
c. Tranzactii numai cu actiuni
88. Care din urmatoarele intrebari este falsa?

a. Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii
de scara, deoarece producerea pentru export determina costuri
suplimentare
b. Economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin
avantaje comparative absolute, dar se specializeaza in industriile
pentru care exista dezavantajele comparative cele mai mici
c. Prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe
scara
d. Este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru
care detin factori de productie abundenti
89. Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care
plateste producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca
producatorul coreean asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului,
in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor de
imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in
lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe
piata, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul englez ar fi dispus sa
vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a:
a. 360 USD
b. 250 USD
c. 350 USD
d. 160 USD
90. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda
se numea:
a. Nota de hartie
b. Card de credit
c. Nota de metal
d. Bilet la banca
91. O politica fiscala contraciclica va produce:

a. Extinderea expansiunilor si recesiunilor
b. Deficite atunci cand scade PIB
c. Deficite atunci cand creste PIB
92. Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii
1930 a fost aceea ca:
a. Deficitele nu sunt bune pentru economie
b. Deficitele sunt bune pentru economie
c. Bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
93. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori
de catre:
a. Comercianti
b. Banci
c. Bursele de valori
d. Agentii guvernamentale
94. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
a. Nu genereaza un „boom” artificial
b. Are la baza cresterea economiilor reale
c. Creste rata dobanzii de pe piata monetara
d. Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
95. Legea lui Okun spune ca:

a. Exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri
b. Rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va
diminua
c. Intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
d. Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
96. Recesiunile se produc atunci cand:

a. Toata productia este compusa din bunuri omogene
b. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt
nemultumiti
c. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt
nemultumiti
d. Sunt interpretare gresit semnalele date de pret
97. Echilibrul monetar determina stabilitatea:

a. Ratei somajului
b. Cantitatii de bunuri si servicii produse
c. Locurilor de munca
d. Puterii de cumparare
98. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?

a. Usurinta de a fi transportat
b. Acceptabilitatea
c. Perisabilitatea
d. Abundenta
99. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000

lei fiecare, cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare
obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat
de persoana respectiva in 3 ani:
a. 25.000 lei
b. 32.500 lei
c. 30.000 lei
d. 3.000 lei
100. În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in
economie reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui
Okun, rata estimata a somajului este de:
a. 4,6%
b. 6,4%
c. 6,8%
d. 7,8%
101. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:

a. De la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si
sistemul bancar
b. De la banca centrala la consumatori
c. De la producatori la consumatori
d. De la guvern la investitori privati
102.Politica anti-inflationista presupune:

a. Reducerea ratei dobanzii
b. Posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
c. Cresterea cheltuielilor guvernamentale
d. Abandonarea expansiunii monetare
prin:
a. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
b. Achizitionarea de obligatiuni de la stat
c. Vanzarea de obligatiuni de la stat
d. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
104. Somajul frictional:

a. Ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii
b. Corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
c. Este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
d. Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu
scopul de a identifica un altul, mai bine platit
105. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
a. Participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu
potentialul economic si direct proportionala cu competitivitatea
b. Ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare
a pierderilor de competitivitate
c. Ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in
totalul exporturilor mondiale, este in scadere
d. Cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in
dezvoltare
106. In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste
conditii, rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:
a. 12,4%
b. 8%
c. 4%
d. 124%
107. In sistemul formelor regionale de comert liber:

a. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a
factorilor de productie, in conditiile unei monede unice
b. Zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor
vamale reciproce
c. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si
a factorilor de productie – capital si munca
d. Uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a
capitalurilor
108. Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa,
putem enumera urmatoarele masuri:
a. Stimularea investitiilor, publice si private deopotriva
b. Incurajarea economisirii
c. Non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se
autoregla
d. Descurajarea consumului public, respectiv privat
109. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-
un cont la termen cum variaza agregatele monetare?
a. M1 si M2 scad
b. M2 creste dar M1 nu se modifica
c. M1 si M2 cresc
d. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
110. In perioada electorala se va opta pentru:

a. Politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea
PIB-ului real
b. Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei
sunt vizibile pe termen scurt
c. Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului
sunt vizibile pe termen scurt
d. Politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat
inflatia si vor stimula productia
111. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura

cererii si ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
a. Divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari,
si angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de
munca, la un anumit nivel al salariului
b. Incapatanarii oamenilor
c. Faptului ca piata muncii este segmentata
d. Procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste
economia
112. In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000

mld. euro, in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro,
balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de:
a. 90%
b. 72%
c. 128,57%
d. 80%
113.Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200
lei/bucata si vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata,
ambele pe baza de contracte cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii
contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al
actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe
ansamblul acestor operatiuni:
a. Inregistreaza o pierdere de 95.000 lei
b. Inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
c. Castiga 70.000 lei
d. Castiga 95.000 lei
114. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
a. Banca Centrala
b. Agentie guvernamentala
c. Institutie financiara de incredere
d. Guvern
115. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci
oarecare achita un credit?
a. M2 scade dar M1 nu se modifica
b. M1 si M2 scad
c. M1 scade dar M2 nu se modifica
d. M1 si M2 cresc
116. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:

a. Populatia somera si polulatia ocupata
b. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
c. Populatia active si populatia somera
d. Populatia somera si populatia activa
117. Politicile anti-inflationiste

a. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei
b. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea
c. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
d. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare
118. Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:

a. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei
b. Scumpirea creditelor acordate de banci
c. Austeritatea politicilor guvernamentale
d. Distorsionarea preturilor relative
119. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000
sunt pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane
apte de munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la
cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza atunci:
a. Numarul somerilor este de 1.200.000
b. Populatia ocupata este de 15.000.000
c. Populatia activa este de 16.500.000
d. Rata somajului este de 6,9%
120. Operatiunile cu prima simpla „a la hausse”

a. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
realizarea contractului in functie de situatia existenta la termenul
de scadenta
b. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
c. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
realizarea contractului,in functie de situatia existenta la termenul de
scadenta
121. Expansiunea monetara:

a. Stimuleaza economia pe termen lung
b. Genereaza un boom economic pe termen lung
c. Stimuleaza economisirea
d. Conduce la cresterea generalizata a preturilor
122. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:

a. Rezerva minima obligatorie
b. Scaderea ratei dobanzii
c. Scaderea ratei inflatiei
d. Limitele maxime impuse de catre stat
123. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

a. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de
acordare de noi credite
b. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
c. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a
creditelor existente
124. Echilibrul monetar reprezinta :

a. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor
b. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
c. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor
restituite
d. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
125. Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:

a. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
b. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
c. Ar exista in economie mai multa incertitudine
d. Populatia ar fi mult mai bogata
126. Politica keynesiana:

a. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt
b. Reducerea cheltuielilor publice
c. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre
guvern
d. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul
127. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:

a. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de
compensare a excedentului si deficitului de lichiditati bancare
b. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de
credit
c. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente
lungi
128. Detinatorul de actiuni are dreptul:

a. De a obtine o dobanda anuala
b. De a obtine un venit sigur
c. De a obtine devident
129. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%.
In aceste conditii rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:
a. 8%
b. 6%
c. 6.12%
d. 106%
130. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
a. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate
de cei neorganizati si prost informati
b. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si
informate pe termen lung
c. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate
si informate pe termen scurt
d. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse
,suportate de cei neorganizati si prost informati
131. Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:

a. Scaderea gradului de ocupare
b. Cresterea volumului de credite acordate
c. Reducerea volumului de credite acordate
d. Cresterea productiei
132. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:

a. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de
bancile comerciale
b. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din
venitul castigat
c. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
d. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod
simultan si venit
133. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe

perioada nedeterminata este limitata de:
contstanta a garantiilor sale
b. Numarul creditelor pe care le acorda
c. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in
conturi de economii
134. Banii:
a. Sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea
b. Sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
c. E de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
d. Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
135. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile
comerciale:
a. M1 si M2 cresc
b. M1 si M2 scad
c. M2 creste dar M1 nu se modifica
d. M1 scade dar M2 nu se modifica
136. Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?
a. Guvernul
b. Bancile
c. Firmele de brokeraj
d. Banca Nationala a Romaniei
137. Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

a. Reduce rezervele sistemului bancar comercial
b. Reduce oferta de bani
c. M1 creste
d. Rata dobanzii creste
138. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara
un computer cum variaza agregatele monetare?
a. M1 si M2 cresc
b. M1 creste si M2 ramane neschimbat
c. M2 creste dar M1 nu se modifica
d. Nici M1, nici M2 nu se modifica
139. Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:
a. Scaderea preturilor
b. Marirea taxelor
c. Inflatia
d. Micsorarea impozitelor
140. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:

a. Banii respectivi sunt scosi din circulatia economica
b. Rata dobanzii scade
c. M1 creste
d. Creste oferta de bani
141. Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont
de credit intr-un cont de economii:
a. M1 si M2 cresc
b. Nici M1, nici M2 nu se modifica
c. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
d. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
142. Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:

a. Dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite
pentru conturile de economii ale clientilor
b. Sumele totale depuse si rezervele obligatorii
c. Dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
d. Credite si depozite
1. Dividendul reprezinta:
a) [ ] Un castig variabil garantat de intreprindere
b) [ ] Castigul unei obligatiuni
c) [X] Castigul unei actiuni
d) [ ]Castigul titlurilor de valoare
2. Daca pe fiecare 3 luni ale anului inflatia a fost de 2% atunci rata inflatiei la sfarsitul celor 3
luni a fost:
a) [X]6,12%;
b) [ ]8%;
c) [ ]6%;
d) [ ]2%.
3. Un operator la bursa vinde 100 de actiuni X la 500 lei/ buc si cumpara 200 de actiuni Y la
300 lei/ buc, ambele cu scadenta la 3 luni. In momentul executarii contractului , cursul
actiunii X este de 400 lei/ buc iar al actiunii Y este 350 lei/ buc.
a) [X]Speculatia cu actiuni X este a la baisse;
b) [X]Rezultatul operatiunii este de 20 000 lei castig;
c) [X]Speculatia cu actiuni Y este a la hausse;
d) [ ]Castigul pe operatiunea cu actiuni Y este de 5000 lei.
4. Daca in momentele t0, t1, t2 si t3 venitul National este egal cu 4000, respectiv 5000, 6000
si 7000, functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 600 + 0,8Y, iar
investitia autonoma este I0 = 400, atunci:
a) [ ]In momentul t2 economia este in stare de contractie;
b) [ ]In momentul t0 economia este in stare de echilibru;
c) [ ]In momentul t1 economia este in stare de expansiune;
d) [ ]In momentul t3 economia este in stare de echilibru.
5. O persoana achizitioneaza 100 de obligatiuni la o valoare nominala de 90 lei fiecare.
Cuponul unei obligatiuni este de 5 lei. Daca dupa un an de zile, cand rata dobanzii este de
5%, obligatiunile sunt vandute:
a) [X]castigul total obtinut este de 1500 lei;
b) [ ]cursul obligatiunii la sfarsitul primului an va fi de 110 lei;
c) [X]daca rata dobanzii creste la 10%, cursul obligatiunii, va fi 50 lei;
d) [X]daca rata dobanzii scade la 2%, cursul obligatiunii va fi 250 lei.
6. Daca un operator la bursa cumpara actiuni in sens speculativ, atunci el mizeaza:
a) [ ]Pe scaderea cursului acestora;
b) [X]Pe o operatiune de tip a la hausse;
c) [ ]Pe cresterea cursului acestora;
d) [ ]Pe faptul ca va incasa dobanzi.
7. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 10 000 u.m., are un curs de 100.000 u.m. ce
rate a dobanzii corespunde acestei situatii:
a) [X]10%;
b) [ ]30%;
c) [ ]20%.
8. Explicatiile inflatiei prin moneda isi au originea in:
a) [ ]Teoria ofertei;
b) [ ]Teoria cererii;
c) [ ]Teoria preturilor;
d) [X]Teoria cantitativa a banilor.
9. Obligatiunea este:
a) [ ]Un titlu ce atesta un drept de proprietate asupra capitalului firmei;
1
b) [X]Un titlu de valoare;
c) [ ]Un titlu purtator de venit fix, numit cupon;
d) [ ]Un titlu ce atesta dreptul de a primi dividende.
10. Fiind cunoscute coeficientul de retinere a numerarului de catre populatie (l) = 20%;
coeficientul de rezerva al sistemului bancar (a) = 20%; numarul la polpulatie C = 60.000;
rezervele bancilor reprezinta:
a) [ ]10.000;
b) [ ]40.000;
c) [X]60.000;
d) [ ]30.000.
11. Printre indicatorii de eficienta economica ce stau la baza deciziei de a investi putem
aminti:
a) [ ]Deflatorul PNB;
b) [ ]Productivitatea muncii;
c) [X]Rata de rentabilitate a investitiei;
d) [X]Perioada de rambursare a investitiei.
12. O economie de troc este aceea in care:
a) [ ]Exista moneda marfa;
b) [X]O marfa se schimba direct pe alta marfa;
c) [X]Nu exista un mijloc de schimb unanim acceptat.
13. Ciclicitatea economica:
a) Este un proces normal, natural;
b) A aparut cu interventia statului in economie;
c) Poate fi complet eliminata prin masuri de politica economica;
d) Este caracteristica doar economiilor centralizate.
14. Finantarea deficitului bugetar se poate realiza prin:
a) Emiterea de actiuni;
b) Emisiunea monetara
c) Imprumuturi publice interne;
d) Imprumuturile publice externe.
15. Piata titlurilor financiare pe termen lung se compune din:
a) Piata monetara;
b) Piata primara;
c) Piata secundara;
d) Piata tertiara.
16. Balanta de plati externe reflecta:
a) Soldul tranzactiilor valutare
b) Balanta contului curent si balanta contului de capital
c) Soldul comercial al tarii cu restul lumii
d) Ansamblul incasarilor si platilor de tranzactii reale si financiare cu restul lumii
17. Inflatia deschisa (moderata) se caracterizeaza printr-o crestere generalizata a preturilor
de:
a) Peste 15% anual;
b) 5-10% anual
c) 15% lunar
d) 3-4% anual
18. In balanta contului de capital regasim:
a) Balanta miscarilor de capital pe termen lung
2
b) Balanta miscarilor de capital pe termen scurt
c) Balanta rezervelor monetare internationale
d) Balanta comerciala.
19. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 80.000 u.m. la 100.000 u.m., impozitul pe
venit creste si el de la 12.000 de u.m. la 20.000 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) Progresiva
b) In cote fixe
c) Proportionala
d) In cote procentuale
20. Venitul national disponibil se determina prin:
a) Adaugarea la venitul national a subventiilor de exploatare
b) Adaugarea la venitul national a transferurilor nete ale restului lumii
c) Adaugarea la venitul national a consumurilor intermediare
d) Adaugarea la venitul national a amortizarii
21. Progresul social exprima:
a) Volumul investitiilor
b) Imbunatatirea conditiei umane
c) Nivelul acumularii
d) Ridicarea standardului de viata.
22. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatiei a fost de 20%
inseamna ca rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) 55%
b) 50%
c) 60%
d) 72,8%
23. Obligatiunea permite obtinerea:
a) Unui venit variabil
b) Unui venit fix
c) Unei dobanzi variabile
d) Unui profit maxim
24. Daca intr-o operatiune speculativa, un operator la bursa vinde un numar de actiuni, el
mizeaza:
a) Pe cresterea cursului acestora
b) Pe faptul ca dobanzile bancare vor scadea
c) Pe scaderea cursului acestora
d) Pe o operatiune de tip a la baissse
25. Neoliberalismul considera ca pentru a reduce somajul trebuie:
a) Stimulat consumul si investitiile
b) Sa se actioneze pe terenul ofertei si productiei
c) Repartizat mai bine fondul total de munca.
26. Sistemul productiei materiale de determinare a indicatorilor macroeconomici:
a) Se bazeaza pe teoria factorilor de productie
b) Este folosit numai de tarile cu economie de piata
c) Se bazeaza pe teoria subiectiva a valorii
d) Se bazeaza pe teoria muncii productive
27. Inclinatia marginala spre economii reprezinta:
a) Economiile realizate pe unitate de venit
b) Sporul de economii determinat de sporul de investitii
3
c) Sporul de venit determinat de sporul de investitii
d) Sporul de economii cand venitul creste cu o unitate
28. Inflatia monetara isi gaseste explicatia clasica in ecuatia :
a) Teoriei cantitativiste a lui Irving Fisher
b) Teoriei cantitativiste a lui Milton Friedman
c) Teoriei cantitativiste a lui Paul Samuelson
d) Teoriei cantitativiste a lui Fr. Perroux
29. Daca la nivelul unei economii nationale functia de consum privat este C = 1000 + 0,8Yd,
impozitele sunt de 2000, platile de transfer de 500, investitiile autonome de 1500 u.m., iar
cheltuielile guvernamentale de 1000, atunci :
a) La o crestere de 100 u.m. a impozitelor, venitul se majoreaza cu 400 n.m.
b) La o crestere cu 200 a cheltuielilor guvernamentale, venitul de echilibru devine 13.000
u.m.
c) La o scadere de 100 u.m. a platilor de transfer venitul national ajunge 11.000 u.m.
d) Venitul de echilibru este 11.500 u.m.
30. Actiunea este un titlu de valoare care atesta:
a) un drept de proprietate;
b) un imprumut;
c) o ipoteca asupra unei parti din capitalul firmei;
d) dreptul proprietarului de a beneficia de dividende.
31. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 60.000 u.m. are un curs de 300.000 u.m.. Ce
rata a dobanzii corespunde acestei situatii:
a) 20%;
b) 30%;
c) 10%.
32. Indicatorii macroeconomici au rolul de evidenta statistica intrucat:
a) Masoara potentialul economic al unei tari
b) Exprima rezultatele activitatii unui agent economic
c) Sintetizeaza informatiile privind rezultatele activitatiilor dintr-o economie nationala
d) Releva tipurile de agenti economici
33. Coeficientii de comert exterior sunt:
a) Mai mari pentru tarile ce dispun de un potential ridicat
b) Mai mici cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat
c) Mai mari cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat
d) Mai mici pentru tarile ce dispun de un potential mic
34. Prin politica de "open market", atunci cand Banca Centrala cumpara titluri de pe piata
financiara:
a) reduce cantitatea de moneda de pe piata monetara;
b) majoreaza cursul acestora;
c) creste cantitatea de moneda de pe piata monetara;
35. Fazele unui ciclu economic clasic, decenal, sunt:
a) Criza
b) Depresiunea
c) Inviorarea
d) Avantul
36. O scadere a multiplicatorului platilor de transfer determina:
a) O scadere a venitului national
b) O scadere a cererii agregate
4
c) O crestere a venitului national
d) Diminuarea ratei inflatiei
37. Daca nivelul inflatiei se apreciaza prin rata cresterii costului vietii calculata pe baza unui
cos de consum format din: alimente cu pondere de 30% si o rata de crestere a preturilor
de 5%, bunuri industriale cu o pondere de 45% si un indice al preturilor de 110% si servicii
cu o rata de crestere de 15%, atunci:
a) rata inflatiei este de 9,75%;
b) indicele preturilor este de 1,0975;
c) rata inflatiei este de 12,5%;
d) indicele preturilor este de 112,5%.
38. Cresterea economica inflationista:
a) Mai poarta denumirea de stagflatie
b) Este cel mai dorit tip de crestere economica
c) Apare cand rata inflatiei o devanseaza pe cea a cresterii economice
d) Este un tip de crestere daunator economie pe termen mediu si lung
39. In cadrul interventiei sale in domeniul alocarii resurselor, statul:
a) Are datoria de a interzice initiativei private producerea si asigurarea “ bunurilor”
publice”
b) Trebuie sa ia masuri pentru o distribuire cat mai echitabila a resurselor intre firmele
nationale
c) Trebuie sa adopte masuri de control si limitare a tuturor externalitatilor
d) Este preocupat mai ales de externalitatile pozitive
40. Cresterea economica neinflationista:
a) Apare cand rata cresterii este superioara ratei inflatiei
b) Apare ca urmare a efectului de antrenare indus de creditul facil si ieftin
c) Este o crestere economica cu rate pozitive
d) Mai poarta denumirea de slumpflatie
41. Care din factorii de mai jos genereaza inflatie prin cerere:
a) Cheltuieli cu efecte productive intarziate
b) Inghetarea salariilor
c) Mobilitatea ridicata a factorilor de productie
d) Tezaurizarea
a) O disfunctie intre marimile economice reale si cele nominale
b) Un dezechilibru microeconomic monetaro- real
c) Un dezechilibru macroeconomic monetaro-real
d) O disfunctie grava intre marimile economice nominale si cele monetare
43. Stagflatia reprezinta starea economiei caracterizata prin manifestarea concomitenta a
urmoatoarelor fenomene:
a) Scaderea productiei nationale, inflatie galopanta, somaj masiv
b) Inflatie deschisa, somaj, crestere economica zero
c) Crestere economica, inflatie scazuta, somaj masiv
d) Crestere economica, credit ieftin, somaj ridicat
44. Atunci cand se reduce venitul, consumul, de regula :
a) Creste
b) Se reduce si el, dar intr-o masura mai mare
c) Se reduce si, dar intr-o masura mai mica
d) Se reduce si el, dar in aceeasi masura
5
45. O politica monetara restrictiva:
a) Creste rata dobanzii
b) Determina o expansiune a cererii globale
c) Reduce rata dobanzii
d) Reduce cererea pentru investitii
46. Pe piata primara, titlurile de valoare se vand:
a) in principal prin intermediul bancilor
b) in situatii exceptionale, sub valoarea nominala, in scopul mobilizarii rapide a unor sume
c) la cursul care se formeaza pe piata, in functie de cerea si oferta de titluri
d) de regula, la valoarea nominala
47. O actiune este achizitionata la pretul de 100 u.m si aduce un dividend de 20 u.m. anual
a) daca pretul actiunii creste la 110 u.m. castigul potential este de 30%
b) daca rata dobanzii pe piata monetara este de 15 % plasamentul in acest tip de actiuni
nu este avantajos
c) randamentul actiunii este de 20%
d) daca pretul actiunii creste la 120u .m. castigul potential este de 35%
48. Dintre determinantii consumului putem aminti:
a) Rata dobanzii, venitul, politica economica structurala
b) Venitul, nivelul ratei dobanzii
c) Investitiile, venitul, factorii psihologici, factorii demografici
d) Factorii demografici, venit, eficacitatea marginala a capitalului
49. Stiind ca functia macroeconomica de consum este de C = 0,8Y, investitia autonoma este I0
= 700 si excedentul balantei comerciale este H0 = 500, atunci venitul de echilibru este:
a) 1200
b) 12.000
c) 3.000
d) 6.000
50. Reducerea ratei dobanzii are ca efect:
a) Cresterea cererii de investitii daca eficacitatea marginala a capitalului devine mai mare
decat rata dobanzii de pe piata
b) Diminuarea somajului
c) O crestere a cererii de bunuri si servicii din partea intreprinderilor si populatiei
d) Diminuarea cererii de investitii daca rata sperata a profitului ramane in continuare
inferioara ratei dobanzii de pe piata
51. Multiplicatorul investitiilor:
a) Exprima efectul asupra venitului determinat de o crestere cu o unitate a investitiei
b) Depinde de inclinatia spre economisire
c) Exprima efectul cresterii venitului asupra investitiei
d) Este cu atat mai ridicat cu cat inclinatia marginala spre consum este mai scazuta
52. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 50.000 u.m. la 60.000 u.m., impozitul
creste si el, de la 5000u.m. la 5500 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) regresiva;
b) in cote fixe;
c) progresiva;
d) nu se poate calcula
53. In principiu, intre cererea de investitii si rata dobanzii exista o relatie negativa in sensul
ca:
a) Diminuarea ratei dobanzii stimuleaza cresterea cheltuielilor pentru consum si investitii
6
b) Agentii economici vor suplimenta cererea de investitii atunci cand rata sperata a
randamentului investitiei este mai mare decat rata dobanzii platita pentru capitalul
imprumutat
c) O diminuare a ratei dobanzii are ca efect cresterea cererii globale a productiei si a
ocuparii
54. Obligatiunile:
a) Au un curs care depinde de evolutia ratei dobanzii
b) Pot fi emise doar de catre firmele organizate sub forma societatilor pe actiuni
c) Garanteaza un venit anual ferm
d) Ofera dreptul de a participa la luarea deciziilor in cadrul Adunarii Generale a
Actionarilor
55. Cresterea economica neinflationista desemneaza acea situatie in care:
a) exista crestere economica fara inflatie;
b) nivelul general al preturilor creste intr-o proportie mai mare decat produsul national in
expresie fizica,
c) rata cresterii economice este mai mica decat rata inflatiei;
d) rata inflatiei este mai mica decat rata cresterii economice.
56. Stagflatia este situatia in care:
a) inflatia stagneaza, preturile nu mai cresc;
b) somajul si inflatia stagneaza in conditiile reluarii cresterii economice;
c) exista inflatie si somaj la niveluri ridicate in conditiile unei rate zero a cresterii
economice;
d) pe fondul unei cresteri economice sustinute inflatia si somajul sunt eliminate.
57. Slumpflatia desemneaza acea stare a economiei in care:
a) [ ] pe fondul unei cresteri economice sustinute inflatia si somajul sunt in scadere;
b) [ ] pe fondul unei rate zero a cresterii economice inflatia si somajul sunt in scadere;
c) [ ] pe fondul unei rate zero a cresterii economice inflatia si somajul sunt la cote ridicate;
d) [x] pe fondul unei rate negative a cresterii economice exista o inflatie galopanta si un
somaj masiv.
58. In cazul inflatiei prin cerere si oferta preturile vor creste cu atat mai mult cu cat:
a) [ ] curba ofertei globale este mai apropiata de orizontala;
b) [ ] curba cererii globale este mai verticala;
c) [ ] oferta globala este mai elastica;
d) [x] oferta globala este mai inelastica;
e) [ ] panta curbei ofertei globale este mai mare.
59. Inflatia prin costuri:
a) [ ] isi are originile in continutul "legii lui Say";
b) [x] se produce daca remunerarea factorilor de productie creste intr-o cadenta
superioara sporirii productivitatii
lor;
c) [x] se amplifică daca se maresc impozitele indirecte;
d) [ ] conduce la o crestere economica inflationista.
60. Inflatia:
a) [ ] afecteaza in special pe cei cu venituri mari, care cumpara cantittati mai mari de
bunuri si servicii;
b) [x] dezavantajeaza pe creditori;
c) [x] avantajeaza pe debitori;
d) [ ] mareste povara datoriei publice.
7
61. Daca preturile alimentelor, care detin 40% din cheltuielile totale ale menajelor, au crescut
în medie de 1,5 ori, preturile bunurilor industriale, care detin 50% din totalul cheltuielilor
de consum ale menajelor au crescut cu 20%,
iar la alte bunuri si servicii indicele de crestere a preturilor si tarifelor a fost de 140%:
a) [ ] indicele general de crestere a preturilor este de 234%;
b) [x] rata inflatiei este de 34%;
c) [ ] preturile au crescut in medie de 2,34 ori;
d) [x] nivelul general al preturilor si tarifelor a crescut cu 134%.
62. Simplificand lucrurile la maxim posibil, sa presupunem ca produsul intern brut al unei tari
este reprezentat de doua bunuri finale A si B. Intr-o anumita perioada cantitatile produse
din cele doua bunuri au crescut de la 500 la 600 pentru bunul A si de la 1000 la 1400
pentru bunul B, in timp ce preturile s-au majorat, in aceeasi perioada, de la 10 u.m. la 15
u.m. pentru bunul A si de la 40 la 50 pentru bunul B. In aceste conditii:
a) [x] deflatorul PIB este egal cu 1,27;
b) [ ] preturile au crescut in general cu 110%;
c) [ ] indicele general de crestere a preturilor a fost de 210%
d) [x] rata inflatiei a fost egala cu 27%.
63. Atributele esentiale ale impozitelor sunt:
a) [x] obligativitatea;
b) [ ] rambursabilitatea;
c) [ ] solvabilitatea,
d) [x] dreptul de urmarire in caz de neplata.
64. Printre formele de impunere in cote procentuale se regaseste:
a) [ ] impunerea neproportionala;
b) [ ] impunerea in cote fixe;
c) [x] impunerea proportionala,
d) [ ] impunerea degresiva
65. O inflatie a penuriei:
a) [ ] este caracteristica tarilor dezvoltate;
b) [x] este caracteristica tarilor slab dezvoltate;
c) [x] are la origini, indeosebi, cauze monetare;
d) [ ] se explica prin cantitatea prea mica de bani in raport cu o cantitate mare de bunuri si
servicii.
66. Inflatia prin cerere determina:
a) [x] o crestere economica inflationista;
b) [ ] scaderea productiei;
c) [ ] cresterea somajului;
d) [x] scaderea somajului.
67. Spirala inflationista se produce atunci cand:
a) [ ] inflatia prin costuri se manifesta concomitent cu inflatia monetara;
b) [ ] inflatia monetara se manifesta concomitent cu inflatia prin cerere;
c) [x] inflatia prin costuri se manifesta concomitent cu inflatia prin cerere.
68. Actiunile permit obtinerea:
a) [x] unui venit variabil;
b) [ ] unui venit fix;
c) [ ] unei dobanzi ridicate;
d) [ ] unui profit maxim.
8
69. Fiind cunoscute preferinta pentru lichiditate a populatiei (l) = 20%; rata rezervelor
obligatorii (r) = 10%; numerarul la populatie C = 20.000, rezervele bancii reprezintă:
a) [ ] 20.000;
b) [ ] 5.000;
c) [ ] 15.000;
d) [x] 10.000.
70. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 50.000 u.m. are un curs de 200.000 u.m.. Ce
rata a dobanzii
corespunde acestei situatii:
a) [ ] 10%;
b) [x] 25%;
c) [ ] 20%.
71. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatiei a fost de 7%,
inseamna ca rata inflatiei
pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) [x] 22,5%;
b) [ ] 21%;
c) [ ] 23,75%;
d) [ ] 22%.
creste si el, de la 4800
u.m. la 5500 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) [X] regresiva;
b) [ ] in cote fixe;
c) [ ] progresiva;
d) [ ] proportionala
73. Obligatiunile sunt titluri de valoare:
a) [x] cu venit fix;
b) [ ] cu venit variabil;
c) [x] purtatoare de dobanda;
d) [ ] ce garanteaza un venit ferm
74. In cazul unei operatiuni bursiere "la termen" cumparatorul câstiga atunci când:
a) [x] cursul creste;
b) [ ] cursul scade;
c) [ ] rata dobanzii creste;
d) [ ] profitul creste
75. Inflatia schimba comportamentul individual in actul economisirii prin faptul ca:
a) [ ] subiectii economici vor cheltui pentru consum mai putin;
b) [x] subiectii economici vor cheltui pentru consum mai mult;
c) [x] indivizii prefera satisfactiile prezente celor viitoare;
d) [ ] indivizii prefera satisfactiile viitoare celor prezente.
76. Cresterea economica inflationista se realizeaza atunci cand:
a) [ ] rata de crestere economica este superioara celei a inflatiei;
b) [ ] se produc concomitent urmatoarele fenomene: inflatie deschisa, somaj si
slumpflatie;
c) [x] rata inflatiei devanseaza pe cea a cresterii economice;
d) [x] sporul de crestere economica se obtine cu pretul unei inflatii considerabile
9
77. In conditiile unei inflatii prin cerere preturile vor creste cu atat mai mult:
a) [ ] cu cat curba cererii este mai inelastica;
b) [ ] cu cat curba cererii este mai elastica;
c) [ ] cu cat curba ofertei este mai elastica
d) [x] cu cat curba ofertei este mai inelastica;
e) [ ] cu cat curba ofertei este mai apropiata de verticala.
78. Rata de presiune fiscala indica:
a) [ ] partea din produsul intern brut care reprezinta un impozit negativ;
b) [x] partea din produsul intern brut prelevata pe calea impozitelor la dispozitia statului;
c) [x] nivelul general al fiscalitatii;
d) [ ] partea din buget prelevata pe calea impozitelor la dispozitia statului.
79. Impunerea proportionala este aceea prin care:
a) [x] rata marginala a impunerii este egala cu rata medie a impunerii;
b) [ ] rata marginala a impunerii este mai mare decat rata medie a impunerii;
c) [ ] rata marginala a impunerii este mai mica decat rata medie a impunerii;
d) [x] marimea impozitului este direct proportionala cu marimea materiei impozabile.
80. Prin promovarea unei politici de "open - market" Banca Centrala:
a) [x] retrage o anumita cantitate de moneda atunci cand vinde pe piata monetara unele
efecte publice sau private;
b) [x] demonetizeaza efectele publice sau private;
c) [x] monetizeaza efectele publice sau private;
d) [ ] sporeste cantitatea de moneda atunci cand vinde pe piata monetara unele efecte
publice sau private.
81. Functia macroeconomica de consum este C = 20.000 + 0,8Yd, cheltuielile guvernamentale
sunt de 10.000, excedentul balantei comerciale este de 2000, impozitele sunt de 20.000,
platile de transfer reprezinta 4000 iar investitia autonoma este de 3000. In aceste conditii:
a) [x] venitul de echilibru este de 111.000;
b) [x] daca platile de transfer cresc cu 40% venitul national de echilibru va fi de 117.400;
c) [ ] daca impozitele cresc cu 20% venitul national de echilibru va fi de 127.400;
82. .O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 50.000 u.m., are un curs de 200.000 u.m.. Ce
rata a dobanzii corespunde acestei situatii:
a) [ ] 10%;
b) [x] 25%;
c) [ ] 20%;
creste si el, de la 4800u.m. la 5.500 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) [x] regresiva;
b) [ ] in cote fixe;
c) [ ] progresiva;
d) [ ] proportionala
84. Pe piata capitalului pe termen mijlociu si lung se fac tranzactii cu:
a) [ ] cambii;
b) [x] actiuni;
c) [ ] efecte de comert;
d) [ ] certificate de depozit.
85. Mobilurile care stau la baza cererii de moneda sunt:
a) [x] tranzactiile;
b) [x] speculatia;
10
c) [x] precautia,
d) [ ] investitia pe termen lung.
86. Inflatia prin costuri determina:
a) [ ] cresterea productiei;
b) [ ] cresterea gradului de ocupare;
c) [x] cresterea somajului;
d) [ ] o crestere economica inflationista.
87. Daca in momentul t0 , t1 , t2 , si t3 , venitul national este egal cu 2500, respectiv 3000,
3500, 4000, functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 0,8Y iar
investitia autonoma I0 = 700, atunci:
a) [ ] in momentul t1 , economia este in stare de contractie;
b) [ ] in momentul t3 , economia este in stare de echilibru;
c) [x] in momentul t3 , economia este in stare de contractie;
d) [x] in momentul t2 , economia este in stare de echilibru.
88. Fiind cunoscute coeficientul de retinere a numerarului de catre populatie (l) = 15%;
coeficientul de rezervă al sistemului bancar (a) = 20%; numerarul la populatie C = 30.000;
rezervele bancilor reprezinta:
a) [ ] 20.000;
b) [ ] 5000;
c) [x] 40.000;
d) [ ] 10.000;
89. Valoarea unei obligatiuni depinde de:
a) [ ] rezultatele activitatii emitentului;
b) [x] rata dobanzii;
c) [ ] cuponul obligatiunii;
d) [ ] cererea si oferta pentru titluri de valoare.
90. Puterea de cumparare a banilor:
a) [ ] se afla in relatie direct proportionala cu indicele preturilor;
b) [x] scade in perioade de inflatie;
c) [x] reprezinta cantitatea de bunuri si servicii ce poate fi obtinuta cu o unitate monetara;
d) [x] se afla in relatie invers proportionala cu indicele preturilor.
91. Coeficientul exporturilor se calculeaza:
a) [ ] ca diferenta pozitiva intre volumul exporturilor si cel al importurilor;
b) [ ] ca raport intre exporturi si importuri;
c) [ ] ca raport procentual intre valoarea exporturilor si venitul national;
d) [x] ca raport procentual intre valoarea exporturilor si produsul national brut.
92. PNB calculat pe baza preturilor curente are valoarea de 500 milioane u.m.. Acelaşi PNB
calculat pe baza preturilor comparabile este egal cu 400 milioane u.m.. In aceste conditii
rata inflatiei este:
a) [ ] 1,25%;
b) [ ] 125%;
c) [x] 25%;
d) [ ] 80%
93. Daca sporirea cheltuielilor guvernamentale cu 200 u.m. a determinat majorarea venitului
national cu 800
u.m., atunci:
a) [x] inclinatia marginala spre consum din economie este de 0,25;
b) [x] inclinatia marginala spre economisire este de 0,75;
11
c) [ ] multiplicatorul platilor de transfer este 3;
d) [ ] multiplicatorul taxelor si impozitelor este - 4.
94. Obligatiunea este:
a) [x] un titlu de valoare;
b) [ ] un titlu ce atesta un drept de proprietate asupra capitalului firmei;
c) [x] un titlu purtator de venit fix, numit cupon;
d) [ ] un titlu ce atesta dreptul de a primi dividende.
95. Piata titlurilor financiare pe termen lung se compune din:
a) [x] piata primara;
b) [x] piata secundara;
c) [ ] piata tertiara;
d) [ ] piata monetara.
96. O persoana achizitioneaza 100 de obligatiuni la o valoare nominala de 90 lei fiecare.
Cuponul unei obligatiuni
este de 5 lei. Daca dupa un an de zile, cand rata dobanzii este de 5%, obligatiunile sunt
vandute:
a) [ ] castigul total obtinut este de 1500 lei;
b) [ ] cursul obligatiunii la sfarsitul primului an va fi de 110 lei;
c) [ ] daca rata dobanzii creste la 10%, cursul obligatiunii, va fi 50 lei;
d) [ ] daca rata dobanzii scade la 2%, cursul obligatiunii va fi 250 lei.
97. Finantarea deficitului bugetar se poate realiza prin:
a) [x] emisiunea monetara;
b) [x] imprumuturi publice interne;
c) [x] imprumuturile publice externe;
d) [ ] emiterea de actiuni.
98. La nivelul unei economii nationale se cunosc urmatoarele: functia macroeconomica de
consum este C = 1000 + 0,8Yd,volumul total al impozitelor este de 2000, totalul “platilor de
transfer” este de 1000; investitiile autonome se ridica la 500; cheltuielile guvernamentale
reprezinta 1000. In aceste conditii:
a) Venitul national de echilibru este de 8500 u. m.
b) Cresterea investitiilor cu 1000 va duce la obtinerea unui venit national de echilibru de
13.500;
c) O crestere a cheltuielilor guvernamentale cu 500 va determina scaderea venitului
national de echilibru cu 2500;
d) Venitul national de echilibru este de 12.500 u.m.
99. Un posesor de economii cumpara de pe piata financiara primara 100 de obligatiuni la
valoarea lor nominala de 10 milioane lei/obligatiune, purtatoare a unui venit fix anual de 1
milion lei fiecare, scadente peste 10 ani. Dupa un an de zile, cand pe piata monetara rata
dobanzii la depunere este de 5% cele 100 de obligatiuni sunt vandute, obtinandu-se astfel
un castig total de:
a) 1 mld lei
b) 1,1 mld lei
c) 100 mil lei
100. Combaterea somajului prin inflatie este o masura specifica
a) Clasicismului
b) Keynesismului
c) Politicii ofertei
d) Monetarismului
12
101. Slumpflatia desemneaza acea stare negativa a economiei caracterizata:
a) Prin somaj masiv, scaderea productiei nationale in conditii de stabilitate monetara
b) Prin inflatie galopanta, somaj masiv si scaderea productiei nationale
c) Inflatie ridicata si rate pozitive ale cresterii economice
d) Inflatie deschisa, somaj, crestere economica zero
e) Inflatie galopanta, scaderea somajului o productie nationala in crestere
102. Bursa de valori desemneaza
a) O plata organizata pentru a mijloci tranzactii cu titluri financiare emise anterior
b) O institutie specifica pietei financiare primare
c) O piata organizata unde se tranzactioneaza valori imobiliare
d) O componenta a pieti financiare secundare
103. Hartiile de valoare pe termen scurt
a) Faciliteaza finantarile, respectiv plasamentele pe perioade mai mici de un an
b) Mijlocesc finantari odierne
c) Constau im bunuri imobile pe termen scurt
d) Asigura plasamente pe perioade ce depasesc un an
104. Obligatiunile cu dobanda variabila:
a) Reprezinta o combinatie intre o obligatiune si o actiune
b) Ofera detinatorului un venit variabil determinat de o dobanda fixa si o marja stabilita
c) Presupune stabilirea in momentul emisiunii a nivelului dobanzii anuale
d) Au o valoare exclusiv determinata de rezultatele activului emitentului
105. In cazul unei operatiuni cu prima simpla “ a la hausse”
a) Vanzatorul isi rezerva dreptul de a alege intre executarea sau rezilierea contractului in
functie de evolutia cursului
b) Cumparatorul poate alege intre executarea sau rezilierea contractului in functie de
situatia existenta la scadenta
c) In cazul in care cursul nu se modifica cumparatorul va inregistra o pierdere egala cu
prima depusa
d) Cumparatorul este avantajat de scaderea cursului
106. Tranzactiile speculative de tip “bear”:
a) Se refera la operatiile speculative” a la hausse”
b) Vanzatorul urmareste sa vanda la cursuri ridicate in speranta reducerii cursului
c) Sunt specifice operatiunilor speculative “ a la baisse”
d) Cumparatorul achizitioneaza titluri la preturi scazute in speranta majorarii cursului
107. Un exces de cerere, respectiv de venituri poate fi considerat inflationist numai
daca:
a) Veniturile factorilor de productie cresc mai repede decat productivitatea lor
b) Se practica o politica de amortismente accelerata
c) Oferta este rigida si aparatul de productie nu raspunde cererii ajustarea ofertei la
cerere se face prin preturi si nu prin cantitati
d) Se inregistreaza finantarea necontrolata, prin deficit bugetar a unor cheltuieli publice
108. In categoria efectelor negative ale inflatiei se pot numara:
a) Stimularea cresterii economice
b) Schimbarea comportamentului individual atat in actul de consum cat si in cel de
economisire
c) Devalorizarea capitalului si degradarea balantei de plati
d) Avantajarea debitorilor si dezavantajarea creditorilor
109. Inflatia monetara poate fi explicata prin:
13
a) Emisiunea excedentara de moneda peste nevoile reale din economie
b) Dezvoltarea exagerata a creditului bancar
c) Excedentul balantei de plati
d) Cresterea preturilor la materiile prime din import
110. Inflatia prin costuri:
a) Antreneza scaderea productiei si a ocuparii fortei de munca
b) Determina o crestere economica inflationista
c) Se poate manifesta simultan cu inflatie prin cerere antrenand “spirala inflationista”
d) Poate fi explicata prin mecanismul de circuit al producerii bunurilor, prin faptul ca
preturile inputurilor se regasesc in cele ale outputurilor
e) Poate fi cauzata de cresterea impozitelor directe
111. Politicile de lupta impotriva inflatiei prin cerere urmaresc:
a) Cresterea ratei dobanzii si scumpirea creditului
b) Reducerea cheltuielilor publice si a veniturilor din impozite si taxe
c) Restrangerea influentelor monopolurilor asupra preturilor
d) Reducerea costurilor prin gasirea de inlocuitori pentru materiile prime din import.
112. Lichiditatea titlurilor financiare pe termen lung:
a) Este rezultatul incertitudinilor privind anticiparea fluxurilor de venit viitoare
b) Nu depinde de gradul de dezvoltare a institutiilor pietei capitalului
c) Este mai mica in cazul titlurilor financiare listate la bursa
d) Se refera la posibilitatea vanzarii lor rapide si cu costuri de tranzactionare minime
113. Capacitatea de dominatie a unei economii nationale asupra partenerilor ei externi

depinde de:
a) Potentialul militar
b) Potentialul stiintific si informational
c) Structura care face obiectul specializarii international
d) Potentialul economic
114. Conditia esentiala a unei politici monetare sanatoase o reprezinta:
a) Realizarea unei cresteri economice echilibrate si a unei balante de plati externe
excedentare
b) Asigurarea stabilitatii puterii de cumparare a banilor
c) Asigurarea echilibrului bugetar
d) Asigurarea cresterii sustinute a venitului national
115. La nivelul unei economii nationale, functia macroeconomica de consum este C =
10.000 + , 0,6Yd. Investitia autonoma este I0 = 1000 u.m., cheltuielile guvernamentale sunt
G0 = 3000 u.m, platile de transfer sunt P0 = 2000 u.m. exporturile sunt de 4000 u.m iar
importurile de 3500 u.m. in conditii de echilibru bugetar:
a) Cresterea platilor de transfer cu 1000 duce la scaderea venitului national de echilibru
cu 1500 u.m.
b) Venitul national de echilibru este de 31.750u.m.
c) Cresterea impozitelor cu 5000 duce la scaderea venitului national de echilibru cu 7500
um
d) Venitul national de echilibru este de 39.250 u.m.
116. Impozitele directe:
a) Vizeaza cheltuirea venitului
b) Se mai numesc si taxe de consum
14
c) Imbraca forma impozitelor pe venit
d) In tara noastra se prezinta ca impozite pe profit si pe salarii
117. Economia se afla intr-o stare de subocupare a factorilor de productie daca:
a) Venitul national de ocupare deplina este mai mic decat venitul national de echilibru
b) Venitul national de echilibru este mai mic decat venitul national de ocupare deplina
c) Venitul national de echilibru este egal cu venitul national de ocupare deplina
d) Venitul national potential este superior venitului national de echilibru
118. Marcati care din afirmatiile de mai jos cu privire la deosebirile dintre crestere si
dezvoltare economica sunt adevarate:
a) Cresterea economica are o sfera de cuprindere mai mare decat dezvoltarea economica
b) In timp ce cresterea economica vizeaza latura cantitativa a activitatii economice,
dezvoltarea reflecta si schimbarile calitative din economie
c) Dezvoltarea economica are o sfera de cuprindere mai mare reflectand si schimbarile
din economie
119. O balanta de plati activa:
a) Este rezultatul unor incasari mai mari decat platile in relatiile internationale
b) Este un indiciu sigur ca exporturile au fost mai mari decat importurile
c) Permite exportul de capital
d) Perturba relatiile internationale
120. Doi operatori la bursa incheie un contract la termen de vanzare-cumparare pentru
100 actiuni la un curs de 20.000 lei/activitate. La scadenta cursul este de 18.000 lei. Cine
castiga?
a) Cumparatorul castiga 200.000 lei
b) Vanzatorul castiga 200.000lei
c) Vanzatorul pierde 200.000 lei
d) Nimeni nu castiga
121. Fiind cunoscut coeficientul de retinere a numerarului la populatie l = 10% si
coeficientul rezervelor obligatorii a = 25% si numerarul la populatie C = 100.000, atunci
rezervele lichide ale bancilor R sunt:
a) 50.000
b) 500.000
c) 25.000
d) 250.000
122. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 35.000 mil la 40.000 mil u.m. iar
impozitul creste de la 2000 mil la 3000 mil avem de-a face cu o impunere:
a) Progresiva
b) Regresiva
c) Proportionala
d) In cote fixe
123. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 200+ 0,75Y, consumul
public este G0 = 600 si deficitul balantei comerciale este de H0 = -200 atunci venitul de
echilibru este:
a) 4.000
b) 2.400
c) 600
d) 6.000
124. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatie a fost de 10%
, atunci rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
15
a) 22,5%
b) 33,1%
c) 333,1%
d) 70,15%
125. Cuponul unei obligatiuni este de 30.000 iar rata dobanzii de 10%. In conditiile
cresterii ratei dobanzii cu 50% cursul obligatiunii:
a) Creste cu 1000.000 u.m.
b) Scade cu 33%
c) Creste cu 33,3%
d) Scade cu 1000
126. Un agent de bursa, anticipand o evolutie favorabila a cursului actiunilor, vinde la
termen 3000 actiuni la cursul de 15.100 u.m. din care 100 u.m. reprezinta prima
a) Este o operatiune cu prima compusa “ a la baisse” corect
127. Diferenta dintre valoarea prezenta medie a fluxurilor de venituri si pretul
financiar este considerata valoarea absoluta a :
a) Dividendului
b) Dobanzii
c) Premiului pentru risc
d) Cuponului
128. Partea din depozite pe care bancile trebuie sa le pastreze sub forma de active
lichide poarta denumirea de:
a) Rata rezervelor obligatorii
b) Grad de solvabilitate
c) Coeficientul de casa
d) Disponibilitati semimonetare
129. Dupa opinia lui Milton Friedman:
a) Pentru a frana inflatia statul trebuie sa procedeze la o emisiune monetara mai rapida
decat cresterea PIB
b) Pentru a frana inflatia, statul trebuie sa procedeze la o emisiune monetara moderata in
aceeasi caenta cu ritmul cresterii PIB
c) Inflatia nu are intotdeauna cauze monetare
d) Nu intotdeauna inflatia este un fenomen de care raspunde politica statului
130. Economiile unei familii sunt de 50 mil lei. Pentru urmatorii 3 ani rata medie estimata
a inflatiei este de 7% iar rata medie a dobanzii bancare este de 9%:
a) Suma depusa intr-un depozit la banca va fi in termeni reali de 53,06 mil lei
b) Este avantajos pentru aceasta familie sa economiseasca deoarece valoarea actualizata
a venitului viitor este de mai mare cu 4 miliane decat valoarea prezenta a economiilor
familiei
c) Rata reala a dobanzii este de 16 %
d) Este avantajos pentru aceasta familie sa economiseasca la banca deoarece rata reala a
dobanzii este negativa
131. O politica monetara espansionista:
a) Determina o deplasare a intregii curbe LM spre dreapta
b) Determina reducerea ratei dobanzii
c) Determina o deplasare a intregii curbe IS spre stanga
d) Determina descurajarea investitiilor
16
132. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatie a fost de 5% ,
atunci rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) 70,15%
b) 33,1%
c) 21%
d) 15,76%
133. Economia se afla intr- o supraocupare a factorilor de productie atunci cand:
a) Venitul national potential este inferior venitului national de echilibru
b) Venitul national de ocupare deplina este mai mare decat venitul national
c) Produsul national potential este superior venitului national de echilibru
d) Venitul national de echilibru este mai mare decat venitul national de ocupare deplina
134. Impozitul pe profit este:
a) Venit fiscal al statului
b) Impozit indirect
c) Venit nefiscal al statului
d) Impozit direct
135. In cazul inflatiei prin costuri, a se evita cresterea somajului se apeleaza la:
a) O politica de crestere a cererii globale care, corelata cu scaderea ofertei va declansa
fenomenul denumit spirala inflationista
b) O politica fiscala de crestere a impozitelor directe
c) O politica guvernamentala de crestere cererii globale ca rezultat in deplasarea cererii
globale spre dreapta si a ofertei globale spre stanga
d) O politica guvernamentala de crestere a masei monetare in circulatie
136. Speculantii “bull”
a) Cumpara titluri financiare la preturi scazute in speranta ca le vor vinde la preturi mai
mari peste un anumit timp
b) Vand la preturi ridicate in speranta co vor cumpara la preturi scazute peste un anumit
timp
c) Vand la preturi scazute in speranta ca vor cumpara la preturi ridicate peste un anumit
timp
d) Cumpara la preturi ridicate in speranta ca vor vinde la preturi scazute peste un anumit
timp
137. Fiind cunoscut coeficientul de retinere a numerarului la populatie l = 5% coeficientul
rezervelor obligatorii a = 10% si numerarul la populatie C = 10.000u.m. atunci rezervele
bancilor R sunt:
a) 2.000
b) 200.000
c) 20.000
d) 40.000
138. Un individ achizitioneaza 20 de obligatiuni la valoarea nominala de 1.000.000
lei/obligatiune. Cuponul aferent obligatiunii este de 200.000 lei/an iar termenul de
scadenta este de 3 ani. Dupa 2 ani individul vinde obligatiunile la un curs de 2.000.000
lei/obligatiune.
a) Rata dobanzii bancare la momentul vanzarii este de 10%
b) Castigul total obtinut de individ este de 20.000.000lei
c) Rata dobanzii bancare in momentul vanzarii este de 20%
d) Castigul operatiunii este de 28.000.000 lei
139. Curba Philips exprima relatia dintre:
17
a) Somaj si cerere efectiva
b) Inflatie si crestere economica
c) Inflatie si somaj
d) Somaj si crestere economica
140. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 0,6Y investitia autonoma
este I0 = 400, consumul guvernamental este G0 = 800 atunci venitul de echilibru este:
a) 3000
b) 3300
c) 30.000
d) 1200
141. Produsul national brut este:
a) Uneori mai mic decat produsul intern brut
b) Intotdeauna mai mic decat produsul intern brut
c) Intotdeauna mai mare decat produsul intern brut
d) Niciodata egal cu produsul intern net
e) Uneori mai mare decat produsul intern brut.
142. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 200+ 0,75Y, consumul public
este G0 = 600 si deficitul balantei comerciale este de H0 = -200 atunci venitul de echilibru
este:
a) 4.000
b) 2.400
c) 600
d) 6.000
143. Notiunea de brut atribuita unui indicator sintetic are in vedere:
a) Consumul intermediar plus consumul final
b) Eliminarea consumului de capital fix din calculul productiei finale
c) Includerea consumului final in calculul productiei
d) Consumul personal de bunuri si servicii
e) Valoarea tuturor bunurilor si serviciilor finale
144. Daca in momentele t0, t1, t2 si t3 venitul National este egal cu 5000, respectiv 6000,
7000 si 8000, functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 500 + 0,8Y, iar
investitia autonoma este I0 = 900, atunci:
a) In momentul t2 economia este in stare de contractie;
b) In momentul t0 economia este in stare de echilibru;
c) In momentul t1 economia este in stare de expansiune;
d) In momentul t3 economia este in stare de echilibru.
145. Se dau urmatoarele informatii: functia macroeconomica de consum este de C = 300
+ 0,8Yd, investitia autonoma I0 = 200 cheltuielile guvernamentale autonome G0 = 100. In
aceste conditii , reducerea cu 50% a investitiei va fi compensata pentru mentinerea
venitului national la valoarea initiala, prin;
a) Cresterea cu 100 u.m. a cheltuielilor guvernamentale
b) Diminuarea cu 125 u.m a taxelor si impozitelor
c) Diminuarea cu 125 u.m. a platilor de transfer
d) Cresterea cu 100 u.m. a taxelor si impozitelor
146. Prima abordare macroeconomica de referinta o intalnim la:
a) David Ricardo
b) Karl marx
c) Francois Quesnay
18
d) Adam Smith
147. Produsul intern brut se calculeaza:
a) Ca suma intre produsul intern net si consumul final
b) Ca diferenta intre produsul global brut si consuumul intermediar
c) Ca suma intre produsul intern net si amortizare
d) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul final
148. Inclinatia marginala spre consum evidentiaza:
a) Cu cat creste consumul la o sporire cu o unitate a consumului
b) Cu cat creste venitul la o sporire cu o unitate a consumului
c) Cu cat se reduce venitul la reducerea consumului
d) Cu cat creste consumul la sporirea cu o unitate a venitului
149. Calcularea indicatorilor macroeconomici prin metoda valorii adaugate presupune:
a) Insumarea numai a elementelor ce reflecta compensarea factorilor de productie
b) Insumarea cheltuielilor totale ale agentilor economici cu bunuri economice
c) Agregarea bunurilor economice obtinute de agenti economici in perioade de calcul
150. Pentru a reduce ritmul de crestere a nivelului preturilor statul poate utiliza
urmatoarele masuri:
a) Sporeste cheltuielile publice
b) Reduce deficitul bugetar
c) Scade impozitele directe
d) Reduce rata dobanzii
151. Detinatorul de actiuni are dreptul:
a) De a obtine dividend
b) De a obtine un venit anual ferm
c) De a obtine o dobanda anuala
d) De a obtine un venit sigur
152. Sistemul conturilor nationale:
a) Este folosit in tarile cu economie de piata
b) Este folosit in tarile cu economie centralizata
c) Se bazeaza pe teoria muncii productive
d) Se bazeaza pe teoria obiectiva a valorii
153. Acoperirea deficitului bugetar prin imprumuturi publice produce urmatoarele
efecte:
a) Stimuleaza investitiile din sectorul privat prin diminuarea ratei dobanzii
b) Determina cresterea ratei inflatiei
c) Provoaca ridicarea ratei dobanzii si scaderea investitiilor private
d) Afecteaze echilibrul macroeconomic dintre cantitatea de bani in circulatie si volumul
productiei.
154. Se presupune ca PIB in anul t1 este constituit din 3 categorii de bunuri ale caror
preturi au evoluat astfel: pentru bunul A, cu un consum de 16.000 de unitati, preturile au
crescut de la 50 la 70 u.m; pentru bunul B, cu un consum de 6000 de unitati, preturile au
crescut de la 20 la 30 u.m.; pentru bunul C, cu un consum de 4000 de unitati, preturile au
crescut de la 20 la 40 u.m. In aceste conditii rata inflatiei este:
a) [ ] 146%;
b) [x] 46%;
c) [ ] 48,15%
d) [ ] 64%;
19
155. Functia de consum a unei economii aflata in echilibru bugetar este C = 3000 + 0,6(Y
- To); stiind ca investitia autonoma Io = 1500, cheltuielile guvernamentale sunt Go = 2000,
si exportul net este Ho = 300, atunci:
a) [x] venitul de echilibru este 14.000;
b) [ ] cheltuielile publice ar trebui sa creasca cu 1000 pentru a aduce venitul de echilibru
la 20.000;
c) [x] cheltuielile publice sau investitiile ar trebui sa creasca cu 2400 pentru a aduce
venitul de echilibru la 20.000;
d) [x] impozitele ar trebui sa scada cu 4.000 pentru a aduce venitul de echilibru la 20.000.
156. Functia macroeconomica de consum este C = 2 000 + 0,8Yd, volumul impozitelor
este To = 3 000, platile de transfer sunt Po = 500, investitiile autonome Io = 1 000,
cheltuielile publice sunt 2 500, iar exportul net este
157. Ho = 500. Atunci.
a) [ ] venitul de echilibru este 22.000;
b) [x] daca investitiile ar scadea cu 500, platile de transfer ar trebui sa creasca cu 625
pentru a mentine cererea globala la acelasi nivel;
c) [x] daca cheltuielile publice ar scadea cu 500, impozitele ar trebui sa scada cu 625
pentru a mentine cererea globala la acelasi nivel;
158. Pentru calculul indicatorilor macroeconomici se poate folosi metoda:
a) de producţie;
b) sintetică;
c) repartiţiei;
d) utilizării producţiei finale;
159. Bunurile şi serviciile finale exprimate valoric prin produsul intern brut pot fi
destinate
a) consumului personal;
b) consumului intermediar;
c) formării brute a capitalului;
d) numai consumului public
160. Consumul privat de bunuri si servicii finale este egal cu 8000 unitati monetare
(u.m.),consumul public este egal cu 1000, formarea bruta a capitalului este de 2000,
exportul este egal cu 3000, produsul global brut este de 30000, consumul intermediar
reprezintă 60 % din PGB, veniturile varsate restului lumii sunt în suma de 7000,iar cele
primite din restul lumii sunt egale cu 5000. In aceste conditii:
a) importul este egal cu 2000
b) produsul national brut este egal cu 14000;
c) cosumul intermediar este egal cu 18000;
d) produsul national brut este egal cu 10000.
161. Cresterea economica inflationista semnifica:
a) o stare negativa a economiei caracterizată prin scaderea productiei nationale;
b) un spor de crestere economica obtinut cu pretul unei inflatii considerabile
c) faptul ca rata inflatiei devanseaza pe cea a cresterii economice;
d) faptul ca rata cresterii economice devanseaza pe cea a inflatiei
162. Stagflatia este acea stare a economiei caracterizata prin existenta concomitenta a
urmatoarelor fenomene:
a) Inflatie ridicata si crestere economica;
b) inflatie galopanta, somaj masiv si o productie nationala in scadere;
c) somaj, inflatie deschisa si crestere economica zero
d) inflatie deschisa, somaj scazut si crestere economica.
20
163. Printre cauzele inflatiei prin cerere putem include:
a) o crestere demografica sustinuta;
b) posibilitatea de a trai din dezeconomii
c) dezvoltarea excesiva a creditului de consum;
d) nerespectarea termenilor de punere în functiune a investitiilor.
164. Inflatia prin costuri determina:
a) Cresterea productiei;
b) cresterea gradului de ocupare
c) cresterea somajului
d) o crestere economica inflationista
165. Intr-o anumită perioadă de timp, la alimente , care deţin 40% din totalul cheltuielilor
de consum ale populaţiei, indicele de creştere a preţurilor a fost de 160 %, la bunuri
industriale, care deţin 35 % din totalul cheltuielilor de consum, indicele de creştere a
preţurilor a fost de 150 %, iar la alte bunuri şi servicii preţurile si tarifele au crescut în
medie cu 40 %. Rata inflaţiei a fost :
a) 151.5% ;
b) 51,5% ;
c) 27.5% ;
d) 89.5%
166. Dacă preţurile au crescut în luna ianuarie cu 6%, în februarie cu 5%, iar în martie cu
10%, la sfârşitul primului trimestru erau mai mari, faţă de începutul anului,cu :
a) 21% ;
b) 2,43% ;
c) 121% ;
d) 122,43%
167. Un operator de bursă cumpără 2000 de acţiuni X la 200 lei/bucată şi vinde 3000
acţiuni Y la 400 lei/bucată, ambele pe bază de contracte cu scadenţă la 6 luni. În
momentul executării contractului, cursul actiunilor X este de 250 lei/bucată, iar al
acţiunilor Y este 450 lei/bucată. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operaţiuni:
a) câştigă 10000 lei
b) înregistrează o pierdere de 150000 lei;
c) înregistrează o pierdere de 50.000 lei;
d) câştigă 50.000 lei;
168. Un jucator la bursa incheie un contract de vanzare la termen a 2 000 de actiuni, la
pretul de 50 lei/actiune,cu scadenta peste 3 luni, achitand si o prima de 2 lei /actiune.
a) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in
contract, jucatorul castiga 10 000 lei;
b) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in
contract, jucatorul pierde 4 000 lei;
c) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in
d) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in
169. În condiţiile în care rata naturală a şomajului este de 4,8%, iar PIB creat în economie
este de 540 miliarde unități monetare (u.m.) față de un PIB potenţial de 600 miliarde
21
u.m., conform legii lui Okun, când coeficientul a este egal cu 2, rata efectivă a şomajului
este de:
a) 8,55%;
b) 7,05%;
c) 6,55%;
d) 9,80 %.
170. . În condițiile în care, în anul 2012, importurile României au fost de 9.000 mld. EUR,
în timp ce valoarea totală a exporturilor a fost de 7.200 mld. EUR, balanța comercială
prezintă o rată de acoperire de:
a) 80%
b) 128,57%
c) 90%
d) 72%
171. Daca balanta comerciala a unei tari prezinta o rata de acoperire de 90 %, iar
importurile ei se ridica la 72 miliarde $,
a) exporturile sunt de 80 miliarde $;
b) inregistreaza un excedent al balantei comerciale de 8 miliarde $;
c) inregistreaza un deficit al balantei comerciale de 7,2 miliarde $;
d) exporturile sunt de 66 miliarde $
172. Să presupunem ca putem aprecia nivelul inflației dintr-o țară pe seama unui coș de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere în coș de 20%), bunuri industriale
(cu o pondere de 40%) și servicii. Știind că rata creșterii prețurilor bunurilor alimentare
a fost de 5%, indicele de creștere a prețurilor bunurilor industriale a fost de 106% și
rata de creștere a tarifelor pentru servicii a fost de 4%, calculați rata inflației.
a) 6%;
b) 5%;
c) 15%;
d) 105%
173. . În lunile ianuarie, februarie și martie, rata lunară a inflației a fost de 2%. În aceste
condiții, rata inflației pe cele trei luni a fost de:
a) 6%
b) 6.1%
c) 8%
d) 106%
Raspuns corect: b)
174. Un client vinde 1000 acţiuni la preţul de 200 lei/acţiune cu scadenţa peste o lunå,
platind totodatå o primå de 10 lei/acţiune.
22
a) [ ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei executarea contractului nu este profitabilă
b) [ ] dacă cursul actiunilor creşte la 2200 lei, executarea contractului este mai
avantajoasă
c) [X ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei, câştigă 20.000 lei
d) [ ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei pierde 10.000 lei
175. . Balanța de plăți a Poloniei evidențiază , în 2015, încasări de 90 000 mld. EUR și
plăți de 94 900 mld. EUR (date ipotetice). În aceste condiții, balanța de plăți a Poloniei
prezintă, pentru anul 2015:
a) [X ] un deficit de 4 900 mld. EUR
b) [ ] un excedent de 4 900 mld. EUR
c) [ ] un deficit de 4 100 mld. EUR
176. Deficitul balanței de plăți a unei țări este de 12 miliarde unități monetare (u.m.). Din
balanța comercială rezulță că importurile sunt mai mari decât exporturile cu 5,6 mild
u.m. Dacă totalul plăților din balanța de plăți este de 200 mild. u.m., iar încasările totale
din exporturi reprezintă 80% din totalul încasărilor din balanța de plăți, rata de
acoperire a importurilor de către exporturi este:
a) 97,2%;
b) 96,41%;
c) 102,8%;
d) 103,59%
Raspuns corect: b
177. Un operator de burså cumpårå 1000 de acţiuni X la 400 lei/bucatå şi vinde 2200
acţiuni Y la 500 lei/bucatå, ambele pe bazå de contracte cu scadenţå la 6 luni. În
momentul executårii contractului, cursul actiunilor X este de 450 lei/bucatå, iar al
acţiunilor Y este 550 lei/bucatå. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operaţiuni:
a) [ ] câştigă 6.000 lei
b) [ ] înregistrează o pierdere de 110.000 lei
c) [X] înregistrează o pierdere de 60.000 lei
d) [ ] câştigă 50.000 lei
178. Un posesor de economii cumpără de pe piața financiară primară 100 de obligațiuni
la valoarea lor nominală de 10 mii lei, purtătoare ale unui venit fix anual (cupon)
corespunzător unei rate a dobânzii la depozite de 4%, scadente peste 5 ani. După un an
de zile, când pe piața monetară rata dobânzii la depuneri este de 2,5 %, cele 100 de
obligațiuni sunt vândute, obținându-se
a) [ ] un câștig total de 1 640 000 lei
b) [ ] o pierdere totală de 72 000 lei
23
c) [ ] un curs de vânzare de 14 000lei
d) [X] un câștig total de 640 000 lei
179. Un investitor pe bursa de valori achiziționează un pachet de 2 000 de acțiuni ale

emitentului Hidroelectrica SA, la prețul de 54 lei/acțiune. După ce încasează un
dividend de 4,5 lei/acțiune, investitorul vinde pachetul, profitând de un curs avantajos,
de 60 lei/acțiune. În aceste condiții,
a) [ ] randamentul acțiunii a fost de 10%
b) [ ] Numărul ani dividend (Nad) a fost de 10 ani
c) [X] câștigul potențial al acestui titlu de valoare a fost de 19,44%
d) [ ] câștigul total obținut de investitor a fost de 12 000 lei
180. Economiile brute reprezinta:
a. Economiile nete plus consumul final
b. Economiile nete plus consumul intermediar
c. Economiile nete plus consumul de capital fix
d. Economiile nete plus amortizarea
181. Cu o investitie de 20 miliarde de u.m. se realizeaza o intreprindere care obtine o
cifra anuala de afaceri de 8 miliarde u.m. si o rata a profitului, calculata pe baza cifrei
de afaceri, de 20%. Perioada de rambursare a investitiei este egala cu:
a. 10 ani
b. 12,5 ani
c. 4 ani
d. 2,5 ani
182. Cand venitul creste, economiile cresc:
a) Proportional cu consumul
b) Proportional cu venitul
c) Mai putin decat creste venitul
d) In masura mai mare decat creste venitul
183. “ Pragul de ruptura” reprezinta
a. Punctul de la care economisirea devine pozitiva
b. Nivelul la care venitul este egal cu consumul
c. Pragul de la care inceteaza economisirea
d. Un nivel la care venitul este egal cu zero
184. Modalitatile de a masura nivelul activitatii economice dintr-o economie sunt:
a. Determinarea nivelului cheltuielilor consacrate cumpararii de bunuri si servicii
b. Determinarea nivelului veniturilor factorilor de productie
24
c. Determinarea costurilor factorilor de productie utilizati
d. Determinarea volumului bunurilor si serviciilor produse
185. Perioada de rambursare a investitiei se determina raportand
a) Volumul profitului la nivelul investitiilor
b) Volumul investitiilor la profit
c) Volumul investitiilor la veniturile incasate
d) Volumul investitiilor la profitul anual
186. Investitia se afla
a) In raport direct proportional cu rata dobanzii
b) In raport invers proportional cu eficienta marginala a capitalului
c) In raport invers proportional cu rata dobanzii
d) In raport direct proportional cu eficienta marginala a capitalului
187. Oferta deficitara poate fi explicata prin:
a) Nerespectarea termenelor de punere in functiune a investitiilor
b) Slaba mobilitate a factorilor de productie
c) Deficiente organizatorice
d) Subocuparea fortei de munca
188. Inflatia monetara poate fi determinata de:
a) Scaderea vitezei de rotatie a banilor
b) Iesirea masiva de devize
c) O politica salariala nefondata pe criterii economice
d) Practicare de excedente bugetare
189. Operatiunile la termen
a) Au o pondere redusa in totalul operatiunilor de pe piata financiara
b) Presupun ca momentul incheierii tranzactiei coincide cu cel al formarii cursului de
executie
c) Au caracter speculativ
190. Principalele componente ale politicii economice sunt:
a) Statul
b) Instrumentele
c) Obiectivele
d) Firmele
191. Cresterea economica neinflationista semnifica:
a) O stare pozitiva a economiei caracterizata prin cresterea productiei nationale
b) O devansare a ratei de crestere economica de catre rata inflatiei
c) O devansare a ratei inflatiei de catre rata cresterii economice
192. Printre cauzele care pot conduce la un exces de cerere putem aminti:
25
a) Cresterea inclinatiei spre economisire
b) Cheltuieli cu efecte productive intarziate
c) Tezaurizarea
d) Sporirea cheltuielilor neproductive
193. Veniturile nefiscale ale bugetului de stat:
a) Cuprind si dividende obtinute ca urmare a participarii statului la constituirea
capitalului social al societatilor comerciale
b) Cuprind impozitele directe si indirecte
c) Au ponderea cea mai importanta in totalul veniturilor
d) Cuprind prelevarile din produsul intern brut la dispozitia statului
194. Cand venitul scade, economiile scad:
a) Mai putin decat scade venitul
b) Proportional cu venitul
c) Dar in masura mai mare decat scade venitul
195. Balanta comerciala
a) Include balanta serviciilor
b) Este o componenta a balantei contului de capital
c) Include balanta transferurilor unilaterale
d) Este o componenta a balantei contului curent
196. Detinatorul unei obligatiuni:
a) Primeste un venit anual fix
b) Primeste un venit anual variabil
c) Participa la adoptarea deciziilor in institutia unilaterala a obligatiunii
d) Are drept de dividende
197. Cum evolueaza, de regula, economiile, atunci cand se inregistreaza o scadere a
venitului:
a) Nu se modifica
b) Se reduc, dar intr-o proportie mai mica
c) Se reduc, dar intr-o proportie mai mare
d) Se reduc in aceeasi proportie.
198. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 20.000 u.m. are un curs de 100.000
u.m.. Ce rata a dobanzii corespunde acestei situatii:
a) 20%
b) 25%
c) 10%
199. Somajul structural apare atunci cand:
a) Posesorii fortei de munca isi schimba des locul de munca
26
b) Unei cereri suple ii corespunde o oferta rigida pe structura
c) Structurile socio-profesionale nu mai corespund structurii tehnice si economice
d) Sistemul de pregatire a fortei de munca nu corespunde noilor cerinte ale economiei
200. In cadrul operatiunilor cu prima dubla:
a) Comerciantul executa sau reziliaza contractul in functie de evolutia cursului
b) Comerciantul pierde, oricum, valoarea primei
c) Comerciantul se declara vanzator, in ziua lichidarii, daca pretul titlurilor a scazut
d) Comerciantul se declara vanzator, in ziua lichidarii, daca pretul titlurilor de valoare
a crescut.
201. Institutiile fundamentale ale pietei capitalului sunt:
a) Bursele de valori
b) Casele de brokeraj
c) Bancile comerciale
d) Piata extrabursiera
202. Politica monetara espansionista analizata prin intermediul modelului IS – LM
a) Conduce la sporirea ratei dobanzii
b) Implica scaderea ratei dobanzii
c) Determina scaderea venitului national
d) Este cu atat mai eficace cu cat panta curbei LM este mai accentuata
203. Pentru promovarea echitatii repartitiei veniturilor statul foloseste:
a) Sistemul progresiv de impozitare
b) “impozitul negativ”
c) stabilirea preturilor produselor pe cale administrativa
d) Sistemul proportional de impozite
204. Actiunile la purtator:
a) au inscris pe ele numele posesorului
b) nu au inscrise numele detinatorului
c) ofera detinatorului un venit anual cert
d) confera detinatorului un drept de proprietate asupra unei parti din capitalul firmei
emitente
205. Principalele obiective ale macroeconomiei sunt:
a) Determinarea principalelor agregate economice
b) Studierea relatiilor dintre principalele agregate economice
c) Studiul sistemelor de piete
d) Formarea preturilor pe sisteme de piete
e) Analiza dezechilibrelor dintre agregatele economice
206. Un agregat economic reprezinta:
27
a) O abstractizare care este folosita pentru descrierea unor aspecte concrete ale
vietii economice
b) Un indicator macroeconomic cum ar fi productia si venitul national, consumul,
economiile, nivelul general al preturilor etc.
c) O variabila economica
d) Procesul prin care obiectele reale sunt combinate si sintetizate
207. Produsul global brut exprima:
a) Valoarea bruta de piata a bunurilor economice finale
b) Valoarea adaugata bruta a bunurilor economice create de agentii economici
nationali
c) Valoarea totala a bunurilor economice obtinute intr-o anumita perioada
d) Valoarea bruta de piata a bunurilor economice finale obtinute de agentii economici
in interiorul unei tari
208. Produsul national brut se calculeaza:
a) Ca diferenta intre produsul global brut si amortizare
b) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul de capital fix
c) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul intermediar
d) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul final.
209. Produsul national net se calculeaza:
a) Ca suma dintre produsul national brut si amortizare
b) Ca suma dintre produsul national brut si consumul de capital fix
c) Ca diferenta dintre produsul intern brut si amortizare
d) Ca diiferenta dintre produsul national brut si consumul de capital fix.
210. Venitul national reprezinta:
a) Marimea agregata atat a veniturilor de munca cat si a celor din proprietate
b) Marimea agregata a veniturilor obtinute de catre proprietarii factorilor de productie
c) Marimea agregata a bunurilor economice produse de agentii nationali intr-un an
d) Bunurile si serviciile destinate consumului intr-o tara
211. Venitul national disponibil se determina prin:
a) Adaugarea la venitul national a transferurilor nete ale restului lumii
b) Adaugarea la venitul national a consumurilor intermediare
c) Adaugarea la venitul national a amortizarii
d) Adaugarea la venitul national a subventiilor de exploatare
212. Venitul personal se determina pornind de la venitul national:
a) La care se adauga veniturile ce nu revin menajelor si se scad transferurile statului
spre menaje
b) Din care se scad transferurile statului spre menaje
28
c) Din care se scad veniturile ce nu revin menajelor si se adauga transferurilor statului
spre menaje
d) Din care se scad numai veniturile ce nu revin menajelor.
213. Diferenta intre venitul national in preturile pietei si venitul national in preturile
factorilor reprezinta:
a) impozitele indirecte
b) Impozitele indirecte nete
c) Subventiile de exploatare
d) Consumul capitalului fix
214. Consumul final anual privat de bunuri si servicii reprezinta 2000 u.m., formarea
bruta a capitalului fix este egala cu 600 u.m. variatia stocurilor este de 300 u.m.,
balanta comerciala inregistreaza un excedent de 200u.m., consumul de capital fix
reprezinta 400 u.m., produsul global brut este egal cu 9000 u.m., din care consumul
intermediar reprezinta 60%. In aceste conditii:
a) Consumul final guvernamental este egal cu 500 u.m.
b) Produsul intern net este egal cu 3000 u.m.
c) Investitia neta este egala cu 200 u.m.
d) Consumul total final de bunuri si servicii este egal cu 2800 u.m.
215. Produsul global brut este egal cu 1200 u.m. Consumul de capital fix este egal cu
180 u.m. Consumul intermediar ereprezinta 60% din produsul intern brut. Formarea
bruta a capitalului este egala cu 200 u.m. Consumul personal privat este de doua ori
mai mare decat consumul public, iar deficitul balantei comerciale este egal cu 50 u.m.
In aceste conditii:
a) Produsul intern brut este egal cu 480 u.m.
b) Produsul intern brut este egal cu 750 u.m.
c) Consumul personal privat este egal cu 400 u.m.
d) Investitia neta este egala cu 220 u.m.
216. PNB calculat pe baza preturilor comparabile este egal cu 200 milioane u.m. Acelasi
PNB calculat pe baza preturilor curente este egal cu 3000 milioane u.m. de aici rezulta
ca:
a) Deflatorul PNB este 1,5
b) Deflatorul PNB este 0,66
c) Puterea de cumparare a banilor s-a modificat in sensul cresterii ei
d) Nivelul general al preturilor a crescut cu 50%.
217. Inclinatia marginala spre consum este:
a) Marime pozitiva si supraunitara
b) Raportul procentual dintre variatia consumului si variatia venitului
29
c) O marime pozitiva si subunitara
d) Un numar negativ si subunitar
218. Inclinatia medie catre consum exprima:
a) Ponderea consumului in economii
b) Raportul dintre consumul total si venit
c) Raportul dintre venit si consumul total
d) Raportul procentual dintre consumul total si venit.
219. Economiile brute reprezinta:
a) Economiile nete plus consumul intermediar
b) Economiile nete plus amortizarea
c) Economiile nete plus consumul de capital fix
d) Economiile nete plus consumul final
220. “Pragul economiei” reprezinta:
a) Acel nivel al venitului Y pentru care Y = C + S
b) Acel nivel al venitului pentru care Y = S
c) Acel nivel al venitului pentru care Y = C
d) Acel nivel al venitului la care nu se economiseste.
221. Intr-o economie moderna statul indeplineste urmatoarele functii esentiale:
a) Alocarea resurselor
b) Ameliorarea repartitiei veniturilor
c) Stabilizarea economiei
d) Controlul preturilor
222. Statul este o prezenta incontestabila in economiile moderne contemporane prin:
a) Ansamblul actiunilor guvernului ca producator, regulator si sustinator al sectorului
privat
b) Functiile sale de redistribuire a bogatiei
c) rolul său pe piaţa monetară şi a creditului de a fixa nivelul ratei dobânzii;
d) rolul său pe piaţa bunurilor şi serviciilor de a fixa cele mai bune niveluri ale
preţurilor.
223. Reducerea inegalităţilor existente în distribuirea veniturilor într-o societate
democratică se poate realiza prin:
a) folosirea instrumentului numit şi "impozit negativ";
b) sistemul de impozite proporţionale asupra veniturilor;
c) sistemul de plăţi de transfer;
d) sistemul de impozite regresive asupra veniturilor.
224. Plăţile de transfer reprezintă:
a) un impozit negativ;
30
b) o modalitate de compensare acordată persoanelor cu venituri insuficiente;
c) un instrument al redistribuirii veniturilor;
d) o cheltuială ineficientă, fără justificare economică, pentru bugetul de stat.
225. Pentru promovarea echităţii repartiţiei veniturilor statul foloseşte:
a) sistemul proporţional de impozite;
b) "impozitul negativ";
c) sistemul progresiv de impozitare;
d) stabilirea preţurilor produselor pe cale administrativă.
226. Atunci când doreşte să tempereze activitatea economică, Banca Centrală:
a) măreşte nivelul ratei de rescont;
b) scumpeşte creditul;
c) relaxează creditul;
d) fixează nivelul ratei de rescont în funcţie de impulsurile pe care doreşte să le
imprime pieţei monetare.
227. Dacă venitul naţional creşte, rata dobânzii rămânând constantă, atunci în modelul IS-
LM vom avea:
a) o deplasare în sus pe curba IS;
b) o deplasare în jos pe curba IS;
c) o deplasare spre dreapta a curbei IS;
d) o deplasare spre stânga a curbei IS.
228. În modelul IS-LM, folosind politica monetară, se obţine:
a) o deplasare spre dreapta a curbei LM;
b) o deplasare spre stânga a curbei LM;
c) o deplasare în sus pe curba IS;
d) o scădere a venitului naţional.
229. Marcaţi care din afirmaţiile următoare cu privire la creşterea economică le
consideraţi corecte?
a) creşterea economică semnifică o tendinţă fermă şi de lungă durată de sporire a
venitului naţional pe total sau pe locuitor;
b) creşterea economică este definită ca ansamblul schimbărilor în structurile sociale şi
mentale, ce generează o relaţie de antrenare în economie;
c) creşterea economică reprezintă mărirea durabilă a dimensiunii unei unităţi simple
sau complexe realizată prin schimbări de structură şi eventual de sisteme.
230. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la dezvoltarea economică le consideraţi
corecte:
31
a) dezvoltarea economică evidenţiază ansamblul transformărilor cantitative şi
calitative ce survin în structurile economico-sociale precum şi în modul de gândire
şi în comportamentul economic al oamenilor;
b) dezvoltarea economică semnifică o sporire a producţiei totale de bunuri şi servicii
într-o societate la un moment dat;
c) dezvoltarea economică reprezintă procesul istoric de înaintare a unei economii
naţionale de la inferior la superior.
231. Progresul economic reprezintă:
a) evoluţia pozitivă a societăţii şi îmbunătăţirea condiţiei umane;
b) procesul istoric de trecere de la inferior la superior al economiei naţionale;
c) un proces ce se manifestă prin creşterea productivităţii muncii, a produsului
naţional pe locuitor, în contextul modernizării întregii economii naţionale;
d) baza progresului social ce are drept finalitate, cum spune Fr. Perroux, "înflorirea
fiinţei umane".
232. Dintre factorii cu acţiune mediată asupra creşterii economice putem distinge:
a) resursele naturale;
b) echipamentele de producţie;
c) munca;
d) politica economică;
e) schimburile internaţionale.
233. Tipul extensiv al creşterii economice:
a) este specific economiilor în curs de dezvoltare;
b) este specific economiilor avansate;
c) se realizează atunci când sporirea venitului naţional presupune creşterea eficienţei
utilizării factorilor de producţie;
d) are loc când mărirea venitului naţional se realizează preponderent prin sporirea
cantităţii factorilor de producţie.
234. Ciclurile economice decenale au fost analizate de:
a) N.D. Kondratieff;
b) Kitchin;
c) Juglar;
d) R. Solow.
235. Dacă Produsul National Brut este mai mare decât cheltuielile interne (Y> C + I):
a) există o balanţă comercială excedentară;
b) există o balanţă comercială deficitară;
c) există surse suplimentare aduse pentru a asigura consumul intern şi investiţiile;
32
d) ţara respectivă investeşte mai mult decât economiile interne.
236. Nu orice creştere a preţurilor este sinonimă cu inflaţia, întrucât:
a) este vorba de o creştere anormală a preţurilor;
b) este vorba de o creştere permanentă a preţurilor;
c) este vorba de o creştere neuniformă a preţurilor;
d) este vorba de o creştere a preţurilor ce nu afectează în aceeaşi măsură toate
bunurile şi serviciile;
e) este un fenomen cumulativ.
237. Inflaţia abundenţei:
a) este caracteristică ţărilor slab dezvoltate;
b) are la origini îndeosebi cauze monetare;
c) reprezintă fenomenul în care surplusul de bani apare relativ la o cantitate mică de
bunuri şi servicii;
d) reprezintă fenomenul în care surplusul de bani apare relativ la o cantitate mare de
bunuri şi servicii.
238. Creşterea economică inflaţionistă semnifică:
a) o stare negativă a economiei caracterizată prin scăderea producţiei naţionale;
b) un spor de creştere economică obţinut cu preţul unei inflaţii considerabile;
c) faptul că rata inflaţiei devansează pe cea a creşterii economice;
d) faptul că rata creşterii economice devansează pe cea a inflaţiei.
239. Printre cauzele ce pot conduce la inflaţia prin cerere putem reţine:
a) o creştere demografică susţinută;
b) posibilitatea de a trăi din dezeconomii;
c) dezvoltarea excesivă a creditului de consum;
d) slaba mobilitate a factorilor de producţie;
e) nerespectarea termenilor de punere în funcţiune a investiţiilor.
240. În condiţiile inflaţiei prin cerere, preţurile vor creşte cu atât mai mult:
a) cu cât curba ofertei este mai elastică;
b) cu cât producţia este mai elastică;
c) cu cât producţia este mai rigidă;
d) cu cât curba ofertei este mai inelastică.
241. În condiţiile inflaţiei prin costuri, preţurile vor creşte cu atât mai mult:
a) cu cât curba cererii agregate este mai elastică;
b) cu cât producţia se va reduce mai mult;
c) cu cât producţia se va reduce mai puţin;
33
d) cu cât curba cererii agregate este mai inelastică.
242. Pe piaţa financiară se efectuează tranzacţii cu:
a) titluri mobiliare;
b) acţiuni şi obligaţiuni;
c) titluri imobiliare;
d) factori de producţie.
243. Piaţa capitalului pe termen scurt cuprinde:
a) relaţiile ce se formează prin atragerea şi plasarea fondurilor pe termen scurt;
b) operaţiuni cu titluri de credit;
c) operaţiuni cu acțiuni şi obligaţiuni;
d) operaţiunile de scontare şi rescontare a titlului de credit.
244. Deţinătorul de acţiuni are dreptul:
a) de a obţine un venit anual ferm;
b) de a obţine o parte din profitul societăţii pe acţiuni;
c) de a obţine o dobândă anuală;
d) de a obţine dividend;
e) de a obţine un venit sigur.
245. Dividendul reprezintă:
a) un venit anual ferm;
b) o parte din profitul societăţii pe acţiuni;
c) un venit obţinut de emitentul de obligaţiuni;
d) un venit variabil;
e) o componentă a costului de producţie.
246. Piaţa financiară primară cuprinde:
a) tranzacţii cu titluri de valoare emise anterior;
b) tranzacţii numai cu obligaţiuni;
c) emisiunea şi plasarea de titluri noi;
d) tranzacţii la bursă fără intermediari.
247. Piaţa financiară secundară cuprinde:
a) emisiunea şi plasarea de titluri noi;
b) tranzacţii cu titluri emise anterior;
c) emisiunea şi plasarea de efecte de comerţ;
d) tranzacţii numai cu acţiuni.
248. Dacă randamentul unei acţiuni (e) este mai mic decât rata dobânzii(d'):
a) cumpărarea acţiunii nu este avantajoasă;
b) cumpărarea acţiunii este avantajoasă;
34
c) crearea unui depozit bancar de valoare egală cu cea a acţiunii ar aduce în viitor
venituri mai mari decât cumpărarea de acţiuni.
249. În cadrul pieţei financiare secundare:
a) prețul de vânzare al titlurilor este, în general, valoarea nominală înscrisă pe acesta;
b) preţul de tranzacţionare depinde de factori economici şi extraeconomici, în special
de raportul dintre cerere şi ofertă;
c) operaţiunile se desfășoară în special prin intermediul băncilor.
250. Funcţia macroeconomică de consum este C = 8000 + 0,7Y, investiţia autonomă este
I0 = 4000, iar cheltuiala guvernamentală autonomă este G0 = 6000. Dacă venitul
naţional potenţial este egal cu 66.000, atunci:
a) "decalajul" deflaţionist este de 6000;
b) pentru ca venitul naţional de echilibru să coincidă cu venitul naţional potenţial ar
trebui ca investiţia autonomă să sporească cu 1800;
c) venitul naţional de echilibru este egal cu 60.000;
d) la nivelul venitului naţional de ocupare deplină, consumul total ar creşte cu 4200.
251. Funcţia macroeconomică de consum este C = 200 + 0,8Y, iar investiţia autonomă
este egală cu 300. Dacă venitul potenţial este egal cu 3000, atunci:
a) venitul naţional de echilibru este 3500;
b) venitul potenţial este mai mare decât venitul naţional de echilibru cu 500;
c) există un "decalaj" sau "ecart" inflaţionist;
d) există un "decalaj" sau "ecart" deflaţionist.
252. Dacă în momentele t0, t1, t2 şi t3 venitul naţional ia valorile 5000, respectiv 6000,
7000 şi 8000, funcţia macroeconomică de consum este de forma C = 500 + 0,8Y, iar
investiţia autonomă este I0 = 900, atunci:
a) în momentul t0 economia este în stare de expansiune;
b) în momentul t3 economia este în stare de contracţie;
c) în momentul t1 economia este în stare de expansiune;
d) în momentul t2 economia este în stare de echilibru.
253. Funcţia macroeconomică de consum este C = 5000 + 0,8Y, investiţia autonomă este
I0 = 2000, iar cheltuielile guvernamentale autonome reprezintă G0 = 4000. Dacă venitul
naţional potenţial este egal cu 60.000, atunci:
a) venitul naţional de echilibru este egal cu 55.000;
b) "decalajul" sau "ecartul" deflaţionist este egal cu 5.000;
c) "decalajul" sau "ecartul" deflaţionist poate fi acoperit prin creşterea cheltuielii de
consum autonome cu 1000;
d) consumul total, prin creşterea celui autonom cu 1000, ar ajunge la 54.000.
35
254. Funcţia macroeconomică de consum este C = 2000 + 0,8Y, iar investiţia autonomă I0
= 900. Dacă venitul naţional de ocupare deplină este egal cu 16.000, atunci:
a) venitul naţional potenţial este mai mare decât cel de echilibru cu 500;
b) există un "decalaj" sau "ecart" inflaţionist;
c) există un "decalaj" sau "ecart" deflaţionist;
d) venitul naţional de ocupare deplină este inferior celui de echilibru
255. Fiind cunoscut indicele marginal al preferinţei indivizilor pentru lichiditate l = 15%,
rata rezervelor obligatorii în sistemul bancar r = 15% şi numerarul deţinut de populaţie
C = 24.000, rezervele băncilor (R) reprezintă:
a) 125.000;
b) 1000;
c) 240.000;
d) 120.000.
256. Fiind cunoscut indicele marginal al preferinţei indivizilor pentru lichiditate l = 8%,
rata rezervelor obligatorii în sistemul bancar r = 25% şi numerarul deţinut de populaţie
C = 75.000 u.m., rezervele băncilor (R) reprezintă:
a) 50.000 u.m.;
b) 48.000 u.m.;
c) 36.445 u.m.;
d) 234.375 u.m.
257. Dacă Banca Centrală pune în circulaţie bilete de bancă în sumă de 2000u.m., iar
beneficiarii lor le depun la o bancă, prin procesul de multiplicare pus în acţiune de
bănci, în condiţiile unei rate a rezervelor obligatorii de 10%, moneda nou creată este
egală cu:
α) 10.000 u.m.;
b) 20.000 u.m.;
c) 5.000 u.m.;
d) 100.000 u.m.
258. O obligaţiune ce aduce un venit anual de 30.000 lei au un curs de 15.000 lei. Ce rată
a dobânzii corespunde acestei situaţii:
a) 2%;
b) 40%;
c) 200%;
d) 40%;
e) 20%.
36
259. O acţiune achiziţionată la preţul de 500 u.m. oferă un dividend estimat la 85 u.m. pe
an.
a) randamentul acestor titluri este de 17%;
b) în condiţiile unei rate a dobânzii de 15%, plasamentul în acest tip de acţiuni nu este
avantajos;
c) apreciindu-se o creştere a cursului acţiunilor la 550 u.m., câştigul potenţial este de
35%;
d) investitorul îşi amortizează investiţia în 3 ani pe seama profitului previzionat.
260. Venitul anual adus de o obligaţiune este de 60.000 unităţi monetare (u.m.), ceea ce
corespunde unei rate anuale a dobânzii de 20%. Scăderea cu 25% a ratei dobânzii va
face ca pe piaţa financiară secundară cursul obligaţiunii să devină:
a) 300.000; b) 600.000; c) 400.000; d) 500.000.
261. Un posesor de economii cumpără de pe piaţa financiară primară 20 de obligaţiuni la
valoarea lor nominală de 2 milioane lei, purtătoarea ale unui venit fix anual de 600.000
lei fiecare, scadente peste 5 ani. După un an de zile,când pe piaţa monetară rata
dobânzii la depuneri este de 25%, cele 20 de obligaţiuni sunt vândute, obţinându-se
astfel un câștig total de:
α) 12 mil. lei;
β) 8 mil. lei;
χ) 20 mil. lei;
δ) 15 mil. lei.
262. O obligaţiune are o valoare nominală de 1000 u.m., cuponul cuvenit este de 150
u.m. iar termenul de scadenţă este de doi ani. În condiţiile în care preţul de vânzare al
obligaţiunii este de 950 u.m., randamentul ei este de:
a) 115,78%; b) 15%; c) 18,42%; d) 118,42%.
263. O obligaţiune cu valoarea nominală de 1000 u.m. oferă un câştig anual fix de 150
u.m., termenul de scadenţa fiind de 2 ani. Dacă preţul de vânzare al obligaţiunii este de
800 u.m.,
a) obligaţiunea oferă un randament de 18,75%;
b) obligaţiunea oferă un randament de 15%;
c) dacă preţul de vânzare creşte la 950 u.m., câștigul potenţial al obligaţiunii este de
37,50%;
d) dacă preţul de vânzare creşte la 900 u.m., câștigul potenţial oferit de obligaţiune este
de 30%.
264. Dacă în lunile ianuarie, februarie şi martie rata medie lunară a inflatiei a fost de 8%,
înseamnă că rata inflaţiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
37
a) 24%; b) 25,97%; c) 26,82%; d) 27%
265. Dacă nivelul inflaţiei se apreciază prin rata creşterii costului vieţii calculată pe baza
unui "coş" de consum format din: alimente, cu pondere de 40% şi o rată a creşterii
preţurilor de 30%, bunuri industriale, cu pondere de 35% şi un indice general de
creştere a preţurilor de 120% şi servicii, cu o rată a creşterii preţurilor de 14%, atunci
rata inflaţiei este:
a) 39,5%; b) 22,5%; c) 54,66%; d) 21,33%.
266. Să presupunem că produsul intern brut din anul t1 este constituit doar din trei
categorii de bunuri finale ale căror preţuri au evoluat conform tabelului alăturat:
Categori Cantitate Preţul unitar

a a
In anul In anul t1
t0
A 15.000 40 70
B 3.000 20 25
C 400 10 12
267. Rata inflaţiei este:

a) 50,25%; b) 70,15%; c) 58,15%; d) 170,15%.
268. Dacă nivelul inflaţiei se apreciază prin rata creşterii costului vieţii calculată pe baza
unui "coş" de consum format din alimente, cu pondere de 50% şi un indice general de
creştere a preţurilor de 140%, bunuri industriale, cu o pondere de 30% şi o rată a creşterii
preţurilor de 25% şi servicii, cu o rata de creştere a tarifelor de 10%, atunci rata inflaţiei
este:
a) 79,5%; b) 58,33%; c) 29,5%; d) 25%.
269. Dacă în lunile ianuarie, februarie şi martie rata medie lunară a inflaţiei a fost de 7%,
înseamnă că rata inflaţiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) 22,5%; b) 21%; c) 23,75%; d) 22%.
270. 4. Să presupunem că produsul intern brut din anul t1 este constituit din trei categorii
de bunuri finale ale căror preţuri au evoluat conform tabelului de mai jos:
Denumire
Cantitate Preţul unitar
a
a
bunurilor
În anul
În anul
t0 t1
A 25.000 20 30
B 8.000 5 8
C 1.000 80 100
Rata inflaţiei este:

38
a) 50%; b) 42,35%; c) 147,42%; d) 47,42%.
271. Dacă atunci când venitul impozabil creşte de la 20.000 u.m. la 25.000 u.m., impozitul
pe venit creşte şi el, de la 1600 u.m. la 2000 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) în cote fixe;
b) în cote variabile;
c) progresivă;
d) proporţională.
272. La nivelul unei economii naţionale se cunosc următoarele: funcţia macroeconomică
de consum este C = 5000 + 0,8Yd; volumul total al impozitelor este de 8000; totalul
"plăţilor de transfer" este de 1200; investiţiile autonome se ridică la 2000; cheltuielile
guvernamentale reprezintă 6000. Dacă se reduc impozitele cu 25%, venitul naţional de
echilibru:
a) se majorează cu 8000;
b) se reduce cu 8000;
c) devine egal cu 45.800;
d) devine egal cu 29.800.
273. La nivelul unei economii naţionale, în momentul t0 există următoarea
situaţie: consumul total final privat minim necesar este egal cu 4000 u.m.;
cheltuielile guvernamentale reprezintă o mărime autonomă egală cu 1500
u.m.; investiţiile totale private din economie reprezintă 2000 u.m.; volumul
total al impozitelor prevăzute în bugetul de stat aprobat se ridică la 2500 u.m.;
iar plăţile de transfer aprobate prin buget însumează 800 u.m.. Volumul total
al exporturilor este de 3000 u.m., în condiţiile unui deficit al balanţei
comerciale de 400 u.m.. Funcţia macroeconomică de consum privat este de
forma C = C0 + 0,8Yd. Dacă un climat economic nefavorabil determină
reducerea investiţiilor totale private cu 25%, restabilirea echilibrului venitului
naţional la nivelul iniţial se poate realiza prin una din următoarele căi:
a) cheltuielile guvernamentale trebuie să se majoreze cu 500 u.m.;
b) impozitele trebuie sa scadă cu 700 u.m.;
c) plăţile de transfer trebuie să se majoreze cu 625 u.m.;
d) cheltuielile guvernamentale trebuie să se majoreze cu 2500 u.m.; concomitent cu
creşterea de aceeaşi mărime a impozitelor, pentru a menţine bugetul echilibrat.
274. Dacă, atunci când venitul impozabil creşte de la 80.000 u.m. la 100.000
u.m., impozitul pe venit creşte şi el, de la 12.000 u.m. la 20.000 u.m., avem dea face cu o
impunere:
a) în cote variabile;
39
b) progresivă;
c) regresivă;
d) proporţională.
3. La nivelul unei economii naţionale se cunosc următoarele: funcţia
macroeconomică de consum este C = 2000 + 0,7Yd; volumul total al impozitelor
este de 3000; totalul "plăţilor de transfer" este de 500; investiţiile autonome
se ridică la 1000; cheltuielile guvernamentale reprezintă 2500. Dacă se
majorează "plăţile de transfer" cu 210 venitul naţional de echilibru:
a) se reduce cu 490;
b) creşte cu 490;
c) devine egal cu 12.010;
d) devine egal cu 12.990
40
ADEVARAT SI FALS
1. Prin adaugarea amortizarii capitalului fix la valoarea adaugata bruta se obtine valoarea adaugata
neta.
RASPUNS:F
2. Produsul intern brut (PIB) exprima valoarea totala a bunurilor finale produse de agentii economici
autohtoni si straini pe teritoriul tarii, în decursul unui orizont de timp, de obicei un an.
RASPUNS:T
3. Produsul national brut (PNB) exprima valoarea productiei finale brute obtinute de agentii
economici nationali care isi defasoara activitatea pe teritoriul tarii.
RASPUNS:F
4. Venitul National, atunci cand este evaluat la preturile pietei, este denumit si Produsul National Net.
RASPUNS:F
5. Atunci cand calculam indicatorii macroeconomici, atributul “national” are in vedere apartenenta
statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea în propria tara sau în alte tari.
RASPUNS:T
6. Produsul National Net (PNN) include si consumul de capital fix (CCF):
RASPUNS:F
7. Exista o singura metoda de calcul a indicatorilor macroeconomici, si anume metoda produsului

final.
RASPUNS:F
8. Intre preturile pietei si preturile factorilor de productie exista o relatie de la parte la intreg.
RASPUNS:F
9. Impozitele indirecte ( TVA, accize si taxe vamale ) sunt incluse in preturile pietei.
RASPUNS:T
10. Schimbarea cantitatii de bunuri si servicii produse, cat si modificarea pretului acestora
influenteaza marimea PNB.
RASPUNS:T
11. Consumul intermediar nu este inclus in Produsul Intern Brut.
RASPUNS:T
12. Consumul intermediar nu este inclus in Produsul Global Brut.

RASPUNS:F
13. Investitia neta nu este inclusa în Produsul Intern Brut.
RASPUNS:F
14. PNB nu poate fi egal cu PIB.
RASPUNS:F
15. Atunci cand PIB=PNB, investitiile brute sunt egale cu investitiile nete.
RASPUNS:F
16. In cazul in care PIB=PNB, atunci consumul intermediar este egal cu amortizarea.
RASPUNS:F
17. VN (venitul national) nu este in nici un caz egal cu PNN (produsul national net).
RASPUNS:F
18. Bunurile si serviciile evidentiate in conturile nationale sunt evaluate la preturile producatorilor si
ale pietei.
RASPUNS:T
19. PIB nominal reprezinta exprimarea in preturi constante a valorii bunurilor si serviciilor produse
intr-o perioada data.
RASPUNS:F
20. Produsul Intern Brut nominal exprima valoarea bunurilor finale în preturi curente.
RASPUNS:T
21. Niciodata PIB si PNB in termeni reali nu pot fi mai mari decat in termeni nominali.
RASPUNS:F
22. Amortizarilor servesc doar la inlocuirea capitalului fix, nu si la cresterea economica.
RASPUNS:F
23. Progresul tehnic este un factor direct al cresterii economice.
RASPUNS:T
24. Proportia investitiilor pentru cercetare dezvoltare in PIB, vizeaza exclusiv latura cantitativa a
progresului tehnic.
RASPUNS:T
25. Pentru a putea avea cresterea economica trebuie sa existe un echilibru permanent intre cerere si
oferta.
RASPUNS:F
26. Cresterea economica este determinata doar de productia de bunuri si servicii si nicidecum de
formele de circulatie, de repartitie sau de consum.
RASPUNS:F
27. Factorul material al cresterii economice este reprezentat de resursele naturale atrase în productie si
de echipamentul tehnic de productie.
RASPUNS:T
28. In situatia în care rezultatele economice raman constante este vorba despre crestere economica
zero.
RASPUNS:F
29. Cresterea economica negativa reflecta situatia in care rezultatele macroeconomice pe locuitor scad,
mentinandu-se totusi sub control o serie de corelatii fundamentale de echilibru, cu compromisuri
acceptabile pe planul eficientei economice si al nivelului de trai.
RASPUNS:T
30. Tipul intensiv de crestere economica se caracterizeaza prin contributia preponderenta a laturilor
calitative ale factorilor directi la sporirea PNB.
RASPUNS:T
31. Tipul extensiv de crestere este specific tarilor avansate economic.
RASPUNS:F
32. Forma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste ca satisfacerea cerintelor prezente de
consum sa compromita sau sa prejudicieze pe cele ale generatiilor viitoare reprezinta dezvoltarea
durabila.
RASPUNS:F
33. Ecodezvoltarea sau dezvoltarea ecologica reprezinta cresterea economica in stransa corelatie si
interconditionare cu legile mediului ambiant, ale echilibrului ecologic.
RASPUNS:T
34. Progresul economic reprezinta un efect, in timp, al cresterii si dezvoltarii economice.
RASPUNS:T
35. Printre trasaturile tarilor subdezvoltate se numara nivelul scazut al veniturilor si agravarea
problemei datoriei externe.
RASPUNS:T
36. Una din trasaturile a economiilor tarilor in curs de dezvoltare o constituie coexistenta mai multor
tipuri de economie.
RASPUNS:T
37. Subdezvoltarea este o etapa necesara in calea spre progres economic si social al unei tari.
RASPUNS:F
38. Subdezvoltarea nu are nimic in comun cu numarul si cresterea populatiei.
RASPUNS:F
39. Deoarece subdezvoltarea este un fenomen specific tarilor ramase in urma, el nu poate fi evidentiat
prin comparatie cu tarile dezvoltate.
RASPUNS:F
40. Subdezvoltarea nu este determinata exclusiv de absenta resurselor de crestere economica.
RASPUNS:T
41. In ceea ce priveste auzele externe ale subdezvoltarii, acestea se refera la o multitudine de conditii,
factori, mecanisme economice care au obstructionat dezvoltarea tarilor respective.
RASPUNS:T
42. Pentru calculul Indicatorului Dezvoltarii Umane se utilizeaza urmatoarele componente: durata
medie a vietii; gradul de alfabetizare si numarul mediu de ani de scolarizare; Pib/locuitor exprimat la
paritatea puterii de cumparare.
RASPUNS:T
43. Pregatirea strategiile de eliminare a subdezvoltarii se face mai ales de tarile dezvoltate si de
organismele internationale.
RASPUNS:F
44. Inlaturarea subdezvoltarii se poate realiza prin intensificarea eforturilor tarilor in curs de
dezvoltare, eforturi dublate de sprijinul efectiv si eficient al tarilor dezvoltate.
RASPUNS:T
45. Strategia de „dezvoltare spre interior” pune în centrul procesului dezvoltării accelerarea cresterii
economice, sporirea venitului national, pe care le identifică cu progresul economic si social general.
RASPUNS:T
46. Strategia “dezvoltare spre exterior” pune in centrul procesului dezvoltarii accelerarea cresterii
economice, sporirea venitului national, pe care le identifica cu progresul economic si social general.
RASPUNS:F
47. In procesul repartitiei primare se formeaza veniturile fundamentale :salariul, profitul si renta.
RASPUNS:F
48. Este corecta relatia: V = E + C .
RASPUNS:T
49. Investitiile brute insumeaza resursele inainte de a fi corectate cu influenta preturilor.
RASPUNS:F
50. Intotdeauna rata consumului ia valori pozitive si supraunitare.
RASPUNS:F
51. Este corecta relatia: c + e = 1 .
RASPUNS:T
52. Este corecta relatia: c’ + e’ = 0 .
RASPUNS:F
53. Inclinatiile marginale spre consum si spre economisire au intotdeauna valori subunitare.
RASPUNS:T
54. Multiplicatorul investitiilor este intotdeauna un coeficient subunitar.
RASPUNS:F
55. Modificarea investitiilor este singurul factor ce determina marimea multiplicatorului investitiilor.
RASPUNS:F
56. Multiplicatorul investitiilor nu se aplica si in cazul reducerii volumului investitiilor.
RASPUNS:F
57. Efectele investitiilor depind atat de volumul, cat si de eficacitatea cu care sunt realizate.
RASPUNS:T
58. Acceleratorul demonstreaza ca partea din venit destinata consumului are un rol in cresterea
economica.
RASPUNS:T
59. Fluctuatiile sezoniere ale activitatii economice nu sunt determinate de factori sau evenimente
neprevazute.
RASPUNS:T
60. Ciclicitatea este o forma intamplatoare , nespecifica in evolutia fenomenului economic.
RASPUNS:F
61. Ciclicitatea nu este determinata doar de cauze si factori infrastructurali si structurali.
RASPUNS:T
62. Interventia factorilor manageriali ajuta doar la eliminarea recesiunii.
RASPUNS:F
63. Ciclul economic este un fenomen unidimensional.
RASPUNS:F
64. Ciclurile decenale sau Juglar se mai numesc si cicluri de afaceri.
RASPUNS:T
65. Ciclurile Kondratieff se mai numesc si cicluri seculare.
RASPUNS:T
66. Ciclul Kitchin nu este o forma particulara a ciclului Hanau.
RASPUNS:T
67. Abaterea de trend a ciclului economic exprima diferenta, masurata la nivelul PIB, dintre doua
puncte succesive de contractie sau de relansare.
RASPUNS:T
68. Amplitudinea ciclului economic se calculeazã astfel:
unde: PIBc = PIB in punctul de contractie

PIBr = PIB in punctul de relansare
RASPUNS:T
69. Se poate masura perioada ciclului economic fie intre doua puncte de contractie, fie intre doua
puncte de relansare.
RASPUNS:T
70. Investitiile indeplinesc un rol major in mecanismul ciclicitatii economice.
RASPUNS:T
71. Nu este necesara deloc interventia statului in economie deoarece economia de piata regleaza
singura ciclurile economice.
RASPUNS:F
72. Somajul este un fenomen intamplator, fara nici un rol pozitiv in economia de piata.
RASPUNS:F
73. Pe termen scurt, introducerea progresul tehnic nu genereaza somaj.
RASPUNS:F
74. O cauza a cresterii somajului o reprezinta ieftinirea creditului.
RASPUNS:F
75. Masurarea somajului presupune estimarea nivelului si structurii lui.
RASPUNS:F
76. Politicile de combatere a somajului se impart in politici active si politici pasive.
RASPUNS:T
77. Politicile active se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un
anumit venit.
RASPUNS:F
78. Politicile pasive de diminuare a somajului constau in măsuri care sa contribuie la (re)integrarea
somerilor in diferite activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati.
RASPUNS:F
79. Nu orice crestere a pretului inseamna inflatie.
RASPUNS:T
80. Starea de dezechilibru determinata doar de masa monetara existenta se numeste inflatie.
RASPUNS:F
81. Inflatia are numai efecte negative si de aceea trebuie complet inlaturata.
RASPUNS:F
82. In forma absoluta, inflatia se masoara ca masa monetara.
RASPUNS:F
83. Intotdeauna Indicele Preturilor de Consum (IPC) are aceeasi valoare cu Indicele General al
Preturilor (IGP).
RASPUNS:F
84. Inflatia este generata in exclusivitate de dinamismul intotdeauna mai mare al ofertei decat al
cererii de bunuri.
RASPUNS:F
85. Pentru a combate inflatia se impune interzicerea emisiunii de moneda suplimentara.
RASPUNS:F
86. Scopul indexarii pensiilor si salariilor este sa acopere, total sau partial, efectele inflatiei, prin
compensarea cresterii preturilor si a scaderii puterii de cumparare a banilor.
RASPUNS:T
87. Printre rolurile statului in economie se numara si acela de a elabora programe macroeconomice
sau planuri de dezvoltare.
RASPUNS:T
88. Exista 2 tipuri de venituri bugetare: fiscale si nefiscale.
RASPUNS:T
89. Taxa pe Valoarea Adaugata este un impozit indirect.
RASPUNS:T
90. Impozitul pe dividende este un impozit direct.
RASPUNS:T
91. Potrivit economistilor scolii clasice, politica financiara a unui guvern trebuie judecata dupa
rezultatele obtinute si nu dupa echilibrul sau dezechilibrul bugetelor de stat.
RASPUNS:F
92. Politica anticriza de relansare (GO) se aplica in conditii de boom economic.
RASPUNS:F
93. Serviciul datoriei nu inseamna rambursarea imprumuturilor si achitarea dobanzilor aferente.
RASPUNS:F
94. Veniturile bugetare din impozite depind de performantele economice.
RASPUNS:T
95. Impozitele directe sunt acele impozite care sunt cuprinse in preturile marfurilor.
RASPUNS:F
96. Economia de piata genereaza somaj si saracie dar nu creaza bunastare, aceasta fiind realizata prin
interventia statului.
RASPUNS:F
97. Eficienta economiei de piata este asigurata decisiv de protectia sociala realizata de catre stat.
RASPUNS:F
98. Rolul statului in economie se realizeaza numai prin protectia sociala a populatiei.
RASPUNS:F
99. Principalele instrumente de lupta impotriva coruptiei sunt institutiile statului.
RASPUNS:T
100. Veniturile bugetare se alcatuiesc in totalitate din resurse fiscale si nefiscale.
RASPUNS:T
101. Politica bugetara este incompatibila cu deficitul bugetar.
RASPUNS:F
102. Politica fiscala scade inclinatia spre consum cand ea are drept efect o repartitie mai echitabila a
veniturilor tarii intre familii, prin impozitarea progresiva a veniturilor mari si redistribuirea unor sume
de bani in favoarea familiilor cu venituri reduse.
RASPUNS:F
103. In faza de boom economic se recomanda ca politica bugetara anticiclica, majorarea ratei dobanzii
pe piata monetara.
RASPUNS:F
104. Politica anticriza de rigoare este aplicata in doua etape:

etapa 1: se reechilibreaza bugetul
etapa 2: se reduce nivelul ratei dobanzii
RASPUNS:T
105. Datoria publica rezulta din imprumuturile interne contractate si se masoara ca raport intre
imprumuturile interne si volumul impozitelor si taxelor platite de populatie.
RASPUNS:F
106. Serviciul datoriei publice consta numai in rambursarea imprumutului.
RASPUNS:F
107. Exista o singura forma de multiplicator bugetar.
RASPUNS:F
108. Politica fiscala este eficienta daca sistemul fiscal asigura veniturile si capacitatea statului de a
finanta cheltuielile de intretinere a celor slabi.
RASPUNS:F
109. Perceperea impozitelor se realizeaza numai sub doua forme: impozite directe si impozite
indirecte.
RASPUNS:T
110. Este exclusa planificarea macroeconomica este exclusa daca se doreste functionarea mai eficienta
a economiei de piata.
RASPUNS:F
111. Nivelul de trai este un indicator economic reprezentand aspectul cantitativ al satisfacerii nevoilor
economice ale unui individ sau ale unei colectivitati.
RASPUNS:T
112. Nu exista nici o legatura intre inegalitatea veniturilor si meritele si echitatea sociala.
RASPUNS:F
113. O cauza subiectiva a inegalitatii veniturilor o constituie discriminarea de catre patroni.
RASPUNS:T
114. Cu cat venitul minim garantat este mai ridicat cu atat se stimuleaza mai puternic performantele
economice ale firmelor.
RASPUNS:F
115. Calitatea vietii are o sfera de cuprindere mai restransa decat nivelul de trai.
RASPUNS:F
116. Modul de viata nu are nici o tangenta cu stilull de viata.
RASPUNS:F
117. Puterea de cumparare a monedei este cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu o
unitate monetara.
RASPUNS:T
118. Stabilitatea macroeconomica asigura, impreuna cu un cadru legislativ adecvat, credibilitatea

climatului de afaceri.
RASPUNS:T
119. Diminuarea somajului si inflatiei constituie unul dintre obiectivele interventiei statului in
economie.
RASPUNS:T
120. Posibilitatea comparatiilor internationale este un avantaj al utilizarii exprimarii PIB la Paritatea
Puterii de Cumparare (PPC).
RASPUNS:T
121. Intre PIB/locuitor si indicele dezvoltarii umane nu exista o diferenta semnificativa.
RASPUNS:F
122. Tarile cu un nivel ridicat al dezvoltarii umane au valori ale Indicatorului Dezvoltarii Umane
cuprinse in intervalul ( 0,5 - 0,8 ).
RASPUNS:F
123. O firma in care investitorul rezident in alta tara detine cel putin 51% din actiuni, ceea ce ii permite
sa controleze managementul sau organele de supervizare a societatii reprezinta o filiala straina.
RASPUNS:F
COMPLETARI
1. In situatia in care PGB este 400000, consumul intermediar reprezinta 25% din PGB, iar amortizarea
este cu 50% mai mare decat consumul intermediar, sa se determine PIN. (Nu folositi semne de
punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura
sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:150000
2. Ce valoare are PIB real, stiind ca PIB nominal este 500000 u.m. si deflatorul acestuia este egal cu
10. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de
numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo
unde este cazul. )
RASPUNS:50000
3. Stiind ca exportul este de 4000 miliarde u.m., PIB = 10.000 miliarde u.m. si importul este 1000
miliarde u.m., cate procente este ponderea exportului net in PIB? (Nu folositi semne de punctuatie sau
diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente,
fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:30
4. Indicele de crestere a PIB nominal pe locuitor este de 150%, iar deflatorul PIB este 120%. Sa se
calculeze rata reală de crestere economica. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va
completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator
pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:25
5. Daca inclinatia marginala spre consum este 0,8 sa se determin multiplicatorul investitiilor. (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara
unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este
cazul. )
RASPUNS:5
6. Daca economiile cresc de la 310 la 350 u.m., iar venitul creste de la 800 la 900 u.m., determinati
inclinatia marginala spre consum. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru
unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:0,6
7. Daca inclinatia marginala spre economii este 0,2, iar sporul consumului este de 2000 u.m.,
determinati sporul economiilor. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
RASPUNS: 500
8. Stiind ca multiplicatorul investitiilor este 5, determinati inclinatia marginala spre economii. (Nu
cazul. )
RASPUNS:0,2
9. Stiind ca multiplicatorul investitiilor este 5, determinati inclinatia marginala spre consum. (Nu
cazul. )
RASPUNS:0,8
10. Diferenta dintre un venit in T1 si un venit in T0 este 200 u.m., iar suma acestor venituri este 800
u.m. Daca in T0, consumul reprezinta 60% din venit, cate u.m. sunt economiile in T0? (Nu folositi
semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de
masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:120
11. Populatia activa este de 8 milioane persoane iar rata somajului este 10%. Calculati numarul
somerilor (in milioane persoane). (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
RASPUNS:
0,8
800000
12. In 2008 rata somajului a fost 10%, iar in 2009 a crescut cu 20%. Cate procente reprezinta rata
somajului in 2009. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub
forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se
virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:12
13. Populatia totala a unei tari este de 15 milioane persoane din care 9 milioane reprezinta populatie
ocupata iar 1 milion sunt someri. Cate procente reprezinta rata somajului? (Nu folositi semne de
RASPUNS:10
14. Populatia ocupata a unei tari este de 1800000 persoane iar rata somajului in aceasta tara este de
10%. Sa se calculeze populatia activa a acestei tari. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se
va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator
RASPUNS:2000000
15. Stiind ca rata dobanzii nominale este 13%, iar rata inflatiei este 8%, calculati rata dobanzii reale(in
procente). (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de
numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo
unde este cazul. )
RASPUNS:5
16. Statul efectueaza cheltuieli publice, sub forma de investitii, in valoare de 20 miliarde unitati
monetare. Sa se calculeze sporul de venituri ce se va obtine, stiind ca multiplicatorul cheltuielilor
bugetare este 3. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub
forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se
virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:60
17. In conditiile in care veniturile nominale cresc cu 40% iar preturile scad cu 30% sa se calculeze cu
cate procente cresc veniturile reale. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
RASPUNS:100
18. Stiind ca in t1, totalul impozitelor a crescut cu 30%, fata de t0, cand erau de 100 de miliarde u.m.,
iar veniturile totale erau, in t1, de 600 miliarde u.m., adica de 1,2 ori mai mari fata de perioada
anterioara, sa se calculeze cate procente este rata marginala de impunere fiscala. (Nu folositi semne de
RASPUNS:30
19. Datoria publica a unei tari este, in t1, de 25 mld. u.m., jumatate din cat reprezenta in t0. Stiind ca in
t1 PIB-ul este de 600 mld. unitati monetare, cu 20% mai mult decat in t0, sa se calculeze cate procente
era gradul de indatorare a tarii respective in t0. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va
completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator
RASPUNS:10
20. Pentru un export de marfa, o firma romaneasca a achitat 1160 RON, pretul marfii la producator,
plus 40 RON costul transportului pana la bordul vasului de transport in portul Constanta, incasand
pentru exportul respectiv 300 euro. Cat este cursul de revenire la export? (Nu folositi semne de
RASPUNS:4
21. O firma efectueaza un import de marfa in valoare de 200 euro. Taxele vamale sunt de 100 RON iar
marfa se vinde pe piata romaneasca cu 900 RON. Care este cursul de revenire la import? (Nu folositi
semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de
masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:4
COMPLETARI
1. Produsul Intern Brut exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ________ produse
in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini, intr-o anumita perioada de timp,
de regula 1 an.
RASPUNS:finale
2. Produsul National Net exprima valoarea productiei finale nete de bunuri si servicii obtinute de catre
agentii economici _________, evaluata in preturile pietei, atat in interiorul tarii respective, cat si din
activitatea desfasurata in alte tari.
RASPUNS:
nationali
autohtoni
3. Produsul Intern Brut real reflecta modificarea productiei in economie, prin exprimarea tuturor
bunurilor si serviciilor finale produse in diferite perioade de timp in preturile unui an de referinta,
numite preturi ________ sau preturi constante.
RASPUNS:comparabile
4. Produsul Intern Net este intotdeauna mai _____________ decat Produsul Intern Brut.
RASPUNS:mic
5. Echilibrul macroeconomic exprima starea de concordanta relativa dintre _______ si oferta

agregate in cadrul pietei bunurilor si serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, care are la baza o
alocare si folosire rationala a resurselor, o functionare normala a structurilor in interdependenta lor.
RASPUNS:cererea
6. Excesul de cerere pe piata bunurilor si excesul de oferta pe piata muncii reprezinta o forma a
dezechilibrului economic, numita _________.
RASPUNS:absorbtie
7. Venitul national este produsul national ______ evaluat la preturile factorilor de productie.
RASPUNS:net
8. Dezvoltarea durabila reprezinta acea forma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste
ca satisfacerea cerintelor prezente de consum sa nu prejudicieze pe cele ale generatiilor ________.
RASPUNS:
viitoare
urmatoare
9. ____________ reprezinta cresterea economica in stransa corelatie cu respectarea legilor mediului

inconjurator.
RASPUNS:ecodezvoltarea
10. Distrugerea __________ inseamna eliminarea unui produs de catre un produs superior, a unor
echipamente de productie de catre altele, superioare, a unor procese de productie depasite tehnologic
de catre altele, cu randamente mai mari etc.
RASPUNS:creativa
11. Diferentele cantitative in dezvoltarea economica intre tarile in curs de dezvoltare si cele mai slab
dezvoltate, pe de-o parte, si tarile dezvoltate, pe de alta parte, se numesc _________ economice.
RASPUNS:decalaje
12. Decalajele economice _________ exprima diferenta, masurata sub forma de raport sau de
procente, intre partea detinuta de tarile dezvoltate si partea detinuta de tarile in curs de dezvoltare in
diferiti indicatori sintetici mondiali.
RASPUNS:relative
13. Clasificarea tarilor in functie de nivelul de dezvoltare se poate face pe baza criteriilor demografic,
__________ si sociologic.
RASPUNS:economic
14. Veniturile formate in procesul repartitiei secundare (redistribuirii) se numesc venituri de

_________.
RASPUNS:transfer
15. Investitiile realizate din fondul de amortizare se numesc investitii de_______________ .
RASPUNS:inlocuire
16. Acceleratorul investitiilor arata cu cat cresc ___________ in urma unei cresteri anumite a
consumului.
RASPUNS:
investitiile
investitii
17. Teoriile __________ incearca sa explice formarea ciclului economic prin factori exteriori
procesului economic propriu-zis.
RASPUNS:exogene
18. Fluctuatiile __________ sunt determinate de factori naturali si sociali si au loc cu o anumita
regularitate, de la un an la altul, fiind previzibile.
RASPUNS:sezoniere
19. Printre factorii cauzali ai ciclicitatii economice se numara si factorii de _________, aici intrand
interventiile statului in economie, prin parghii si mecanisme economice.
RASPUNS:reglementare
20. Faza de ____________ a ciclului economic este faza de scadere a variabilelor economice care
cuantifica procesul economic. Ea este un rezultat imediat al scaderii cererii agregate, si se propaga
întotdeauna de la nivelul macroeconomic spre cel microeconomic.
RASPUNS:recesiune
21. Perioada inchisa a ciclului economic reprezinta intervalul de timp masurat intre doua puncte de
___________.
RASPUNS:contractie
22. ____________ constituie o forma speciala de evolutie a activitatii economice, in cadrul careia
alterneaza perioade de crestere sustinuta cu perioade de incetinire a cresterii, de stagnare sau chiar
declin economic.
RASPUNS:
ciclicitatea
ciclicitate
23. Politica _____________ reprezinta ansamblul masurilor intreprinse de catre stat, prin care se
urmareste corectarea evolutiilor ciclice excesive ale activitatii economice si atenuarea efectelor
nefavorabile care decurg din acestea.
RASPUNS:
anticriza
anticiclica
24. Politica de ______________ reprezinta ansamblul masurilor ce se aplica in fazele de incetinire

sau recesiune economica si are drept scop sustinerea activitatii economice, stimuland investitiile,
consumul, creditul etc.
RASPUNS:relansare
25. In perioada de expansiune economica, Keynes recomanda ______________ impozitelor.
RASPUNS:
cresterea
marirea
26. Somajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii , in cadrul careia exista un __________ de
oferta de munca fata de cererea de munca.
RASPUNS:
excedent
exces
plus
27. Conform teoriei lui Keynes cauza somajului involuntar o constituie_____________ salariului.
RASPUNS:
rigiditatea
inflexibilitatea
28. Somajul ciclic este generat de evolutia ________ economic
RASPUNS:
ciclului
ciclu
29. Somajul ___________ este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri sau
sectoare, sub efectul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni si internationali.
RASPUNS:conjunctural
30. Somajul ____________ deriva din reconversiunea unor activitati economice, din restructurarile
de ramura si subramura impuse de progresul tehnic.
RASPUNS:structural
31. Somajul ________ cuprinde persoanele care refuza locurile de munca oferite, care se transfera de
la un loc de munca la altul din diferite motive personale.
RASPUNS:voluntar
32. Somajul _________ este legat de restrangerea activitatii economice in anumite anotimpuri ale
anului.
RASPUNS:sezonier
33. Somajul ___________ este efectul introducerii noilor tehnologii, care impun un nou mod de
organizare a productiei si a muncii si, in consecinta, o reducere a locurilor de munca.
RASPUNS:tehnologic
34. In functie de __________ somajului se poate distinge somajul total, partial si deghizat.
RASPUNS:intensitatea
35. Atenuarea presiunii somajului si cresterea gradului de ocupare se pot realiza numai prin sporirea
volumului si eficientei ___________.
RASPUNS:investitiilor
36. _______ este opusul inflatiei, reflectand situatia, existenta in economie, in care, pe termen lung,
oferta de bunuri si servicii este mai mare decat cererea, avand loc scaderea preturilor.
RASPUNS:
deflatia
deflatie
37. ___________ reprezinta situatia in care, pe fondul unei stari de declin economic, productia
nationala scade, iar inflatia se manifesta cu intensitate ridicata.
RASPUNS:slumpflatia
38. _________ caracterizeaza situatia in care productia stagneaza, fara ca masa monetara sa se
micsoreze, accentuandu-se dezechilibrul dintre cerere si oferta si fenomenul inflatiei.
RASPUNS:
stagflatia
stagflatie
39. Inflatia _______ apare ca urmare a sporirii preturilor marfurilor provenite din exterior care duce
la cresterea costurilor si a preturilor bunurilor economice produse in interior.
RASPUNS:
importata
importate
40. Consecintele inflatiei asupra populatiei si asupra economiei sunt cunoscute si sub denumirea de
_____ al inflatiei.
RASPUNS:
cost
costul
41. Analiza eficientei implicarii statului prin masuri de reglementare necesita cunoasterea nu numai a
rezultatelor obtinute, ci si a __________ interventiei guvernamentale.
RASPUNS:
costurilor
costului
42. Politica bugetara exprima conceptia si actiunile statului privind _________ bugetare, caile si
mijloacele de mobilizare a acestora.
RASPUNS:veniturile
43. ___________ de ______ se prezinta sub forma unei balante economice in care sunt prevazute
si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului.
RASPUNS:
Bugetul stat
Bugetul de stat
Buget stat
Buget de stat
44. Multiplicatorii bugetari reprezinta efecte ale politicii de ____________ bugetara.
RASPUNS:relansare
45. Datoria publica inseamna ____________ interne si externe contractate de catre stat.
RASPUNS:imprumuturile
46. Politica fiscala a statului reprezinta o anumita conceptie a acestuia, precum si un ansamblu de
masuri si actiuni privind rolul __________ si taxelor in sistemul veniturilor bugetare.
RASPUNS:impozitelor
47. Rata marginala de impozitare reprezinta raportul dintre cresterea __________ si cresterea
veniturilor.
RASPUNS:impozitelor
48. Impozitele ________ sunt acelea care se suporta nemijlocit de cei care le platesc.
RASPUNS:directe
49. Curba lui _________ reprezinta curba descrisa de rata de presiune fiscala.
RASPUNS:Laffer
50. Rata optima de presiune fiscala constituie acel prag de impunere pana la care si dincolo de care
incasarile fiscale sunt mai ________.
RASPUNS:
slabe
reduse
mici
51. Inegalitatea veniturilor este o consecinta naturala a functionarii _________.
RASPUNS:pietei
52. Curba _______ reprezinta instrumentul economic prin care se masoara inegalitatea veniturilor in
societate.
RASPUNS:Lorenz
53. Un concept mai larg decat ______ de trai, cuprinzand pe langa aspectele cantitative si dimensiuni
calitative, este calitatea vietii.
RASPUNS:
nivelul
nivel
54. Modul de viata reprezinta forma colectiva in care sunt valorificate conditiile privind calitatea vietii
si poate fi __________, echilibrat si ascetic.
RASPUNS:consumerist
55. Indicele venitului real este egal cu raportul dintre indicele venitului ________ si indicele
preturilor.
RASPUNS:nominal
56. ___________ economica presupune desfiintarea controlului autoritatilor asupra productiei si

preturilor si asigurarea rolului predominant al pietei in functionarea economiei.
RASPUNS:
Liberalizarea
liberalizarea
57. _____________ la economia de piata presupune elaborarea unui model propriu intemeiat pe
cunoasterea aprofundata a realitatilor din tara noastra, a experientei si modelelor de economie de
piata existente in tarile dezvoltate, preluandu-se de la acestea numai acele elemente care se pot aplica
cu succes.
RASPUNS:Tranzitia
58. Veniturile din societate trebuie distribuite conform functiei de ____________ marginala.
RASPUNS:utilitate
59. Diviziunea mondiala a muncii exprima procesul obiectiv de ______________ a economiilor

nationale in productia si comercializarea diferitelor bunuri si servicii pe piata mondiala.
RASPUNS:specializare
60. Dezvoltarea __________ a economiei mondiale inseamna modelarea procesului dezvoltarii, a

ordinii economice mondiale de catre o superputere economica, potrivit propriilor interese.
RASPUNS:unipolara
61. Din punct de vedere al capacitatii (fortei) economice, Statele Unite ale Americii reprezinta o
___________ mondiala.
RASPUNS:superputere
62. Compania ____________ este o organizatie economica care isi desfasoara activitatea intr-un
numar mai mare de tari si detine cel putin 25% din activele sale in strainatate.
RASPUNS:transnationala
63. Investitiile in active financiare ce nu dau posesorului drept de control legal sunt numite investitii
de __________.
RASPUNS:portofoliu
64. Investitiile externe ______ reprezinta achizitii de active fixe sau investitii de capital ale
nerezidentilor in urma carora se obtine controlul asupra afacerilor la care participa.
RASPUNS:
directe
directa
65. Mondializarea (globalizarea) activitatilor economice ar putea fi definita ca un proces care, ajuns in
faza sa finala, ar insemna adminstrarea lumii de catre forte transnationale, ca pe o unitate economica
__________.
RASPUNS:integrata
66. Economia mondiala reprezinta un _____________ de agenti ai vietii economice - economii

nationale, uniuni economice zonale, regionale si trans nationale, companii publice si private, persoane
fizice rezidente in diferite tari ale lumii intre care se dezvolta ample relatii economice, tehnologice,
comerciale, financiare, monetare etc. - institutiile care reglementeaza si monitorizeaza functionarea
structurilor componente si a sistemului economic mondial in ansamblul lui.
RASPUNS:
sistem
agregat
ansamblu
RASPUNS MULTIPLU
1. In calculul indicatorilor macroeconomici, atributul “national” se refera la:

a. productia sau venitul creat si consumat de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea in
interiorul tarii respective
b. apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea in propria tara
sau in alte tari
c. includerea consumului de capital fix in calculul productiei finale
d. eliminarea consumului de capital fix din calculul productiei finale
RASPUNS:B
2. Componenta comuna a indicatorilor macroeconomici PGB, PIB si PNN este:

a. consumul intermediar
b. amortizarea
c. investitia bruta
d. investitia neta
RASPUNS:D
3. Daca soldul obtinut in urma compararii valorii productiei finale brute a agentilor nationali, care isi
desfasoara activitatea in strainatate, cu valoarea productiei finale brute a agentilor straini, care isi
desfasoara activitatea in tara, este negativ, atunci inseamna ca:
a. PNN este egal cu PIN
b. PNB este egal cu PIB
c. PNB este mai mic decat PIB
d. PNN este mai mare decat PIN
RASPUNS:C
4. Deflatorul PIB este un instrument de masura a:

a. cresterii economice;
b. dezvoltarii economice;
c. inflatiei;
d. somajului.
RASPUNS:C
5. Produsul dintre deflatorul PIB si PIB real reprezinta:

a. rata inflatiei
b. PIB nominal
c. indicele preturilor
d. produsul national brut
RASPUNS:B
6. PIB nominal exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale:

a. in preturi constante
b. in preturi curente
c. in preturi comparabile
d. la PPC (Paritatea Puterii de Cumparare)
RASPUNS:B
7. Veniturile realizate de catre cetatenii romani care lucreaza in Italia sunt incluse in:
a. PIB al Romaniei si PNB al Italiei
b. PNB al Romaniei si PIB al Italiei
c. PIN al Romaniei si PNN al Italiei
d. PNN al Romaniei si PNB al Italiei
RASPUNS:B
8. Se presupun urmatoarele: PNB = 3000 . Consumul personal = 2400. Consumul public = 100.
Consumul de capital fix = 150. Marimea PNN este:
a. 2900
b. 2850
c. 600
d. 350
RASPUNS:B
9. Daca PGB = 1,25 x PIB = 10.000, IN = investitiile nete, iar investitiile brute (IB) reprezinta 30% din
PIB, atunci:
a. PIB = 9000
b. CI = 2000
c. IN = 2000
d. IB = 3000
RASPUNS:B
10. Pentru economia unei tari, formarea bruta a capitalului fix, cheltuielile pentru consum, exportul
net si modificarea stocurilor formeaza:
a. cererea globala
b. investitiile brute
c. Venitul National
d. Produsul Intern Net
RASPUNS:A
11. Intr-o economie PIB este de 100.000 mld. u.m. Daca ponderea consumului final privat in PIB este
de 65%, a investitiilor brute de 15%, iar a consumului final public de 10%, atunci exporturile nete vor
avea o pondere in PIB de:
a. 35%
b. 15%
c. 10%
d. 5%
RASPUNS:C
12. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata:

a. PGB = PNB + CI
b. CI = PIB - PNB
c. PIB = PGB - CI
d. PNN = PIB - A
RASPUNS:C
13. Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii nationale care:
a. sunt inzestrate cu resurse naturale abundente
b. inregistreaza o rata redusa a somajului
c. sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe scara larga progresul tehnic
d. inregistreaza o rata redusa a inflatiei
RASPUNS:C
14. In cazul in care o tara are Indicatorul Dezvoltarii Umane cuprins in intervalul 0,5 - 0,8, se
considera ca este o tara:
a. cu un nivel ridicat al dezvoltarii umane
b. mediu dezvoltata
c. slab dezvoltata
d. nu se poate determina nivelul dezvoltarii in acest caz
RASPUNS:B
15. Principiul multiplicatorului investitiilor exprima interactiunea care se formeaza intre:

a. cresterea venitului si cresterea consumului
b. cresterea consumului si cresterea economiilor
c. cresterea venitului si cresterea investitiilor
d. cresterea economiilor si cresterea investiilor
RASPUNS:C
16. In cazul in care inclinatia marginala spre consum este 80%, inclinatia marginala spre economii
este:
a. 100%
b. 20%
c. 80%
d. 0
RASPUNS:B
17. In cazul in care inclinatia marginala spre economii este 0,2, multiplicatorul investitiilor este:
a. 5
b. 2
c. 10
d. 20
RASPUNS:A
18. Rata consumului are o tendinta de reducere atunci cand:

a. venitul creste
b. venitul scade
c. venitul ramane constant
d. rata economiilor scade
RASPUNS:A
19. La o inclinatie marginala spre consum egala cu 0,8, cresterea investitiilor pentru a asigura o sporire
a veniturilor cu 500 u.m va fi:
a. 200
b. 150
c. 1000
d. 100
RASPUNS:D
20. Potrivit legii psihologice fundamentale a lui J. M. Keynes, atunci cand venitul disponibil creste,
consumul, de regula:
a. scade
b. creste, dar intr-o proportie mai mare decat a venitului
c. creste, dar intr-o proportie mai mica decat a venitului
d. ramane constant
RASPUNS:C
21. Investitiile realizate din fondul de amortizare se numesc:

a. investitii brute
b. investitii nete
c. investitii de inlocuire
d. investitii de portofoliu
RASPUNS:C
22. Punctul de relansare este punctul in care:

a. cresc variabilele care cuantifica procesul economic
b. factorii ce concura la incurajarea cresterii economice preiau dominatia asupra factorilor ce franeaza
cresterea economica
c. factorii ce concura la franarea variabilelor economice preiau dominatia asupra factorilor ce
incurajeaza cresterea economica
d. predomina elementele perturbatorii ale ciclicitatii
RASPUNS:B
23. In faza de expansiune se inregistreaza :

a. stagnarea vanzarilor
b. cresterea falimentelor
c. cresterea vanzarilor
d. reducerea salariilor
RASPUNS:C
24. In faza de recesiune, ca politica fiscala anticiclica, se recomanda:

a. cresterea fiscalitatii
b. reducerea ratei dobanzii
c. reducerea fiscalitatii
d. un control riguros asupra masei monetare
RASPUNS:B
25. John Maynard Keynes recomanda in conditii de recesiune, pentru politica fiscala:
a. sporirea impozitelor
b. scumpirea creditului
c. cresterea masei monetare
d. reducerea impozitelor
RASPUNS:D
26. Sunt considerati factori cauzali ai ciclicitatii economice:

a. perturbatiile naturale
b. perturbatiile sociale
c. factorii de infrastructura
d. perturbatiile intraciclice
RASPUNS:C
27. Rata somajului se determina ca raport intre:

a. populatia totala si populatia ocupata
b. numarul de someri si populatia totala
c. numarul de someri si populatia activa
d. numarul de someri si populatia ocupata
RASPUNS:C
28. Somajul este un dezechilibru macroeconomic care apare atunci cand cererea de munca (Cl) si
oferta de munca (Ol) se afla în relatia:
a. Ol = Cl
b. Ol > Cl
c. Ol < Cl
d. Ol - Cl = 0
RASPUNS:B
29. Printre cauzele care conduc la aparitia somajului nu se numara:

a. productivitatea muncii ridicate
b. cresterea inclinatiei spre economisire
c. scumpirea creditului
d. criza economica
RASPUNS:B
30. Printre conditiile stabilite Biroul International al Muncii pentru definirea somerului nu se numara:
a. sa fie inregistrat la Oficiul Fortei de Munca
b. varsta peste 15 ani
c. este apt de munca
d. este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala
RASPUNS:A
31. Indemnizatia de somaj este o forma a :

a. salariului colectiv
b. salariului social
c. salariului de baza
d. salariului nominal
RASPUNS:B
32. Printre politicile active nu se numara:

a. formarea profesionala
b. medierea muncii
c. incurajarea investitiilor
d. ajutorul de somaj
RASPUNS:D
33. Cresterea cheltuielilor de productie independent de cererea agregata constituie o cauza a:

a. inflatiei prin structuri
b. inflatiei importate
c. inflatiei prin costuri
d. inflatiei prin moneda
RASPUNS:C
34. Curba Phillips evidentiaza:

a. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata somajului
b. o relatie directa intre rata inflatiei si rata somajului
c. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata dobanzii
d. o relatie directa intre rata inflatiei si rata dobanzii
RASPUNS:A
35. Inflatia are ca efect:

a. stimularea inclinatiei spre consum
b. stimularea inclinatiei spre economii pe termen mediu
c. stimularea inclinatiei spre economii pe termen lung
d. stimularea inclinatiei spre economii pe termen scurt
RASPUNS:A
36.
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Rata inflatiei 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 8,6 4,9 6,6 6,3
Sursa: BNR
Considerând datele din tabelul de mai sus, in perioada 2000 - 2004, in România a fost:
a. inflatie moderata
b. inflatie linistita
c. inflatie galopanta
d. hiperinflatie
RASPUNS:C
37. In cazul creditelor contractate anterior, inflatia:

a. avantajeaza pe creditori
b. avantajeaza pe debitori
c. nu avantajeaza nici creditorii si nici debitorii
d. avantajeaza atat creditorii cat si debitorii
RASPUNS:B
38. In conditiile manifestarii inflatiei debitorii sunt avantajati datorita:

a. unei rate a dobanzii inferioare ratei inflatiei
b. rate a dobanzii superioare ratei inflatiei
c. unui indice al preturilor superior ratei inflatiei
d. unui indice al preturilor subunitar
RASPUNS:A
39. In 2008 in Romania Indicele Preturilor de Consum (IPC) a fost de 106,3%. Aceasta semnifica
faptul ca:
a. rata de crestere economica reala a fost de 6,3%
b. rata inflatiei a fost de 6.3%
c. rata somajului a fost de 6,3%
d. Indicele General al Preturilor a fost tot 106,3%
RASPUNS:B
40. Daca preturile cresc cu 1200%:

a. Ip = 1200%
b. preturile cresc de 13 ori
c. Ri = 1100%
d. Ri = 1300%
RASPUNS:B
41. Daca preturile se dubleaza, valoarea banilor:

a. se dubleaza
b. scade cu 50%
c. creste de 2 ori
d. creste cu 100%
RASPUNS:B
42. Interventia statului in economie trebuie sa urmareasca:
a. cresterea salariilor
b. planificarea imperativa
c. asigurarea unor venituri cat mai mari la bugetul de stat
d. functionarea eficienta a ansamblului economic
RASPUNS:D
43. Instrumentele politicii monetare si de credit sunt:

a. impozitele
b. cererea
c. rata dobanzii
d. cheltuielile publice
RASPUNS:C
44. In totalul veniturilor bugetare ale statului cea mai mare pondere o au:
a. cotizatiile pentru asigurarile sociale
b. varsamintele din beneficiul intreprinderilor de stat
c. imprumuturile de la organismele financiare internationale
d. incasarile din impozite si taxe
RASPUNS:D
45. Guvernul poate sa contracareze recesiunea economica prin politica bugetara, recurgand la:
a. marirea cheltuielilor publice
b. scaderea cheltuielilor publice
c. cresterea impozitelor
d. sporirea fondurilor economisite
RASPUNS:A
46. Gradul de indatorare a unei tari se evidentiaza prin:

a. soldul anual al balantei de plati
b. ponderea imprumuturilor externe in acoperirea deficitului bugetar
c. serviciul datoriei publice
d. raportul dintre marimea datoriei publice si PIB
RASPUNS:D
47. Datoria publica nu semnifica:

a. preluarea de catre stat a finantarii cheltuielilor de protectie sociala
b. recurgerea statului la imprumuturi interne
c. indatorarea externa a statului, in perioada respectiva
d. indatorarea interna a statului
RASPUNS:A
48. Datoria publica poate constitui o alternativa mai buna in politica financiara atunci cand:
a. duce la reduceri fiscale si la comprimarea cheltuielilor publice
b. gradul de indatorare duce la distorsiuni in functionarea economiei
c. scuteste economia de impozitare excesiva
d. este acoperita din imprumuturi externe
RASPUNS:C
49. Rata optima de presiune fiscala este:

a. acel prag de impunere care asigura maximul incasarilor fiscale
b. o constructie teoretica, imposibil de atins in realitate
c. stabilita de catre guvern
d. acel prag de impunere fiscala ce multumeste pe toti agentii economici
RASPUNS:A
50. Scaderea nivelului de impunere fiscala are efecte pozitive atunci cand :
a. conduce la deficite bugetare
b. asigura cresterea accentuata a veniturilor impozabile
c. stimuleaza disponibilizarile
d. duce la o scadere a cheltuielilor publice pentru obiective sociale
RASPUNS:B
51. Programarea macroeconomica in cadrul economiei de piata nu poate fi:

a. indicativa
b. informala
c. imperativa
d. incitativa
RASPUNS:C
52. In conditiile actuale planificarea macroeconomica:

a. are o determinare subiectiva
b. este un element perturbator al activitatii econommice
c. este interzisa de organismele financiare internationale
d. are o determinare obiectiva
RASPUNS:D
53. Nu este o cauza obiectiva a inegalitatii veniturilor:

a. gradul de instruire
b. averea mostenita
c. varsta
d. norocul
RASPUNS:C
54. Protectia sociala:

a. se asigura numai de catre stat
b. se adreseaza intregii populatii
c. este asigurata atat de catre stat cat si de agentii economici privati
d. este specifica numai perioadei de tranzitie
RASPUNS:C
55. Masurarea puterii de cumparare a venitului nominal se face prin intermediul:

a. salariului mediu
b. ratei inflatiei
c. cursului de schimb valutar
d. coeficientului puterii de cumparare
RASPUNS:D
56. Dupa 20 de ani de tranzitie putem afirma ca Romania este o tara:

a. dezvoltata
b. mediu dezvoltata
c. in curs de dezvoltare
d. puternic dezvoltata
RASPUNS:C
57. Privatizarea are drept obiectiv:

a. imbogatirea rapida a unui numar redus de oameni de afaceri
b. eficientizarea activitatii intreprinderilor privatizate
c. eliminarea completa a interventiei statului in economie
d. indeplinirea unor conditii impuse de organismele internationale
RASPUNS:B
58. Din punct de vedere al potentialului economic, Romania poate fi apreciata drept:
a. o tara cu potential economic ridicat
b. o tara cu potential economic scazut
c. o tara cu potential economic mijlociu spre mic
d. o tara fara nici un potential economic
RASPUNS:C
59. Economiile tertializate sunt:

a. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea agriculturii
b. economiile a caror crestere economica e bazata pe exporturi
c. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea sectoarelor industriale
d. economiile in care ponderea serviciilor in PIB este majoritara
RASPUNS:D
60. Investitiile de capital "de portofoliu" reprezinta:

a. plasamente de capital pentru obtinerea pachetului de actiuni de control
b. plasamente “greenfield”
c. capitaluri speculative (“fierbinti”) afllate in cautare de plasamente avantajoase pe perioade scurte de
timp
d. plasamente de capital pe termen lung
RASPUNS:C
61. Economia mondiala s-a constituit pe masura maturizarii premiselor necesare:

a. aparitia unor mari superputeri economice capabile sa unifice economiiile statelor nationale
b. marile descoperiri geografice, formarea pietelor nationale, desavarsirea constituirii diviziunii
mondiale a muncii, revolutia masinista, sistemul modern de transporturi
c. aparitia unei puternice nazuinte de colaborare internationala intre statele lumii, promovate de
conducatorii lor luminati
d. interesul tarilor mici de a fi protejate de cele puternice si interesul puterilor economice de a-si
subordona tarile mai slabe economic
RASPUNS:B
62. Structurile componente esentiale ale economiei mondiale sunt:

a. statele lumii, comertul si turismul international
b. companiile transnationale si relatiile economice dintre ele
c. economiile nationale, diviziunea mondiala a muncii si relatiile economice internationale, dreptul
international si institutiile economice mondiale
d. stiinta si tehnologia avansate, relatiile interumane, dezvoltarea informaticii si aparitia Internetului
RASPUNS:C
63. Aproximati numarul actual al statelor nationale:

a. circa 100
b. circa 400
c. circa 175
d. circa 200
RASPUNS:D
64. Analiza caracteristicilor economiilor nationale se realizeaza prin utilizarea criteriilor:

a. suprafata tarii si marimea populatiei
b. gradul dotarii cu resurse naturale si capacitatea de exploatare a acestora
c. nivelul atins in dezvoltarea si utilizarea stiintei si tehnicii
d. nivelul dezvoltarii economice, structurile de ramura ale economiilor nationale, potentialul
economic, gradul de participare la relatiile economice internationale
RASPUNS:D
65. Avantajul absolut reprezinta

a. castigul realizat de un agent economic care detine ponderea cea mai mare in totalul productiei si
desfacerii pe piata unui produs
b. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunuri de calitate superioara
c. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunurile cu costurile cele mai scazute
fata de cele ale altor producatori
d. castigul total realizat dintr-o afacere economica
RASPUNS:C
66. Avantajul relativ este :

a. castigul suplimentar realizat de un agent economic care intra primul pe piata
b. plusul de castig realizat la vanzarea unei marfi de calitate superioara
c. castigul realizat de un producator care are costurile de productie mai mici decat cele ale
concurentilor
d. surplusul de profit incasat de un producator sau comerciant care are costuri de oportunitate mai
reduse decat cele ale concurentilor
RASPUNS:D
67. Diviziunea mondiala a muncii reprezinta:

a. specializarea economiilor nationale in productia si comercializarea diferitelor bunuri si servicii
b. raporturile de putere economica intre diferitele regiuni si tari ale lumii
c. impartirea tarilor lumii in tari bogate si tari sarace
d. impartirea economiilor nationale in debitoare si creditoare
RASPUNS:A
68. Criteriile principale de clasificare a economiilor statelor lumii in diferite grupe sunt:
a. rapiditatea dezvoltarii lor economice si marimea populatiei
b. dotarea lor cu resurse naturale si conditii climaterice favorabile dezvoltarii
c. nivelul dezvoltarii economice, potentialul economic, structurile sectoriale ale economiilor nationale,
participarea la relatiile economice internationale
d. nivelul inzestrarii tehnologice, gradul de cultura al populatiei, locul si rolul in relatiile economice
multilaterale
RASPUNS:C
69. Decalajul economic absolut semnifica:

a. deosebiri intre structurile de ramura ale economiilor nationale
b. diferentele absolute intre tari in dotarea cu factori de productie
c. diferenta cantitativa, masurata in cifre absolute intre nivelurile economice a diferitelor grupe de tari
ori tari ale lumii
d. diferentele absolute intre ritmurile dezvoltarii economice ale tarilor dezvoltate si al tarilor in curs de
dezvoltare
RASPUNS:C
70. Decalajul economic relativ exprima:

a. diferenta cantitativa intre produsul total si pe locuitor al tarilor in curs de dezvoltare si cel al tarilor
dezvoltate
b. deosebirile dintre nivelurile de trai ale locuitorilor tarilor sarace si ai celor bogate
c. diferenta calitativa, masurata procentual intre ponderile detinute de diferite tari si grupe de tari in
indicatorii economici mondiali
d. diferentele calitative intre tari in ce priveste marimea populatiei, suprafata, gradul de participare la
relatiile economice internationale
RASPUNS:C
71. Decalajul tehnologic exprima:

a. starea calitativa diferita a aparatului si metodelor de productie, a inzestrarii tehnologice a muncii in
diferite tari si grupe de tari
b. diferentele calitative intre produsul pe locuitor al tarilor in curs de dezvoltare si cel al tarilor
dezvoltate
c. diferentele dintre nivelurile de calificare profesionala a fortei de munca in tarile in curs de dezvoltare
si cele dezvoltate
d. diferentele dintre tari in ce priveste dotarea lor cu factori de productie
RASPUNS:A
72. Indicele dezvoltarii umane (HDI) se construieste prin agregarea urmatorilor indicatori:
a. ritmul cresterii economice, nivelul de cultura al populatiei, rata de crestere demografica
b. durata medie de viata, PIB-ul pe locuitor calculat in functie de paritatea puterii de cumparare,
nivelul de instruire al populatiei
c. ponderea populatiei bogate in totalul populatiei, ponderea elevilor in totalul populatiei de varsta
scolara, dinamica raportului dintre indicele natalitatii si cel al mortalitatii
d. consumul alimentar pe locuitor, ponderea cheltuielilor pentru instructie si educatie in bugetul
familiei, numarul de elevi si studenti la 100000 de locuitori
RASPUNS:B
73. Economia mondiala ca economie deschisa se caracterizeaza prin:

a. existenta in cadrul sau a numeroase structuri si interdependente
b. capacitatea de a genera progres tehnic in conditiile lipsei oricarei constrangeri asupra principiului
eficientei activitatii economice
c. libertatea oricarei persoane de a initia legaturi de afaceri cu alte persoane
d. dezvoltarea in ritmuri rapide a productiei si comertului mondial
RASPUNS:B
74. Circuitul economic mondial este:

a. totalitatea retelelor de transport terestru, aerian si maritim din lume
b. totalitatea fluxurilor internationale de turisti
c. totalitatea fluxurilor economice internationale
d. totalitatea fazelor parcurse de materia prima pana la produsul final
RASPUNS:C
75. Ordinea economica mondiala inseamna:

a. normele juridice,legislative si institutiile care reglementeaza relatiile economice internationale
b. raporturile de putere existente intre economiile nationale ale statelor lumii
c. raporturile dintre normele juridice , legislative suprastatale si cele nationale
d. modurile in care se structureaza raporturile intre tarile bogate si cele sarace
RASPUNS:A
76. Scenariu al dezvoltarii economice mondiale inseamna:

a. un model determinist bazat pe factori obiectivi ai dezvoltarii economice mondiale
b. o ipoteza abstracta privind directiile evolutiei economiei mondiale
c. un model explicativ-explorativ al evolutiei economiei mondiale sub impactul factorilor subiectivi, al
deciziei, asupra dinamicii vietii economice mondiale
d. o constructie logico-matematica privind evolutia economiei mondiale
RASPUNS:C
77. Dezvoltarea unipolara a economiei mondiale semnifica:

a. modelarea procesului dezvoltarii mondiale a ordinii economice mondiale de catre o superputere
potrivit propriilor ei interese
b. evolutia economiei mondiale spre atingerea obiectivului fundamental - ridicarea nivelului de viata a
tuturor cetatenilor lumii
c. miscarea economiei mondiale sub impactul decisiv al progresului tehnico-stiitific
d. formarea unei economiii mondiale omogene, nediferentiate si fara decalaje economice majore
RASPUNS:A
78. Dezvoltarea multipolara a economiei mondiale:

a. defineste evolutia diferentiata, neomogena a regiunilor si tarilor lumii
b. afirma probabilitatea existentei nu doar a unui singur centru mondial de putere, ci a doua sau mai
multor centre aflate in competitie pentru conducerea lumii
c. defineste evolutia economiei mondiale pentru a realiza concomitent obiective economice, sociale si
ecologice corespunzatoare
d. afirma posibilitatea existentei in viitor a mai multor economii mondiale
RASPUNS:B
79. Fondul Monetar International si Banca Mondiala reprezinta:

a. institutii ale Uniunii Europene
b. institutii specializate ale ONU
c. institutii independente fata de orice organisme internationale ori nationale
d. institutii internationale de binefacere
RASPUNS:B
80. Integrarea economica semnifica:
a. absenta discriminarilor din raporturile economice dintre tari
b. liberalizarea schimburilor economice internationale
c. unificarea tuturor economiilor nationale si disparitia statelor nationale
d. proces contemporan de creare, pe baza interdependentelor dintre economiile nationale a unor
entitati comune in care are loc miscarea libera a marfurilor, capitalurilor si persoanelor, unificarea
treptata a politicilor economice si de aparare
RASPUNS:D
81. In etapa actuala, globalizarea economica inseamna:

a. constituirea unei singure piete mondiale pentru toate marfurile si serviciile
b. renuntarea de catre state la suveranitatea nationala in schimbul participarii la relatiile economice
internationale
c. completa liberalizare a comertului international
d. treapta superioara a interdependentelor economice internationale, crearea unor entitati economice
comune pentru tarile din diferite zone geografice, miscarea libera a marfurilor, capitalurilor si
persoanelor, un proces de unificare a politicilor economice
RASPUNS:D
82. In 2006 in Romania, valoarea exporturilor a fost de 25.850 mil. EUR, în timp ce valoarea
importurilor a fost de 40.746 mil. EUR. In acesta situatie, Romania a avut:
a. excedent comercial de 14.896 mil. EUR
b. deficit comercial de 14.896 mil. EUR
c. balanta comerciala echilibrata
d. nu se poate determina tipul balantei comerciale
RASPUNS:B

Grile Macro

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Macro

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile macroeconomie – sesiune

1. Functionarea economiei depinde de:

a. Capacitatea guvernului de a modifica semnificativ cotele de impozitare si

3. Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu:

4. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:

5. Pe termen scurt, expansiunea monetara:

6. Detinatorul de actiune are dreptul:

8. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:

9. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe

11. Pe o piata financiara eficienta:

13. Expansiunea monetara:

14. Operatiunile cu prima simpla " a la hausse":

15. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

16. Politicile anti-inflationiste:

17. Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din:

18. Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de astazi ?

19. Eficienta pietei de capital vizeaza:

24. Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina:

25. Tranzactiile derulate la nivelul pietei muncii:

26. Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin:

29. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:

30. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:

31. Politica keynesiana

32. Daca toata productia ar fi compusa din produsele realizate la comanda:

34. Oferta curenta de munca este reprezentata de:

36. Alternativa la politicile fiscale si monetare discretionare este data de:

37. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:

40. Pe termen scurt, expansiunea monetara:

41. Una dintre cauzele crizei economice o reprezinta:

48. Purtatorii cererii de munca sunt:

50. O politica anti-inflationista adecvata presupune:

51. Prin programul sau, Keynes propunea:

52. O politica fiscal contraciclica presupune:

53. Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita:

54. Prin politicile expansioniste se obtin:

56. Politicile monetare si fiscale expansioniste:

57. Cursul de schimb real:

58. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:

59. In perioadele de recesiune oamenii prefera:

60. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:

62. O politica fiscala contraciclica va produce:

a. Extinderea expansiunilor si recesiunilor

64. Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala;

65. Capitalul real:

a. este acelasi lucru cu capitalul fictive

66. Inflatia reprezinta:

68. Legea lui Okun spune ca

69. Recesiunile se produc atunci cand

70. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?

71. Un dolar depus in sistemul bancar permite bancilor comerciale sa extinda

73. Relaxarea conditiilor de creditare permite:

74. Daca luati un credit bancar de 10.000lei :

75. Cresterea ratei rezervei obligatorii are ca efect:

76. Achizitionarea de obligatiuni guvernamentale de catre Banca Centrala are ca

79. Recesiunile conduc la :

80. Recesiunile sunt rezultatul:

81. Daca retrageti 500 lei dintr-un cont de economii:

82. La o rata a rezervei obligatorii de 15% ,o banca cu conturi curente de 100

1. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a

3. Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:

4. Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:

5. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

6. Rata solicitata a rezervelor:

8. Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din