1.

Planul financiar anual al statului se numeşte

a) datoria publică c) cod fiscal
b) program economico-financiar d) buget de stat

2. Bugetul de stat reflectă

a) totalitatea veniturilor şi cheltuielilor publice; c) totalitatea cheltuielilor publice.
b) totalitatea veniturilor publice;

3. Care din cele menţionate se referă: a) la cheltuielile publice, b) la veniturile publice.

Finanţarea programelor sociale, Încasarea de accize; Ajutoare acordate altor state; Mijloace din emisia HVS;
Deservirea datoriei publice; Asigurarea dezvoltării ştiinţei şi culturii; Plătirea indemnizaţiilor de şomaj;
Susţinerea sectorului privat; Impozitele pe venit; taxele vamale, Cotizaţiile încasate pentru asigurarea socială;
Întreţinerea armatei; Plătirea salariilor funcţionarilor de stat; Profitul întreprinderilor publice, Impozitele indirecte;
Impozitele pe avere; Întreţinerea aparatului de stat, Taxele pe valoarea adăugată; Împrumut obţinut de la FMI;
Plătirea pensiilor; Întreţinerea Parlamentului; Plata pentru utilizarea resurselor naturale; Mijloace din
privatizarea întreprinderilor publice; Dobânzile plătite pe HVS; Asigurarea ordinii publice.

4. Ce reprezintă impozitele directe şi cele indirecte? Delimitaţi-le:

a) impozitul pe venitul persoanelor fizice d) accizul
b) taxa pe valoarea adăugată e) impozitul pe profitul persoanelor juridice
c) taxa vamală f) impozitul pe avere

5. Impozitele care nu depind de nivelul venitului se numesc:

a) progresive; c) regresive;
b) proporţionale; d) autonome.

6. Mărimea care semnifică suma impozitului necesar de a fi plătit din fiecare leu reprezintă:
a) cotă impozitară medie; c) cotă impozitară marginală;
b) cotă impozitară proporţională; d) impozit pe venit.

7. Problemă. Dacă impozitul pe venitul de 20 mii u.m. alcătuieşte 2 mii u.m., iar de pe venitul de 30 mii u.m. –
4,5 mii u.m., cota impozitară medie de pe acest din urmă venit va alcătui:
a) 20% c) 15%
b) 17%; d) 12%.

8. Mărimea care semnifică suma impozitului suplimentar necesar a fi plătit din fiecare leu suplimentar
reprezintă:
a) cotă impozitară medie; c) cotă impozitară marginală;
b) cotă impozitară proporţională; d) impozit pe venit.

9. Problemă. Dacă impozitul pe venit a crescut de la 4000 la 4800 u.m., în cazul majorării venitului de la 20000
la 25000 u.m. cota impozitară marginală va constitui:
a) 24%; c) 19,2%
b) 20%; d) 16%.

10. Dacă la creşterea venitului cota impozitară creşte, asemenea impozit este:
a) proporţional; c) regresiv.
b) progresiv;

11. Dacă la creşterea venitului cota impozitară rămâne neschimbată, asemenea impozit este:
a) proporţional; c) regresiv.
b) progresiv;

12. Dacă la creşterea venitului cota impozitară scade, asemenea impozit este:
a) proporţional; c) regresiv.
b) progresiv;

13. Exemplu de impozit regresiv serveşte:

a) impozitul pe venit; c) impozitul pe avere;
b) accizul; d) impozitul pe profitul corporativ.

14. Problemă. Dacă din venitul de 15 mii u.m. se plăteşte impozit în valoare de 1,5 mii u.m., iar din venitul de 20
mii u.m. - 2 mii u.m., un asemenea impozit este:
1
 a) proporţional; c) regresiv.
b) progresiv;

15. Problemă. Dacă din venitul de 20 mii u.m. se plăteşte impozit în valoare de 3 mii u.m., iar din venitul de 30
mii u.m. – 4 mii u.m., un asemenea impozit este:
a) proporţional; c) regresiv.
b) progresiv;

16. Problemă. Dacă din venitul de 16 mii u.m. se plăteşte impozit în valoare de 2 mii u.m., iar de pe venitul de 20
mii u.m. – 3 mii u.m., un asemenea impozit este:
a) proporţional; b) progresiv; c) regresiv.

17. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:

a) suma cheltuielilor publice devansează suma c) veniturile publice scad;
veniturilor publice; d) toate răspunsurile sunt corecte.
b) cheltuielile publice cresc;

18. Calculaţi deficitul / excedentul bugetar şi cota lor în raport de PIB în R.Moldova (în baza datelor
bugetului consolidat). Pentru 2020 consultați - https://mf.gov.md/ro/content/bugetul-de-stat-2020
Indicatori 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2020
Venituri publice mln.lei. 2074,2 2721,9 4102,4 5084,4 7521,0 9053,0
Cheltuieli publice mln.lei 2827 3027,1 4268,8 5194,2 7386,5 8470,2
Deficit/excedent mln.lei
PIB, mln.lei 7798 9122 16020 22556 31992 36755
Deficit/excedent în raport de PIB, %

19. Discutaţi avantajele şi dezavantajele finanţării deficitului bugetar prin emisiune de monedă, împrumut
intern şi extern.

Deficitul bugetar si sursele de finantare a acestuia a reprezentat in ultimii ani o problema a majoritatii statelor in curs de dezvoltare
dar si a celor dezvoltate. Principalul motiv al aparitiei deficitului bugetar este cresterea mai rapida a cheltuielilor decat a veniturilor.

Exista doua tipuri de surse de finantare a deficitului bugetar:

Surse de finantare interna. Dintre sursele de finantare interna amintim:

Ø      finantare bancara interna;

Ø      sume provenite din privatizare;

Ø      valorificarea active lor statului;

Ø      imprumuturi de stat.

Surse de finantare externa. Dintre sursele de finantare externa amintim:

Ø      imprumuturi externe;

Ø      finanþare bancara externa;

Ø      emisiunea de titluri de stat pe piaþa externa; etc.

20. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:

a) cheltuieli publice; c) deficite publice minus proficite publice;
b) deficite publice; d) cheltuieli pentru apărarea naţională.

21. Indicator al îndatorii ţării este:

a) mărimea absolută a datoriei publice; d) raportul dintre mărimea absolută a datoriei
b) ritmurile de creştere a datoriei publice; publice şi volumul PIB.
c) suma plăţilor efectuate pe datoria publică;

22. Datoria publică internă nu poate provoca falimentarea statului, deoarece guvernul are posibilitatea:
2
 a) de a majora impozitele; c) de a majora emisia monetară;
b) de a refinanţa datoria; d) toate răspunsurile sunt corecte.

23. O datorie publică internă masivă este dezagreată, deoarece:

a) prezintă pericol al falimentării statului; c) pe termen lung poate provoca inflaţie;
b) este totdeauna urmată de creşterea d) toate răspunsurile sunt corecte.
şomajului;

24. Efect negativ al datoriei externe este:

a) reducerea diferenţierii veniturilor;
b) majorarea stimulentelor spre creşterea eficienţei producţiei;
c) transferarea unei părţi din venitul naţional peste hotarele ţării;
d) creşterea nivelului economiilor.

25. O datorie publică externă masivă nu poate:

a) conduce la criza balanţei de plăţi a ţării;
b) reduce rezervele valutare ale ţării;
c) contribui la creşterea economică în viitor pe contul atragerii investiţiilor străine;
d) conduce la dependenţă politică faţă de unele state sau grupări integraţioniste.