TEMA 5. MODELUL AD-AS DE ECHILIBRU MACROECONOMIC.

PROBLEME REZOLVATE

Problema 1. Economia naţională se caracterizează prin următoarele date:

Funcţia consumului: C = 1500 + 0,8Yd
Investiţii: I = 2500 u.m.
Achiziţii guvernamentale: G = 5000 u.m.
Impozite şi taxe: T = 0,25Y
Export net: Nx = 1800 u.m.
Calculaţi:
1. Nivelul venitului de echilibru;
2. Venitul disponibil;
3. Consumul;
4. Economiile personale.
Rezolvare:
1.Determinăm nivelul venitului de echilibru:
Y = C + I + G + Nx
Y = 1500 + 0,8Yd + 2500 + 5000 + 1800
Y = 10800 + 0,8(Y –T)
Y = 10800 +0,8(Y - 0,25Y)
Y = 10800 + 0,6Y
0,4Y = 10800
Y = 10800 / 0,4
Y = 27000 u.m.
2. Determinăm venitul disponibil:
Yd = Y – T = Y – 0,25Y = 0,75Y = 0,75*27000 = 20250 u.m.
3. Determinăm valoarea consumului:
C = 1500 + 0,8Yd =1500 +0,8*20250 = 17700 u.m.
4. Determinăm valoarea economiilor:
S = Yd – C = 20250 – 17700 = 2550 u.m.

Răspuns: Y = 27000 u.m.; Yd = 20250 u.m., C = 17700 u.m.; S = 2550 u.m.

Problema 2: La nivelul unei economii naţionale închise se cunosc

următoarele date:
Funcţia consumului: C = 200 +0,8Yd
Investiţiile autonome: I0 = 150
Achiziţii guvernamentale: G0 = 110
Impozitele şi taxele autonome: T0 = 100.
1. Determinaţi venitul de echilibru.
2. Dacă cheltuielile guvenamentale cresc cu 60 u.m. determinaţi cum se va
modifica venitul de echilibru? Determinaţi multiplicatorul cheltuielilor
guvernamentale.
3. Dacă taxele şi impozitele cresc cu 50 u.m., cum se va modifica venitul de
echilibru? Determinaţi multiplicatorul fiscal.
4. Determinaţi modificarea totală a venitului în condiţiile 2) şi 3).
 Rezolvare:
1.Determinăm nivelul venitului de echilibru pentru economia închisă:
Y = C + Io + Go
Y = 200 + 0,8Yd + 150 + 110;
Y = 460 + 0,8(Y –T)
Y = 460 + 0,8 (Y – 100)
Y = 460 + 0,8Y – 80
0,2Y = 380
Y = 1900 u.m.
2.Dacă ∆G = 60, utilizăm multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale:
Y
mG 
G
→ ∆Y =mG*∆G

1
mG 
1  ci

unde c' reprezintă înclinaţia marginală spre consum c' = 0,8 (din funcţia
consumului).
1
mG  5
1  0,8

∆Y’ = 5 * 60 = 300 u.m.

3. Dacă ∆T = 50, utilizăm multiplicatorul fiscal:
Y
mF  → ∆Y = mf* ∆T
T

ci 0,8
mF     4
1  ci 1  0,8

∆Y’’ = - 4 * 50= - 200 u.m.

4. ∆Ytotal = ∆Y’ + ∆Y’’ = 300 +(-200) = 100 u.m.

Răspuns: 1. Y = 700 u.m.; 2. mG = 5; 3. ∆Y’ = 300 u.m.; 4. mf = - 4, ∆Y’’ = -

200 u.m.; 5. ∆Ytotal = 100 u.m.

Problema 3. Relaţiile şi variabilele macroeconomice într-o economie

naţională deschisă sunt:
Consumul: C = 3000+0,75Yd
Investiţiile: I = 1000 u.m.
Achiziţii guvernamentale: G = 2000 u.m.
Transferurile: TR = 400 u.m.
Impozitele şi taxele: T = 0,2Y
Exportul net: Nx = 100 - 0,1Y.
1. Determinaţi nivelul venitului de echilibru.
2. Nivelul venitului corespunzător ocupării depline este Y* = 15000 u.m. În
ce situaţie se află această economie? Calculaţi cu cît trebuie să se modifice
cheltuielile guvernamentale G, pentru a înlătura ecartul deflaţionist sau
inflaţionist cînd celelalte condiţii rămîn constante.
3. Cu cît trebuie să se modifice nivelul impozitelor şi taxelor T, celelalte
condiţii fiind constante, pentru a atinge nivelul venitului de echilibru.
 Rezolvare:
1. Determinăm nivelul venitului de echilibru în economia deschisă:
Y = C + I + G + Nx;
Y = 3000 +0,75Yd + 1000 + 2000 + 100 – 0,1Y;
Y = 6100 + 0,75(Y –T + TR) – 0,1Y
Y = 6100 + 0,75 (Y – 0,2Y + 400) – 0,1Y
Y = 6100 + 0,75Y – 0,15Y + 300 – 0,1Y
0,5Y = 6400
Ye = 12800 u.m.
2. Dacă ventul naţional de ocupare deplină (Y*) este mai mare ca venitul naţional
de echilibru (Ye), atunci economia se află într-o situaţie de subocupare a forţei de
muncă, în care există un ecart deflaţionist.
3. Dacă Y* = 15000 u.m.,
∆Y = 15000 – 12800 = 2200 u.m. reprezintă ecart deflaţionist.
Utilizăm multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale pentru economia deschisă:
1 1 1
mG    2
1  c' (1  t ' )  m' 1  0,75(1  0,2)  0,1 0,5

unde c' reprezintă înclinaţia marginală spre consum c' = 0,75 (din funcţia
consumului).
t’ – rata marginală de impozitare t = 0,2 (din funcţia impozitelor)
m’ – înclinaţia marginală spre import m' = 0,1 (din funcţia exportului net).
Y
mG 
G
→ ∆G = ∆Y/mG

Y 2200
G    1100 u.m.
mG 2

Pentru ca venitul să crească cu 2200 u.m., este necesar de a majora G cu 1100

u.m.
∆Y = 2200 u.m., Determinăm ∆T şi utilizăm în acest scop multiplicatorul fiscal
pentru economia deschisă:
c' 0,75
mf     1,5
1  c' (1  t ' )  m' 1  0,75(1  0,2)  0,1

Y Y
mF   T 
T mF

2200
T   1467u.m.
 1,5
Pentru ca venitul să crească cu 2200 u.m., este necesar de a reduce impozitele cu
1467 u.m.

Răspuns: 1. Ye = 12800 u.m.; 2. ∆G = 1100 u.m.; 3. ∆T = - 1467 u.m.