TEMA: METODOLOGIA CERCETĂRII SOCIALE

Partea I
 2
Unităţi de conţinut

 Noţiuni principale în metodologie (metodă, tehnică,

procedeu, instrument de investigare).
 Cercetarea sociologică.
 Necesitatea proiectării cercetării. Planul cercetării
(etapele cercetării).

2020
 3
Bibliografie
 Chelcea, S. Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative (ediţia a III-a, p. 171-206). Bucureşti, 2007: Editura
Economică.
 Chelcea S., Cunoaşterea vieţii sociale. Fundamente metodologice, Bucureşti, 1995, Editura Institutului Naţional de Informaţii
 Bulai A., Focus-grup, Bucureşti, 2000, Ed. Paideia,.
 Râpeanu G. I., Rădulescu S. M., Metode şi tehnici de cercetare sociologică, Bucureşti, Editura Intact, 1997.
 Giddens A., Sociologie, Bucureşti, Editura ALL, 2001.
 Cazacu A .Teorie şi metodă în sociologia contemporană, Hyperion, Bucureşti 1991.
 Chelcea S.. Cercetarea sociologică – metode şi tehnici, Editura “Destin”,1998.
 Miftode V. Metodologia sociologică, Editura “Porto- Franco”, 1995.
 Rotariu Tr. Metode statistice aplicate în ştiinţele sociale. Iaşi, 2000. 8. Traian Rotariu. Curs de metode şi tehnici de cercetare sociologică. -
ClujNapoca 1994.
 Vlăsceanu L. Introducere în metodologia cercetării sociologice. Iaşi, 2013.
 Ioan, Mărginean. (2000). Proiectarea cercetării sociologice. Iaşi: Editura Polirom.
 Mucchielli, Alex (coord.). Dicţionar al metodelor calitative în ştiinţele umane şi sociale. Iaşi:2002 Editura Polirom.
 Silverman, David. Interpretarea datelor calitative. Metode de analiză a comunicării, textului şi interacţiunii . Iaşi:,2004:Editura Polirom.
 Agabrian, Mircea. Cercetarea calitativă a socialului. Design şi performare . Iaşi: 2004, Editura Institutul European.
 https://www.scribd.com/document/222289947/etapele-cercetarii-sociologice
 http://www.scrigroup.com/educatie/sociologie/Etapele-cercetarii-sociologice21438.php
 http://www.creeaza.com/referate/psihologie-psihiatrie/sociologie/PROIECTAREA-CERCETARII-SOCIOLO598.php
Noţiuni principale în metodologie (metodă, tehnică,
procedeu, instrument de investigare).
Cercetarea sociologică utilizează o serie de metode şi tehnici pentru a obţine
informaţii despre o anume realitate socială, pentru a pune în evidenţă opiniile
oamenilor faţă de aceasta şi pentru a verifica ipoteze.
Cunoaşterea metodelor și tehnicillor este utilă pentru cei ce doresc să înţeleagă
modul particular de realizare a investigaţiei sociologice.
Conform etimologiei, metodologia (gr. methodos = cale; logos = ştiinţă,
ordine, logică a lucrurilor) desemnează „ştiinţa metodelor”, fiind echivalentă cu
logica procesului de cunoaştere şi cu analiza căilor unei cât mai bune cunoaşteri.
În sens general, metodologia este „ştiinţa integrată a metodelor, metoda fiind
demersul raţional al spiritului pentru descoperirea adevărului sau rezolvarea unei
probleme” (Caude, 1964).

4
Noţiuni principale în metodologie (metodă, tehnică, procedeu,
instrument de investigare).
Potrivit lui Paul Lazarsfeld (1959), metodologia are şase teme principale:
a) Delimitarea obiectului de studiu în cercetările empirice: pornind de la teorie, din multitudinea faptelor,
fenomenelor şi proceselor socioumane, se procedează la abstragerea obiectului de studiu. Cercetătorul trebuie să
acţioneze ca „un doctor perspicace, care lasă la o parte zece fapte secundare şi reţine pentru studiu şi diagnostic un
simptom hotărâtor”.
b) Analiza conceptelor: metodologia are în vedere clarificarea înţelesului conceptelor, corectitudinea definirii lor,
analiza limbajului utilizat.
c) Analiza metodelor şi tehnicilor de cercetare: metodologia este interesată de analiza metodelor şi tehnicilor de
cercetare, de respectarea regulilor presupuse de alcătuire a diferitelor tehnici, procedee, instrumente, în scopul
eliminării distorsiunilor şi asigurării reprezentativităţii concluziilor.
d) Analiza raportului dintre metodele şi tehnicile utilizate: analiza metodologică vizează punerea în relaţie a
metodelor, tehnicilor, procedeelor, instrumentelor de investigaţie, adecvarea lor la obiectul de studiul. Ştiut fiind că
fiecărei metode şi tehnici de investigare îi sunt proprii limite specifice, în cercetarea empirică se impune aplicarea
convergentă a cât mai multor modalităţi de investigare, care, corelate, să conducă la aflarea adevărului.
e) Verificarea modului de sistematizare şi prelucrare a datelor este o temă importantă a metodologiei. Alcătuirea
seriilor de date, reunirea informaţiilor cifrice în clase statistice, valabilitatea aplicării testelor şi coeficienţilor
statistici etc. sunt tot atâtea aspecte ce se subordonează acestei teme.
f) Formalizarea enunţurilor, a raţionamentelor, a prezentării datelor reprezintă ultima temă principală ce
conturează câmpul de interes al studiilor metodologice

5
Noţiuni principale în metodologie (metodă, tehnică, procedeu,
instrument de investigare).
Metoda.
Din punct de vedere etimologic, noţiunea de metodă provine din
termenul grecesc methodos, care înseamnă cale, drum, mijloc, mod
de expunere.
Prin metodă se înţelege modul de cercetare, sistemul de reguli şi
principii de cunoaştere şi de transformare a realităţii obiective. Este,
deci, calea pe care o urmează procesul de cunoaştere pentru
elaborarea unor cunoştinţe despre realitate, drumul de la ipotezele cu
privire la fapte la culegerea faptelor.
Orice metodă are un caracter normativ, în sensul că oferă indicaţii,
reguli, procedee şi norme asupra modului cum trebuie abordat
obiectul cunoaşterii.

6
Noţiuni principale în metodologie (metodă, tehnică, procedeu,
instrument de investigare).
Metodele din ştiinţele socioumane pot fi clasificate după
criterii multiple (Septimiu Chelcea, 1995):
a) După criteriul temporalităţii:

• metode transversale, care urmăresc descoperirea

relaţiilor între laturile, aspectele, fenomenele şi procesele
socioumane la un moment dat (observaţia, ancheta, testul
sociometric etc.);
• metode longitudinale, care studiază evoluţia
fenomenelor în timp (biografia, studiul de caz, studiul
panel etc.).

7
Noţiuni principale în metodologie (metodă, tehnică, procedeu,
instrument de investigare).
Metodele din ştiinţele socioumane (Septimiu Chelcea,
1995):
b) După reactivitatea, gradul de intervenţie a
cercetătorului asupra obiectului de studiu:
• metode experimentale (experimentul sociologic);
• metode cvasiexperimentale (ancheta, sondajul de
opinie, biografia socială provocată etc.);
• metode de observaţie (studiul documentelor sociale,
observaţia etc.)

8
Noţiuni principale în metodologie (metodă, tehnică, procedeu,
instrument de investigare).
Metodele din ştiinţele socioumane (Septimiu Chelcea,
1995):
c) După numărul unităţilor sociale luate în studiu:
• metode statistice, care permit investigarea unui mare
număr de unităţi sociale (ancheta, sondajul de opinie,
analizele statistico-matematice);
• metode cazuistice, ce semnifică studiul integral al
câtorva unităţi sau fenomene socioumane (biografia,
studiul de caz, monografia sociologică etc.).

9
Noţiuni principale în metodologie (metodă, tehnică, procedeu,
instrument de investigare).
Metodele din ştiinţele socioumane (Septimiu Chelcea,
1995):
d) După locul ocupat în procesul investigaţiei empirice:
• metode de culegere a informaţiilor (înregistrarea
statistică, studiul de teren, ancheta etc.);
• metode de prelucrare a informaţiilor (metode
cantitative, metode calitative);
• metode de interpretare a datelor cercetării (metode
comparative, interpretative etc.).

10
Noţiuni principale în metodologie (metodă, tehnică, procedeu,
instrument de investigare).
Tehnica. Termenul tehnică (gr. tekne – procedeu,
vicleşug) desemnează o operaţie concretă de
identificare, înregistrare, interpretare sau utilizare a
datelor realităţii în interesul cunoaşterii. Tehnicile de
cercetare sunt subordonate metodelor fiecărei ştiinţe.
Aceleiaşi metode îi pot fi subordonate mai multe tehnici,
fiecare putând fi aplicată în modalităţi variate.

11
Noţiuni principale în metodologie (metodă, tehnică, procedeu,
instrument de investigare).
Procedeul reprezintă „maniera de acţiune”, de utilizare a
instrumentelor de investigare.
Instrumentele de investigare sunt uneltele materiale de care se
slujeşte cercetătorul pentru cunoaşterea ştiinţifică a
fenomenelor socioumane (foaie de observaţie, fişă de
înregistrare, chestionar etc.)
De exemplu, dacă ancheta reprezintă o metodă, chestionarul și
interviul apar ca tehnici ,modul de aplicare a chestionarului și
interviului ca procedeu,iar lista propriu-zisă de întrebări
(chestionarul tipărit, ghidul de interviu, instrumentul de
înregistrare a datelor) ne apar ca instrumente de investigare.

12
Cercetarea sociologică.
Termenul de cercetare sociologică are înţelesul cel mai
larg şi se referă la obţinerea şi prelucrarea informaţiilor
obiective, verificate în vederea construirii explicaţiilor
ştiinţifice ale faptelor şi proceselor sociale.
Deşi cercetarea sociologică are ca principiu
metodologic de a fundamenta unitatea dintre nivelurile
teoretic şi empiric, adesea se face distincţie dintre
cercetarea sociologică teoretică (sociologia de cabinet)
şi cercetarea sociologică empirică (sociologia de teren).

13
Cercetarea sociologică.

Prin sociologia teoretică înţelegem existenţa şi

funcţionarea unor modele explicative, ipoteze,
teorii şi interpretări asupra realităţii sociale.
Prin sociologia empirică înţelegem studierea
realităţii concrete, culegerea de date efective,
folosind metode prin care cercetătorul poate
lua din realitate o parte pe care o interpretează.

12/05/2020 14
Cercetarea sociologică.
Astăzi în comunitatea ştiinţifică este pe deplin acceptată ideea unităţii dintre
teoretic şi empiric. În procesul de cercetare sociologică, putem schiţa
următorul model al desfăşurării oricărei investigaţii sociologice :
a) pregătirea cercetării, cuprinzând subetapele: alegerea temei şi a obiectivelor;
stabilirea ipotezelor de lucru; selectarea mijloacelor de investigaţie.
b) colectarea datelor (munca de teren);
c) analiza şi interpretarea datelor;
d) redactarea raportului final.
În cercetarea sociologică reală, rareori etapele (stadiile) enumerate se succed
atât de precis.
Cum subliniază Anthony Giddens „deosebirea este ca aceea dintre reţetele
enumerate într-o carte de bucate şi procesul efectiv de pregătire a unei mese.
Bucătarii pricepuţi deseori nu lucrează după reţetă şi, cu toate acestea, este
posibil ca ei să gătească mai bine decât cei care consultă reţeta”.

12/05/2020 15
 16
Proiectarea cercetării
 Proiectarea cercetării sociologice reprezintă o modalitate de
planificare / orientare / ghidare a activităţii de cercetare care
precizează ce, de ce şi cum va fi studiat.
 A concepte un proiect de cercetare înseamnă:
 A plănui, a lua decizii înainte să apară situaţia în care decizia trebuie

luată;
 A anticipa alegerile posibile şi a le selecta pe cele mai concrete.

 Un proiect de cercetare trebuie să răspundă la 3 întrebări de bază,

conform lui Blaikie:

1. Ce anume va fi studiat? adică obiectul cercetării.
2. De ce va fi studiat? În ce scop (obiective).
3. Cum va fi studiat? Ce strategie de cercetare va fi folosită? De unde vor
veni datele? Cum vor fi colectate şi analizate datele? Când anume va fi
realizat fiecare pas al cercetării?
 17
Planul de cercetare
 Planul de cercetare este aranjamentul condiţiilor pentru
strângerea şi analiza informaţiilor într-o manieră ce are ca
finalitate să combine relevanţa scopului cercetării cu economia şi
procedura.
 Planul de cercetare se referă la strategia adoptată de cercetător

pentru atingerea scopului cercetării în condiţiile utilizării

metodelor şi tehnicilor care răspund cel mai bine temei cercetate.
 O exigenţă importantă în realizarea planului de cercetare se

referă la economia în procedură, care semnifică alegerea

metodelor şi tehnici lor care să asigure atingerea rezultatelor,
dar care să corespundă şi resurselor disponibile pentru cercetare
(resurse materiale, financiare, umane, de timp etc.)
 18
Plan de cercetare (I.Cauc)
1. Stabilirea problemelor sociale
2. Analiza dimensională a conceptelor
3. Analiza ipotezelor ştiinţifice
4. Determinarea populaţiei cuprinsă în investigaţia sociologică –
universul populaţiei şi eşantionul
5. Stabilirea metodelor de cercetare şi elaborarea instrumentelor
de recoltare a informaţiilor
6. Ancheta pilot şi cercetarea de teren propriu-zisă
7. Prelucrarea informaţiilor
8. Analiza datelor şi explicarea proceselor şi fenomenelor studiate
9. Redactarea raportului de cercetare
 19
Etapele cercetării după Earl Babbie
 20
Plan de cercetare (Achim Mihu)
1. Tema
2. Ipoteza
3. Metoda de cercetare
4. Conceptualizarea
5. Eşantionarea
6. Operaţionalizarea
7. Colectarea datelor
8. Analiza datelor
9. Raportul de cercetare
 21
Plan de cercetare (Roger Muchielli)
1. Determinarea obiectivului (determinarea problemei de
cercetare)
2. Preancheta

3. Stabilirea obiectivelor

4. Determinarea universului anchetei

5. Eşantionarea

6. Alegerea tehnicilor de cercetare

7. Pretestarea instrumentelor de cercetare

8. Aplicarea în teren

9. Prelucrarea informaţiilor

10. Analiza datelor şi redactarea raportului de cercetare

 22
Plan de cercetare (Anthony Giddens)
1. Definirea problemei. Selectarea subiectului pentru
cercetare
2. Revederea literaturii. Familiarizarea cu cercetările care
au fost realizate la acest subiect
3. Selectarea proiectului cercetării. Alegerea uneia sau a
mai multor metode de cercetare
4. Colectarea datelor şi înregistrarea informaţiilor
5. Interpretarea rezultatelor
6. Raportul rezultatelor cercetării
 23
Plan de cercetare (L.Harvey ş.a.)
1. Teoria
2. Problema
3. Scopurile

4. Ipotezele
5. Conceptele operaţionalizate
6. Instrumentale de cercetare. Ancheta pilot
7. Colectarea datelor
8. Codificarea datelor
9. Analiza datelor
10. Testarea ipotezelor
11. Sugestii pentru o nouă cercetare
12. Implicaţii asupra teoriei
 24
Plan de cercetare (C. Sellitz ş.a.)
1. Selectarea subiectului pentru cercetare
2. Formularea problemei (temei) de cercetare
3. Formularea ipotezelor
4. Definirea conceptelor

5. Stabilirea definiţiilor de lucru

6. Studiile exploratorii şi descriptive

7. Studiile de testare a ipotezelor cauzale

8. Probleme generale ale măsurării

9. Colectarea datelor

10. Analiza şi interpretarea

11. Raportul de cercetare
12. Aplicarea rezultatelor cercetării sociale

13. Contribuţia cercetării la dezvoltarea teoriei

 25
Plan de cercetare (J.W. Vander Zanden)
1. Alegerea problemei pentru cercetare
2. Revederea literaturii
3. Formularea ipotezelor
4. Alegerea metodelor de cercetare
5. Colectarea datelor
6. Analiza rezultatelor
7. Stabilirea concluziilor
8. Idei pentru o nouă cercetare
 26

Etapele cercetării sociologice (concluzie)

1. Definirea şi delimitarea problemei cercetate. Stabilirea temei de cercetare. Stabilirea
scopului și obiectivelor cercetării
2. Documentarea, parcurgerea literaturii de specialitate
3. Formularea ipotezelor
4. Determinarea populaţiei supuse investigaţiei
5. Stabilirea metodelor, tehnicilor de cercetare şi elaborarea instrumentelor de culegere a
datelor
6. Efectuarea anchetei pilot
7. Colectarea datelor
8. Prelucrarea datelor
9. Analiza şi interpretarea datelor
10. Formularea concluziilor și recomandărilor. Prezentarea Raportului de cercetare

Recomandam utilizarea acestui model pentru cercetătorii începători !!!

 27
Etapele cercetării sociologice
 1.a. Definirea şi delimitarea problemei pentru cercetare.
Problema socială este definită ca o deficienţă, este acel fenomen social
care afectează o anumită colectivitate, se află în sfera ei de preocupări
şi asupra căruia se doreşte să se intervină pentru influenţarea
evoluţiilor lui.
Se consideră că o problemă bine formulată este pe jumătate rezolvată.
Din multitudinea de probleme, fenomene, procese sociale sociologul
alege un aspect pe care îl consider mai important fie din punct de
vedere teoretic, fie practice.
 28
Etapele cercetării sociologice
 1.b. Stabilirea temei de cercetare
Tema de cercetare poate fi aleasă pe baza interesului de cunoaştere a
cercetătorului, alteori tema poate fi comandată de un beneficiar
interesat să obţină informaţii, eventual soluţii pentru a rezolva
problema din sfera sa de activitate
Tema de cercetare trebuie să se refere la o problemă care merită şi
poate fi studiată cu metode ştiinţifice. Nu trebuie să fie confundată cu o
problemă socială care este prea largă pentru a fi studiată printr-o
singură temă.
Prin urmare, tema trebuie să fie bine focalizată, clar şi precis formulată.
La această etapă cercetătorul operaţionalizează şi conceptele aferente
temei.
 29
Etapele cercetării sociologice
 1c. Scopul și Obiectivele cercetării
Se formulează scopul şi obiectivele cercetării.
Se determină obiectul şi subiectul cercetării.
Obiectul îl constituie contradicţiile sociale care generează o problemă socială.
Subiectul este purtătorul acestei probleme.
Obiectivele sunt direcţiile principale pe care cercetarea se desfăşoară. Reprezintă scopul în acțiune pe care şi-l
propune cercetătorul în studiul său. Întreaga cercetare se desfăşoară în direcţia indicată de obiective.
Se face distincţie între obiectivele generale şi obiective particulare. Ca obiective generale de avut în vedere
menţionăm:
 Evidenţierea specificului unui fenomen;

 Realizarea unei diagnoze;

 Determinarea frecvenţelor de manifestare a fenomenului

 Formularea de explicaţii privind relaţiile cu alte fenomene;

 Impactul;

 Elaborarea de predicţii referitoare la evoluţia fenomenului;

 Identificarea de soluţii pentru fundamentarea unor decizii;

 Stabilirea unor strategii de acţiune într-un domeniu sau altul;

 Evaluarea efectelor diferitor acţiuni (servicii, programe, proiecte);

 Măsurarea schimbării sociale.

De multe ori cercetarea nu se limitează doar la un singur obiectiv. Şi în acelaşi timp avem de-a face cu o serie de
obiective particulare, care sunt mult mai specifice şi focalizate.
Scop: Analiza fenomenului de violență asupra copilului în
mediul rural
Obiective:
 Evaluarea situaţiilor care încurajează sau tolerează acte de violenţă proprii sau ale
altora;
 Investigarea valorilor, temerilor, problemelor zilnice şi a modului în care se
confruntă cu acestea;
 Abodarea nevoilor părinţilor (nevoi sociale, psihologice şi relaţionale), nevoile
neacoperite şi factorii declanşatori care fac oamenii vulnerabili la a recurge la
violenţă asupra propriilor copii;
 Descrierea experienţelor privind violenţa împotriva copilului - personale sau
cunoscute (în rândul comunităţii în care locuiesc).
 Elucidarea percepției populației asupra fenomenului de violență asupra copilului.
 Analiza violenței asupra copilului din perspectiva surselor de informare în masă

12/05/2020 30
 31
Etapele cercetării sociologice
 2.Documentarea, parcurgerea literaturii de specialitate
Documentarea teoretică este o operaţie indispensabilă în strategia
cercetării. cercetarea propriu-zisă depinde de calitatea
documentării.
Revederea literaturii îl informează pe cercetător despre alte
cercetări care s-au făcut, îi sugerează diverse legături între
fenomene şi îl fereşte de riscul de a descoperi lucruri care sunt
deja cunoscute.
De asemenea, documentarea teoretică ajută la clarificarea
problemei care urmează a fi studiată, a posibilelor tehnici care ar
putea fi folosite pentru colectarea datelor şi, în acelaşi timp, la
evitarea greşelilor care pot fi făcute.
 32
Etapele cercetării sociologice
 3. Formularea ipotezelor.
Ipoteza este o presupunere, o explicaţie provizorie, enunţată pe baza
unor fapte, cu privire la anumite fenomene, relaţii sau procese.
Deosebim ipoteze generale și ipoteze operaționale.
Ipotezele au 2 proprietăţi esenţiale: să contureze o relaţie cauzală; să fie
testabile.
Structura ipotezei: o unitate- grup, persoană, o variabilă- coeziune,
inteligenţă, un set de valori (înaltă, scăzută).
Exemple de ipoteze operaționale:
1. Cu cît oamenii sunt mai inteligenţi, cu atât coeziunea grupului din care
fac parte este mai mare.
2. Dacă în familie este un control excesiv, atunci sunt posibile
comportamente deviante în rîndul copiilor.
 .
4 Determinarea populaţiei supuse investigaţiei
Deşi în unele situaţii este necesară cercetarea exhaustivă , completă, cînd este
abordat fiecare membru al populaţiei vizate de cercetare (de ex.
recensămîntul, cerectarea studenţilor străini). în mod obişnuit sociologia
realizează cercetări selective. Această etapă presupune realizarea a 3
operaţii:
 Stabilirea colectivităţii statistice generale. În colectivitatea statistică vor fi

incluse: - toate persoanele care sunt implicare cel puţin printr-un tip de
activitate în procesul studiat; - toate persoanele care prin statusul lor social
sunt răspunzătoare de organizarea şi efectuarea controlului social asupra
aceloraşi procese; - persoane care deşi nu sunt implicate nemijlocit în
procesele anlizate deţin informaţie despre aceste procese.
 Stratificarea populaţiei. Gruparea populaţiei în raport cu starea civilă, sexul,

vîrsta, mediul, profesia, vechimea în muncă, calificarea, venitul etc

 Alegerea eşantionului.

33
 .
4 Determinarea populaţiei supuse investigaţiei

Din populaţia totală se selectează, pe baza unor criterii

stabilite, un număr de persoane, considerate reprezentative
şi care urmează să fie subiecţii cercetării.
Eşantionarea nu este utilizată doar în ştiinţele sociale. Spre
exemplu, dintr-un lot de motoare sunt testate doar citeva
pentru a valida întregul lor, la fel cum se iau eşantioane de
apă dintr-un lac pentru a stabili dacă apa a fost poluată.
În practica de zi cu zi oamenii dobîndesc multe din
cunoştinţele necesare vieţii lor prin selecţie ( de ex. o
gospodină ce gustă supa pentru a vedea dacă este
suficient de sărată, gustul).
34
 .
4 Determinarea populaţiei supuse investigaţiei

Una dintre cele mai importante probleme pe care trebuie s-

o rezolve cercetătorul este legată de eşantionare sau de
selecţie. Adică din ansamblul populaţiei vizate de
cercetare se alege o parte numită eşantion. Alegerea
trebuie făcută în aşa manieră încît prin intermediul acestui
studiu redus să se obţină concluzii cu valabilitate
generală.
Eşantionul trebuie să posede o calitate numită
reprezentativitate, care constă în capacitatea lui de a
reproduce cît mai fidel structurile şi caracteristicile
populaţiei din care este extras.
35
 .
4 Determinarea populaţiei supuse investigaţiei
Deosebim următoarele tipuri de eşantionare:
1. Eşantioanare simplă aleatoare (loteria sau tragerea la sorţi). Procedura tabelelor cu
numere aleatoare.
2. Eşantionare prin stratificare. Se porneşte de la o diviziune a populaţiei după un
criteriu A în S clase.

3. Eşantionare pe cote. De ex. se presupune că se cunoaşte că populaţia totală se

compune din 60% femei şi 40% bărbaţi, iar după mediul de rezidenţă 52% sun din
mediul rural şi 48% din mediul urban, atunci eşantionul propus spre anchetare
trebuie să ţinăcont de aceste cote. Cotele pot fi dependente sau independente.
4. Eşantioane fixe (panel). Se foloseşte atunci cînd se urmăreşte evidenţierea
schimbărilor petrecute în cadrul populaţiei.

36
Eşantioanare simplă aleatoare (exemple)
 (1) Alegerea la întâmplare a trecătorilor de pe stradă pentru un sondaj -
sunt excluse persoanele care la acea oră sunt la serviciu; putem alege
inconștient pe cei care sunt mai ”bine îmbrăcați”, mai ”simpatici”, ori
care par ”mai abordabili”
 (2) Alegerea prin aruncarea la țintă cu o săgeată, în lista de nume 

persoanele din vârful și din coada listei au șanse mai mici de a fi

selectate
 (3) Extragerea unor bilete pe care au fost scrise numele subiecților

potențiali din baza de eșantionare  în acest caz avem selecție

aleatorie, cu condiția să nu existe persoane care, după extragerea
numelui lor, să refuze participarea la cercetare;
 (4)Tabele cu numere aleatoare

suport de curs 12/05/2020 37

5. Stabilirea metodelor, tehnicilor de cercetare şi
elaborarea instrumentelor de culegere a datelor
Se stabilesc în funcţie de tema aleasă, ipoteza
formulată şi eşantionul stabilit. Se face o
caracteristică succintă a metodelor de cercetare.
Uneori cercetările sociologice presupun utilizarea
concomitentă a mai multor metode şi tehnici de
cercetare (observaţia pentru studiul
comportamentului, ancheta pentru cunoaşterea
opiniilor, motivaţiilor, atitudinilor).

38
 6. Efectuarea anchetei pilot
Nu constă atît în culegerea informaţiei cît în
aprobarea instrumentului de cercetare,
precizarea timpului,verificarea pregătirii
operatorilor, verificarea corectitudinii
ipotezelor

12/05/2020
 7. Colectarea datelor
Este etapa de teren. Colectarea datelor se
poate face direct de către sociolog sau cu
ajutorul unor persoane calificate
(operatori de teren).

12/05/2020
8. Prelucrarea datelor
Poate fi făcută manual sau cu ajutorul
calculatorului. În prelucrarea informaţiei
un loc deosebit îl ocupă codificarea
informaţiei. Codul stabileşte o
corespondenţă riguroasă între natura
calitativă a informaţiei şi cifre.

12/05/2020
9. Analiza şi interpretarea datelor
Prezentarea datelor şi comentarea lor. Înregistrarea tuturor
datelor relevante. Interpretarea datelor cercetării presupune:
analiza informaţiilor raportate la cadrul teoretic,
problematica invesigată şi ipotezele formulate; elaborarea
de explicaţii pentru situaţiile desprinse din cercetarea
empirică, care să pună în evidenţă condiţiile de manifestare
a relaţiilor de determinare dintre procesele şi fenomenele ce
au făcut obiectul investiţiei; rezultatele trebuie comparate
cu rezultatele altor cercetări.

12/05/2020
10. Formularea concluziilor și recomandărilor. Prezentarea Raportului de
cercetare

Formularea trebuie să fie concisă, clară şi în concordanţă cu

tema şi scopul cercetării. Ele trebuie să consemneze dacă
ipotezele au fost comfirmate sau infirmate de cercetare.
Rezultatele cercetării sunt prezentate în Raportul de cercetare.
Se apreciază posibilităţile de publicare a rezultatelor în reviste
de specialitate, de elaborare a unor cărţi sau comunicări
ştiinţifice. Se formulează sugestii de strategii, privind
optimizarea domeniului cercetat, instituţiilor care gestionează
problemele semnalate de investigaţia empirică.
Toate etapele sunt într-o interdependenţă reciprocă!!!

43
MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!

12/05/2020