Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

 
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie "Nicolae Testemițanu"
 
FACULTATEA DE STOMATOLOGIE
 
Catedra de Psihiatrie, Narcologie și Psihologie Medicală

PSIHIATRIA – SCOP, OBIECTIVE,

ISTORIA DISCIPLINEI

.
Chișinău, 2020
 PSIHIATRIA – SCOP, OBIECTIVE, ISTORIA
DISCIPLINEI

Psihiatria- specialitatea medicala consacrata cercetarii, diagnosticarii si

tratamentului maladiilor mentale, organizeaza asistenta stationara si
dispensarica, stabileste masuri terapeutice si de recuperare a bolnavilor cu
afectiuni psihice.
Termenul apare pentru prima data in 1802, definit de catre medicul german
J.C. Reil dar este putin utilizat pana in 1860 cand inlocuieste treptat termenul
de medicina alienista. (“alienare mentala” ).
Istoria psihiatriei cunoaste cateva perioade:
• I. Perioada cuprinsa intre antichitate pana in preajma epocii
moderne;
• II. Perioada iluminismului (aparitia azilurilor pentru “alienati”
mentali);
• III. Perioada dezvoltarii stiintifice, incepand cu sec. XIX-lea.
 I.Perioada cuprinsa intre antichitate
pana in preajma epocii moderne
Tulburarile mentale sunt tratate inca din cea mai indepartata antichitate insa
abordarea acestora s-a schimbat esential de-a lungul anilor, Psihiatria fiind
constituita ca specialitate abia in secolului XIX.
In perioada pre-hippocratica se considera ca bolile mentale se datorau unor
fenomene spirituale necesitand rugaciuni, sacrificii si chiar exorcizare
Antichitatea greco-romana
-Hippocrates a fost pionerul ideii ca boala mentala isi are originea in creier. A
descris mania, melancolia, deliriul, anxietatile, fobiile, psihoza puerperala si
paranoia.
-Teoria umorala: Bolile mentale-consecinte ale unor disbalante ale umorilor
corpului (bila neagra, bila verde, sangele si flegma)
Bila neagra – pamant, rece si uscat, asociata cu melancolia
Bila verde - foc, fierbinte si uscat, asociat cu mania
Era considerata necesara rebalansarea umorilor pentru a vindeca bolnavii prin
diferite metode – caldura, frigul, voma si medicamentele purgative, dieta,
hemoragiile provocate, odihna si exercitiile fizice. Acestea au persistat pana in
secolul XVII.
Azile sau spitale pentru alienati nu existau in antichitate, bolnavii agitati sau agresivi
erau inchisi in colivii de lemn, erau dusi in afara portilor orasului, erau torturati,
femeile alienate erau considerate vrajitoare, arse pe rug, etc.
- In Europa medievala: 1377 se infiinteaza la Londra cel mai vechi spital pentru
bolnavi psihici “Bethlehem Royal Hospital” (Bedlam), care a functionat pana in 1948.
- Secolele XII-XVIII - se inmultesc “casele” pentru bolnavii mentali, acestea insa
semanau mau mult a inchisori decat a spitale, bolnavii erau imobilizati in lanturi,
impreuna cu vagabonzii, prostituatele, invalizii se delicventii, nu exista o ingrijire
medicala.
 II. A doua perioada (sfarsitul
secolului XVIII-lea pana la
mijlocul sec. XIX-lea.)
Incepe sa se interpreteze alienarea mentala din punct de vedere medical si se descriu tablouri clinice ale
bolilor psihice, in 1758 englezul Wiliam Battie propune ca bolnavii mentali sa fie internati in aziluri.
V.Chiarurgi fondatorul spitalului Sfantul Bonifacio de la Florenta, J.Daquin la ospiciul Chambery, W. Tuke care
a fondat ospiciul de pe coasta York si mai ales Ph.Pinel la Bicetre si apoi la Salpetriere au participat cu totii la
nasterea unei noi ramuri a medicinei, ale carei dezvoltari aveau sa fie considerabile.
In 1793 Philippe Pinel elibereaza pacientii din lanturi, contribuind astfel la umanizarea tratamentului
bolnavilor psihici. Acesta introduce o atitudine medicala radical noua fata de cei alienati. Lui Pinel I se atribuie
meritul de a fi recunoscut un rest de ratiune la orice nebun (devenit, in consecinta un “alienat”) pe cand mai
inainte “nebunul” era exclus, ca animalul sau bruta , de la orice comunicare interumana.
Tot Pinel propune o clasificare a bolilor psihice, si anume:
• Melancolia (delir partial);
• Mania (delir generalizat);
• Dementa (diminuarea intelectuala generalizata);
• Idiotia (abolirea totala a facultatilor psihice).
 III. Dezvoltarea stiintifica a
psihiatriei
In a doua jumatate a sec. XIX-lea se face tot mai mult legatura intre aparitia manifestarilor psiho-patologice si
posibilele modificari in creier. “Tulburarile nervoase” (nevrozele) devin o preocupare speciala a medicilor
(Charcot se ocupa cu problema isteriei), Sigmund Freud dezvolta conceptia psihanalitica. Lucrarile sale
introduc notiuni precum inconstientul, aparatul psihic refuleaza dorinte, mai ales cele cu continut sexual si
agresiv, in inconstient dorintele refulate duc la conflict intrapsihic, care sunt sursa nevrozelor. Wilhelm
Griesinger a formulat teza conform careia bolile psihice sunt consecinta unei imbolnaviri a creierului, Emil
Kraepelin in Germania si Eugen Bleuler in Elvetia aduc contributii esentiale la cunoasterea si clasificarea
bolilor psihice, in special la descrierea tabloului clinic al schizofreniei. Lucrarile lui Karl Jaspers in domeniul
psihopatologiei generale au pus bazele metodologiei moderne in abordarea problemelor de patologie
psihiatrica, Kurt Schneider, clasifica bolile psihice in trei grupe:
- boli psihice cu substrat organic demonstrabil;
- boli psihice carora inca nu li se poate demonstra cu claritate un substrat
organic, asa zisele psihoze endogene;
- variante psihice anormale: ale inteligentei sau ale personalitatii, precum si
reactii anormale la evenimente traite.
In anii 50 psihiatria capata tot mai mult un caracter biologic, Otto Loewi
descopera primul neurotransmitator – acetilcolina, in 1948 – carbonatul de
litiu, s-a reusit remisiunea cazurilor de psihoza maniaco-depresiva, in 1952
Jean Delay si Pierre Deniker au descoperit clorpromazina, utilizata in
tratamentul bolnavilor cu schizofrenie.
In Romania bazele stiintifice ale psihiatriei au fost puse de Alex Sutu, fost sef
catedra, Bucuresti.
In Rusia prima catedra de psihiatrie apare in 1857 la Academia Medico-
Chirurgicala din Peterburg, condusa de Balinski.
In Basarabia (in Spitalul de Gubernie Republican) prima sectie de psihiatrie a
fost deschisa in 1852 – 50 paturi barbati, in 1876 s-au mai adaugat 50 paturi
pentru femei.
In 1895 incepe constructia Spitalul de Psihiatrie. In 1905 a fost deschis Spitalul
de Psihiatrie pe un numar de 400 paturi, condus de Kosacovski.
Multumesc pentru atentie!!!