SIDA - motiv de discriminare in scoli

17 Aprilie 2006 Suzana Chelaru

Profesorii din Iasi nu tolereaza elevii infectati cu HIV.

Incalcarea dreptului de confidentialitate ii determina pe parinti sa ascunda cadrelor didactice diagnosticul copiilor infectati cu HIV. De cele mai multe ori, temerile lor sunt bine intemeiate. Un caz graitor in acest sens este cel al Cristinei, o eleva de 16 ani. Ea locuieste intr-o comuna ieseana, iar in 2004, dupa ce a absolvit scoala generala din satul natal, a reusit sa fie admisa la un grup scolar din municipiul Iasi. Cristina este insa infectata cu virusul HIV. . "Ar fi bine daca ai pleca..." La o luna dupa ce a inceput scoala, tatal fetei a crezut ca este bine sa dezvaluie diagnosticul dirigintei. Aceasta, la randul sau, a informat-o si pe directoarea scolii, fara a avea acordul parintilor, asa cum prevede legea. Imediat, din partea conducerii scolii au inceput presiunile asupra elevei: "Ar fi mult mai bine daca ai pleca in alta parte...". Cristina incepuse sa se teama ca vor afla si colegii sai "secretul", pentru ca apoi sa o marginalizeze si sa o respinga din mijlocul lor. Ea a decis sa se retraga din scoala si abia in septembrie 2005, dupa mai multe sedinte de consiliere, s-a inscris la o Scoala de arte si meserii din comuna sa. Aici, conducerea scolii cunoaste diagnosticul fetei, dar au acceptat-o fara probleme. Oficialii invoca legea Reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean sustin ca nu cunosc niciun caz in care cadrele didactice sa fi incalcat dreptul la confidentialitate. Totusi, Angela Achitei, director executiv al Fundatiei "Alaturi de voi", arata ca "in practica, dreptul la confidentialitate nu este respectat in majoritatea cazurilor". In realitate, "daca un parinte ii spune dirigintelui, acesta informeaza directorul si asa mai departe. Odata aflat diagnosticul, incep presiunile asupra copiilor si asupra parintilor. Li se spune sa-si mute copiii la alta scoala, ori sunt informati ceilalti parinti si atunci presiunea este si mai mare". Asta, desi "potrivit legii, persoana care este informata e obligata sa pastreze secretul si nu mai poate informa la randul sau pe altcineva, fara acordul parintilor", mai spune aceasta.

Tot legea da parintilor dreptul de a decide sa pastreze sau nu tacerea asupra acestui subiect delicat. Si parintii aleg sa nu spuna diagnosticul, tocmai pentru ca de cele mai multe ori profesorii nu respecta legea si incalca dreptul la confidentialitate. Un studiu efectuat de Fundatia "Alaturi de voi" arata ca, in 20 la suta din cazuri, diagnosticul copiilor infectati cu HIV a fost aflat de profesori din intamplare, nicidecum in urma informarii primite de la parinti. Consultanta juridica gratuita pentru parinti Desi ar avea posibilitatea de a actiona in justitie cadrele didactice care incalca dreptul la confidentialitate, parintii nu o fac. Fie pentru ca nu doresc sa fie cunoscut si mai mult cazul, si astfel sa afle intreaga comunitate, fie pentru ca nu au bani sa angajeze un avocat. "Cei care se fac vinovati de divulgarea diagnosticului fara acceptul parintilor pot fi pasibili chiar de pedeapsa cu inchisoarea. Cu toate acestea, in judetul Iasi nu exista nicio sesizare de acest gen. Intentionam ca in viitorul apropiat sa semnam un contract cu o casa de avocatura pentru cei care doresc sa beneficieze de asistenta juridica gratuita", a mai precizat directorul executiv al Fundatiei. Statistici ingrijoratoare In Iasi, la ora actuala sunt 216 persoane depistate cu virusul HIV, dintre care 85 sunt copiii cu varste pana la 15 ani, spun reprezentantii Directiei de Sanatate Publica locala. Un sondaj efectuat printre 1.000 de elevi ieseni arata ca jumatate din cei chestionati nu ar fi deranjati daca ar invata in aceeasi clasa cu un elev infectat cu HIV. In acelasi timp, aproximativ 60 la suta din elevi declara ca nu ar accepta ca respectivul sa le fie coleg de banca.

Bolnavii nu isi pot gasi un loc de munca

Bolnavii HIV/SIDA din Suceava continua sa aiba probleme la angajare, desi in ultimul timp s-a constatat o scadere a numarului de cazuri de incalcari ale drepturilor omului la tinerii seropozitivi. Pe langa suferinta pe care le-o provoaca gandul ca sufera de o boala letala, seropozitivii sunt nevoiti sa traiasca si cu stigmatul pe care li-l pun cei din jur. In acest an, in judetul Suceava au fost relevate 5 cazuri de discriminare in randul persoanelor seropozitive. Studiile spun ca majoritatea sucevenilor nu agreeaza compania celor infectati cu HIV sau bolnavi de SIDA. Un sondaj realizat in judetul nostru de "INFO MASS" Iasi a aratat ca

cei mai multi dintre suceveni nu se simt bine in compania unui individ afectat de cumplita maladie. Studiul a indicat faptul ca 16% din suceveni ar accepta cu mari retineri sa aiba la locul de munca sau la scoala o persoana infectata cu virusul HIV sau bolnava de SIDA, in timp ce 15,6% s-au aratat extrem de reticenti, declarand ca nu ar fi de acord sub nicio forma sa-si asume acest risc. Pe de alta parte, 72% din sucevenii care au sustinut ca nu accepta la serviciu sau la scoala o persoana suferinda de aceasta boala letala au o educatie sexuala precara. In acelasi timp, 37,4% din suceveni ar accepta cu oarecare retinere compania unui astfel de bolnav, doar 31% declarand ca nu ar avea nicio problema cu prezenta persoanelor infectate HIV sau bolnave de SIDA la locul de munca sau la scoala. Potrivit coordonatorului programului judetean HIV/SIDA si seful sectiei Boli Infectioase din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Sfantul Ioan cel Nou Suceava, dr. Corina Stanescu, terapia pentru acesti bolnavi cunoaste o evolutie de nivel european. Cu toate acestea, tinerii suferinzi de cumplita maladie au probleme de integrare in societate. In judetul Suceava, numarul persoanelor cu HIV/SIDA este de 153, dintre care 126 se afla in tratament, costul lunar pentru acestia ajungand la 3,2 miliarde lei vechi. Majoritatea tinerilor seropozitivi au fost infectati cu virusul mortal in anii '88-'89, in imprejurari ramase neelucidate si care ii fac pe unii medici suceveni sa avanseze ipoteza unui accident epidemiologic.

COPII SEROPOZITIVI NU AU STOMATOLOG PETRILA. Reprezentantii Asociatiei "Noua Speranta" din Petrila vor sa depuna un memoriu la Ministerul Sanatatii si la Ministerul Muncii, pentru ca, desi ar fi trebuit infiintat inca de anul trecut, cabinetul stomatologic destinat bolnavilor seropozitivi din Valea Jiului inca nu este functional. Peste 200 de tineri seropozitivi din intreg judetul Hunedoara asteapta de ani intregi o consultatie stomatologica. (Marius Mitrache) ELEVUL INFECTAT CONTESTAT DE COLEGII SAI Evenimentul Zilei, 11 octombrie 2006 Un tanar de 16 ani, infectat cu HIV, a fost eliminat pentru trei zile din scoala fiindca s-ar fi intepat la un deget si i-ar fi stropit cu sange pe ceilalti elevi. Din acest motiv, parintii si-au retras copiii, unii depunand chiar cereri de transfer. Ieri insa, elevii de la scoala din Agarbiciu, judetul Sibiu, s-au intors la scoala. Am preferat sa-mi tin acasa fetita, care este acum in clasa a treia, povesteste mama unuia dintre colegii baiatului. Acum, copiii s-au intors la scoala, dar spun ca vor pleca din nou daca baiatul revine. Iar miercuri, acesta se va intoarce. Daca revine, noi nu ne mai lasam nici un copil la scoala asta, a spus transant Gabriel Grancea, tatal unuia dintre elevi. Conducerea institutiei de invatamant spune ca va invita parintii la negocieri pentru a rezolva cazul. Daca nu poate fi mutat, atunci vom cauta alta solutie, a spus Alina Macovei, directoare la Scoala generala din Agarbiciu.

Nu putem sa-l dam afara Tanarul nu are sustinatori nici printre cei care se ocupa indeaproape de el. Odata a aruncat dupa o referenta cu o farfurie, iar cand l-am chemat la mine in birou a luat-o la fuga. A revenit apoi cu o ranga de metal sa ma ameninte, a declarat Sorin Petru, directorul Centrului de Plasament Numarul 9 din Agarbiciu. Intre timp, Directia Generala pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Sibiu cauta o solutie. A fost facuta o ancheta, dar, din pacate, sunt probleme. Cei de la Constanta au trimis raspuns negativ pentru ca nu au nici ei locuri. Deocamdata, baiatul ramane aici. Poate gasim o solutie la scoala sau poate gasim un profesor special pentru el. Nu putem sa-l dam afara, a precizat directorul Sorin Petru. M-am saturat sa tot fiu mutat Tanarul infectat cu HIV a descoperit in urma cu doi ani ca s-a nascut cu acest virus. Este din Medias si este orfan de tata, fiind crescut in sistemul de protectie a copilului. Neaga toate acuzatiile aduse si crede ca directoarea scolii este cea care a pus la cale un plan ca sa fie dus in alta parte. Nu le-am facut nimic colegilor mei si nu cred ca ei se plang de mine. Sunt sigur ca directoarea de la scoala are ceva cu mine. De cand am sosit aici de la Ighisu, am simtit ca nu ma suporta, a spus baiatul. El respinge ideea de a fi transferat din nou: M-am saturat sa fiu mutat. Am fost la Ighis, iar de acolo m-au adus aici, unde simt ca nu sunt dorit. Eu ce sa fac?, se intreaba el.

ASPECTE LEGISLATIVE N DOMENIUL HIV/SIDA n faa legii i a medicinii, SIDA este o afeciune ca oricare alta. Diferena dintre infecia HIV i alte boli cronice, cum ar fi, de exemplu, hepatita const n faptul c n cazul bolii SIDA nu exist un tratament care s duc la vindecarea pacientului aa cum exist pentru alte boli. n Romnia, n cazul persoanelor infectate cu HIV/SIDA, nu putem vorbi de o lege special pentru acestea, ci doar de legi care asigur protecia diferitelor grupuri de populaie cu nevoi speciale, legi de care pot beneficia i persoanele seropozitive HIV. Conform legislaiei din Romnia, persoanele seropozitive sunt incluse n categoria persoanelor cu handicap, ca grup dezavantajat ce necesit protecie special Persoanele infectate HIV sunt protejate de legile comune ale societii. Nimeni nu are dreptul de a restrnge libertatea sau drepturile persoanelor, din simplul motiv c sunt infectate cu HIV, oricare ar fi naionalitatea, sexul sau orientarea lor sexual. Cel infectat HIV beneficiaz i de anumite faciliti sociale, diferite de la o ar la alta n funcie de legislaia n vigoare (ajutor social, statut de persoan cu nevoi speciale, posibilitatea de a avea un nsoitor, alocaie de hran pentru copiii seropozitivi HIV etc.). Marginalizarea persoanelor infectate HIV+ deriv din lipsa de educaie a populaiei. Lipsa de informaie creeaz un sentiment de team fa de cel infectat HIV i ndeamn adesea la aciuni ilogice, ostile, fa de cel n suferin, indiferent de relaia avut cu cel infectat. Accesul la ngrijiri medicale i tratament Art. 78 din Legea nr. 3/1978 prevede c actele, datele i informaiile medicale obinute de personalul sanitar n cadrul exercitrii atribuiilor de serviciu constituie secret profesional, divulgarea lor fiind interzis. Ordinul Ministrului Sntii nr. 1201/16.10.1996 se refer la confidenialitatea diagnosticului i prevede ca n toate unitile sanitare se vor institui msurile necesare respectrii stricte a secretului profesional i a confidenialitii diagnosticului, se comunic numai bolnavului, iar n cazul copiilor bolnavi, numai prinilor sau aparintorilor legali. Dezvluirea statusului serologic (a faptului c este seropozitiv), ca i acordarea ngrijirilor medicale i a tratamentului specific se poate face numai cu acordul pacientului. Este de menionat, ns faptul c, cel infectat are obligaia s dezvluie sau s accepte dezvluirea faptului c este seropozitiv n unele situaii prevzute de lege. Msurile de protecie social a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA conform Legii nr. 584/2002

Persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA beneficiaz de protecie social, de tratament nediscriminatoriu n ceea ce privete dreptul la nvtur, dreptul la munc i protecia social a muncii i la promovarea profesional, iar starea sntii lor nu poate constitui criteriu de concediere. Msurile de protecie social sunt urmtoarele: Asigurarea nengrdit i necondiionat a dreptului la munc al bolnavilor HIV/SIDA; Promovarea profesional nediscriminatorie pentru persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA; Respectarea dreptului la nvmnt n cazul copiilor i tinerilor infectai cu HIV sau bolnavi de SIDA i integrarea acestora n formele de nvmnt; Alocaie lunar de hran pentru copiii infectai HIV n valoare de 57.000 lei/zi, pe timpul ct se afl n familie. Cuantumul este stabilit prin Ordonan de Guvern, el putndu-se modifica; Pentru o alimentaie corespunztoare att pentru bolnavii internai i instituionalizai, ct i pentru cei din ambulatoriu (copii i aduli seropozitivi HIV), care s asigure eficiena n tratamentul cu medicamente antiretrovirale, se acord indemnizaii lunare de hran (n cunatum de 57.000 lei/zi), n cuantum aprobat prin hotrre a Guvernului. Plata acestor indemnizaii lunare de hran se efectueaz de ctre Direciile pentru Dialog, Familie i Solidaritate Social Judeene; n funcie de stadiul infeciei, persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA beneficiaz de orientare sau reorientare profesional ori de pensionare, stabilit prin expertiza medical de specialitate, dup caz. Boala SIDA prevedere expres n Codul Penal Codul Penal vine n sprijinul persoanelor seropozitive, aprnd drepturile acestora, prin sancionarea acelor persoane care prin comportamentul lor, aduc prejudicii persoanelor infectate. Infraciunile ce au ca obiect starea de sntate a populaiei dintr-o colectivitate uman sunt cunoscute sub denumirea de infraciuni contra sntii publice. Ocrotirea juridic are ca obiect att incriminarea acestor fapte periculoase ct i ansamblul de msuri i condiii destinate s asigure aprarea sntii membrilor acelei colectiviti. Transmiterea Sindromului Imunodeficienei Dobndite a fost incriminat i introdus n Codul Penal prin Legea de modificare i completare a Codului Penal nr. 140/1996 n Art. 309, alin. 2, dup contaminarea veneric: Transmiterea Sindromului Imunodeficitar Dobndit SIDA de ctre o persoan care tia c sufer de aceast boal se pedepsete cu nchisoare de la 5 la 15 ani.

Repere legislative n domeniul proteciei copilului aflat n dificultate, a persoanelor infectate/ afectate HIV/ SIDA: Ordonana de urgen nr. 26/ 1997 aprobat prin Legea 108/ 1998 privind protecia copilului aflat n dificultate;

 Ordinul nr. 725 din 01/10/2002 privind criteriile pe baza crora se stabilete gradul de handicap pentru copii i se aplic msurile de protecie special a acestora Ordinul nr. 380 din 07/12/2002 privind aprobarea modalitii de plat a indemnizaiei cuvenite prinilor sau reprezentanilor legali ai copilului cu handicap grav, precum i adultului cu handicap grav sau reprezentantului su legal Legea nr. 584 din 29.10.2002 privind msurile de prevenire a rspndirii maladiei SIDA n Romnia i de protecie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA Ordinul nr. 35 din 15/05/2003 privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru asigurarea proteciei copilului la asistentul maternal profesionist i a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde Hotrrea nr. 679 din 12/06/2003 privind condiiile de obinere a atestatului, procedurile de atestare i statutul asistentului maternal profesionist Legea nr. 326 din 08/07/2003 privind drepturile de care beneficiaz copiii i tinerii ocrotii de serviciile publice specializate pentru protecia copilului, mame protejate n centrele maternale, precum i copiii ncredinai sau dai n plasament la asisteni maternali profesioniti Ordinul nr. 137 din 23/09/2003 privind aprobarea Programei analitice a cursurilor de formare professional pentru asistenii maternali profesioniti Ordinul nr. 73 din 16.02.2004 pentru aprobarea Metodologiei de acordare a indemnizaiei lunare de hran cuvenite adulilor i copiilor infectai cu HIV sau bolnavi de SIDA i de control al utilizrii de ctre cei n drept a acesteia Hotrre nr. 218 din 7 martie 2002 privind aprobarea Metodologiei pentru utilizarea setului de instrumente de expertizare i evaluare a copiilor/elevilor n vederea orientrii colare a acestora. Lege nr. 272 din 21 iunie 2004, Publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 23.06.2004, privind protecia i promovarea drepturilor copilului.

 ROMNIA

se nmulete cu 10-15 numrul cazurilor declarate oficial.

Astfel, lund n considerare amploarea infeciilor estimate, numrul acelora care sunt infectai HIV/bolnavi SIDA depete n prezent cifra de 45 milioane cazuri. Dac la nceput, majoritatea bolnavilor de HIV/SIDA era reprezentat de brbai, astzi a crescut ngrijortor numrul femeilor i copiilor infectai, iar 50% dintre cei infectai se situeaz n grupa de vrst 15-24 ani. LA NIVEL NAIONAL n Europa, Romnia ocup primul loc n ceea ce privete numrul copiilor afectai de SIDA i se afl, prin numrul total de cazuri, mai aproape de rile occidentale dect de cele din Centrul i Estul Europei. Astfel, conform Ministerulului Sntii1, situaia cazurilor HIV/SIDA n Romnia este urmtoarea: DATA RAPORTARII TOTAL SIDA (CUMULATIV) Cazuri SIDA copii Cazuri SIDA aduli Decese copii SIDA Decese aduli SIDA TOTAL HIV (CUMULATIV) Cazuri HIV copii Cazuri HIV aduli Total decese SIDA Total pierdui din eviden HIV+SIDA Nr.bolnavi n via Total pacieni n eviden activ HIV+SIDA Copii (0-14 ani) Adulti (> 14 ani) Total pacieni n tratament ARV Copii (0-14 ani) Aduli (> 14 ani) 31 DEC 2003 8.467 6.710 1.757 3.098 572 5.920 4.443 1.477 3.670 439 10.278 7.771 2.825 4.946 5.547 2.184 3.363 31 DEC 2004 9.258 7.088 2.170 3.482 749 6.213 4.462 1.751 4.231 505 10.735 7.854 1.291 6.563 6.171 1.013 5.158

n Romnia, n ultimii 2-3 ani, se remarc afectarea tot mai frecvent a adulilor. Extinderea intensiv a grupurilor populaionale care au adoptat comportamente sexuale cu risc (prostituate, homosexuali) i a celor care se drogheaz pe cale injectabil permite o prognoz nefavorabil pentru urmtorii ani.

COMISIA NAIONAL DE LUPT ANTI-SIDA, INSTITUTUL DE BOLI INFECIOASE PROF.DR.MATEI BAL, Compartimentul de Evaluare i Monitorizare a infeciei HIV/SIDA n Romnia