ETICA CERCETARII

Curs 1

Nevoia de cercetare stiintifica in

medicina si de moralitate in
cercetarea pe subiect uman
Prof. Dr. Cristian Curc
Disciplina medicina legala si bioetica

 Un tanar medic de medicina generala este contactat de o

firma importatnta de medicamente care ii propune sa
participe intr-un trial clinic aducandu-si cazuistica sa. Este in
discutie a verifica eficienta si reactiile adverse ale unui
antiinflamator nesteroiodian nou.
I se ofera 100 E (300E) pentru fiecare caz inrolat: inlocuirea
antiinflamatorului existent cu cel nou in toate cazurile,
administrarea ori de cate ori apare nevoia a antiinflamatorului
nou.
I se spune ca avizele etice sunt obtinute si ca toti colegii din
zona sa au fost deja de acord. La un anumit nr. de cazuri
primeste un bonus. Un bonus poate fi participarea la un
Congres Mondial al specialitatii la care nu a ajuns inca
niciodata.
Verifica informatiile vorbind cu colegii si afla ca sunt
adevarate.
Se inscrie cu toti pacientii fara alte intrebari.

 E vreo diferenta daca AINS este gratuit sau

contra-cost?
E vreo diferenta daca nu primeste bani efectiv
ci doar participarea la Congres?
E vreo diferenta daca da AINS nou la toti
pacientii sau doar la cei ce au nevoie?
E vreo diferenta daca inlocuieste AINS vechi
doar acolo unde se dovedeste ineficient?

SUSTINEREA NEVOII DE CERCETARE STIINTIFICA IN

MEDICINA

Nevoia de cercetare in medicina

Cercetarea medicala cauta tratamente pentru a vindeca (Dr.
Zerhouni, NIH director)
Cercetarea biomedicala cauta cai diferite pentru a vindeca
organismele vii
Dorinta de progres
Dorinta de putea mai mult (vindecator), dorinta de mai bine
Cercetare terapeutica si observationala v. cercetare nonterapeutica/interventionala
Stiinta care se ocupa cu preventia, vindecarea si tratamentul bolilor
(Meryam Diction.)
Stiinta preventiei, diagnosticului, indepartarii suferintei, vindecarii
bolilor (Free Diction.)

Este una dintre cele mai importante activitati umane de-a

lungul timpului pentru ca a insotit actul curativ care este o
activitate umana esentiala

 Studiul de cercetare ca trial clinic (eficacitate,

siguranta)
Faza 1: molecula in grup de voluntari sanatosi
Faza 2: molecula in grup de pacienti cu acea boala
Faza 3: molecula in comparatie cu alta intr-un grup
larg de bolnavi (orb, dublu-orb)
Faza 4: dupa punerea in piata si marchetare

Valoarea individuala si sociala a

cercetarii stiintifice?
Cercetarea pe subiecti umani este privita diferit de societate si de
individ dupa cum este privita diferit de catre omul bolnav si cel
sanatos
Pentru omul devenit subiect al cercetarii, valoarea si utilitatea cercetarii
poate recunoaste urmatoarele criterii:
1) Mijloacele de tratament sau preventie limitate cu prognostic
nefavorabil sau nesigur prin limite ale cunoasterii (la limita
resurselor terapeutice)
2) Prognosticul chiar mai nefavorabil si mai nesigur cu tratamentul
existent pentru ca acel bolnav nu afla beneficii in ceea ce se
cunoaste si in ceea ce se poate face pentru el (nu raspunde la
tratament, evolutie agravata grevata de complicatii, lipsa de
indicatie terapeutica); in afara resurselor terapeutice
3) Pacientul nu are resurse economice pentru a continua ingrijirea ;
fara resurse economice

Toate criteriile atesta vulnerabilitatea subiectului

 Pentru societate, cercetarea apare utila atunci cand societatea

beneficiaza de pe urma plus cunoasterii stiintifice, afland un prognostic
mai bun in fata bolii o alta cale spre vindecare si/sau o preventie mai
eficienta ca bine general.
Interesul social gaseste pacientul in doua posibile situatii:
PACIENTUL AUTORIZEAZA participarea sa in trialuri clinice sau
terapeutice
Cu un beneficiu medical pentru sine (explicit: prin informare,
includere in subprograme, tratament gratuit, investigatii
gratuite, etc.)
cu compensatii
Fara un beneficiu medical pentru sine (dorind si urmarind cu
altruism un scop benefic public si adresat comunitatii sacrificiu)

PACIENTUL NU AUTORIZEAZA sau nu ar autoriza participarea:

Corect inrolarea nu trebuie sa se faca
Totusi se inroleaza impotriva vointei (cu forta) sau prin
dezinformare cu privire la cercetare ascunzandu-i-se unele
din scopurile cercetarii, riscurile, etc. (consimtamant informat
viciat)
cu beneficiu medical pentru pacient (neasumat dar
implicit: dorinta de a face un bine cu forta)
fara beneficiu medical pentru pacient (neasumat ,
neimplicit: actiuni criminale in care pacientul este
sacrificat pentru binele social)
In toate situatiile prezentate pacientul este intr-o forma sau alta de
vulnerabilitate si astfel evaluarea riscurilor/beneficiilor,
beneficenta v. maleficenta este f. importanta pentru etica
cercetarii (daca nu consimte sau este inapt de a consimti lipsit
de autonomie-, nu se cerceteaza sau cercetarea cu deosebita
atentie)

 Valoarea sociala a proiectului este considerata un

criteriu important de selectie a eligibilitatii unei
cercetari intrucat susrsa de finantare pentru
cercetarile publice este publica.
Este si o cerinta a DoH care astfel verifica daca
beneficiile sunt prevalente fata de riscuri. Mai mult
cei care risca trebuie sa fie cei care au beneficii.
Dupa cum cei ce au beneficii trebuiessa fie tot cei
care isi asuma si si riscurile.
Valoarea sociala a unei cercetari este mai dificil de
evaluat decat cea stiintifica dar este calea pentru a
realiza protectia subiectului si a evita folosirii
vulnerabilitatii sale ori constituirea valorii sale
patrimoniale (comodificarea sa).

 Riscurile si beneficiile. Balanta. Riscul are 2

componente:
Posibilitatea de producere a raului (vatamarii) de
la total improbabil-f. posibil.
Gradul de vatamare ce poate fi anticipata

Daca riscul este necunoscut, necontrolabil,

atunci cercetarea nu trebuie sa aiba loc

 CI este absolut necesar. Ghid CIOMS : CI este C

dat de o persoana competenta care (1) primeste
informatia, (2) intelege informatia, (3) decide in
interesul propriei persoane fara a fi subiectul
coercitiului, intimidarii sau aflata intr-o stare de
vulnerabilitate. In cercetare CI este obligatoriu
in scris.

SUSTINEREA NEVOII DE MORALITATE IN CERCETARE

Indicatia cercetarii se afla punand in balanta riscurile si
beneficiile astfel incat:
sa existe beneficienta
beneficienta sa genereze beneficii care sa nu fie depasite
de riscuri
cei ce risca deopotriva sa beneficieze
justitie distributiva intre participanti riscurile si beneficiile
fiind impartite echitabil
Etica cercetarii reclama ca cercetarea sa fie initiata doar atunci
cand nu exista alte resurse terapeutice cunoscute

De ce trebuie sa fie etica cercetarea stiintifica?

(adaptat dupa Resnik, 2011 [1])
1. Pentru a implini scopul cercetarii: cunoastere, adevar, lipsa erorii adica corectitudine
stiintifica
2. Pentru a construi valori ale muncii colaborative
3. Pentru ca are valoare si utilitate sociala si astfel produce consecinte pentru care implica
responsabilitate
4. Pentru ca genereaza suport social si directioneaza resurse prioritizand interesele
publice (unitate intre nucleul de cercetare si sponsor si societate)
5. Pentru ca promoveaza valori morale individuale si sociale
In acest sens cercetarea si investigatorul
Va proteja persoana umana ca subiect al cercetarii si demnitatea ei
Va evalua beneficiile si riscurile distribuite egal intre beneficiari,
Va implini o selectie echitabila a subiectilor
Va realiza o evaluare corecta risc/beneficiu cu beneficiu clar si beneficienta
pentru subiect
Va respecta autonomia si va obtine un consimtamantul informat neviciat
Va respecta confidentialitatea si prin aceasta intimitatea persoanei,
Va respecta drepturile animalelor (daca este cazul).
.

 VALORI MORALE (VIRTUTI) necesare in cercetare, cercetatoruliu stiintific:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.

Onestitate
Obiectivitate
Integritate
Competenta
Judecata critica bazat pe intelepciune, temperanta, toleranta, curaj
Deschidere spre a impartasi cumunitatii stiintifice indoielile si reusitele stiintifice
Respect pentru colegi
Respectul pentru valoarea originalitatii si a dreptului de proprietate intelectuala
Comunicare si publicare responsabila
Valoarea stiintifica si valaorea sociala a cercetarii
Responsabilitate sociala
Respectul demnitatii umane
Protejarea subiectului uman si a intereselor sale de sanatate
Beneficenta
Confidentialitate
Non-discriminare
Legalitate
Protejarea drepturilor animalelor
A implica pe altii, mai tineri pentru a imbogati cunoasterea si a stimula dezvoltarea
personala

TEME ETICE in discutia cercetarii stiintifice pe subiect uman:

Valorile morale ale cercetatorului (adaptat dupa Shampoo A. and
Resnik D. 2009 [1]):
Valoarea sociala a activitatii
Beneficenta actului de cercetare
Controverse intre rolul (datoria) medicului si rolul (datoria)
investigatorului
Sanatatea si viata pentru medic
Cunoasterea, utilitatea sociala pentru investigator
Conflictul de interese: surse neetice pot fi exploatarea, discriminarea, consimtamant viciat si pot fi
contrabalansate de umanism, compasiune, profesionalism, competenta, autonomie, independenta
profesionala, cod profesional (corp profesional), moralitate

Relatia medic-pacient in actul terapeutic si in actul de cercetare.

Conflictul dintre medic si investigator cand sunt unul si acelasi dar si cand
sunt diferiti (sponsorizare)
Indicatia depasita in actul terapeutic/Indicatia balansata in actul de
cercetare

 Meritul stiintific , DoH cere ca cercetarea sa

fie facuta doar atunci cand este jusitificata
clinic si terapeutic si astfel dispar acele
cercetari in care riscurile depasesc beneficiile
pacientului.
Pluscunoasterea trebuie sa fie diseminata si
astfel de verifica valoarea stiintifica a
cunoasterii cat si cercetarea in sine.

 WMA Declaration of Helsinki - Ethical Principles for

Medical Research Involving Human Subjects Adoptata
de a 64-ata Adunare generala de la Fortaleza, Brazilia,
Oct. 2013
Principii generale
Medicii care imbina cercetarea medicala cu ingrijirea
medicala vor implica pacientii lor in cercetare numai in
masura in care aceasta este justificata de potentialul
preventiv, diagnostic sau valoarea terapeutica si daca
medicul are motive sa considere ca participarea in studiu
nu va afecta sanatatea pacientului care este subiect al
cercetarii.
Declaratia leaga medicul prin Sanatatea pacientului
meu va fi prima mea considerare si Un medic va actiona
in cel mai bun interes al pacientului atunci cand ii va
asigura ingrijirea medicala

 Paragraf 37
In tratamentul unui pacient, atunci cand
interventiile dovedite nu exista sau alte interventii
cunoscute sunt ineficiente, medicul, dupa ce se va
consulta cu experti, cu CI pacientului sau a
reprezentantului legal poate folosi interventia
nedovedita daca apreciaza ca exista speranta
pentru salvarea vietii, restabilirea sanatatii sau
indepartarea suferintei. Aceasta interventie va
deveni obiect al cercetarii, desemnata spre a
evalua siguranta si eficienta. In toate cazurile noua
informatie trebuie inregistrata si cand va deveni
posibil, publicata.

 ART. 4
Primordialitatea interesului i a binelui fiinei umane
n toate deciziile cu caracter medical, medicul va trebui s se
asigure c interesul i binele fiinei umane prevaleaz
interesului societii ori al tiinei (CODUL DE DEONTOLOGIE
MEDICAL din 30 martie 2012 al Colegiului Medicilor din
Romnia (MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 7 mai 2012)

Cerintele etice ale unei cercetari pe subiecti umani in

vederea avizului etic (ethical framework)
1.

2.

3.
4.
5.
6.

7.
8.

Valoarea stiintifica (scopul si utilitatea proiectului pentru pacient, ameliorarea

starii sale de sanatate, beneficiul ce nu poate fi obtinut altfel decat prin
cercetarea respectiva, etc. vezi CDCMR-)
Metodologie stiintifica valida (metodologie clara, consimtamant, protectia
datelor pacientului, justificarea folosirii procedurilor biologice)
Selectia echitabila a subiectilor (criteriile de selectie, specificarea compensatiilor
acordate, descrierea modalitatii de abordare a eventualelor vatamari)
Evaluarea favorabila risc/beneficiu in favoarea beneficiului
Consimtamant informat
Confidentialitate, reparatie, protejarea vulnerabilitatii, respectul persoanei
subiect al cercetarii (respectarea legilor si normelor specifice cercetarii, a
drepturilor pacientului si a normelor de deontologie)
Finantarea, conflictul de interese
Aviz independent (comisie): nevoia de impartialitate (studii multicentrice)

Adaptat dupa Emanuel E, Wendler D, Grady C. What makes clinical research ethical?
Journal of the American Medi al Association 2000; 283(20):2701-11

 Diseminarea corecta, etica

Atat in cazul in care rezultatul este cel anticipat (obiectivul se
implineste) fie cand se obtine negarea ipotezei.
Evitarea plagiarismului, fabricarii datelor, duplicarii publicarii,
autorat corect (cadoul)

Whistle-blowing (responsabilitate morala, managementul

sistemului, controlul calitatii sistemului): dizambiguizare,
dezvaluire
Recunoastere, declarare, evitare

Aspecte nerezolvate
Scaderea umanismului actului medical in fata tehnologiei atat
datorita intereselor financiare cat si datorita dorintei de
reusita
Cresterea numarului de situatii de conflict de interese
Asigurarea follow-up-ului in trialuri pentru subiecti, placebo,
recompensa participantilor (mai ales a celor sanatosi)
Se apreciaza ca 10% din cercetari au probleme etice.

Cine afla responsabilitatea si cine o imparte?

Investigatorul (medicul), finantatorul, societatea
Pacientul, voluntarul, nu poarta responsabilitate; cel
mai adesea CI este viciat prin lipsa adecvata de
informare

SOLUTIA IN CAZUL PREZENTAT

1. Verificari: Verificarea avizului etic al studiului si cu prioritate a consimtamantului
informat care trebuie luat de la pacienti care trebuie sa includa si compensatiile
(pacientul va cere compensatiile de la medicul sau curant).
2. Selectia (criterii de includere/excludere)
1. Introducerea in trial doar a pacientilor care au nevoie de tratament
antiinflamator nonsteroidian si la care riscurile nu depasesc beneficiile
2. Schimbarea tratamentului doar la cei la care tratamentul prealabil nu este
eficient si nu exista o alta metoda de tratament mai eficienta, cunoscuta (in
caz contrar posibil conflict de interese)
3. Informarea corecta a pacientului si luarea CI neviciat (pe deplin informat iar nu
doar o informare adecvata nevoii de cunoastere pentru o decizie in cunostiinta de
cauza)
4. Sustinerea explicita a avantajului pacientului (tratament, gratuit, folow-up, acces
la tratamente moderne actual si in viitor, analize curente fara costuri,
compensare, generarea de cunoastere si utilitate sociala, responsabilizare)
5. Transparenta asupra conflictelor de interese
6. Protejarea intereselor pacientului deasupra intereselor societatii ori stiintei si
retragerea lui din studiu oricand apar vatamari ori prejudicii, si continuarea
tratamentului pe schema initiala (pacientul se pastreaza in tratament) si

 Cei mai multi ati putea sa va intrebati de ce parcurgeti un

training special cu privire la etica cercetarii si publicarii?
Rata de abatere (misconduct) este cuprinsa intre 0,001-1%
(Shamoo and Resnik, 2009)

Teoria marului stricat si a presiunii intaietatii si a

mediului imperfect si stressant
Inselator, disperat de a promova, disperat economic, egotism,
egoism, umanism absent, lipsa de compasiune, valori morale laxe,
coruptie, tulburari psihologice, slabiciune morala, ignoranta,
Cariera, putere, faima, bani, ghost-writers, impunerea autoratului,
conflict de interese,

Nevoia de supraveghere a actului medical si de

cercetare, nevoia de a cunoaste si recunoaste
originalitatea si meritul, nevoia de incredere (dupa David B.
Resnik, What is Ethics in Research & Why is it Important? May 1,
2011)

Supravegherea etica a cercetarii prin avizul etic, peerreview si analiza rezultatului publicat si comunicat

 Nevoia de normare a cercetarii pe subiect uman

marcheaza momente ale nevoii de moralitate in
medicina si in cercetare.
Aceste momente delimiteaza etape ale evolutiei
medicinii, cercetarii, eticii medicale, drepturilor
omului si istoriei care se interrelationeaza,
adesea se intersecteaza.
Normarea este vie ca o masura a actiunii dar si ca
o nevoie de preventie

Normele etice nationale privind cercetarea

CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICAL din 30 martie 2012 al Colegiului Medicilor din Romnia
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 7 mai 2012
CAP. VI Cercetarea medicala
ART. 40 Principiul legalitii i eticii cercetrii medicale
Orice activitate de cercetare medicala va fi efectuata cu respectarea stricta a principiilor fundamentale
ale exercitrii profesiei de medic, n respect deplin faa de fiina i de specia umana i cu respectarea
stricta a condiiilor prevzute de lege i normele profesiei.
ART. 41 Cercetarea pe fiina umana
Cercetarea pe fiina umana are caracter de excepie i poate fi facuta numai daca, n mod cumulativ,
sunt ntrunite urmtoarele conditii:
a) nu exista nici o metoda alternativa la cercetarea pe fiine umane, de eficacitate comparabila;
b) riscurile la care se poate expune persoana nu sunt disproportionate n comparaie cu beneficiile
poteniale ale cercetarii;
c) proiectul de cercetare a fost aprobat de instana sau autoritatea competenta dupa ce a fcut obiectul
unei examinri independente asupra pertinenei sale tiinifice, inclusiv al unei
evaluri a importanei obiectivului cercetrii, precum i al unei examinari pluridisciplinare a
acceptabilitii sale pe plan etic;
d) persoana pe care se fac cercetri este informata asupra drepturilor sale i asupra garaniilor
prevzute prin lege pentru protectia sa;
e) consimtmntul a fost dat n mod expres, specific i a fost consemnat n scris. Acest consimmnt
poate fi retras n orice moment, n mod liber.

ART. 42 Cercetarea pe persoana fra capacitatea de a consimi

Nu poate fi desfaurata activitate de cercetare tiinifica medicala pe o persoana care nu
are capacitatea de a consimi dect daca sunt ntrunite cumulativ condiiile urmtoare:
a) sunt ndeplinite condiiile prevzute la art. 41 lit. a)-d);
b) rezultatele cercetrii au potenialul de a produce beneficii reale i directe pentru
sntatea sa;
c) cercetarea nu se poate efectua cu o eficacitate comparabila pe subiecti capabili sa i
dea consimmntul;
d) autorizarea necesara prevzuta la art. 41 lit. c) a fost data specific i n scris;
e) persoana n cauza nu are obiecii.
ART. 43 Diligena medicului
Medicul este dator sa depuna toata diligena i sa struie pentru lamurirea tuturor
mprejurrilor de fapt i de drept atunci cnd este implicat ntr-o activitate de cercetare
medicala. n caz de nevoie,pentru lmurirea deplina, medicul este dator sa solicite sprijinul
organismelor profesiei medicale.
ART. 44 Intervenia asupra persoanei
Nici o persoana nu va putea fi supusa experienelor, testelor, prelevarilor, tratamentelor
sau altor intervenii n scop de cercetare dect n condiiile expres i limitativ prevzute de
lege.

ART. 45
Prelevarea i transplantul de organe, esuturi i celule de origine uman de la donatori n
via
(1) Prelevarea i transplantul de organe, esuturi i celule de origine uman de la donatori
n via se fac exclusiv n cazurile i condiiile prevzute de lege, cu acordul scris, liber,
prealabil i expres al acestora i numai dup ce persoana respectiv a fost informat, n
prealabil, asupra riscurilor interveniei. n toate cazurile, pn n momentul prelevrii,
donatorul poate reveni asupra
consimmntului dat.
(2) n afara cazurilor expres prevzute de lege, este interzis prelevarea de organe,
esuturi i celule de origine uman de la minori, precum i de la persoane aflate n via,
dar lipsite de discernmnt din cauza unui handicap mintal, unei tulburri mintale
grave sau dintr-un alt motiv similar.

ART. 46
Prelevarea de organe, esuturi i celule umane de la persoane decedate
Prelevarea de organe, esuturi i celule umane, n scop terapeutic sau tiinific, de la
persoane decedate se efectueaz numai n condiiile prevzute de lege, cu acordul scris,
exprimat n timpul vieii, al persoanei decedate sau, n lipsa acestuia, cu acordul scris,
liber, prealabil i expres dat, n ordine, de soul supravieuitor, de prini, de descendeni
ori, n sfrit, de rudele n linie colateral
pn la gradul al patrulea inclusiv.

ART. 47 Limitri ale cercetrii medicale

Sunt contrare scopului i rolului profesiei de medic urmtoarele activitai n domeniul
cercetrii medicale:
a) orice intervenie medicala asupra caracterelor genetice prin care se urmrete
modificarea descendenei unei persoane. Exceptie fac situatiile care privesc prevenirea i
tratamentul unor maladii genetice, situaie n care se vor obine toate autorizrile adecvate;
b) orice intervenie prin care se urmrete crearea unei fiine umane genetic identica cu alta
fiina umana vie sau moarta;
c) crearea de embrioni umani n scopuri de cercetare;
d) orice intervenie de natura a determina sexul viitorului copil. Exceptie fac situaiile n care
n mod obiectiv este necesara determinarea sexului n scopul evitrii unei boli ereditare grave
legate de sexul viitorului copil;
e) examinarea caracteristicilor genetice ale unei persoane n alt scop dect medical i strict
n condiiile i procedurile legale;
f) orice intervenie prin care s-ar urmri sau s-ar determina selectia persoanelor ori s-ar
aduce atingere speciei umane;
g) participarea sau implicarea ntr-o activitate de identificare a unei persoane pe baza
amprentelor sale genetice altfel dect n cadrul unei proceduri judiciare penale ori civile sau n
scopuri strict medicale ori de cercetare tiinifica, ambele efectuate strict n conditiile legii;
h) participarea la orice fel de acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale
corpului uman, elementelor sau produselor sale, cu excepia cazurilor expres prevzute de
lege.

 Medicina se bazeaza pe cei 4 piloni ai sai: filozofia,

astronomia, alchimia si etica (Paracelsus, 1540)
In lege omul e vinovat atunci cand incalca drepturile
altora. In etica este vinovat doar cand se gandeste
sa o faca (Imm. Kant, 1790)
Istoria arata ca atunci cand etica si economia vin in
conflict, victoria este intotdeauna cu economia. Nu
se cunoaste ca interesele partizane unite sa fie
dezunite si indepartate fara a se forta aceasta (BR
Ambedkar, 1912)

Referinte bibliografice
[1]WHAT IS ETHICS IN RESEARCH & WHY IS IT IMPORTANT? David B. Resnik, May 1, 2011; adaptat dupa Shamoo A and Resnik D.
2009. Responsible Conduct of Research, 2nd ed. (New York: Oxford University Press)
[http://www.niehs.nih.gov/research/resources/bioethics/whatis/] accesat in 17.10.2014
[2]OFFICE OF RESEARCH SUPPORT [http://www.utexas.edu/research/rsc/index.html]
[3]REF. HUMAN SUBJECT REGULATIONS DECISION CHARTS, SEPT. 2004, THE OFFICE FOR HUMAN RESEARCH PROTECTIONS (OHRP)

[4] CIOMS guidelines 2002, [http://www.cioms.ch/frame_guidelines_nov_2002.htm]

[5] CIOMS guidelines 2002,
[http://www.recerca.uab.es/ceeah/docs/CIOMS.pdf][http://en.wikipedia.org/wiki/Abdullahi_v._Pfizer,_Inc.] accesat in
17.10.2014
[6] Aceme Nyika, Ethics Coordinator, AFRICAN MALARIA NETWORK TRUST [http://www.amanet-trust.org/discuss/viewtopic.p]
accesat in 17.10.2014
[7]Study on babies did not disclose risks US FInds (April 11, 2013) Andrew Rosenthal, follow
[http://www.nytimes.com/2013/04/16/opinion/an-ethical-breakdown-in-medical-research.html?_r=0] accesat /] accesat
in 17.10.2014
[8] Famous quoetes on ethics and research
[http://www.brainyquote.com/quotes/keywords/ethics_2.html#LttX7tVvuMFAbBGQ.99] accesat in 17.10.2014