Introducere in sociologie

Datas muie

Sociologia este studiul stiintific al vietii umane sociale, al grupurilor si al soceitatilor.

Este un demers indraznet si de mare responsabilitate, intrucat subiectul este propriul nostrum
comportament ca finite sociale.Domeniul studiului sociologic este extreme de larg, de la analiza
intalnirilor trecatoare intre indivizi pe strada, pana la investigarea proceselor sociale globale.

Sociologia demonstreaza nevoia de a aborda o perspectiva larga cu privire la cauzele

pentru care suntem asa cum suntem si de ce actionam asa cum o facem. Ea ne invata ca ceea ce
consideram a fi natural bun sau adevarat poate sa nu fie astfel si ca datele de baza a vietii noastre
sunt puternic influentate de forte istorice si sociale. Studiul sociologiei nu poate fi doar un
process de rutina in care dobandim cunostiinte. Sociolog este persoana capabila care se desprinde
de proximitatea circumstatelor personale si sa-si reprezinte lucrarile intr un context mai larg.

Se spune ca Auguste Comte care a creeat cuvantul sociologie I ar fi preferat expresia

sociologiei “fizica sociala” pe care o lansase chiar el in 1822, in (Planul lucrarilor necesare),
daca aceasta nu ar fi fost folosita de A. Quetelet pentru a desemna o disciplina ce nu avea prea
mare legatura cu propriul sau proiect.

“Fizica sociala” in sensul dat de A. Quetelet (1869) este in linii mari studiul statistic al
fenomenelor sociale.In schimb, Auguste Comte, confera sociologiei - termen pe care il introduce
aproape scuzandu-se intr-o nota a Cursului - ambitii mult mai mari. El vede noua disciplina
menita intr-un anume fel sa incununeze sistemul stiintelor: De la astronomie la biologie, trecand
prin fizica si chimie, a aparut si s-a constituit treptat o ierarhie a stiintelor ce studiaza aspect din
ce in ce mai complexe are realului.

La sfarsitul secolului al XIX-lea, inceputul secolului X, cele doua scoli sociologice,

considerate in general cele mai importante, cea franceza si cea germana, par sa se bazeze cel
putin in declaratiile lor de intentie pe principia aflate in evident contrast si care nu par sa fie usor
conciliabile .

1
 Ambitiile lui Comte sunt de a transforma sociologia intr-un spatiu de convergenta si
integrare a tuturor stiintelor referitoare la fenomenele umane, atribuindu-i-se astfel functiile
filosifiei. Este probabil rezultatul influentei lui Emille Durkheim, fara indoiala cel mai important
dintre sociolgii clasici francezi.

Scrierile lui E. Durkheim au avut impact mult mai durabil asupra sociologiei moderne
decat cele a lui Comte. Desi a preluat si dezvoltat unele aspect din lucrarile lui Comte, Durkheim
a considerat ca multe dintre ideile predecesorului sau erau prea speculative si vagi si ca nu isi
indeplineau misiunea - aceea de a pune bazele unei sociologii stiintifice. Durkheim a vazut
sociologia ca pe o noua stiinta ce poate fi folosita pentru a elucida probleme filosofice
traditionale prin examinarea lor intr-o modalitate empirica. Asemenea lui Comte inaintea sa,
Durkheim credea ca trebuie sa studiem viata sociala cu aceiasi obiectivitate pe care o dobandesc
oamenii de stiinta in studiul lumii naturale. Scriierile lui Durkheim cuprind un larg spectru de
subiecte. Trei dintre temele principale pe care le enunta sunt importanta sociologiei ca stiinta
empirica, ascensiunea individului si formarea unei noi ordini sociale, precum si sursele si
caracterul autoritatii morale in societate.

Sociologia actiunii reprezinta o traditie sociologica importanta. Prin transparenta

epistemologica sociologia actiunii se defineste printr-un ansamblu de principia clare intemeiate
pe natura lucrurilor, prin eficacitate. Interesul pe care il trezeste sociologia se masoara prin
capacitate ape care o are de a explica fenomene ce sunt la prima vedere confuzii pentru spirit.

Principiile fundamentale pe care bazeaza o comunitate stiintifica sunt de obicei

considerate paradigm acesteia. Stiintele sociale isi au si ele paradigmele lor. Una dintre ele este
cea desemnata in general prin notiunea de sociologia actiunii, sociologiei interactionista, sau
sociologie actionista. Dar mai exista si altele: Sociologia structuralist-functionalista, sociologia-
marxista, sociologia-Durkheimiana reprezinta paradigme sociologice ce au la randul lor o
anumita continuitate in timp.

Conform principiului fundamental al sociologiei actiunii, faptul ca orice fenomen social

indifferent de natura lui este intotdeauna rezultatul unor actiuni, atitudini, credinte si in general al
unor comportamente individuale, este considerat cu maxima seriozitate.Cel de al doilea principiu

2
venit in completarea primului, afirma ca sociologul care vrea sa explice un fenomen social,
trebuie sa regaseasca sensul comportamentelor individuale, aflate la originea lui.

Putem ilustra aceste principii printr-un exemplu elementar preluat de la Simmel (1892).
Sa presupune, ne spune acest autor, ca vrem sa explicam existenta tuneului Saint-Gothard. Ea
este in mod evident rezultatul unui ansamblu de actiuni in speta al unor decizii politice,
stiintifice, arhitectulare precum si ale unor actiuni de executie. Explicarea existentii unui tunel
inseamna deopotriva reconstituirea acestei retele de actiuni si justificarea motivelor aflate la
baza lor.

Principiul conform caruia orice fenomen social indiferent de natura lui trebuie considerat
produsul unor actiuni credinte sau comportamente individuale. Acest principiu este in mod
curent desemnat prin expresia” individualism metodologic” . Acesta este principiul sociologiei
actiunii. Datoram aceasta expresie “individualism metodologic” sociologului si economistului
austriac J. Schumpeter. In aceasta privinta, trebuie sa facem o distinctie intre diverse sensuri ale
cuvantului “individualist” si sa nu confundam sensul metodologic cu sensul moral sau sensul
sociologic.

O societate este individualista in sens sociologic atunci cand pentru ea autonomia

individului este socotita o varianta dominant. Este individualista in sens moral cel care face din
individ sursa suprema a valorilor morale. In sens metodologic, notiunea de individualism are o
cu totul alta semnificatie: Ea presupune doar faptul ca pentru explicarea unui fenomen social
trebuie regasite cauzele individuale.

Imaginatia sociologica ne cere printre altele sa “ne detasam” de rutinile familiare ale
vietii noastre de zi cu zi, pentru a le putea privi altfel. Un exemplu ar fi simplul gest de a
consuma o ceasca de cafea. Aceasta cafea nu este doar o bautura reconfortanta. Ea poseda valori
simbolice ca parte a activitatilor noastre cotidiene . Adesea ritualul asociat bauturii cafelei este
mult mai important decat actul insusi al consumului bauturii. Doi oameni care se intamnesc
pentru a bea cafeaua impreuna sunt probabil mai interesati de intalnirea ca atare si de discutie
decat de ceea ce consuma. De fapt, actiunea de a bea si de a manca asigura in toate tipurile de
societate ocazii pentru interactiunea sociala si indeplinirea ritualurilor.

3
 Cafeaua este o substanta care formeaza obiceiuri dar dependentii de cafea nu sunt priviti
de majoritatea populatiei de cultura occidentala ca fiind consumatori de droguri. Ca si alcoolul,
cafeaua este un drog social acceptabil in timp ce marijuana spre exemplu, nu este considerate la
fel. Totusi exista societati care tolereaza consumul de marijuana sau de cocaine si resping atat
cafeaua cat si alcoolul. Sociologii sunt interesati de ceea ce determina astfel de contraste.

Sociologia are numeroase implicatii practice in viata noastra:

In primul rand, sociologia ne confera o constientizare a diferentelor culturale, fapt ce ne

permite sa vedem lumea, lumea sociala din mai multe perspective. Adesea, daca intelegem
corect, felul in care traiesc ceilalti, dobandim o mai buna intelegere a problemelor lor. Politicile
care nu se bazeaza pe o cunoastere temeinica a vietii oamenilor carora li se adreseaza au putine
sanse de reusita.

De exemplu, un asistent social alb ce isi desfasoara activitatea intr-o comunitate

predominanta latino-americano din Sudul Londrei nu va castiga increderea membrilor ei fara a
cultiva o anumita sensibilitate fata de experienta sociala diferita ce separa adesea membrii
grupurilor etnice din Marea Britanie.

In al doilea rand, cercetarea sociologica asigura un ajutor practice in evaluarea impactului

initiativelor politice. Un program de reforma practica poate sa esueze pur si simplu in atingerea
scopurilor sale sau poate produce consecinte nefericite, neintentionate.

De exemplu, in anii care au urmat Celui de Al Doilea Razboi Mondial, in multe tari s-au
construit in centrele urbane, blocuri de locuinte de mari dimensiuni. Acestea erau menite sa
asigure standard inalte de locuire pentru grupurile de oameni cu posibilitati material reduse din
cartierele marginase si ofereau facilitate de aprovizionare cu diferite bunuri si alte servicii civice
necesare. Totusi, cercetarile au aratat ca multi dintre cei care se mutasera din locuintele lor
anterioare, in blocurile cu apartamente se simteau izolati si nefericiti.

Constructiile inalte si centrele de aprovizionare din zonele sarace, erau adesea jefuite si
deveneau adevarata oaza pentru talharii si alte delicate violente

4
 In al treilea rand, sociologia ne poate inzestra cunostiinte de sine, o cunoastere de sine
mai profunda. Cu cat stii mai mult despre motivelor actelor noastre si despre structura generala a
societatii noastre, cu atat devenim mai capabili sa ne influentam propriul viitor.

Unii cred ca sociologia isi poate pastra independenta intelectuala numai daca sociologii
sunt niste personae studioase, neutre in controversele morale si politic. Nici o persoana cu o
pregatire sociologica superioara nu poate ramane insensibila in fata inegalitatilor existente in
epoca noastra. Ar fi straniu ca sociologii sa nu ia atitudine fata de controversele politice si ar fi
ilogic ca ei sa fie impiedicati sa formeze expertizele in decursul activitatilor lor.

In concluzie, sociologia nu este doar un domeniu intelectual abstract, ce are implicatii

tactice majore in vietile oamenilor.