INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

CURS 1
CE ESTE SOCIOLOGIA?
NATURA ŞI SCOPUL SOCIOLOGIEI

2.1. Perspectiva sociologică

Sociologia este o ramura a stiintelor sociale, alaturi de psihologie, antropologie, economie si stiintele
politice, discipline care examineaza natura comportamentului uman si a societatii umane, precum si
produsele care rezulta din amandoua.
In cadrul sociologiei, ca si in filosofie, exista “scoli de gandire” in mod clar deosebite, toate
impartasind insa ideea ca sociologia este studiul stiintific al comportamentului social uman, al societatii
umane si al rezultatelor activitatilor sociale.
Premisa fundamentala a sociologiei este cat din existenta umana este existenta sociala. Suntem legati
si depindem unii de altii, influentam pe altii si suntem influentati de ei; intr-adevar, insusi sensul
identitatii depinde de aceasta interactiune. Orice incercare de a intelege formele sociale in afara actiunii
individuale este sortita esecului.

Imaginatia sociologica. C. Wright Mills (1959) a folosit expresia “imaginatie sociologica”

pentru a ne atrage atentia supra nevoii de a ne largi viziunea. Indivizii au tendinta de a vedea lumea
din punctul lor de vedere, riguros ingustat, despre ei insisi si despre cercul social imediat. Sociologia,
sustine el, ar trebui sa-si concentreze atentia asupra celor mai largi forte sociale care ii afecteaza pe
indivizi. Pentru a-si ilustra punctul de vedere, el postuleaza ca, daca o persoana ramane fara lucru,
aceasta situatie ar putea fi considerata ca “necazul ei personal”, iar eforturile de a ajuta la rezolvarea
acestei situatii s-ar concentra asupra caracteristicilor individului. Daca, totusi, un milion de oameni,
sau mai multi raman fara lucru, aceasta este o "problema sociala“ care sugereaza ca este vorba de
actiunea unor forte sociale pe scara larga si necesita o solutie sociala. Imaginatia sociologica permite
oamenilor sa-si depaseasca experienta personala limitata si sa-si vada legaturile cu altii si cu
institutiile societatii.

Utilitatea perspectivei sociologice. Imaginea mai larga oferita de perspectiva sociologica

incurajeaza oamenii sa inteleaga fortele sociale care le organizeaza viata. Ea permite oamenilor sa vada
cum experientele lor personale influenteaza relatiile si constrangerile sociale existente si cum sunt
influentate de acestea. Sociologia da oamenilor posibilitatea de a intelege generalul prin abstractizarea
particularului.
Emile Durkheim si studiile despre sinucidere. Sociologul francez Emile Durkheim (1858-1917) a
aratat ca sinuciderea este nu numai un fenomen psihologic, asa cum se credea pana atunci, cat si unul
social. El a comparat rata sinuciderilor (numar de sinucideri la 1000 locuitori) atat intre societati diferite,
cat si intre categorii sociale diferite in cadrul aceleiasi societati. Constatarea lui a fost ca rata
sinuciderilor este mai mare in cazul protestantilor (fata de catolici), a femeilor (fata de barbati) si a
persoanelor necasatorite (fata de cele casatorite), de unde si concluzia ca sinuciderea este influentata de

1
gradul de integrare sociala a persoanei repective. In felul acesta, Durkheim demonstreaza ca sinuciderea
este un fapt social.
Casatoria. Daca oamenii ar fi intrebati de ce s-au casatorit cu o anumita persoana, ar raspunde,
probabil, ca s-au indragostit de ea; ca sotul sau sotia este singura persoana care l-ar putea face fericit sau
fericita. Totusi, exista si norme sociale care dirijeaza aceasta decizie, care definesc un numar limitat de
indivizi ca parteneri potentiali pentru casatorie. In general, cei mai multi oameni nu-si dau seama de
aceste forte sociale coercitive care influenteaza ceea ce pare a fi o hotarare intima si personala.
Sociologia da la iveala aceste influente sociale de obicei nerecunoscute.

2.3.Sociologia ca ştiinţă

Sociologia este studiul stiintific al comportamentului social si al relatiilor sociale. Ea este cea care
asigura cunoasterea obiectiva a realitatii sociale.
Ipotezele stiintei. Toate caile “stiintifice”, organizate pentru obtinerea informatiilor despre lume, au
in comun anumite ipoteze. O ipoteza este aceea ca exista o lume a realitatii independenta de ceea ce
percepem noi despre ea prin simtul comun, sau ceea ce stim sau auzim noi despre ea de la altii. De pilda,
atomii exista chiar daca noi nu ii vedem. In acest sens, noi mai degraba descoperim legile naturii decat le
creem.
O alta ipoteza a stiintei este aceea ca in natura exista ordine. Evenimentele nu se produc intamplator;
ele sunt precedate de cauze. De asemenea, oamenii de stiinta presupun ca, printr-o observatie obiectiva
si sistematica se pot dobandi cunostinte despre lume. Aceasta este caracteristica esentiala a stiintei:
observarea obiectiva si sistematica a fenomenelor. Adevarul stiintific poate fi verificat empiric, adica
prin observarea atenta si obiectiva si prin masuratori. Metoda stiintifica reduce amestecul subiectivitatii,
al valorilor personale in procesul de cercetare.
Statutul stiintific al sociologiei. In timp ce sociologia nu este cu nimic mai putin stiintifica decat
chimia sau astronomia, ea nu pare sa aiba precizia acestora. Aceasta, in parte, din cauza relativei sale
tinereti ca stiinta. Ea nu a avut atat de mult timp sa-si dezvolte nici metodologia, nici conceptele
teoretice. Dar mai important, studierea comportamentului oamenilor nu este identica cu studierea
comportamentului atomilor sau al plantelor. Oamenii sunt mai instabili, ei se schimba chiar in timp ce
sunt studiati. De asemenea, darile de seama asupra rezultatelor unui studiu determina oamenii sa-si
schimbe comportamentul examinat anterior. Deseori, acesti factori lasa sa se inteleaga ca sociologii nu
pot generaliza descoperirile obtinute in cursul cercetarilor la fel de mult ca oamenii de stiinta din
domenile fizicii si biologiei.
Sociologii se confrunta cu o alta dilema. In timp ce putini oameni recunosc ca nu stiu prea mult
despre structura moleculara a acizilor, cei mai multi insa se considera experti in faptele pe care le
studiaza sociologii: criminalitatea, viata de familie, grupurile sociale si asa mai departe. Conceptele
importante ale analizei sociologice sunt deseori exprimate in limbajul comun, desi sensurile unor cuvinte
pot fi diferite. De pilda, statut are un alt inteles in sociologie decat in conversatia obisnuita. Aceasta
confuzie in materie de cuvinte si buna cunoastere a insasi substantei analizei sociologice, pe care cei mai
multi oameni si-o atribuie, fac pe multi sa creada ca sociologii pur si simplu studiaza si constata ceea ce
este evident.