OBIECTUL DE STUDIU AL PSIHOLOGIEI SOCIALE

ntr-una din cele mai frecvent citate definitii, Gordon Allport spune ca psihologia
sociala este o ncercare de a ntelege modul n care ideile, sentimentele si comportamentul
indivizilor sunt influentate de prezenta actuala, imaginara sau implicita a
celorlalti. Mai exact, psihologia sociala este studiul stiintific al modului n care indivizii gndesc,
simt si se comporta fata de ceilalti, precum si al modului n care ideile, sentimentele si
comportamentele individului sunt afectate de catre ceilalti.
n definiia psihologie sociale identificm anumii termini cheie pe care i putem explica
astfel:
- studiu stiintific - exista multe alte abordari ale ideilor, sentimentelor si comportamentelor umane.
Putem nvata multe despre comportamentul uman din romane sau filme, din istorie sau filosofie.
Ceea ce o diferentiaza de aceste modalitati artistice si umaniste de descifrare a sufletului omenesc
este faptul ca psihologia sociala este o stiinta. Ea aplica, n studierea conditiei umane, metodele
stiintifice de investigatie observatia, descrierea, masurarea si experimentul.
- aceste metode au ca obiect de investigatie ideile, sentimentele si comportamentele
individuale. Pe lnga psihologia sociala, mai exista si alte discipline care utilizeaza metode si
tehnici stiintifice de cercetare a comportamentului uman. Printre acestea se numara antropologia,
teoria comunicarii, economia, politologia sau sociologia. Toate acestea, mpreuna cu psihologia
sociala, se numesc stiinte sociale. Metodele de cercetare confera, la rndul lor, o nota aparte
psihologiei sociale, ntruct aceasta utilizeaza, mult mai frecvent dect alte discipline sociale,
experimentul, metoda mai greu de aplicat n economie, sociologie sau stiintele politice. Pe scurt,
psihosociologia se caracterizeaza printr-o perspectiva larga, prin accentual asupra individului si
prin utilizarea frecventa a experimentului.
- elementul social, preciznd faptul ca psihologia sociala urmareste sa elucideze modul n care
ideile, sentimentele si comportamentul individului sunt influentate de interactiunea cu ceilalti.
Toate ramurile psihologiei utilizeaza metode experimentale si adopta o perspectiva larga asupra
unor fenomene individuale. Ceea ce particularizeaza psihologia sociala este accentul sau pe natura
sociala a individului.

Domenii nrudite ale psihologiei sociale

 Psihologia social i sociologia

Sociologii si psihosociologii manifesta un interes comun fata de multe probleme, precum

violenta, discriminarea, diferentele culturale sau familia. Sociologia tinde a se focaliza la nivel
grupal, n vreme ce psihologia sociala vizeaza n special nivelul individual al fenomenelor studiate.
Sociologii pot fi interesati de importanta sociala si de valoarea educatiei n lumea contemporana,
pe cnd psihosociologii ar fi mai degraba preocupati de factorii care influenteaza rezultatele
scolare ale unui copil. n plus, sociologii studiaza de obicei relatia dintre comportamentele
oamenilor si anumite variabile societale, precum clasa sociala ori mediul de rezidenta (rural
/urban). n schimb, psihosociologii se orienteaza mai curnd spre studiul relatiei dintre
comportamentele umane si anumiti factori variabili mai concreti, mai specifici, precum
manipularea starii emotionale sau expunerea la anumite modele particulare de comportament.

Psihologia social i psihologia personalitii

Att psihologia personalitatii, ct si psihologia sociala au ca obiect de investigatie ideile,

sentimentele si comportamentele indivizilor. Cu toate acestea, psihologia personalitatii ncearca sa
nteleaga diferentele dintre indivizi ce ramn relativ stabile ntr-o diversitate de situatii, pe cnd
psihologia sociala cauta sa explice modul n care factorii sociali i afecteaza pe cei mai multi dintre
indivizi, n pofida diferentelor dintre personalitatile lor. Cu alte cuvinte, psihologii sunt interesati
de consistenta personalitatii ntr-o varietate de situatii. Psihosociologii sunt interesati de modul n
care diferite situatii genereaza comportamente diferite. Totusi, cele doua discipline se completeaza
foarte bine una pe cealalta.

Psihologia social i psihologia clinic

Psihologia clinica ncearca sa nteleaga si sa trateze persoanele cu dificultati si maladii

psihice. Psihosociologii nu se concentreaza asupra tulburarilor mentale; mai degraba, ei sunt
interesati de modalitatile tipice n care indivizii normali gndesc, simt, se comporta si se
influenteaza unii pe ceilalti. Exista, cu toate acestea, multe aspecte n care psihologia clinica si
psihosociologia se intersecteaza. Ambele, de exemplu, se pot interesa de modul n care se
adapteaza indivizii la starile de anxietate sau de presiune psihica n diferite situatii sociale; n ce
fel se deosebesc indivizii depresivi si cei non-depresivi sub aspectul modului n care prelucreaza
informatia sociala, si explica motivele si cauzele comportamentului lor si interactioneaza cu
ceilalti; cum pot fi ajutate sau, dimpotriva, ranite persoanele cu tulburari psihice de expectatiile
celorlalti fata de aceste tulburari.

Psihologia social i simul comun

Constiinta comuna pare sa explice multe descoperiri psihosociologice prin simpla analiza
a faptelor n lumina bunului simt. Trebuie sa distingem nsa faptele de bun simt si miturile bunului
simt. Daca ne gndim bine, oricarei maxime de bun simt a ntelepciunii populare i se opune o alta
maxima, la fel de sanatoasa. Ce e mai adevarat? Ca cine se aseamana se aduna ori ca opusii
se atrag? Spre deosebire de simtul comun, psihologia sociala utilizeaza metode stiintifice pentru
a-si testa ipotezele si teoriile. Toate cele patru descoperiri mai sus mentionate sunt false. Desi
pot fi invocate destule ratiuni de bun simt pentru a crede ca fiecare dintre cele patru enunturi este
adevarat, studiile psihosociologice conduc la rezultate contrare. Iata de ce este imprudent sa ne
bazam ntotdeauna numai pe evidentele simtului comun si pe ntelepciunea populara ceea ce nu
nseamna ctusi de putin ca acestea ar fi lipsite de orice valoare cognitiva.

Psihologia social n Romnia

Romnia a cunoscut o rapida si viguroasa dezvoltare culturala, pe deplin racordata la

valorile si spiritul european.n mod firesc, si la noi au aparut foarte devreme primele lucrari de
psihologie
sociala, printre care se cer mentionate:
- Constiinta sociala, publicat n 1900 de catre Constantin Leonardescu, profesor de
sociologie la Universitatea din Iasi
- studiile de psihsociologie elaborate la nceputul secolului XX de catre Constantin
Dimitrescu-Iasi, aparute postum, n 1927, n volumul Studii de psihologie sociala.
 - n 1904, Constantin Radulescu-Motru (1868-1957), adevaratul fondator al psihologiei
sociale din tara noastra, publica o lucrare fundamentala despre imaginea de sine a poporului romn
Cultura romna si politicianismul, n care defineste o serie de trasaturi psihologice, pozitive si
negative, ale romnilor de la nceputul veacului; multe dintre ele sunt ct se poate de actuale si
astazi. De maxima importan este i lucrarea Etnicul romnesc (1942).
- una dintre cele mai controversate astazi, ntruct zugraveste sufletul romnesc n culori
de loc magulitoare, bazndu-se pe o metodologie prea putin stiintifica, este lucrarea Din psihologia
poporului romn publicata n limba franceza, n 1907, de catre Dimitrie Draghicescu (1875-
1945) care, n 1905, a tinut la Universitatea din Bucuresti primele cursuri de psihologie sociala din
Romnia.
- de sufletul national a fost preocupat si Mihai Ralea (1894-1964), autor al lucrarii
Sufletul romnesc (1925). n anii 1930/1931, Ralea tine primul curs de psihologie sociala la
Universitatea din Iasi; influentat de teoriile lui Gabriel Tarde si Emile Durkheim, abordeaza
fenomene de psihologie colectiva si de patologie sociala, influenta interpersonala etc. O trecere n
revista a problematicii pe plan mondial a psihologiei sociale din acea vreme, dar si unele contributii
originale se gasesc n cursul sustinut de Ralea n 1944 la Universitatea din Bucuresti.
- instaurarea comunismului n tara noastra dupa cel de -al doilea razboi mondial a pus capat
cercetarilor stiintifice independente n domeniul psihologiei sociale. Abia dupa 1965
psihosociologia a fost reintegrata n viata universitara, dar sub un strict control ideologic si sub
influenta psihologiei sociale sovietice, de orientare dogmatic marxist-leninista. Pna la caderea
dictaturii ceausiste din 1989, s-a tradus foarte putin din literatura de specialitate occidentala, iar
cooperarea internationala cu
centrele de cercetare din lumea libera a fost practic inexistenta.
- dupa 1990, psihologia sociala din Romnia a cunoscut un reviriment rapid si
spectaculos. A fost abandonata paradigma ideologica marxista. Teoriile cele mai influente din
psihologia sociala occidentala au nceput sa fie amplu prezentate si analizate n publicatii de
specialitate. Un merit deosebit n aceasta directie revine Laboratorului Psihologia cmpului
social de la Universitatea din Iasi, condus de profesorul Alexandru Neculau. Au aparut primele
volume elaborate n comun