Universitatea Lucian Blaga Sibiu Facultatea de Stiinte, Psihologie

Relatiile interpersonale in caminele studentesti si formarea grupurilor sociale -studiu de caz social-

Student: Dirinea Mihai Lucian grupa 2 subgrupa 3

Profesor coordonator: Lect. Univ. Dr. Codruta Purcia

Sibiu, 2011
1

Cuprins

Introducere..................................................................................................................................3 Metoda de cercetare folosita.......................................................................................................3 Problematizare............................................................................................................................3 Fundamentare teoretica...............................................................................................................4 Culegerea datelor........................................................................................................................5 Interpretare.................................................................................................................................9 Concluzii...................................................................................................................................10 Referinte bibliografice..............................................................................................................11 Anexe........................................................................................................................................12

Introducere

In prezentul studiu de caz mi-am concentrat eforturile catre detectarea relatiilor interpersonale din caminul studentesc I. din orasul S, mai exact grupurile sociale care se formeaza in interiorul caminelor studentesti si sub ce criterii. Criteriile descoperite de mine sunt valabile strict pentru caminul I. si consider ca fiind irelevanta aplicarea informatiilor si ipotezelor construite de mine aici in alta situatie. Caminul X este un camin care cuprinde studentii de la toate specializarile universitatii L.B.S., indiferent de anul de studiu sau de locul de domiciliu. Putem spune astfel ca avem o populatie de studenti aleasa conform nici unui criteriu legat de varsta, an de studiu, sex, specializare, domiciliu. Este deci o populatie diversificata.

Metoda de cercetare folosita

Pentru culegerea datelor am folosit metoda observatiei. Am considerat relevanta aceasta metoda pentru cercetarea mea datorita gradului de implicare scazut (observatia neparticipativa). Mi-am construit grila de observatie folosind literatura de specialitate aflata la indemana si, deasemenea, folosind cunostintele acumulate de mine din experienta si studiu. Deasemenea am cules si informatii cu sens strict orientativ, cum ar fi documente privitoare la locatarii fiecarei camere din camin, specializarea pe care o studiaza, anul de studiu si judetul in care locuieste. Aceste date imi vor folosi pentru o eventuala clasificare a indivizilor in functie de aceste criterii, in cazul in care ele exista.

Problematizare

Populatia caminului I. este una tanara, niciunul din studentii cazati aici nu depaseste varsta de 28 de ani. Ca in fiecare aglomerare de persoane, este inevitabila formarea de grupuri si de relatii interpersonale. Aceste structuri sociale pot fi voluntare sau involuntare, manifestand comportamente prosociale sau antisociale. Geneza acestor grupuri sociale si relatii interpersonale este insa ceea ce ne intereseaza pe noi, cat si criteriile de formare (sex, varsta, an de studiu, specializarea studiata, judetul de domiciliu).

Fundamentare teoretica

In continuare vom funamenta principalii termeni cu care vom opera in aceasta lucrare. Relatiile interpersonale au constituit dintotdeauna mediul optim de dezvoltare a oricarei fiinte umane. Conceptul de relatii umane ocupa un loc privilegiat in psihologia sociala. Interactiunea sociala reprezinta modul fundamental de existenta si functionare a indivizilor si grupurilor umane, mecanismult bazal al structurarii grupurilor sociale si societatii in ansamblu. (Milcu, 2008) Putem defini relatiile interpersonale ca fiind orice legatura intre indivizi sub forma perceperii, intelegerii, evaluarii si preferarii sau respingerii unei persoane de catre o alta. (Marica, 2008) Grupul social este o pluralitate de persoane combinate intr-un anume fel, prin legaturi integrative de tip normativ, comunicativ, afectiv, functional. Grupul social mic este o categorie de grup social caracterizata prin: existenta unui anumit numar de persoane (2-30) existenta unui scop comun catre care sunt orientate eforturile membrilor grupului, a unei retele de statusroluri intr-un anume fel imbinate si aflate in interactiune, a unui sistem de norme si valori recunoscute si acceptate de membri si care le regleaz conduita n conformitate cu grupul. Acestora li se adaug caracterul nemijlocit al relatiilor interpersonale.

Culegerea datelor

Am inceput culegerea datelor respectand grila de observatie si, astfel, am studiat grupurile deja existente (grupurile erau formate odata cu inceperea anului universitar sau fusesera initiate inainte de catre cei care au fost cazati aici cu un an inainte si inca mai sunt) si am stabilit un numar de 3 grupuri sociale pe care le voi studia indeaproape. Am considerat ca aceste grupuri prezinta un numar mai mare de membrii decat celelalte (mai mult de 2 indivizi/grup) si au o influenta mai mare asupra indivizilor componenti. Am observat astfel comportamentele sociale intreprinse de cele 3 grupuri pe un numar de 3 intalniri. Rezultatele culegerii de date pot fi vazute in urmatorul tabel, plasate pe grupuri (am facut suma frecvententelor si media intensitatilor):

Grupul I:

Comportamentul vizat 1. Comportament antisocial limbaj vulgar 2. Comportament antisocial lovire, distrugerea proprietatii caminului, incalcarea normelor implementate 3. Comportament antisocial diverse comentarii aduse la adresa tracatorilor 4. Comportament prosocial comportament de ajutorare

Frecventa (in numar de aparitii)

Intensitate*

27

5. Comportament prosocial amabilitate 6. Comportament prosocial mentinerea curateniei si ordinii in camin 7. Ridicarea volumului in conversatiile grupului 8. Priviri insistente asupra trecatorilor 9. Situatii conflictuale in interiorul grupului

Grupul II:

Comportamentul vizat 1. Comportament antisocial limbaj vulgar 2. Comportament antisocial lovire, distrugerea proprietatii caminului, incalcarea normelor implementate 3. Comportament antisocial diverse comentarii aduse la adresa tracatorilor

Frecventa (in numar de aparitii)

Intensitate*

15

4. Comportament prosocial comportament de ajutorare 5. Comportament prosocial amabilitate 6. Comportament prosocial mentinerea curateniei si ordinii in camin 7. Ridicarea volumului in conversatiile grupului 8. Priviri insistente asupra trecatorilor 9. Situatii conflictuale in interiorul grupului

Grupul III:

Comportamentul vizat 1. Comportament antisocial limbaj vulgar 2. Comportament antisocial lovire, distrugerea proprietatii caminului, incalcarea normelor implementate

Frecventa (in numar de aparitii)

Intensitate*

3. Comportament antisocial diverse comentarii aduse la adresa tracatorilor 4. Comportament prosocial comportament de ajutorare 5. Comportament prosocial amabilitate 6. Comportament prosocial mentinerea curateniei si ordinii in camin 7. Ridicarea volumului in conversatiile grupului 8. Priviri insistente asupra trecatorilor 9. Situatii conflictuale in interiorul grupului

Putem observa, conform tabelelor de mai sus, variabilitatea comportamentelor sociale, fie ele prosociale, fie ele antisociale, de care discpun cele trei grupuri cercetate.

Interpretare

In cazul grupului I observam un nivel crescut al agresivitatii acestui grup. Nu vom preciza insa aspecte socio-demografice legate de acest grup, ca si judete de provincie si specializarea studiata, dar vom preciza insa faptul ca grupul este in totalitate format din persoane de sex barbatesc si niciunul dintre acestia nu mai este in primul an de studiu. Deasemenea este de precizat faptul ca nivelul conflictului interpersonal este crescut. In cazul grupului II avem o situatie asemanatoare, insa cu manifestari antisociale mai scazute. Deasemenea este observata si o crestere in frecventa si intensitate a comportamentelor prosociale, dar o scadere nesemnificativa a situatiilor conflictuale. In cazul celui de-al treilea grup situatia se schimba. Aici avem un grup format din indivizi de sex femeiesc, care manifesta comportamente antisociale scazute, la fel si situatii conflictuale, pe cand comportamentele prosociale cresc. Grupurile manifesta conformism si relatii interpersonale stabile.

Concluzie

Cele trei grupuri observate au inregistrat comportamente tipice, potrivit literaturii de specialitate si datelor statistice existente la nivel de tara, si, prin urmare, nu le putem categoriza, metaforic vorbind, drept comportamente sociale patologice. Din punctul de vedere al datelor socio-demografice culese despre grupurile respective, nu s-au semnalat diferente semnificative legate de judetul de apartenenta (grupurile nu au fost formate in totalitate din indivizi apartinand aceluiasi judet), diferentele de varsta nu au fost mari (maxim 3 ani), iar grupurile formau membrii de acelasi sex.

10

Referinte bibliografice

Dafinoiu, I. (2002). Personalitatea Metode calitative de abordare. Observatia si interviul. Editura Polirom, Iasi, Romania.

Marica, S. (2008). Introducere in Psihologia Sociala. Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, Romania.

Milcu, M. (2008). Psihologia relatiilor interpersonale Competitie si conflict. Abordare dinamica. Un model experimental. Editura Polirom, Iasi, Romania.

Yin, R.K. (2005). Studiul de caz Designul, analiza si colectarea datelor. Editura Polirom, Iasi, Romania.

11

Anexe Grila de observatie folosita in culegerea datelor

Comportamentul vizat 10. Comportament antisocial limbaj vulgar 11. Comportament antisocial lovire, distrugerea proprietatii caminului, incalcarea normelor implementate 12. Comportament antisocial diverse comentarii aduse la adresa tracatorilor 13. Comportament prosocial comportament de ajutorare 14. Comportament prosocial amabilitate 15. Comportament prosocial mentinerea curateniei si ordinii in camin 16. Ridicarea volumului in conversatiile grupului 17. Priviri insistente asupra trecatorilor

Frecventa (in numar de aparitii)

Intensitate*

12

18. Situatii conflictuale in interiorul grupului

* intensitatea este apreciata de observator strict subiectiv, conform standardelor personale, cotand cu unul din cifrele 1,2,3,4,5; cifra 1 este cotata ca semnificand foarte putin intens, cifra 2 este cotata ca semnificand putin intens, cifra 3 este cotata ca semnificand de o intensitate oarecare, cifra 4 este cotata ca semnificand intens, iar cifra 5 este cotata ca semnificand foarte intens

13