"Violenta in scoli"

Introducere

In Romania, nivelul de violenta in unitatile de invatamant preuniversitar a
devenit ingrijorator. Concluziile unui studiu realizat de Institutul de Stiinte ale
Educatiei "Violenta in scoli" au aratat ca violenta este mai mare in unitatile de
invatamant postgimnazial - 80, si mai redus in cazul scolilor generale -!", mai
ales tineri din mediul ur#an -8$ , %ata de tinerii din mediul rural !&.
'atorita acestor ci%re ingrijoratoare oamenii sunt tot mai speriati de violenta din
randul adolescentilor mani%estata in special in unitatile de invatamant. (ema
"violenta in scoli" deja nu mai este una ta#u ci una mult prea des intalnita in
jurnalele de stiri si in paginile ziarelor.
Citind un articol din ziarul ")i#ertatea" din data de $*.&&.$0&& despre actele
violente ale elevilor din ultima perioada, am %ost determinata sa studiez cauzele
acestor comportanente. 'e asemenea curiozitatea mea a %ost daca elevii ce provin
din %amilii destramate sau dezorganizate sunt mai predispusi la act $*$d"*c e
violente impotriva colegilor sai.

Obiective
-analiza comportamentului agresiv al elevilor in unitatile de invatamant
-identi%icarea cauzelor actelor violente din scoli
-determinarea masurii in care comportamentul agresiv al elevilor este in%luentat
de mass-media sau +si de %amilie

Stabilirea universului de cercetare
,niversul cercetarii pe tema violentei in scoli este delimitat de elevi de
liceu.Intervalul de varsta incadreaza elevi intre &* si &8 ani. -ceasta este perioada
adolescentei unde cei mai multi incearca sa se %aca remarcati, sa se impuna in %ata
celorlalti.

Documentare prealabila
.entru realizarea acestei cercetari m-am documentat din di%erite carti de
specialitate si am urmarit regulat jurnalele de stiri. 'e asemenea am consultat
di%erite ziare in paginile carora se regaseau articole despre violenta in scoli si am
accesat o serie de site-uri de internet ce tratau tema acestui proiect de cercetare.

Unitatea de analiza si inregistrare
.entru studiul violentei in scoli unitatea de analiza este elevul.


Cadrul teoretic
/ass-media , cercetarile si statisticile o%iciale raporteaza o crestere
spectaculoasa a %enomenului in ultimile trei decenii in mai multe tari ale lumii , ast%el
incat escaladarea violentei in scoala a devenit cea mai vizi#ila evolutie din campul
educatiei %ormale.'aca, in %azele de inceput ale educatei scolare , predomina
violenta pro%esorului asupra elevilor , democratizarea educatiei a antrenat o
depalasare a violentei catre elevi , canalizand-o dinspre elevi spre pro%esori.Violenta
in scoala este o pro#lema careia i s-a %acut o pu#licitate considera#ila in multe tari 0
S,- , 1ranta , -nglia, etc. si ,din ne%ericire, aceasta lista s-a completat si cu
Romania.2umeroase posturi de televiziune prezinta diverse scene de violenta
petrecute in scoala de la cele mai usoare %orme de violenta pana la cele mai
violente .
E3ista numeroase de%initii ale violentei.Eric 'e#ar#ieu3 , specialist in
pro#lematica violentei in mediul scolar ,o%era o de%initie prin care surprinde ansam#lul
%enomenului violentei 0 Violenta este dezorganizerea #rutala sau continua a unui
sistem personal , colectiv sau social si care se traduce printr-o pierdere a integritatii ,
ce poate %i %izica, materiala sau psi4ica.-ceasta dezorganizare poate sa opereze prin
agresiune , prin utilizarea %ortei ,constient sau inconstient , insa poate e3ista si
violenta doar din punctul de vedere al victimei , %ara ca agresorul sa ai#a intentia de
a %ace rau.Este di%icil sa se realizeze discriminari intre cele doua concepte
agresivitate si violenta. /.1loro 5 &6678 9" : incearca o di%erentiere in #aza a trei
criterii 0
&. un criteriu %unctional0 agresivitatea este o potentialitate ce permite dirijarea
actiunii 8 ea tine mai mult de gandire , de analiza , in timp ce violenta este de ordinul
actiunii noastre , o actiune adaptata o#iectivului ce tre#uie atins.
$. un criteriu de ordin topologic 0 agresivitatea ar %i mai ales interna , in timp ce
violenta e mai ales e3terna.
". un criteriu etic 0 in timp ce agresivitatea , inteleasa ca potentialitate care ii permite
individului sa in%runte pro#lemele,poate %i considerata accepta#ila, violenta, in
calitatea ei de actiune ce produce durere, este inaccepta#ila.
E3ista trei teorii e3pilcative ale comportamentului agresiv 0
- agresivitatea este inascuta, pozitie sustinuta de autori precum Sigmund 1reud si
;onard )orenz.In viziunea lui 1reud oamenii se nasc cu instinctul de a agresa si de a
%i violenti.
- agresivitatea e un raspuns la %rustrare.Cei care sustin aceasta a%irmatie pleaca de
la convingerea ca agresivitatea este determinata de conditiile e3terne.Cea mai
populara si cea mai cunoscuta este teoria %rustrare- agresiune %ormulata de
<.'ollard.(eoria lui 'ollard a %ost supusa ulterior unor revizii.
- agresivitatea este un comportament social invatat.-ceasta pozitie este legata , in
special, de numele lui -.=andura , care %ormuleaza teoria invatarii sociale a
agresivitatii. Con%orm acestei teorii , comportamentul agresiv se invata prin mai multe
modalitati 0 direct prin recompensarea sau pedespirea unor comportamente 8 prin
o#ervarea unor modele de conduita ale altora, mai ales ale adultilor.
Violenta scolara este de cele mai multe ori ne%atala , dar poate cauza serioase
prejudicii dezvoltarii persoanei.<ac>ues .ain 5 $000 8 !$: identi%ica doua tipuri de
violenta in mediul scolar0
a. violentele o#iective care sunt de ordinul penalului 5 crime si delicte: si asupra
carora se poate interveni %rontal
#. violentele su#iective, care sunt violente mai su#tile , de atitudine, si care a%ecteaza
climatul scolar.Sunt incluse aici dipsretul , umilirea, s%idarea, lipsa de politete,
a#sentele de la ore..
Violenta %izica si cea ver#ala sunt doua dintre cele mai des intalnite tipuri de
violenta in scolile din Europa.In Suedia , $$ dintre elevi de se3 masculin cu varsta
cuprinsa intre &" - &! ani au %ost implicati in trei sau mai multe violente %izice in anul
$000. In 2uren#erg , ?ermania , 9" dintre #aieti au admis ca au %ost implicati in
violente %izice in scoala in anul $000.
,n studiu #ritanic a ajuns la concluzia ca in %iecare an &0 elevi au tentative
de suicid determinate de actele de violenta de la scoala8 acelasi studiu arata ca 80
din victimele violentelor considera violenta ver#ala mai stresanta decat atacurile
%izice, iar "0 din victime a%irma ca agresiunile le a%ecteaza capacitatea de a se
concentra asupra sarcinilor scolare. .e ansam#lu , datele e3istente demonstreaza ca
violentele scolare au o tendinta constanta de crestere , atingand rata cea mai inalta
la nivelul invatamantului gimnazial si liceal 8 din punct de vedere al distri#utiei pe
se3e ,violentele sunt cele mai des intalnite la #aieti , atingand %recventa ma3ima in
jurul varstei de &9 ani.
@out4 voices , o anc4eta ,2ICE1 din anul $00& asupra opiniilor , temerilor ,
sperantelor si viselor copiilor - esantionul de popultatie din tara noastra %iind de *00
de copii si adolescenti intre 8 si &! ani, dintre care 6! cuprinsi in sistemul de educatie
pu#lica - a pus in evidenta ca "6 dintre su#iecti au declarat ca se con%runta cu
violenta si comportament agresiv+violent in scoala.
-dolescenta este o perioada de trans%ormari pe plan social , %izic , si
psi4ic.(rans%ormarile %izice care incep la pu#ertate sunt adesea %oarte #rutale si
adolescentii le traiesc ca pe o mare metamor%oza.(rans%ormarile pot determina
sentimente de jena, timiditate , re%uzul comunicarii etc.'eose#it de importanta in
aceasta perioada este relatia pe care adolescentul o are %ata de propriul sau corp
a%lat in trans%ormare. )egat de acest aspect asistam la preocupari deose#ite in ceea
ce priveste mac4iajul , coa%area parului , im#racamintea. Emotiile se mani%esta in
aceasta perioada cu un mare dinamism.-u loc treceri #ruste de la stari de %ericire la
stari de descurajare sau deprimare , de la sentimentul de putere la cel de indoiala ,
de scadere a stimei %ata de sine..entru a %ace %ata acestor emotii , adolescentii
dezvolta reactii de agresivitate si de opozitie %ata de tot ceea ce inseamna autotritate.
5 parinti , pro%esori , institutii:.
-dolescenta este un camp e3trem de dinamic , este o perioada contradictorie ,
in care poate sa inceapa sa se mani%este sentimentul de durere , de tristete a
depasirii copilariei , este o perioada suprasolicitanta pentru toti adolescentii , cu atat
mai mult pentru cei care au anumite predispozitii sau cauze insotite de conditii spre
devianta si delincventa. Violentele intalnite in scoala la aceasta varsta , sunt
semnalate din cauza ca #aietii 5 intr-o proportie mult mai mica , si %etele : se a%la la
varsta con%runtarilor %izice 0 a te masura cu sine si cu ceilalti %ace parte din a%irmarea
identitatii se3uale masculine , o %orma de socializare prin lupta , apararea
teritoriului.-ceste pariuri incalca regulile o#isnuite ale con%lictelor dintre adolescenti si
pot genera violente individuale sau colective.
/ulti adolescenti care prezinta un comportament antisocial sau delincvential au
prezentat patternuri similare in copilaria mica sau mijlocie.Comportamentul antisocial
precoce este un indicator cvasipredictor pentru violenta juvenila , in special la se3ul
masculin.5 .atterson, Reid, 'is4iomn , &66$:'e cele mai multe ori , %etele se implica
in conduite violente pentru a-si demonstra loialitatea %ata de o prietena sau dragostea
pentru un #aiat.Si pentru adolescenti , dar mai ales pentru adolescente , se3ualitatea
este e3trem de importanta.Sa %ii atractiva se3ual este o conditie a popularitatii unei
%ete in scoala..reocupati sa isi a%irme masculinitatea , #aietii sunt in mod particular
mai interesati sa %aca multe cuceriri decat sa se implice doar intr-o singura
relatie.-ceasta indi%erenta in pereceprea importantei partenerului pentru status
e3plica de ce %etele devin agresive cand se simt amenintate cu deposedarea
o#iectului iu#irii lor de catre o rivala./ajoritatea %etelor dar si a #aietilor cu conduite
violente in scoala cred ca cea mai #una cale pentru a-ti demonstra iu#irea+ loialitatea
%ata de partener este sa te #ati pentru el.C4iar daca nu se ajunge la o adevarata
con%runtare %izica cu o+un rival+rivala , procesul de curtare, %lirtul implica amenintarea
cu violenta 0 lovirea , palmuirea , tac4inarea se intalnesc mai %recvent la %ete decat la
#aieti.
Violenta scolara este asociata , in general , cu zonele ur#ane di%icile , cu
peri%eriile , acolo unde saracia este la ea acasa.'e aceea , cand se vor#este despre
violenta in scoala , se considera drept surse %avorizante atat %actori e3teriori scolii -
%actorul %amilial , %actorul social , %actorul individual , cat si un %actor intern scolii -
scoala ca sursa de violenta.
1actorul %amilial
Implicarea educatiei de tip %amilial in geneza deviantei a %ost a%irmata inca din secolul
trecut de Cesare )om#roso in Amul delincvent.Cercetari mai noi privind rolul %amilei
in etiologia deviantei au identi%icat o diversitate de %actori cauzali cum ar %i
socializarea, climatul a%ectiv , coeziunea %amiliala , statusul economic si cultural etc.
-nc4eta sociala e%ectuata de -.=andura si B.R.Calters con%irma %aptul ca
adolescentii agresivi provin , de regula, din %amilii in care parintii insisi sunt agresivi,
si metodele disciplinare sunt neadecvate, %iind deseori #rutale.Studiile privind relatiile
dintre tatal tiran si adolescenti mentioneaza %aptul ca adeseori pot avea loc con%licte ,
care pot s%arsi printr-o ruptura a relatiilor cu parintii si %uga de acasa a adolescentului
precum si prin vaga#ondaj.
Climatul socio-a%ectiv si moral al %amiliei este mult mai pertur#at atunici cand in
%amilie sunt cazuri de alcoolism , de imoralitate si de antecedente
penale.-dolescentii proveniti din %amilii cu pertur#ari ale climatului moral , socio-
a%ectiv si cu o atmos%era con%lictuala se pot asocia mai usor grupurilor delictogene .
5B.?.Edler , <.Ransc4#urg:.
In /area =ritanie , <.C.=.'ouglas si 1././artin au gasit unele corelatii pozitive intre
originea sociala a copiilor si succescul scoalar 8 nu atat venitul parintilor este
important pentru reusita scolara , cat nivelul dezvoltarii cognitive , varia#ila ce
depinde de nivelul de cultura si educatie al parintilor.1amiliile apartinand claselor
in%erioare valorizeaza mai putin instructia+educatia scoalara ca %actor de reusita
sociala, pre%erand %recvent scolii o cali%icare rapida , un salariu si alte avantaje.
Re%eritor la relatia dintre %amilia deorganizata si delincventa , o meta-analiza a 90 de
studii pu#licate pe aceasta tema , realizata de ).E.Cells si <.RanDin in &66! a
descoperit ca 0 prevalenta delincventei in %amiliile dezorganizate este cu &0 - &9
mai mare decat in %amiliile oraganizate 8 corelatia dintre %amilia dezorganizata si
delincventa juvenila este mai puternica pentru %ormele minore de conduita si mai
sla#a pentru %ormele grave de comportamnet in%ractional 8 nu e3ista o di%erenta
semni%icativa intre impactul dezorganizarii %amiliei asupra %etelor si #aietilor 8 tipul de
dezorganizare pare sa a%ecteze delincventa juvenila ast%el0 asocierea cu delincventa
este mai puternica in cazul %amiliilor dezorganizate prin divort sau separare
comparativ cu dezorganizarea prin deces.
In%luenta %actorilor delictogeni %amiliali tre#uie privita in interconditionarea multipla cu
%actorii e3tra%amiliali si cu cei psi4oindividuali ai adolescentilor.
1actorul individual
1actorii individuali sunt grupati in doua categorii0 %actori constitutionali , dependenti
de zestrea ereditara si de structura neuro-psi4ica 5 de#ilitate mintala, 4iperemotivitate
, autism , tendinte agresive: si de unele particularitati ale personalitatii 5 di%erite
tul#urari de caracter sau atitudini negative , %ormate su# in%luenta unor %actori
de%avora#ili de mediu:
Cele mai cunoscute teorii psi4logice cu privire la personalitatea deviantului sunt 0
teoria personalitatii criminale5 <..intel : , teoria disocialitatii 5 R./ucc4ielli : si teoria
autocontrolului 5 (.Birsc4i si /.?ott%redson:. Cele trei teorii sunt destul de
asemanatoare si sc4iteaza urmatorul portret al deviantului caracterizat prin0
intoleranta la %rustrare , autocontrol de%icitar, egocentrism , impulsivitate,
nedezvoltarea sentimentelor morale, indi%erenta si dispret %ata de activitatile sociale
utile, evitarea e%ortului voluntar, dorinta realizari unei vieti usoare , %ara munca ,
opozitia %ata de normele juridice, morale sociale, devalorizarea de sine, imaginea
%alsa despre lume.In majoritatea cazurilor , aceste simptome caracteriale apar inca
din copilarie si se e3acer#eaza in preadolescenta si adolescenta. ,n %actor important
al comportamentelor agresive este intoleranta la %rustrare.Starea de %rustrare se
mani%esta printr-o emotionalitate marita , si , in %uncite de temperamentul individului ,
de structura sa a%ectiva se poate ajunge la un comportament violent , individul ne mai
tinand seama de normele si valorile %i3ate de societate. 1rustrarea a%ectiva este una
din cauzele cele mai %recvente ale pro#lemelor de comporament .In urma e%ectuarii
unui studiu longitudinal asupra evolutiei copiilor cu di%icultati de comportament s-a
descoperit prezenta acestui %actor in etiologia %enomenului intr-o proportie de 8$
din cazuri .'o#andirea tolerantei la %rustrare depinde de nivelul de autocontrol , de
temperament dar si de norma de internalitate.
)a#ilitatea a%ectiva reprezinta una din caracteristicile personalitatii celor violenti , ea
mani%estandu-se prin 0 sugestionarea rapida in raport cu impresiile de moment
%ormate8 lipsa unei autonomii a%ective 5 determinate de o sla#a dezvoltare a emotiilor
si sentimentelor superioare , indeose#i a celor morale: 'espre la#ilul a%ectiv (.Rudica
spune ca este " un insta#il emotiv , un element care in relatiile sale tradeaza
discontinuitate, salturi nemotivate de la o e3trema la alta , inconstanta in reactii %ata
de stimuli Esecul scolar este un %actor des intalnit la cei ce mani%esta comportamente
violente.'intre indicatorii care sunt utilizati pentru aprecierea unei situatii de esec
scolar sunt mentionati 0 a#andonarea precoce a scolii , decalaj intre potentialul
personal si rezultate , parasirea scolii %ara o cali%icare , incapacitatea de a atinge
o#iectivele pedagogice, inadaptarea scolara etc.
Inteligenta este un %actor decisiv in adaptarea+ violenta scolara, dar considerata
impreuna cu a%ectivitatea.,n copil inteligent gaseste mai multe solutii de adaptare
5 sau le gaseste mai usor: , insa relatia a%ectiva cu adultul este cea care
directioneaza %olosirea inteligentei catre adaptari apro#ate social sau catre adaptari
neconventionale. Se apreciaza tot mai mult ca intarzierile mintale reprezinta o
premisa a violentei , mai ales atunci cand nivelul scazut se asociaza cu tul#urari
a%ective si cu conditii ne%avora#ile de mediu.'e%icientele intelectuale e3prima
di%iculatea sau imposi#ilitatea celui in cauza de anticipare , pe plan mental, a
urmarilor atitudinilor deviante adoptate
/otivatia invatarii scolare include 0 motivele %recventarii scolii, motivele care il %ac pe
elev sa vrea sa do#andeasca cunostinte, sa-si %oloseasca talentele, interesele
cognitive, scopurile care il determina sa aspire la propria sa realizare ca %iinta umana,
motivele interactiunilor cu colegii si cu pro%esorul. /otivatia reprezinta un %actor
crucial , pe de o parte ca determina per%ormantele scolare ,pe de alta parte pentru ca
regleaza nivelul si e%icienta %unctionarii tuturor #locurilor %unctionale ale personalitatii0
#locul cognitiei , cel al comunicarii , al a%ectivitatii , al memoriei etc.
Cercetarile e%ectuate de CalDer 5 &668, &660: indica %aptul ca aproape toti copiii care
prezinta riscul comportamentelor disociale si antisociale nu poseda nici macar
competentele minimale pentru a avea succes scolar.Adata ce acesti elevi au %ost
respinsi de catre pro%esori si colegi au tendinta de a a#andona scoala , de a se
asocia in #ande cu comportament violent.
?.Ceil vor#este despre sindromul esecului scolar ca un %actor de risc important in
privinta cresterii violentei in scoala..otrivit lui Ceil ,sentimentul de esec interiorizat
antreneaza sec4ele psi4ologice pro%unde si dura#ile ce se e3prima adesea prin
comportamente violente.
Cercetarile e%ectuate de E.?luecD au demonstrat ca rata violentei scolare creste
direct proportional cu indicele de esec.
-lcoolul , consumat mai ales in cantitati mari, se constituie intr-un important %actor de
risc in comiterea unor acte antisociale #azate pe violenta.
'rogurile , pot de asemenea , sa duca la un comportament violent, insa, in ce
masura se poate realiza acest lucru depinde de mai multi %actori,cum ar %i0 tipul
drogului , dimensiunea dozei si daca su#iectul este sau nu real amenintat si pus in
pericol.
1actorul social
/ediul social contine numeroase surse de in%luenta de natura sa induca , sa
stimuleze si sa intretina violenta scolara0 situatia economica , sla#iciunea
mecanismelor de control social , inegalitatile sociale , criza valorilor morale, mass-
media , dis%unctionalitati la nivelul %actorilor responsa#ili cu educatia tinerilor , lipsa
de cooperare a institutiilor implicate in educatie..entru tarile %ost comuniste ,
cresterea violentei in general , nu numai a violentei scolare, este pusa pe seama unui
comple3 de %actori precum 0 li#eralizarea mass-media , lipsa e3ercitiului democratic ,
cresterea li#ertatii generale de miscare, sla#irea autoritatii statului si a institutiilor
angajate in respectarea legii , accesul la mijloace de agresiune 5 I.Radu , &66* :.
?.=asiliade releva urmatoarele contradictii de nivel societal , care sunt cauze de tip
macrosocial ale deviantei 5 violentei: 0 contradictiile intre stadiile di%erite de dezvoltare
socio-economica a unor zone, intre di%erite modele socio- culturale , intre normativele
morale ale societatii glo#ale si moralitatea unor categorii de grupuri si persoane ,
intre valorile moral-cetatenesti si juridice si modul individual sau colectiv de raportare
la ele.
Conjunctura economica si sociala provoaca anumite con%uzii in randul tinerilor , care
incep sa se indoiasca de e%icacitatea scolii, de utilitatea stiintei.Si aceasta cu atat mai
mult cu cat constata ca scoala nu ii asigura insertia pro%esionala.Valorile traditionale
promovate in scoala - munca, meritul , e%ortul - cunosc o degradare vizi#ila.,n mediu
social in criza a%ecteaza pro%und dezvoltarea personalitatii adolescentului si a
individului , in general.
Violenta scolara este un %enomen social comple3 iar %ormele sale de mani%estare au
evoluat o data cu normele sociale.
(ot mai multi psi4ologi si sociologi su#lineaza %aptul ca mijloacele de comunicare in
masa , prin continutul neadecvat pe care il promoveza uneori , pot propaga in randul
tinerilor , atitudini disocile si antisociale.Cercetarile lui '.).Eron5 &686: arata ca mai
ales copiii cu potential agresiv urmaresc programe tv care prezinta violenta.
-lte e3perimente cum sunt cele ale lui -.=andura , S.-.Ross 5 &67":, ).=erDoEitz
5 &6!*: arata ca si copiii %ara tul#urari caracteriale pot %i a%ectati de violenta emanata
din unele %ilme, mai ales daca violenta e promovata de eroul simpatic , cu care
copilul se identi%ica.
,nii adolescenti apreciaza in %ilme doar scenele agresive , luate ca atare, %ara sa
%aca distinctia necesara intre agresivitatea prosociala si cea antisociala, %iind
interesati mai mult de te4nicile agresiunii, pe care le pot invata pentru a le utiliza la
randul lor.Importul de modele de conduita , com#inat cu generalizarea proceselor de
imitatie-invatare sociala si a%irmare sociala, e3acer#ate la varsta adolecentei , joaca
un rol -c4eie in violenta scolara , si in delincventa in general.
Intre &6!$ si &6!" ,,2ESCA a realizat prima anc4eta internationala asupra
programelor de in%ormare si a emisiunilor de televiziune si a atras atentia asupra
e%ectelor programelor cu continut violent, sustinand responsa#ilitatea educatorilor de
a le contracara sau compensa. Comisia 2ationala impotriva violentei in programele
televiziunii din S.,.-. a%irma ca pana la &8 ani copii americani vad "$.000 de crime si
*0.000 de incercari de crima, %iind martorii a 9-7 acte de violenta pe ora receptate
prin televiziune.
Intr-un studiu e%ectuat de patru universitati din S.,.- in &666 , cercetatorii au ajuns la
concluzia ca minorii si tinerii e3pusi masiv la programe violente sunt cei mai inclinati
la comportamente violente , la teama si insecuritate sau la desensi#ilizare.
Con%orm cercetarii e%ectuate de Consiliul 2ational al -udiovizualului din Romania in
anul $009 ,9! din video-clipurile pu#licitare pentru lansarea de al#ume de muzica
contineau violenta . In programele televiziunilor din Romania primul loc este detinut
de violenta %izica urmata de cea ver#ala.
-sociatia .si4ologilor -mericani sustine ca cea mai e3pusa perioada de varsta in
ceea ce priveste violenta prezentata la televizor este preadolescenta si adolescenta.
/uzica di%uzata prin intermediul unor posturi de televiziune si radio poate incita la
violenta, de cele mai multe ori autorii acestor cantece inspirandu-se din realitate si
anume din violenta intalnita in mediul in care traiesc.,nii adolescenti isi insusesc
ast%el un mod de a trai , considerand violenta un mijloc de supravietuire.
..Ilut include in lista e%ectelor negative ale mass-mediei asupra violentei urmatoarele0
dezin4i#itia , desensi#ilizarea %ata de victima, a%ectarea operationalitatii sistemului
cognitiv, invatarea de te4nici de agresiune.
.rin di%uzarea scenelor de violenta , mass-media este considerata alaturi de
consumul de alcool si droguri, un %actor de risc in mani%estarea violentei.
Comportamentele violente ale elevului isi pot avea originea si intr-un management
de%ectuos al clasei scolare , intr-o lipsa de adaptare a practicilor educationale la o
populatie scolara considera#il sc4im#ata.
1.'u#et spune ca indi%erenta pro%esorilor este cea mai importanta mani%estare a
dispretului %ata de elevi.Sunt numerosi elevi care su%era ca urmare a acestor judecati
negative ale pro%esorului, pentru ca ele vin sa intareasca propriul lor sentiment de
indoiala, de descurajare , de lipsa de increderea in %ortele proprii.-cest dispret , o
data interiorizat , poate antrena un ansam#lu de consecinte in plan comportamental0
lipsa de comunicare, pasivitate la lectie, indi%eranta sau, pertur#area lectiilor,
dezvoltarea unor atitudini ostile , provocatoare.
1orma de violenta cel mai %recventa evocata de pro%esori e zgomotul , produs prin
comunicarea neautorizata intre elevi, in timp ce elevii percep lipsa de comunicare ca
%iind principala %orma de violenta din partea pro%esorilor %ata de ei 5 alaturi de
nedreptate si lipsa de intelegere :
In Romania , intr-un studiu e3perimental , e%ectuat de C.Bavarneanu, realizat pe elevi
de liceu a descoperit ca cele mai %recvente %orme de agresivitate a pro%esorilor %ata
de elevi , asa cum sunt percepute de acestia din urma, sunt, in ordine
descrescatoare0 %olosirea tonului ridicat, evaluarea neo#iectiva, intimidarea elevilor,
adresarea de injurii+ jigniri, amenintarea,lovirea, nervozitate permanenta, ironia,
a#senta raspunsului la solicitari.
,n pro%esor agresat are sanse mai mari sa %ie victimizat din nou,comparativ cu un
pro%esor care nu a %ost agresat deloc. Intr-un studiu e%ectuat in S.,.- in anul &666 de
/etropolitan )i%e a scos in evidenta %aptul ca & din 7 pro%esori au %ost agresati in
scoala.
Violenta scolara este un %enomen e3trem de comple3 , cu o determinare multipla0
%amiliala, societala, scolara, personala si culturala. Ea se prezinta ca un ansam#lu
speci%ic de %orme de violenta care se conditioneaza reciproc si au o dinamica
speci%ica0 violenta importata din a%ara scolii , dar si violenta generata de sistemul
scolar8 violenta adultilor impotriva elevilor dar si violenta elevilor impotriva
pro%esorilor.
Elaboararea ipotezelor
F'aca relatia parinti copii este apropiata, atunci viloenta in scoli se reduce.
F'aca interesul consilierilor scolari ar %i mai mare, atunci numarul con%lictelor
din randul elevilor ar %i mai mic.
F'aca in %amilie e3ista agresivitate, atunci este mai pro#a#il ca aceasta sa se
regaseasca si in comportamentul copilului.
F Cu cat elevii ar urmari mai putin programe (V ce contin violenta, cu atat
agresivitatea in randul lor ar scadea.

Selectarea surselor de informare
.entru preagatirea metodologiei de cercetare am apelat la urmatoarele
surse de in%ormare
-documente sociale
-realitatea o#serva#ila
Alegerea metodei si tehnicilor de cercetare
-#ordez aceasta tema %olosind metoda o#servatiei participative, ca o#servator
nedeclarat. .entru a o#serva violenta intre copii aceasta metoda este cea mai
potrivita deoarece inregistreaza comportamente ver#ale si non-ver#ale si nu este
reactiva, inregistrand comportamentele c4iar in momentul producerii.

Operationalizarea conceptelor
agresivitate Gun act de ostilitate, ranire, violenta sau e3trema a%irmare de
sine.E3ista mai multe teorii cu privire la ceea ce ii %ace pe oameni sa devina
agresivi ,iar multe sunt de natura #iologica sau instinctuala.Cele mai multe
teorii sociologice ale agresiunii se inradacineaza in relatiile individului cu
mediul social.,na dintre cele mai cunoscute este ipoteza "%rustrare-agresiune"
ce sustine ca atunci cand este impiedicata o activitate des%asurata in vederea
atingerii unui scop apare comportamentul agresiv. ,n al doilea grup de teorii,
teoriile invatarii -considera violenta ca rezultat al socializarii si controlului
social reusite.'eci comportamentul agresiv in general si cel violent in
particular apar acolo unde sunt asteptate sa apara, c4iar in a#senta %rustrarii.
= la nivelul cunoasterii comune, termenul "agresivitate" are o
puternica incarcatura a%ectiva, data pro#a#il, de reprezentarile activate la
auzul acestui termen.Caracteristicii de%initorii ale agresivitatii0 -este un
comportament intentionat de tip actional sau ver#al8 -este un comportament
o%ensiv si nu unul de%ensiv8 -scopul comportamentului agresiv este de a
produce prejudicii %izice, psi4ologice, morale sau materiale unei persoane sau
unei alte %iinte8 -este un comportament orientat spre o persoana sau o %iinta
motivate sa evite acest comportament.
mass-media= lat. massa "o cantitate mare de entitati agregate"8 medium, pl.
media, mijloc de transmitere a ceva:, termen consacrat mai HntHi Hn lim#a
engleza re%eritor la mijloacele de comunicare Hn masa8 seturi de te4nici si
metode de transmrtere, de catre %urnizori centralizati, a unor mesaje unei
audiente largi, eterogene si dispersate geogra%ic. Intr-o perspectiva
institutionala, m.m. sHnt considerate institutii sociale, atHt culturale cHt si
economice. ,n e3emplu tipic de pro#lema a#ordata din perspectiva celor
doua paradigme este pro#lema violentei. In primul caz se considera ca
violenta este promovata prin mass- media ca ea a%ecteaza negativ
socializarea copilului, care poate vedea pHna la &*000 de morti violente la (V,
numai Hn copilarie, si deci Hn general putem spune ca mass- media contri#uie
la cresterea numarului comportamentelor deviante, Hn special a delincventei,
su# toate %ormele ei. In a doua perspectiva se considera ca mass- media nu
manipuleaza individul, ci ca acesta utilizeaza asa cum doreste mass- media
.Violenta este ceruta, caci alt%el nu ar %i prezenta Hn programe, ea e3ista Hn
mass- media pentru ca e3ista Hn societate. Cei care urmaresc acest tip de
programe sHnt predispusi la violenta si nu devin eventual delincventi datorita
televiziunii 5sau cinematogra%ului:. /ai mult, violenta prezentata prin mass-
media poate avea c4iar o %unctie terapeutica. In aceeasi maniera ne putem
raporta si la alte pro#leme cum ar %i socializarea se3uala timpurie a copiilor,
promovarea unor inegalitati Hntre se3e 5ca e3emplu, rolurile predominant
casnice ale %emeilor:, inactivismul promovat de mass- media ca si pro#lema
rolului pe care ele Hl joaca, Hn general, Hn societate mass- media %iind
considerate %ie o putere Hn stat, %ie un su#sistem su#ordonat celorlalte puteri

Indicatorii definitionali
agresivitate-numarul cazurilor de violenta din scoala
-gradul de repetare al acestora
-numarul de reclamatii adunate la directorul unitatii de invatamant
-numarul elevilor raniti in urma actelor violente din scoala
mass-media -numarul de ore petrecute in %ata televizorului
-numarul de cuvinte care incita la violenta
- numarul de in%ormatii vizand violenta in scoli transmise zilnic
Esantionarea
.entru e%ectuarea cercetarii s-au e%ectuat o#servatii la clase de a6a, a&0a,
a&&a si a&$a %iecare clasa a cate "0 de elevi.
Fisa de observatie pentru studierea
comportamentului agresiv in scoli
&. Inregistrarea comportamentului in momentul intrarii in scoala
-calm
-agitat
-nervos
-nera#dator
-#ucuros
-entuziasmat
$ . Inregistrarea modului vestimentar
-indecent
-uni%orma
-modest
" . Inregistrarea modului de reactie la primirea unei note mici
-suparare
-indi%erenta
-nervozitate
-indignare
-lacrimi
-alte reactii
* .Inregistrarea comportamentului in timpul pauzelor
-#ucurie
-agitatie
-joaca
-suparare
-nervozitate
-agresivitate
9. E3istenta unor con%licte intre elevi

7. Inregistrea modului cum evolueaza con%lictul
-lovituri
-injuraturi
-semne o#scene

!. Inregistrarea comportamentului elevilor "spectatori"
-neliniste
-amuzament
-incurajare la continuarea actelor violente
-implicarea
-c4emarea pro%esorului de serviciu
-alte reactii







BIBLIO!A"IE
FChelcea , Septimiu (coord).Psihosociologie.Teorie si aplicatii,Bucuresti ,Ed.
Economica,2006
*Chelcea , Septimiu .Metodologia cercetarii sociologice .Metode cantitative si calitative, Ed.
A 2a rev , Bucuresti , Ed. Economica , 2004
*ictionar de sociolo!ie, "#$ord, Bucuresti, 200%
*&ar!inean , 'oan . Proiectarea cercetarii sociologice , 'asi , Ed. (olirom , 2000
*))).asociatia psiholo!ilor din romania.ro