Violenta scolara

Factori de risc in adolescenta

Ilie - Bologa Lia
Asistent univ. drd. psih. in cadrul Univ. Lucian Blaga, Sibiu
Departamentul Pentru Pregatirea Personalului Didactic
Sustine seminarii la disciplina Psihologia educatiei din cadrul modului psihopedagogic

Mass-media , cercetarile si statisticile oiciale raportea!a o crestere spectaculoasa
a enomenului in ultimile trei decenii in mai multe tari ale lumii , astel incat escaladarea
violentei in scoala a devenit cea mai vi!ibila evolutie din campul educatiei ormale.Daca,
in a!ele de inceput ale educatei scolare , predomina violenta proesorului asupra elevilor
, democrati!area educatiei a antrenat o depalasare a violentei catre elevi , canali!and-o
dinspre elevi spre proesori.
"iolenta in scoala este o problema careia i s-a acut o publicitate considerabila in
multe tari # SUA , $ranta , Anglia, etc. si ,din neericire, aceasta lista s-a completat si cu
%omania.&umeroase posturi de televi!iune pre!inta diverse scene de violenta petrecute
in scoala de la cele mai usoare orme de violenta pana la cele mai violente .
'(ista numeroase deinitii ale violentei.'ric Debarbieu( , specialist in
problematica violentei in mediul scolar ,oera o deinitie prin care surprinde ansamblul
enomenului violentei # "iolenta este de!organi!erea brutala sau continua a unui sistem
personal , colectiv sau social si care se traduce printr-o pierdere a integritatii , ce poate i
i!ica, materiala sau psihica.Aceasta de!organi!are poate sa opere!e prin agresiune , prin
utili!area ortei ,constient sau inconstient , insa poate e(ista si violenta doar din punctul
de vedere al victimei , ara ca agresorul sa aiba intentia de a ace rau.
'ste diicil sa se reali!e!e discriminari intre cele doua concepte agresivitate si
violenta. M.$loro ) *++,- ./ 0 incearca o dierentiere in ba!a a trei criterii #
*. un criteriu unctional# agresivitatea este o potentialitate ce permite diri1area
actiunii - ea tine mai mult de gandire , de anali!a , in timp ce violenta este de
ordinul actiunii noastre , o actiune adaptata obiectivului ce trebuie atins.
2. un criteriu de ordin topologic # agresivitatea ar i mai ales interna , in timp
ce violenta e mai ales e(terna.
/. un criteriu etic # in timp ce agresivitatea , inteleasa ca potentialitate care ii
permite individului sa inrunte problemele,poate i considerata acceptabila, violenta, in
calitatea ei de actiune ce produce durere, este inacceptabila.
'(ista trei teorii e(pilcative ale comportamentului agresiv #
- agresivitatea este inascuta, po!itie sustinuta de autori precum Sigmund $reud si 3onard
Loren!.In vi!iunea lui $reud oamenii se nasc cu instinctul de a agresa si de a i violenti.
- agresivitatea e un raspuns la rustrare.4ei care sustin aceasta airmatie pleaca de la
convingerea ca agresivitatea este determinata de conditiile e(terne.4ea mai populara si
cea mai cunoscuta este teoria rustrare- agresiune ormulata de 5.Dollard.6eoria lui
Dollard a ost supusa ulterior unor revi!ii.
- agresivitatea este un comportament social invatat.Aceasta po!itie este legata , in special,
de numele lui A.Bandura , care ormulea!a teoria invatarii sociale a agresivitatii.
4onorm acestei teorii , comportamentul agresiv se invata prin mai multe modalitati #
direct prin recompensarea sau pedespirea unor comportamente - prin obervarea unor
modele de conduita ale altora, mai ales ale adultilor.
"iolenta scolara este de cele mai multe ori neatala , dar poate cau!a serioase
pre1udicii de!voltarii persoanei.5ac7ues Pain ) 2888 - 920 identiica doua tipuri de
violenta in mediul scolar#
a. violentele obiective care sunt de ordinul penalului ) crime si
delicte0 si asupra carora se poate interveni rontal
b. violentele subiective, care sunt violente mai subtile , de
atitudine, si care aectea!a climatul scolar.Sunt incluse aici dipsretul ,
umilirea, sidarea, lipsa de politete, absentele de la ore..
"iolenta i!ica si cea verbala sunt doua dintre cele mai des intalnite tipuri de
violenta in scolile din 'uropa.In Suedia , 22: dintre elevi de se( masculin cu varsta
cuprinsa intre */ ; *9 ani au ost implicati in trei sau mai multe violente i!ice in anul
2888. In &urenberg , <ermania , ./: dintre baieti au admis ca au ost implicati in
violente i!ice in scoala in anul 2888.
Un studiu britanic a a1uns la conclu!ia ca in iecare an *8 elevi au tentative de
suicid determinate de actele de violenta de la scoala- acelasi studiu arata ca =8: din
victimele violentelor
considera violenta verbala mai stresanta decat atacurile i!ice, iar /8: din victime airma
ca agresiunile le aectea!a capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor scolare.
Pe ansamblu , datele e(istente demonstrea!a ca violentele scolare au o tendinta
constanta de crestere , atingand rata cea mai inalta la nivelul invatamantului gimna!ial si
liceal - din punct de vedere al distributiei pe se(e ,violentele sunt cele mai des intalnite la
baieti , atingand recventa ma(ima in 1urul varstei de *. ani.
>outh voices , o ancheta U&I4'$ din anul 288* asupra opiniilor , temerilor ,
sperantelor si viselor copiilor ; esantionul de popultatie din tara noastra iind de ?88 de
copii si adolescenti intre = si *9 ani, dintre care +9 cuprinsi in sistemul de educatie
publica ; a pus in evidenta ca /+: dintre subiecti au declarat ca se conrunta cu violenta
si comportament agresiv@violent in scoala.
Sub eticheta AviolentaB descoperim o diversitate de orme de conduita , care
descriu , sub aspectul intensitatii , o linie continua# la intensitatea cea mai mica , violenta
presupune conruntarea vi!uala , poreclirea , tachinarea, ironi!area, imitarea in scop
denigrator - reu!ul de a acorda a1utor , bruscarea , lovirea cu diverse obiecte, palmuirea
impingerea , in1unghierea si impuscarea sunt orme de intensitate crescuta ale violentei.
Mai cu seama in pre!ent , cultura adolescentilor pare a i centrata pe violenta,
enomen la care au contribuit amilia , scoala , industria divertisemntului si mass-media.
Adolescenta este o perioada de transormari pe plan social , i!ic , si
psihic.6ransormarile i!ice care incep la pubertate sunt adesea oarte brutale si
adolescentii le traiesc ca pe o mare metamoro!C.6ransormarile pot determina
sentimente de 1ena, timiditate , reu!ul comunicarii etc.Deosebit de importanta in aceasta
perioada este relatia pe care adolescentul o are ata de propriul sau corp alat in
transormare. Legat de acest aspect asistam la preocupari deosebite in ceea ce priveste
machia1ul , coaarea parului , imbracamintea. 'motiile se maniesta in aceasta perioada
cu un mare dinamism.Au loc treceri bruste de la stari de ericire la stari de descura1are
sau deprimare , de la sentimentul de putere la cel de indoiala , de scadere a stimei ata de
sine.Pentru a ace ata acestor emotii , adolescentii de!volta reactii de agresivitate si de
opo!itie ata de tot ceea ce inseamna autotritate.) parinti , proesori , institutii0.
Sub aspect temporal , adolescenta, este perioada de varsta situata intre copilarie ,
pe care o continua si varsta adulta , respectiv intre *2 ; */ ani si se termina intre *= ; 28
de ani ) acesta incheiere sau terminare este relativa , deoarece atat aparitia cat si durata
adolescentei varia!a in unctie de se( , rasa , conditii geograice si mediul social ;
economic0.'ste o perioada de restructurare aectiva si intelectuala a personalitatii.'a este
caracteri!ata ca o perioada ingrata ceea ce scoate in evidenta aptul ca este diicila si
pentru adolescentii insisi cat si pentru cei care se ala in contact cu adolescenti.
Pe plan psihologic putem retine in principal urmatoarele trasaturi de care este
marcata adolescenta # cautarea identitatii de sine, cautarea unui set personal de valori ,
achi!itia abilitatilor necesare pentru o buna interactiune sociala , castigarea independentei
emotionale ata de parinti, nevoia de a e(perimenta o varietate de comportamente,
atitudini si activitati.
Adolescenta este un camp e(trem de dinamic , este o perioada contradictorie , in
care poate sa inceapa sa se manieste sentimentul de durere , de tristete a depasirii
copilariei , este o perioada suprasolicitanta pentru toti adolescentii , cu atat mai mult
pentru cei care au anumite predispo!itii sau cau!e insotite de conditii spre devianta si
delincventa. "iolentele intalnite in scoala la aceasta varsta , sunt semnalate din cau!a ca
baietii ) intr-o proportie mult mai mica , si etele 0 se ala la varsta conruntarilor i!ice # a
te masura cu sine si cu ceilalti ace parte din airmarea identitatii se(uale masculine , o
orma de sociali!are prin lupta , apararea teritoriului.Aceste pariuri incalca regulile
obisnuite ale conlictelor dintre adolescenti si pot genera violente individuale sau
colective.
Multi adolescenti care pre!inta un comportament antisocial sau delincvential au
pre!entat patternuri similare in copilaria mica sau mi1locie.4omportamentul antisocial
precoce este un indicator cvasipredictor pentru violenta 1uvenila , in special la se(ul
masculin.) Patterson, %eid, Dishiomn , *++20De cele mai multe ori , etele se implica in
conduite violente pentru a-si demonstra loialitatea ata de o prietena sau dragostea pentru
un baiat.Si pentru adolescenti , dar mai ales pentru adolescente , se(ualitatea este e(trem
de importanta.Sa ii atractiva se(ual este o conditie a popularitatii unei ete in
scoala.Preocupati sa isi airme masculinitatea , baietii sunt in mod particular mai
interesati sa aca multe cuceriri decat sa se implice doar intr-o singurC relatie.Aceasta
indierenta in pereceprea importantei partenerului pentru status e(plica de ce etele devin
agresive cand se simt amenintate cu deposedarea obiectului iubirii lor de catre o
rivala.Ma1oritatea etelor dar si a baietilor cu conduite violente in scoala cred ca cea mai
buna cale pentru a-ti demonstra iubirea@ loialitatea ata de partener este sa te bati pentru
el.4hiar daca nu se a1unge la o adevarata conruntare i!ica cu o@un rival@rivala , procesul
de curtare, lirtul implica amenintarea cu violenta # lovirea , palmuirea , tachinarea se
intalnesc mai recvent la ete decat la baieti.
$etele si baietii care maniesta conduite violente in scoala e(plica acest
comportament acand trimitere la relatia de supravietuire ; vulnerabilitate.
"iolenta scolara este asociata , in general , cu !onele urbane diicile , cu perieriile
, acolo unde saracia este la ea acasa.De aceea , cand se vorbeste despre violenta in
scoala , se considera drept surse avori!ante atat actori e(teriori scolii ; actorul
amilial , actorul social , actorul individual , cat si un actor intern scolii ; scoala ca
sursa de violenta.
$actorul amilial
Implicarea educatiei de tip amilial in gene!a deviantei a ost airmata inca din
secolul trecut de 4esare Lombroso in Dmul delincvent.4ercetari mai noi privind rolul
amilei in etiologia deviantei au identiicat o diversitate de actori cau!ali cum ar i
sociali!area, climatul aectiv , coe!iunea amiliala , statusul economic si cultural etc.
Ancheta sociala eectuata de A.Bandura si E.%.Falters conirma aptul ca
adolescentii agresivi provin , de regula, din amilii in care parintii insisi sunt agresivi, si
metodele disciplinare sunt neadecvate, iind deseori brutale.Studiile privind relatiile
dintre tatal tiran si adolescenti mentionea!a aptul ca adeseori pot avea loc conlicte , care
pot sarsi printr-o ruptura a relatiilor cu parintii si uga de acasa a adolescentului precum
si prin vagabonda1.
4limatul socio-aectiv si moral al amiliei este mult mai perturbat atunici cand in
amilie sunt ca!uri de alcoolism , de imoralitate si de antecedente penale.Adolescentii
proveniti din amilii cu perturbari ale climatului moral , socio-aectiv si cu o atmosera
conlictuala se pot asocia mai usor grupurilor delictogene .)E.<.'dler , 5.%anschburg0.
In Marea Britanie , 5.F.B.Douglas si $.M.Martin au gasit unele corelatii po!itive
intre originea sociala a copiilor si succescul scoalar - nu atat venitul parintilor este
important pentru reusita scolara , cat nivelul de!voltarii cognitive , variabila ce depinde
de nivelul de cultura si educatie al parintilor.$amiliile apartinand claselor inerioare
valori!ea!a mai putin instructia@educatia scoalara ca actor de reusita sociala, preerand
recvent scolii o caliicare rapida , un salariu si alte avanta1e.
%eeritor la relatia dintre amilia deorgani!ata si delincventa , o meta-anali!a a .8
de studii publicate pe aceasta tema , reali!ata de L.'.Fells si 5.%anGin in *++9 a
descoperit ca # prevalenta delincventei in amiliile de!organi!ate este cu *8 ; *. : mai
mare decat in amiliile oragani!ate - corelatia dintre amilia de!organi!ata si delincventa
1uvenila este mai puternica pentru ormele minore de conduita si mai slaba pentru
ormele grave de comportamnet inractional - nu e(ista o dierenta semniicativa intre
impactul de!organi!arii amiliei asupra etelor si baietilor - tipul de de!organi!are pare sa
aecte!e delincventa 1uvenila astel# asocierea cu delincventa este mai puternica in ca!ul
amiliilor de!organi!ate prin divort sau separare comparativ cu de!organi!area prin
deces.
Inluenta actorilor delictogeni amiliali trebuie privita in interconditionarea
multipla cu actorii e(traamiliali si cu cei psihoindividuali ai adolescentilor.
$actorul individual
$actorii individuali sunt grupati in doua categorii# actori constitutionali ,
dependenti de !estrea ereditara si de structura neuro-psihica ) debilitate mintala,
hiperemotivitate , autism , tendinte agresive0 si de unele particularitati ale personalitatii
) dierite tulburari de caracter sau atitudini negative , ormate sub inluenta unor actori
deavorabili de mediu0
4ele mai cunoscute teorii psihlogice cu privire la personalitatea deviantului sunt # teoria
personalitatii criminale) 5.Pintel 0 , teoria disocialitatii ) %.Mucchielli 0 si teoria
autocontrolului ) 6.Eirschi si M.<ottredson0. 4ele trei teorii sunt destul de asemanatoare
si schitea!a urmatorul portret al deviantului caracteri!at prin# intoleranta la rustrare ,
autocontrol deicitar, egocentrism , impulsivitate, nede!voltarea sentimentelor morale,
indierenta si dispret ata de activitatile sociale utile, evitarea eortului voluntar, dorinta
reali!ari unei vieti usoare , ara munca , opo!itia ata de normele 1uridice, morale sociale,
devalori!area de sine, imaginea alsa despre lume.In ma1oritatea ca!urilor , aceste
simptome caracteriale apar inca din copilarie si se e(acerbea!a in preadolescenta si
adolescenta. Un actor important al comportamentelor agresive este intoleranta la
rustrare.Starea de rustrare se maniesta printr-o emotionalitate marita , si , in uncite de
temperamentul individului , de structura sa aectiva se poate a1unge la un comportament
violent , individul ne mai tinand seama de normele si valorile i(ate de societate.
$rustrarea aectiva este una din cau!ele cele mai recvente ale problemelor de
comporament .In urma eectuarii unui studiu longitudinal asupra evolutiei copiilor cu
diicultati de comportament s-a descoperit pre!enta acestui actor in etiologia
enomenului intr-o proportie de =2 : din ca!uri .Dobandirea tolerantei la rustrare
depinde de nivelul de autocontrol , de temperament dar si de norma de internalitate.
Labilitatea aectiva repre!inta una din caracteristicile personalitatii celor violenti ,
ea maniestandu-se prin # sugestionarea rapida in raport cu impresiile de moment ormate-
lipsa unei autonomii aective ) determinate de o slaba de!voltare a emotiilor si
sentimentelor superioare , indeosebi a celor morale0 Despre labilul aectiv 6.%udica
spune ca este H un instabil emotiv , un element care in relatiile sale tradea!a
discontinuitate, salturi nemotivate de la o e(trema la alta , inconstanta in reactii ata de
stimuli 'secul scolar este un actor des intalnit la cei ce maniesta comportamente
violente.Dintre indicatorii care sunt utili!ati pentru aprecierea unei situatii de esec scolar
sunt mentionati # abandonarea precoce a scolii , decala1 intre potentialul personal si
re!ultate , parasirea scolii ara o caliicare , incapacitatea de a atinge obiectivele
pedagogice, inadaptarea scolara etc.
Inteligenta este un actor decisiv in adaptarea@ violenta scolara, dar considerata
impreuna cu aectivitatea.Un copil inteligent gaseste mai multe solutii de adaptare ) sau
le gaseste mai usor0 , insa relatia aectiva cu adultul este cea care directionea!a olosirea
inteligentei catre adaptari aprobate social sau catre adaptari neconventionale. Se
aprecia!a tot mai mult ca intar!ierile mintale repre!inta o premisa a violentei , mai ales
atunci cand nivelul sca!ut se asocia!a cu tulburari aective si cu conditii neavorabile de
mediu.Deicientele intelectuale e(prima diiculatea sau imposibilitatea celui in cau!a de
anticipare , pe plan mental, a urmarilor atitudinilor deviante adoptate
Motivatia invatarii scolare include # motivele recventarii scolii, motivele care il
ac pe elev sa vrea sa dobandeasca cunostinte, sa-si oloseasca talentele, interesele
cognitive, scopurile care il determina sa aspire la propria sa reali!are ca iinta umana,
motivele interactiunilor cu colegii si cu proesorul. Motivatia repre!inta un actor crucial ,
pe de o parte ca determina perormantele scolare ,pe de alta parte pentru ca reglea!a
nivelul si eicienta unctionarii tuturor blocurilor unctionale ale personalitatii# blocul
cognitiei , cel al comunicarii , al aectivitatii , al memoriei etc.
4ercetarile eectuate de FalGer ) *++=, *++80 indica aptul ca aproape toti copiii
care pre!inta riscul comportamentelor disociale si antisociale nu poseda nici macar
competentele minimale pentru a avea succes scolar.Ddata ce acesti elevi au ost respinsi
de catre proesori si colegi au tendinta de a abandona scoala , de a se asocia in bande cu
comportament violent.
<.Feil vorbeste despre sindromul esecului scolar ca un actor de risc important in
privinta cresterii violentei in scoala.Potrivit lui Feil ,sentimentul de esec interiori!at
antrenea!a sechele psihologice prounde si durabile ce se e(prima adesea prin
comportamente violente.
4ercetarile eectuate de '.<luecG au demonstrat ca rata violentei scolare creste
direct proportional cu indicele de esec.
Alcoolul , consumat mai ales in cantitati mari, se constituie intr-un important
actor de risc in comiterea unor acte antisociale ba!ate pe violenta.
Drogurile , pot de asemenea , sa duca la un comportament violent, insa, in ce
masura se poate reali!a acest lucru depinde de mai multi actori,cum ar i# tipul drogului ,
dimensiunea do!ei si daca subiectul este sau nu real amenintat si pus in pericol.
$actorul social
Mediul social contine numeroase surse de inluenta de natura sa induca , sa
stimule!e si sa intretina violenta scolara# situatia economica , slabiciunea mecanismelor
de control social , inegalitatile sociale , cri!a valorilor morale, mass-media ,
disunctionalitati la nivelul actorilor responsabili cu educatia tinerilor , lipsa de
cooperare a institutiilor implicate in educatie.Pentru tarile ost comuniste , cresterea
violentei in general , nu numai a violentei scolare, este pusa pe seama unui comple( de
actori precum # liberali!area mass-media , lipsa e(ercitiului democratic , cresterea
libertatii generale de miscare, slabirea autoritatii statului si a institutiilor anga1ate in
respectarea legii , accesul la mi1loace de agresiune ) I.%adu , *++? 0.
<.Basiliade releva urmatoarele contradictii de nivel societal , care sunt cau!e de
tip macrosocial ale deviantei ) violentei0 # contradictiile intre stadiile dierite de
de!voltare socio-economica a unor !one, intre dierite modele socio- culturale , intre
normativele morale ale societatii globale si moralitatea unor categorii de grupuri si
persoane , intre valorile moral-cetatenesti si 1uridice si modul individual sau colectiv de
raportare la ele.
4on1unctura economica si sociala provoaca anumite conu!ii in randul tinerilor ,
care incep sa se indoiasca de eicacitatea scolii, de utilitatea stiintei.Si aceasta cu atat mai
mult cu cat constata ca scoala nu ii asigura insertia proesionala."alorile traditionale
promovate in scoala ; munca, meritul , eortul ; cunosc o degradare vi!ibila.Un mediu
social in cri!a aectea!a pround de!voltarea personalitatii adolescentului si a
individului , in general.
"iolenta scolara este un enomen social comple( iar ormele sale de maniestare
au evoluat o data cu normele sociale.
6ot mai multi psihologi si sociologi sublinea!a aptul ca mi1loacele de
comunicare in masa , prin continutul neadecvat pe care il promove!a uneori , pot propaga
in randul tinerilor , atitudini disocile si antisociale.4ercetarile lui D.L.'ron) *+=+0 arata
ca mai ales copiii cu potential agresiv urmaresc programe tv care pre!inta violenta.
Alte e(perimente cum sunt cele ale lui A.Bandura , S.A.%oss ) *+,/0,
L.BerGoIit! ) *+9?0 arata ca si copiii ara tulburari caracteriale pot i aectati de violenta
emanata din unele ilme, mai ales daca violenta e promovata de eroul simpatic , cu care
copilul se identiica.
Unii adolescenti aprecia!a in ilme doar scenele agresive , luate ca atare, ara sa
aca distinctia necesara intre agresivitatea prosociala si cea antisociala, iind interesati
mai mult de tehnicile agresiunii, pe care le pot invata pentru a le utili!a la randul
lor.Importul de modele de conduita , combinat cu generali!area proceselor de imitatie-
invatare sociala si airmare sociala, e(acerbate la varsta adolecentei , 1oaca un rol ;cheie
in violenta scolara , si in delincventa in general.
Intre *+92 si *+9/ ,U&'S4D a reali!at prima ancheta internationala asupra
programelor de inormare si a emisiunilor de televi!iune si a atras atentia asupra eectelor
programelor cu continut violent, sustinand responsabilitatea educatorilor de a le
contracara sau compensa. 4omisia &ationala impotriva violentei in programele
televi!iunii din S.U.A. airma ca pana la *= ani copii americani vad /2.888 de crime si
?8.888 de incercari de crima, iind martorii a .-, acte de violenta pe ora receptate prin
televi!iune.
Intr-un studiu eectuat de patru universitati din S.U.A in *+++ , cercetatorii au
a1uns la conclu!ia ca minorii si tinerii e(pusi masiv la programe violente sunt cei mai
inclinati la comportamente violente , la teama si insecuritate sau la desensibili!are.
4onorm cercetarii eectuate de 4onsiliul &ational al Audiovi!ualului din
%omania in anul 288. ,.9: din video-clipurile publicitare pentru lansarea de albume de
mu!ica contineau violenta . In programele televi!iunilor din %omania primul loc este
detinut de violenta i!ica urmata de cea verbala.
Asociatia Psihologilor Americani sustine ca cea mai e(pusa perioada de varsta in
ceea ce priveste violenta pre!entata la televi!or este preadolescenta si adolescenta.
Mu!ica diu!ata prin intermediul unor posturi de televi!iune si radio poate incita
la violenta, de cele mai multe ori autorii acestor cantece inspirandu-se din realitate si
anume din violenta intalnita in mediul in care traiesc.Unii adolescenti isi insusesc astel
un mod de a trai , considerand violenta un mi1loc de supravietuire.
P.Ilut include in lista eectelor negative ale mass-mediei asupra violentei
urmatoarele# de!inhibitia , desensibili!area ata de victima, aectarea operationalitatii
sistemului cognitiv, invatarea de tehnici de agresiune.
Prin diu!area scenelor de violenta , mass-media este considerata alaturi de
consumul de alcool si droguri, un actor de risc in maniestarea violentei.
4omportamentele violente ale elevului isi pot avea originea si intr-un management
deectuos al clasei scolare , intr-o lipsa de adaptare a practicilor educationale la o
populatie scolara considerabil schimbata.
$.Dubet spune ca indierenta proesorilor este cea mai importanta maniestare a
dispretului ata de elevi.Sunt numerosi elevi care suera ca urmare a acestor 1udecati
negative ale proesorului, pentru ca ele vin sa intareasca propriul lor sentiment de
indoiala, de descura1are , de lipsa de increderea in ortele proprii.Acest dispret , o data
interiori!at , poate antrena un ansamblu de consecinte in plan comportamental# lipsa de
comunicare, pasivitate la lectie, indieranta sau, perturbarea lectiilor, de!voltarea unor
atitudini ostile , provocatoare.
$orma de violenta cel mai recventa evocata de proesori e !gomotul , produs prin
comunicarea neautori!ata intre elevi, in timp ce elevii percep lipsa de comunicare ca iind
principala orma de violenta din partea proesorilor ata de ei ) alaturi de nedreptate si
lipsa de intelegere 0
In %omania , intr-un studiu e(perimental , eectuat de 4.Eavarneanu, reali!at pe
elevi de liceu a descoperit ca cele mai recvente orme de agresivitate a proesorilor ata
de elevi , asa cum sunt percepute de acestia din urma, sunt, in ordine descrescatoare#
olosirea tonului ridicat, evaluarea neobiectiva, intimidarea elevilor, adresarea de in1urii@
1igniri, amenintarea,lovirea, nervo!itate permanenta, ironia, absenta raspunsului la
solicitari.
Un proesor agresat are sanse mai mari sa ie victimi!at din nou,comparativ cu un
proesor care nu a ost agresat deloc. Intr-un studiu eectuat in S.U.A in anul *+++ de
Metropolitan Lie a scos in evidenta aptul ca * din , proesori au ost agresati in scoala.
"iolenta scolara este un enomen e(trem de comple( , cu o determinare multipla#
amiliala, societala, scolara, personala si culturala. 'a se pre!inta ca un ansamblu speciic
de orme de violenta care se conditionea!a reciproc si au o dinamica speciica# violenta
importata din aara scolii , dar si violenta generata de sistemul scolar- violenta adultilor
impotriva elevilor dar si violenta elevilor impotriva proesorilor.
Acest enomen este greu de evaluat atat la nivel national , cat si la scara mondiala
este greu de estimat , deoarece violenta i!ica poate i interpretata ca o problema
interna ,ce trebuie re!olvata prin mi1loace interne mai degraba decat prin apelul la
orurile competente.
"iolenta in scoala este o e(presie a violentei din societate- cand violenta se
produce in scoala, ea conduce si la alte consecinte # alaturi de pre1udicii , victimi!are ,
uneori moarte, violenta din scoala reduce sansele elevilor de a-si de!volta personalitatea
pe deplin si de a dobandi o educatie de calitate.



%'$'%I&6' BIBLID<%A$I4'

4enter or the Prevention School "iolence ) 28880 , A vision or Saer Schools ,
%aleigh
"irginia.
4osmovici, A., Iacob, L. ) *++= 0 , Psihologie scolara , 'dituraPolirom , Iasi
Debarbieu( , '. ) *++,0 , La violence en milieu scolaire , vol I , 'S$ , Paris
Debesse , M. ) *+980 , Psihologia copilului de la nastere la adolescenta, 'DP ,
Bucuresti
$loro , M. ) *++, 0 , Juestion de violence a lKecole , 'ditions 'res, Paris
Euditean , A.,) 28820 , Devianta comportamentala la elevi , Psihomedia , Sibiu
Mitroan , &.) *++, 0 , Agresivitatea , in &eculau, A. ) coord 0 , Psihologie sociala,
Polirom , Iasi
&eculau , A. ) *++,0 , Psihologie sociala.Aspecte contemporane, 'ditura Polirom, Iasi.
&eamtu , 4. ) 288/0 , Devianta scolara, 'ditura Polirom , Iasi.
Paun , '. , ) *+++0 , Scoala.Abordare sociopsihopedagogica, 'ditura Polirom , Iasi.
Preda, ".) *+=*0 , Delincventa 1uvenila.D abordare multidisciplinara, Presa
Universitara
4lu1eana, 4lu1 ; &apoca.
%adu , I. ) coord 0. ) *++?0 , Psihologie sociala, 'ditura '(e , 4lu1 ; &apoca.
%adulescu, S. , Banciu, D. ) *++80 , Introducere in sociologia delincventei 1uvenile.
Adolescenta intre normalitate si devianta, 'ditura Medicala, Bucuresti.
Salavastru , D. )288/ 0 , "iolenta in mediul scolar , in $erreol,<., &eculau, A.) coord0,
"iolenta
in mediul scolar , 'ditura Polirom , Iasi
Steinberg , L.) *++/0, Adolescence, Mc.<raI Eill Inc., Londra.
Schiopu , L. , "er!a, '. ) *++.0, Psihologia varstelor , 'DP , Bucuresti.
Feil , <. ) *++2 0 , "ivre le lMcee proessionnel comee un nouveau depart , 4hroni7ue
sociale, LMon