Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SCOALA IN ROMANIA
Spuneam anterior ca violenta este un fenomen foarte des intalnit in societatea
contemporana, si in special violenta in scoala care a fost semnalata inca de prin anii 70, 80, a
ajuns, in zilele noastre sa reprezinte un fenomen ingrijorator, in fata caruia se pare ca nici
scoala, nici familia ori intreaga societate nu mai pot face fata. O mare contributie la
amploarea acestui fenomen o au cu siguranta televiziunea, internetul, publicatiile datorita
mediatizarii cazurilor de violenta in scoala, avand ca efect, pe de o parte informarea, dar pe
de alta parte putand reprezenta un model de imitatie pentru tineri, si un mod de a iesi in
evidenta.
Atunci cand vorbim despre violenta in scoala nu ne putem limita doar la acte de
violenta care cad sub incidenta legii, iar datorita acestui fapt este foarte greu sa existe o
evidenta clara si reala a incidentelor violente care se produc in cadrul scolii, numarul efectiv
al acestora fiind mult mai mare decat statisticile realizate de Politie.
Astfel, distingem mai multe forme de violenta: violente din afara scolii, ce provin din
mediul inconjurator, violente din scoala, legate de conduitele elevilor care nu s-au integrat in
normele scolare (abateri din timpul orelor de curs, neatentie), si violente antiscolare, generate
chiar de situatia scolara (esec scolar, orientari neadecvate, forme mai subtile si sunt resimtite
doar de victima.
Jacques Pain (Ferreol, G., Neculau, A., 2003) identifica doua tipuri de violenta in
mediul scolar:
Elevii sunt de parere ca incidentele violente care se produc cel mai frecvent sunt cele
ale elevilor fata de alti elevi, urmate de cele ale unor persoane din afara scolii fata de elevi si
de agresiuni ale profesorilor fata de elevi.
Cele mai frecvente tipuri de agresiuni intalnite in scoala sunt injuriile si vulgaritatile,
amenintarile, gesturile agresive moderate (imbranceli, piedici, loviri umilitoare), batai intre
elevi, presiuni psihice (intimidari) si elevi terorizati sistematic de alti elevi, sub diverse
pretexte, acestea din urma fiind intalnite intr-o mica masura.
I.2 CAUZE ALE VIOLENTEI IN SCOALA
Am prezentat si in capitolele anterioare cauze ce pot genera aparitia unui
comportament deviant, agresiv, am vorbit si despre carentele instantelor de socializare
(familie, scoala, grup de prieteni, mass-media, internet), dar o sa mai aprofundam unele din
acele cauze, iar unde va fi cazul vom face niste completari.
Mediul familial continua sa fie cea mai importanta sursa de agresivitate a elevilor,
majoritatea acestor elevi provin din familii dezorganizate, asa cum aminteam mai inainte,
multi trecand prin experienta divortului parintilor, sau a unei familii monoparentale, a
problemei locurilor de munca pentru parinti. Parintii sunt confruntati cu diverse dificultati
materiale, psihologice, au o stima de sine scazuta, si se simt devalorizati. De asemenea,
probleme grave cum ar fi, de exemplu, violenta intrafamiliala, consumul de alcool, abuzarea
copiilor, neglijenta, la care se adauga si lipsa de dialog, de afectiune, utilizarea mijloacelor
violente de sanctionare sau, chiar absenta contrangerilor: nu le impun nici un fel de
interdictii, reguli, nu sunt exigenti pentru ca vor sa evite conflictele. Aceasta lipsa de
impunere din partea parintilor, va determina elevul sa adopte in scoala comportamente de
refuz a exigentelor profesorilor.
In ziarul „Gardianul” din data de 14 aprilie 2008 s-a vorbit despre cauzele generatoare
de violenta in scoli, specialistii ajungand la concluzia ca stresul elevilor este cauza. Comitetul
Sindical European pentru Educatie a organizat, la Madrid, un seminar pentru prevenirea si
combaterea violentei in scoli la care au participat reprezentanti ai invatamantului din 24 de
tari europene, printre care si Romania.
Scopul evenimentului a fost acela de a preveni si a combate fenomenul violentei si
hartuirii in scoli. S-a punctat faptul ca una dintre principalele cauze in Europa de Vest este
saracia, manifestata indeosebi in randul imigrantilor. Agresiunea fizica este ultima forma de
manifestare a violentei, care are in spatele ei o agresiune psihica indelungata, fiind, practic,
un raspuns la aceste traume repetate, este accesul facil la droguri si la armament. In aceste tari
majoritatea tinerilor consuma droguri. Dar, dincolo de acestea, se afla o cauza general
valabila in toate tarile europene: sistemul de invatamant. Programa analitica provoaca un
stres permanent atat pentru profesori, cat si pentru elevi. Suprasolicitarea conduce la o lipsa
de implicare a copilului, aceasta fiind o reactie de aparare a organismului.
Programele prea incarcate ii determina pe acestia sa urasca scoala si sa fie stresati de procesul
de invatamant. Scoala n-ar trebui sa fie un chin. In Romania, cauzele violentei le putem gasi
si in disparitia uniformelor, care este legata de saracie. In mediul scolar, toti copiii ar trebui sa
fie egali, sa aiba apartenenta la grupul de invatare. Violenta vine din frustrarile acumulate,
pentru ca la noi conteaza cum ajungi la scoala, ce caiete ai si cu ce te imbraci, prof. Borzan.
Fenomenul violentei scolare este extrem de complex, iar la originea lui se afla o
multitudine de factori. De aceea, nu putem adera la conceptia conform careia violenta este un
fapt de societate, iar radacinile si cauzele ei trebuie cautate exclusiv in exteriorul scolii.
Scoala insasi poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta scolara si acest lucru trebuie
luat in considerare in conceperea diferitelor programe de prevenire si stapanire a violentei.
Scoala este un loc unde elevii se instruiesc, invata, dar este si un loc unde se stabilesc
relatii, se promoveaza modele, valori, se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva,
afectiva si morala a copilului. Clasa scolara constituie un grup ai carui membri depind unii de
altii, fiind supusi unei miscari de influentare reciproca ce determina echilibrul functional al
campului educational. Fiecare grup cere de la membrii sai diferite forme de comportament.
insusi actul predarii-invatarii este un proces relational, iar gestiunea acestor relatii se inscrie
in ceea ce unii autori numesc managementul clasei scolare. W. Weber defineste
managementul clasei drept „setul de activitati prin intermediul carora profesorul promoveaza
comportamentul adecvat al elevului si elimina comportamentul inadecvat, dezvolta relatii
personale bune si un climat socio-emotional pozitiv in clasa, stabileste si mentine o
organizare eficienta si productiva a clasei' (Weber apud Ferreol, G., Neculau, A., 2003,
p.267).
Comportamentele violente ale elevului isi pot avea originea si intr-un management
defectuos al clasei scolare, mai exact intr-o lipsa de adaptare a practicilor educationale la o
populatie scolara considerabil schimbata. Potrivit unor autori, prima dorinta a formatorului
este aceea de a exercita o putere. Dand curs acestei dorinte inconstiente, profesorul poate
influenta negativ relatia cu elevul, deoarece va cauta sa-1 mentina intr-o situatie de
dependenta, de subordonare neconditionata. Pentru aceasta, profesorul poate recurge la
diferite modalitati de coercitie, descurajand astfel formarea unor personalitati autonome,
independente. Or, numeroase cercetari au aratat ca o persoana asupra careia se exercita o
constrangere (fizica, psihologica) de catre o putere exterioara va cauta modalitati de
compensare pentru exercitarea propriei puteri. Studiile efectuate de Lippitt, White si Lewin
(Ferreol, G., Neculau, A., 2003) cu privire la stilurile de conducere a grupului au aratat ca, in
grupurile conduse autoritar, se acumuleaza tensiuni, frustrari, ce determina comportamente
agresive, ostilitati intre membrii grupului, in timp ce fata de lider se manifesta o atitudine de
supunere.
Si alte componente ale atitudinii profesorului fata de elevi pot genera situatii
conflictuale ori comportamente violente ale elevilor. Unii profesori adopta o atitudine de
ignorare dispretuitoare a elevilor, corelata cu tendinta de evaluare a lor in termeni constant
negativi si depreciativi. Indiferenta profesorilor este cea mai importanta manifestare a
dispretului fata de elevi. Sunt numerosi elevii care sufera ca urmare a acestor judecati
negative ale profesorului, pentru ca ele vin sa intareasca propriul lor sentiment de indoiala, de
descurajare, de lipsa de incredere in fortele proprii. Acest dispret, o data interiorizat, poate
antrena un ansamblu de consecinte in plan comportamental: lipsa de comunicare, pasivitatea
la lectie, indiferenta sau, dimpotriva, perturbarea lectiilor, dezvoltarea unor atitudini ostile,
provocatoare.
3. evita sa utilizeze cu ei cele mai potrivite metode de instruire, deoarece acestea necesita
mai mult timp ;
1. prefera sa le ofere chiar el raspunsul sau sa numeasca pe unul dintre elevii buni in loc sa
puna intrebari ajutatoare sau sa reformuleze intrebarile;
1. ii premiaza mai rar pentru succesele obtinute si ii critica mai des pentru esecuri; solicita
mai rar ceva de la ei; le noteaza si le administreaza in mod diferit testele si temele.
Acesta este momentul in care pot sa apara conduitele violente ce se traduc prin:
depresie, spirit de revansa si revalorizare, manifestari de provocare, dispret reorientat catre
altii, lipsa de interes fata de viata in general. in contextul actual, esecul scolar devine foarte
repede sinonim cu esecul in viata. Aceasta situatie il raneste pe individ, ii afecteaza imaginea
pe care o are despre propria valoare si, de aceea, el incearca sa-si ia revansa intr-un fel.
preventie primara, care se poate realiza foarte usor de catre fiecare profesor si se
refera la dezvoltarea unei priviri pozitive asupra fiecarui elev, exprimarea
increderii in capacitatea lui de a reusi, valorizarea efortului elevului. Toate aceste
atitudini pot reduce riscurile aparitiei violentei;
preventie tertiara, ce are in vedere sprijinul direct adus elevilor care manifesta
comportamente violente. Mentionarea unor asteptari pozitive fata de ei,
dezvoltarea sentimentului de apartenenta comunitara, exprimarea preocuparii fata
de situatia pe care o au si integrarea lor in activitatile grupului sunt factori de
protectie ce pot fi exercitati in cadrul institutiei scolare. Prin aceste masuri se poate
impiedica cronicizarea tulburarilor provocate de violenta si eventuala transmitere a
lor de la o generatie la alta.
Organizarea unor cursuri de formare a profesorilor pentru a face fata lucrului cu clase
sau elevi dificili trebuie sa porneasca de la urmatoarele obiective:
A avut loc o dezvoltarea a educatiei de-a lungul timpului, putem spune ca a avut loc o
democratizare a educatiei, astfel crescand si rolul ei in societate. De aici apar si probleme de
inadaptare sociala sau insucces scolar. Necesitatea asistentei sociale in scoala provine din
determinarea sociala a sistemelor educative, adica elevii ajung in scoala marcati de
provenienta lor socio-culturala, care se manifesta in setul de valori specific, in competentele
lor de interactiune sociala. Despre influenta socializarii in familie, am vorbit si intr-un
capitol anterior, am vazut atunci cat de importante sunt „bagajele” sociale de acasa, si
eticheta care i se pune copilului in cadrul scolii, atat de colegi cat si de profesori.
Asistenta sociala are rolul de a identifica, cat mai devreme elevii cu comportamente
deviante, sau cu risc de inadaptare scolara, aici asistentul social poate lucra direct cu cadrele
didactice, sau cu parintii, deoarece ei pot observa cu usurinta modificarile de comportament
ce apar la copil.
Dupa identificarea elevilor cu risc de inadaptare scolara, asistentul social are rolul de
a-i consilia, de a le oferi informatii, sfaturi, sugestii, indrumare, si apoi sa discute cu parintii.
Se pot realiza sedinte de consiliere, individuale sau de grup cu parintii, cu scopul de a
intelege trebuintele copiilor lor, stimularea parintilor la viata scolara, dezvoltarea abilitatilor
de rezolvare a conflictelor, modalitati de a face fata stresului., fara a se revarsa pe copii,
identificarea de resurse si oportunitati in cazul familiilor cu posibilitati financiare reduse.
In cazul elevilor, s-a observat ca, pe masura ce elevii isi asuma responsabilitati si
experimenteaza tot mai multe astfel de responsabilitati, scolile si clasele se transforma intr-un
colectiv solidar, un centru de activitati, in care fiecare elev isi poate gasi calea de afirmare.
Rolul asistentului social este de a cristaliza noile retele de socializare si de a incuraja toti
copiii, pe cei cu inadaptare scolara in special, sa-si asume astfel de responsabilitati, de a-l
sprijini in realizarea sarcinilor specifice ce decurg din aceste responsabilitati, de a incuraja
elevii sa experimenteze cat mai multe roluri scolare.
Asistentul social are o multitudine de functii in cadrul scolar, activitatea lui fiind de o
importanta majora, si cel mai important este faptul ca el trebuie sa colaboreze intotdeauna cu
personalul scolii, cu cel dinafara, iar pentru a avea rezultate benefice in ceea ce priveste
reducerea fenomenului de violenta scolara, trebuie sa existe o munca in echipa formata din
specialisti, profesori, parinti, etc.