FACULTATEA DE ISTORIE SI PATRIMONIU “NICOLAE LUPU”

SIBIU

Radu Bianca –anul 2 master ECPMEC

VIOLENTA IN SCOLI
 “Violenţa este arma celor slabi.”

Şcolile din România se situează pe locul doi într-un clasament în ceea ce priveşte violenţa în
unităţile şcolare, care cuprinde 37 de ţări, potrivit unui studiu al Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii.Potrivit datelor organizaţiei Salvaţi Copiii România, peste 70% dintre elevii români se
tem de comportamentul agresiv al colegilor de şcoală. În anul şcolar 2009/2010, în Capitală au
fost raportate oficial 55 de cazuri de violenţă în unităţile de învăţământ.

Un studiu al Institutului Naţional de Criminologie arată că două treimi dintre minorii care au
ajuns în instanţă erau elevi la data comiterii de infracţiuni. Potrivit unui sondaj de opinie realizat
de Poliţia Capitalei în vara anului 2009, 54% dintre elevi consideră că violenţa în şcoli este o
problemă permanentă.Studiul în urma căruia a fost realizat clasamentul ţărilor în ceea ce priveşte
violenţa în şcoli a fost realizat de OMS împreună cu Asociaţia Mondială de Psihiatrie şi
Asociaţia Internaţională de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului, în 2007.

Agresivitatea verbală, fizică şi cea emoţională sunt cel mai des întâlnite forme ale violenţei în
şcoli. Potrivit unui sondaj cu privire la modul în care reacţionează elevii la violenţa în şcoli, 23%
dintre cei chestionaţi au declarat că nu sunt interesaţi, 45% că anunţă profesorul de serviciu sau
personalul angajat pentru a asigura paza unităţii şcolare, 38% intervin pentru a-i despărţi pe cei
implicaţi în conflict, iar 15% au declarat că nu intervin şi asistă pasiv la conflict.Având în vedere
datele îngrijorătoare cu privire la violenţa în şcoli, Salvaţi Copiii România şi Ministerul
Educaţiei au lansat programul de prevenire a violenţei în unităţile şcolare „Tinerii împotriva
violenţei“.PROIECT DE CERCETARE "Violenta in scoli" Introducere In Romania, nivelul de
violenta in unitatile de invatamant preuniversitar a devenit ingrijorator. Concluziile unui studiu
realizat de Institutul de Stiinte ale Educatiei "Violenta in scoli" au aratat ca violenta este mai
mare in unitatile de invatamant postgimnazial - 80%, si mai redus in cazul scolilor generale
-73%, mai ales tineri din mediul urban -82% , fata de tinerii din mediul rural 71%. Datorita
acestor cifre ingrijoratoare oamenii sunt tot mai speriati de violenta din randul adolescentilor
manifestata in special in unitatile de invatamant. Tema "violenta in scoli" deja nu mai este una
tabu ci una mult prea des intalnita in jurnalele de stiri si in paginile ziarelor. Citind un articol din
ziarul "Libertatea" din data de 24.11.2007 despre actele violente ale elevilor din ultima perioada,
am fost determinata sa studiez cauzele acestor comportanente. De asemenea curiozitatea mea a
fost daca elevii ce provin din familii destramate sau dezorganizate sunt mai predispusi la acte
violente impotriva colegilor sai. Obiective -analiza comportamentului agresiv al elevilor in
unitatile de invatamant -identificarea cauzelor actelor violente din scoli -determinarea masurii in
care comportamentul agresiv al elevilor este influentat de mass-media sau /si de familie
Stabilirea universului de cercetare Universul cercetarii pe tema violentei in scoli este delimitat de
elevi de liceu.Intervalul de varsta incadreaza elevi intre 14 si 18 ani. Aceasta este perioada
adolescentei unde cei mai multi incearca sa se faca remarcati, sa se impuna in fata celorlalti. In
mod traditional scoala este locul de producere si transmitere a cunoasterii, de formare a
competentelor cognitive, de intelegere a sensului vietii si a lumii care ne inconjoara, de
intelegere a raporturilor cu ceilalti si cu noi insine.Scoala trebuie sa profileze caractere, sa-i
educe tanarului placerea de a invata, dorinta de a reusi si de a face fata schimbarilor pe piata
muncii.In acest context, a vorbi despre violenta acolo unde ne asteptam sa gasim cele mai bune
conditii pentru formarea si dezvoltarea armonioasa a personalitatii, poate parea un fapt cel putin
neverosimil.In ultimii ani, violenta in randul minorilor a constituit subiectul a numeroase
dezbateri mediatice. Totusi cunostintele noastre in acest domeniu sunt destul de lacunare,
singurele date certe provin de la Ministerul de interne si vizeaza diferite tipuri de infractiuni
comise de minori: omoruri, tentative de omor, vatamari corporale grave, violuri, furturi, talharii.
Atunci cand vorbim despre violenta scolara nu putem sa ne limitam la actele de violenta care cad
sub incidenta legilor Ministerul de Interne nu atata decat o parete a realitatii acestui feonomen.
Repereaza 2 tipuri de violenta in mediul scolar: - violente obiective - care sunt de ordinul
penalului crime , delicte si asupra carora se poate interveni forntal; - violente subiective - care
sunt mai subtile, tin de de atitudine si afecteaza climatul scolar (atitudini ostile, dispret, umulire,
sfidare, absentele de la ore)

O forma de violenta extrem de raspandita in mediile scolare este violenta verbala, engelzii
folosesc termenul BULLYINES - pentru a desemna atacurile verbale, intimidarile exercitate prin
amenintati, injurii, umilinte. In al douilea rand a califica un fapt CA VIOLENT, inseamna a
emite o judecata de valoare asupra acelui fapt. Judecata corespunde unor norme sociale
determinate de cultura unei societati, dar ea se face si in functie de valorile grupului de
apartenenta. De asemenea violenta verbala nu este perceputa in aceiasi maniera de elevi si
profesori. Elevii o minimalizeaza in timp ce profesorii o supraevalueaza. Termenul de violenta
este folosit în mod frecvent, el devenind în ultimii ani o rutina lingvistica în programele
nationale, publicatii, rapoarte si statistici, productia academica si în media. Violenta în scoala
este „orice forma de manifestare a unor comportamente precum:- exprimare inadecvata sau
jignitoare, cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare, imitare, amenintare, hartuire; - bruscare,
împingere, lovire, ranire; - comportament care intra sub incidenta legii (viol,
consum/comercializare de droguri, vandalism – provocarea de stricaciuni cu buna stiinta –, furt);

- ofensa adusa statutului/autoritatii cadrului didactic (limbaj sau conduita ireverentioasa fata de

cadrul didactic); - comportament scolar neadecvat: întârzierea la ore, parasirea clasei în timpul
orei, fumatul în scoala si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului scolar
în vigoare.

Fenomenul violentei scolare este extrem de complex, iar la originea lui se afla o multitudine de
factori. Scoala insusi poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta, ea reprezinta un loc unde
elevii se instruesc, invata, dar este si un loc unde se stabilesc relatii, se promoveaza modele,
valori, se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva, afectiva si morala a copilului. Clasa
scolara constituie un grup ai carei membrii depind unii de altii, fiind supusi unei miscari de
influentare reciproca de a determina echilibrul functional al campului educational. Exista din ce
în ce mai mult recunoasterea complexitatii si diversitatii problematicii violentei în Europa.
Statisticile institutionale masoara atât delincventa reala si crima, dar mai ales mobilizarea
serviciilor de politie si judiciare. În ele se avanseaza ideea de cuantificare a violentei si acordarea
importantei victimelor, aceasta putând sa reprezinte esentialul în ceea ce priveste cifrele violentei
scolare. Fazele de evolutie a conflictului in grup Analistul Donelson a descris modelul de
dezvoltare a conflictului in grup prin 5 etape relative distincte: Dezacordul debuteaza prin: -
simple neintelegeri,- diferentierea indivizilor sau gr prin modul lor de a fi si a gandi
pseudointelegeri- divergente minore, nesemnificative pentru interactiunea sociala, de grup, dar
care necontrolate la timp, pot degenera in conflicte reale. Confruntarea - adanceste diferentele
intre indivizi, grupuri, clase, acestea fiind percepute de catre partile in conflict ca importante
pentru interactiunea de grup, ca amenintand unitatea grupului,- in aceasta faza fiecare parte isi
sustine pozitia sa, accentuand-o pe baza unei ideologii justificative,- fiecare parte subliniaza
erorile din gandirea celeilalte,- persuasiunea devine exagerata, poate degenera in actiuni de forta
cu efect de bumerang asupra partilor.- este faza in care fiecare parte se convinge pe ea insasi ca
trebuie sa convinga adversarul sa-si schimbe parerea, sa renunte la pozitia lui, acceptand
argumentele sale- expresia emotionala domina asupra argumentelor logice- sunt antrenate
mecanisme psihologice si interpersonale ale luptei care duc la stres crescut, tensiuni, frustrari
succesive ce antreneaza in lant: ostilitati, forme de violenta (fizica/de limbaj).- rata comunicarii
in grup scade- lipsa de incredere creste- apare necesitatea unei solutii Escaladarea - distruge
normele reciprocitatii pozitive, inlocuindu-le cu unele de tip negative care sustin un
comportament concurential exagerat- tensiunea si ostilitatile din grup sunt scapate de sub
control- reactia de auto-aparare a fiecarei parti starneste violente fizice si simbolice, agresitatea
maxima In aceasta etapa conflictul atinge punctul culminant de varf care poate distruge total
interactiunea de grup, ajungand uneori chiar pana la distrugerea fizica a partilor sau poate reface
interactiunea de grup printr-o schimbare structurala.

• Mjiloace de combatere a violentei scolare cauzate de televiziune

Cresterea fara precedent a cazurilor de violenta din scoli este un motiv de ingrijorare pentru toti
factorii educativi. Ultimul studiu realizat de specialistii Institutului de Stiinte ale Educatiei pune
in evidenta urmatoarele aspecte: - in 90,8% din scolile generale ale Romaniei se manifesta
violenta intre elevi, in 38% elevii fiind violenti fata de profesori, in 26,8% cazuri profesorii fiind
violenti fata de elevi. Cauzele comportamentului agresiv al copiilor si adolescentilor sunt
multiple. O parte dintre ele au fost realizate chiar de catre elevi intr-un sondaj de opinie realizat
de catre CNA si dat publicitatii in decembrie 2005. Majoritatea elevilor chestionaţi cred ca
şcoala are cea mai mare influenta in ceea ce priveşte însuşirea unor valori civice si socio-
profesioale ca: libertatea de expresie, creativitatea, competenta, comportamentul activ, cultura
civica, spiritul de competiţie, formarea culturala, succesul, patriotismul. Deci, sursa violentei din
scoli nu este reprezentata de valori promovate aici sau in modelele de comportament pe care
profesorii le propun elevilor. Familia apare in opinia elevilor drept păstrătoare a unor valori
etico-morale fundamentale precum adevărul si respectul, compasiunea si generozitatea. Ele sunt
apreciate de toate categoriile de elevi ca fiind invatate de la familie in proporţie de 64% pentru
adevăr si de 76% pentru respect.
Conform aceluiaşi sondaj al CNA, 67% dintre elevii de şcoala primara, 77,1% dintre cei de
gimnaziu si 75% dintre liceeni au declarat ca urmăresc programele televizate, in medie, cate 3
ore pe zi si chiar mai mult in week-end. Elevii de toate vârstele asociază televiziunea cu
vedetismul, sexualitatea, lipsa de scrupule, violenta (intre 67-77%), vulgaritatea/agresivitatea
(intre 55-66%), minciuna, senzaţionalul, imbogatirea. Aproape 34% dintre elevii chestionaţi au
declarat ca scenele de violenta ii îngrozesc si le induc un sentiment de nesiguranţa, intre 4-11%
au tulburări de somn, mai ales cei din categoria de vârsta 7-10 ani, iar aproximativ 4% considera
ca actele de violenta vizionate ii ajuta sa acţioneze in acelaşi fel in relaţiile cu alţii.

• Cum putem combate aceasta cultura dominata de violenta?

In primul rând, trebuie sa conştientizam dimensiunile fenomenului si efectele sale negative

asupra comportamentului copiilor (evident, alături de alte cauze).

In al doilea rând, rezolvarea problemei -violenta scolara- nu se poate realiza decât prin efortul
comun al tuturor factorilor implicaţi in educaţie,cei mai importanţi fiind şcoala si familia.
Parteneriatul familie-şcoala are in acest context un rol foarte important. In practica şcolara exista
mai multe modalitati de colaborare a invatatorilor cu familiile elevilor: - şedinţe cu părinţii –
cadrul organizat al unor analize riguroase asupra influentei exercitate de diferiţi factori, printre
care si televiziunea asupra copiilor.- lecţiile si serbările ţinute in fata părinţilor permit familiei sa
vadă manifestările elevilor, rezultatele muncii lor, trăirile si comportamentul acestora; aceste
activitati vor fi urmate de analize bazate pe discuţii sincere, stima, cointeresare in obţinerea
eficientei maxime in educarea copilului. - vizitele la domiciliul elevilor sunt momente in care se
realizează o cunoaştere amănunţita a împrejurărilor de viata pe care le traiste copilul. Acum pot
fi discutate si probleme legate de prezenta TV in viata sa. Invatatorul va afla care sunt motivele
pentru care membrii familiei se uita la TV. Va face diferenţa intre motivele de lunga durata si
cele momenta-ne (de exemplu de alternativa pentru timpul liber sau comportamentul părinţilor).
Părinţii vir fi sfatuiti in privinţa rolului TV in viata de zi cu zi a copilului:

1. Interdictiile * Generează lupta pentru putere dintre adulţi si copii * Scot la iveala rezistenta
copiilor * Dau naştere la proteste * Nu reduc orele petrecute in fata TV

2. Programul zilnic * TV nu se substituie programului zilnic * Durata de vizionare limitata in

concordanta cu celelalte activitati
3. Pozitionare *TV nu trebuie sa fie in centrul spaţiului de locuit ci intr-un colt liniştit, aşezarea
sa semnalând ca nu ocupa un loc central in viata familiei

4 . Selectia *Alegerea emisiunilor pentru copii pe un anumit interval *Negocierea care si cate
emisiuni pot fi urmărite

5. Mijloc de informare * TV nu este o recompense * Nu este pedeapsa, nici babysitter

6. Colectivitate *Copiii nu trebuie sa vizioneze singuri programe TV *De cate ori se poate,
partenerii copiilor sa fie tot copii, pentru ca nivelul acestora de receptare e mai bun decât al
adulţilor

7. Discutiile * Părinţii sa renunţe la interogare, ameninţare, ridiculizare in fata TV

8.Prelucrarea * Copiii vad si receptează altfel emisiunile decât adulţii, de aceea mai repede cele
văzute prin munca si gesturi. Ei au nevoie de dinamism in fata TV pentru a se decongestiona de
frica, de agresivitate

9. Reprelucrarea * Copiii au nevoie de timp, durata fiind variabila la fiecare copil in funcţie de
cat de puternic este acesta afectat emoţional * Adulţii trebuie sa aştepte pana când copilul se
oferă el însuşi sa discute. Cei mari nu trebuie sa-si ascund aparerile, ci sa participe activ si sa
discute cu copilul.

Cadrul didactic trebuie sa acţioneze pentru combaterea efectelor negative ale TV asupra
comportamentului elevilor si prin educarea acestora in spiritul prieteniei si tolerantei. Inca de la
cele mai fragede vârste, elevii trebuie ca libertatea reprezintă atributul cel mai de preţ al omului.
Copilul trebuie sa inteleaga ca nu-si poate alege singur conduita, deoarece libertatea sa de
acţiune ar putea restrânge libertatea aproapelui sau. El va fi invitat sa acţioneze doar după ce cere
sfatul părintelui sau al cadrelor didactice. Va respecta regulile grupului in care a intrat-clasa. I se
vor oferi modele pozitive de comportament, vor fi orientaţi in alegerea prietenilor. In acest sens
se pot folosi textele din manuale, jocurile de rol, dramatizările.

Iată câteva dintre jocurile pe care le-am folosit: *Prietenul imaginar-copiii si imagineaza ca
ajung la o casa, la un prieten de care vor discuta *Floarea fermecata-Elevii isi transmit unul
altuia o floare, spunând o calitate a unui prieten *Scrisori de la prietenii mei-corespondenta intre
elevii din şcoala sau din afara ei

De asemenea, activităţile desfăşurate in perechi, in grup au eficienta sporita deoarece conduc la

relaţii de colaborare, cooperare, buna înţelegere, toleranta.

In clasele a III-a si a IV-a la sfârşitul capitolului „Relaţiile dintre oameni in cadrul grupului” se
pot da teste, pentru ca Invatatorul sa cunoască modul in care elevii percep anumite situaţii
privind relaţiile de prietenie. De exemplu: 1. Ce este prietenia 2. Ce aştepţi de la un prieten?

3. Prietenii tai sunt la fel ce tine sau diferiţi?

Se pot realiza si proiecte („Prietenul adevărat”, „Copilăria”, etc.), povestioare create si publicate
in revistele şcolare. De-a lungul scolaritatii copiii vor fi invatati ca, trăind intr-o colectivitate, au
anumite îndatoriri fata de alţii, ca problemele lor devin probleme ale grupului. De asemenea, vor
înţelege ca îndeplinirea unor îndatoriri nu este un lucru greu, daca, de mici, încearcă sa respecte,
sa ajute, sa fie politicoşi cu cei din jur.

Părinţii vor fi permanent implicaţi in viata scolii, [participând alături de copii la diverse activitati
(spectacole, serbări, întâlniri cu elevi de la alte scoli, concursuri, excursii). In concluzie
parteneriatul familie-şcoala are importanta hotărâtoare in combaterea violentei şcolare.

In fiecare din noi, adulţii, orice vârsta am avea, exista un copil.

Nu-l suprimaţi! Lăsaţi-l sa respire! Daţi-i viata! Ajutaţi-l! Uitaţi pen-tru o clipa cine sunteţi si
redeveniţi copii.Aici, pe planeta copilăriei vei redescoperi adevărul, frumuseţea si
dragostea..Jucati-va alături de copii! Prin joc transmitem afectiv si cognitiv interesul pentru
cunoas-tere,pentru acţiune, pentru frumosul natural si uman.

Educatorii si elevii au un singur profesor comun: DRAGOSTEA.

• Indiferenta sustine violenta

Din carti si din mosi-stramosi stim ca violenta e aceea ce "alunga”pacea,facindu-i pe oameni sa

se urasca intre ei sau,in cel mai rau caz,sa se omoare unul pe altul.De multe ori ne aflam in cazul
cind vedem pe vreun individ ce-l tachineaza sau de multe ori bate pe alt copil mai mic ori de
varsta sa.In acest moment tot curajul si mindria noastra de parca ar disparea,iar noi nu putem
face nimic decit sa privim. De exemplu mergem noaptea pe strada,iar intr-un colt cineva
loveste,cu dispret,pe alt cineva.Atunci noi ce facem?Privim cu frica si mergem mai departe ori o
luom la fuga.Astfel se intimpla cu mii de oameni in fiecare zi.In alte cazuri privim doar cu
indiferenta la aceste abuzuri,spunindu-ne in gind"Nu am nimic cu ei”.Insa indiferenta are acelasi
sfirsit ca si violenta sau, mai bine spus,indiferenta sustine violenta.

Exista trei tipuri de violenta:violenta fizica,violenta emotionala si cea sexuala.La violenta fizica
putem fi supusi in orice moment,de exemplu cind esti batut de alt copil mai mare sau tras de
par,de urechi,cind esti scuturat de un matur sau impus la munci grele ce depasesc capacitatile tale
fizice.De exemplu sa luom un caz real:un copil ramisese acasa si nu facuse nimic din ceea cei
spuse mama sa,in plus a mai stricat si o vaza.Cind s-a intors maica sa de la lucru,fiind stresata,si
inca vazind aceasta boroboata,ia ars trei perechi de palme si l-a incuiat in camera sa.Tatal,vazind
toate acestea ,ramisese indiferent si plecase sa priveasca televizorul.Insa cu bataia si cu orice alta
forma a violentei nu poti rezolva problemele personale,ci din contra,iti faci mai multe,si nu poti
invata,in acest mod,un copil fapte frumoase. Chiar daca acest copil va face ceia cei spui si se va
comporta frumos,el va face aceasta din frica si nu din propriile intentii.Al doilea tip e violenta
emotionala.Cu ea ne intilnim cel mai des,de exemplu acasa,cind parintii ne cearta,la scoala,cind
nu ne pregatim temele si profesorii ne spun vorbe urite,un coleg sau alt copil strain te ofenseaza
etc.Cu acest tip de violenta e cel mai greu de "luptat”,iar singurul mijloc de scapare sunt cei mai
mari sau prietenii,iar daca ei vor ramine indiferenti ,dupa ce ai fost supus acestor abuzuri,putem
spune ca violenta emotionala nu poate fi oprita.Dar cred ca cel mai grav tip de violenta e cea
sexuala,care e pedepsita cu inchisoarea. Acestui tip de violenta sunt supusi mai des copii si
adolescentii,in deosebi genul fiminin. Indiferenta e intilnita,cel mai des,in timpul violentei
sexuale,deoarece in timpul acestui abuz pot asista mai multi indivizi care sunt indiferenti si doar
privesc cu haz,iar cel ce comite crima nu simte nici o rusine.Nu degeaba se spune ca:"Indiferenta
sustine violenta”,pentru ca daca vom ramine la orice abuz indiferenti,violenta va creste si va
creste ca o planta ce este udata.Daca vom gasi putere pentru a"invinge”indiferenta,atunci trebuie
sa fim siguri ca vom putea"invinge”orice tip de violenta.

Violenta in scoli este un fenomen intalnit in scolile din Romania. Violenta verbala da nastere
violentei fizice, motiv pentru care sistemul educational ar trebui sa intervina prin masuri de
solutionare a conflictelor scolare, prin introducerea unor cursuri care sa ofere sprijin atat
parintilor cat si elevilor-problema. Una dintre aceste solutii este prezenta unui psiholog care sa
consilieze elevii si sa colaboreze cu cadrele didactice in vederea reducerii riscului de violent.
Pentru a intelege actele de violenta in scoli este mai mult decat important sa cunoastem motivele
care duc la declansarea acestora. De multe ori copilaresti pentru un adult, motivele violentei
fizice sau verbale in mintea unor adolescenti sunt grave, ceea ce ii face sa reactioneze in functie
de felul in care concep o anumita situatie sau in functie de nivelul de educatie primit. In urma
unor studii realizate de specialistii in domeniu si in urma declaratiilor elevilor din diferite scoli,
elevii-problema sunt aceia care au dificultati in comunicarea cu parintii sau aceia care provin din
familiile in care predomina climatul conflictual. Anturajul este, de asemenea, unul dintre
motivele conflictelor scolare. Marea majoritate a elevilor se afliliaza unor „gasti” si copiaza
comportamentul si felul de a actiona al „partenerilor”. Chiar daca exista anumite actiuni pe care
nu le considera adecvate, elevii actioneaza in functie de comportamentul intregului grup de
teama de a nu fi dati la o parte. Dorinta de a iesi in evidenta, teribilismul varstei, nevoia de a se
face cunoscuti sunt alti factori de violenta in randul elevilor. Toate aceste acte agresive
influenteaza negativ sistemul educational, dar si siguranta celor care invata in scolile in care
incidentele violente „fac parte” din programa scolara. Sistemul educational si modul in care
acesta poate rezolva conflictele scolare .Violenta fizica este o problema de actualitate atat in
randul cadrelor didactice cat si in randul elevilor care invata in scolile romanesti. Pentru
solutionarea problemelor conflictuale exista numeroase metode, mai mult sau mai putin
folositoare in functie de gravitatea situatiei: - medierea conflictelor scolare este un procedeu care
consta in solutionarea disputelor prin interventia unei persoane neimplicata in conflict. In cadrul
scoliilor, acesta procedura trebuie urmata de un psiholog sau de un consilier pedagogic.

-echilibrarea intereselor poate diminua riscul aparitiei conflictelor scolare prin acordarea
aceluiasi statut ambelor persoane participante la conflict. In acest sens, solutionarea problemei
este mult mai simpla, iar conflictul poate fi „stins” mai usor. -corectarea climatului conflictual in
familie reduce numarul elevilor-problema, principalii „suspecti” in declansarea actelor violente.
-realizarea unui echilibru al statutului elevilor in scoala; prin aceasta procedura fiecare elev
invata ca este egal in drepturi indiferent de situatia financiara sau de statutul social al parintilor.
Violenta in scoli nu trebuie incurajata! Cadrele didactice si parintii sunt cei care au rol decisiv,
atat in rezolvarea conflictelor scolare, cat si in eliminarea riscurilor ce pot declansa aparitia
acestora. » Romania se afla pe primul loc intre 37 tari din lume privind numarul de profesori care
au raportat acte de violenta ale elevilor in timpul orelor. » In Romania 70% dintre tineri se tem
sa se duca la ore din cauza actelor de huliganism, care, conform statisticilor, se petrec cel putin o
data pe saptamana. » O solutie pentru diminuarea cazurilor ar fi ca fiecare scoala sa aiba un
psiholog scolar sau macar un medic scolar. Psihiatrii spun ca principala problema este lipsa
comunicarii.

Conform unui studiu international efectuat de Organizatia Mondiala a Sanatatii in 37 de tari,

Romania este nominalizata pe primele locuri la violenta in scoli. Peste jumatate din profesorii
romani raporteaza acte de huliganism la orele lor sau au nevoie de protectie pentru securitatea lor
sau a altor elevi. In cealalta parte a balantei se afla Olanda, cu 7%. Studiile au demonstrat ca cel
putin unul din patru elevi de clasele VII-VIII se teme sa nu fie atacat sau sa devina victima
violentei in scoli. Cel mai mare procent din acest punct de vedere se intalneste in Ungaria (75%),
la scor strans aflandu-se Romania.

Aproape 70% din elevii romani se afla in aceasta situatie, ducandu-se cu teama la ore. Pe locul
trei in topul insecuritatii scolare se afla filipinezii (60%). scolile din Danemarca si Singapore
sunt cele mai sigure, deoarece, conform datelor, doar 6% din cursanti se tem de acest lucru,
respectiv 8%. Germania si Statele Unite ale Americii se gasesc cu 22%, respectiv 26%. Potrivit
altor studii, prevalenta acestui fenomen o reprezinta actele de huliganism care se produc cel putin
o data pe saptamana. De exemplu, un studiu israelian a aratat ca aproape o treime din elevii care
frecventeaza scoli elementare si licee si aproape un sfert din studentii aflati in unitatile superioare
de invatamant considera violenta ca fiind o mare problema in scolile in care invata. Violenta in
scoli este un fenomen care framanta toate societatile si ea se produce la toate scolile de diferite
niveluri. Spectrul ei este extrem de larg manifestandu-se pe scara larga in relatia elevi-elevi pana
la profesori-elevi. Totusi cercetatorii au semnalat diferente intre modurile in care se manifesta
aceste comportamente deviante in cele 37 de tari dar care sunt greu de explicat. Pe de-o parte,
fenomenul nu este legat de rata criminalitatii, a divorturilor sau de procentul minoritatilor etnice.
Dar pe de alta parte aceste situatii sunt in conexiune cu indicatorii sociali, cum ar fi privarile
economice, varsta, calitatea sistemului scolar etc. De obicei profilul psihologic al celor care
suporta acte de cruzime din partea colegilor este urmatorul: tinerii anxiosi, fara protectie,
persoanele sensibile, tacute, care nu au nici macar un prieten bun in scoala. Totusi elevii agresivi
isi manifesta deseori furia si asupra profesorilor sau parintilor. Conform unui studiu al
profesorului Barry Nurcombe, de la Universitatea Queensland, numit "Prevalenta tulburarilor la
copii si adolescenti", deseori tinerii cu probleme mintale de sanatate provin din familii sarace, cu
o apreciere negativa despre sine, cu performante scolare slabe. Adolescentii cu probleme de
sanatate mintala sunt cuprinsi in rapoarte privind rata sinuciderilor sau consumatori de tigari,
bauturi alcoolice sau droguri.

• Batuti si injunghiati la scoala

Cazurile de evenimente negative la unitatile de invatamant sunt abundente in presa romaneasca,

incepand cu cele mai putin grave pana la cele de o violenta maxima. Un profesor de psihologie
este cercetat ca ar fi izbit cu capul de usa o eleva a Grupului scolar Economic Administrativ
Piatra Neamt. "Eu am venit sa invat la scoala, nu sa fiu snopita in bataie", a declarat eleva batuta.
O ancheta a Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului a fost desfasurata in judetul Suceava
despre cazul copilului care a murit dupa o bataie incasata in scoala de la doi elevi mai mari. Pe
25 mai a fost semnalat decesul elevului din clasa a VIII-a de la Grupul scolar Dumbraveni, dupa
ce a fost batut de doi colegi mai mari. Un alt adolescent, din Galati, a fost adus la Spitalul de
Urgenta dupa ce a fost batut de doi elevi chiar in fata scolii. Un alt caz a fost al celor trei elevi
din clasa a IX-a cu profil tehnologic de la Liceul Solomon Halita din Sangeorz-Bai care au fost
mutati disciplinar intr-o alta scoala pentru ca au ars catalogul clasei. Din cauza notei la purtare ei
vor fi declarati repetenti si vor fi nevoiti sa repete anul scolar. Alti doi elevi sunt cercetati de
politistii timiseni pentru un act de terorism, dupa ce au anuntat amplasarea unei bombe la Liceul
Teoretic din Periam.

Un tanar de 16 ani, elev in clasa a VII-a a scolii de Arte si Meserii "Sfantul Apostol Andrei" din
Ploiesti, este cercetat de politisti dupa ce l-a injunghiat pe un alt elev de aceeasi varsta, in curtea
scolii. Potrivit unui comunicat dat publicitatii de Inspectoratul scolar Judetean Prahova,
incidentul s-a petrecut in pauza de la ora 11.00, din cauza unui conflict anterior, cei doi elevi
implicati in acest incident fiind de mai multa vreme in atentia Politiei. Nu in ultimul rand, cazul
fetei injunghiate de prietenul sau chiar in biroul directoarei de la scoala Centrala a creat un mare
scandal in lumea invatamantului romanesc. Medicii psihiatri sunt de parere ca aceste acte de
vandalism, terorism, huliganism au devenit un fenomen ingrijorator in Romania.

Studiul a fost efectuat de OMS impreuna cu Asociatia Mondiala de Psihiatrie, Asociatia

Internationala de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului si asociatiile de profesionisti. El se
intituleaza "Violenta scolara: epidemiologie, istoric si preventie". Tarile in ordine descrescatoare
a ratei violentei scolare calculate in functie de raportarile profesorilor privind siguranta lor si a
elevilor: Romania (50%), Kuweit, Iran, Columbia, Ungaria, Portugalia, Spania, Grecia, Slovenia,
Belgia, Singapore, Islanda, Australia, Hong-Kong, Coreea, Norvegia Cipru, Republica Slovaca,
Lituania etc. Ceea ce este absolut surprinzator este ca SUA se afla in aceasta nominalizare cu
pana la 10%.

• » "Copilul bataus este un copil batut"

"Cred ca la nivelul fiecarei scoli ar trebui sa existe un psiholog scolar. Foarte putine unitati de
invatamant au un astfel de specialist. Acesta ar functiona ca un consilier in anumite situatii si ar
indruma copiii in functie de probleme, pentru consiliere psihologica, familiala sau de sanatate
mintala. In primul rand este o problema de mentalitate, deoarece exista o intelegere
disproportionata a libertatii si democratiei. Totusi, autoritatea si coercitia nu duc la scaderea
gradului de violenta, ci doar ar putea sa stapaneasca fenomenul", ne-a declarat prof. dr. Mircea
Tiberiu, presedintele Societatii Nationale de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si
Adolescentului din Romania. "Principala problema in sistemul de invatamant romanesc este lipsa
de comunicare. Cred ca trebuie sa atacam exact baza acestui rau, si anume sa invatam copilul sa
comunice. Sa nu uitam ca si copilul invata prin imitare. Noi stim ca, aproape intotdeauna, copilul
bataus este un copil batut. Alaturi de deficitul de abilitate de a comunica, in spatele cifrelor
coplesitoare din raport se afla controlul redus al comportamentelor. Studiile epidemiologice sunt
foarte scumpe, iar la noi in tara nu au fost efectuate pe probleme de sanatate mintala la copii si
adolescenti. Studii internationale releva insa ca frecventa incidentei bolilor psihice la copil si
adolescent in conditii psihosociale anormale este crescuta", ne-a declarat dr. Otilia Secara, medic
psihiatru la Universitatea de Medicina Victor Babes Timisoara.

• Paza cu firmele particulare, singura solutie?

Reducerea si chiar eliminarea actelor de violenta in scoli nu sunt obiective de neatins sau vorbe
in vant. O solutie, dupa cum arata insasi realitatea, o constituie chiar asigurarea pazei cu ajutorul
firmelor de paza particulare, al caror personal reuseste sa tina lucrurile sub control si sa impuna
respect in randul elevilor care au apucaturi violente. Potrivit datelor societatii BGS, poate cea
mai cunoscuta firma particulara de paza, implicata in programul "Unitatile de invatamant,
obiectiv protejat de BGS", care a fost implementat deja in trei sectoare din Bucuresti, la cateva
luni de la preluarea obiectivelor cazurile de violenta au disparut. Potrivit BGS, exista trei
categorii de incidente, cu grade de risc de la 0 la 2, anume: grad 0 – talharii, violente, amenintare
cu bomba, elevi luati la bataie de persoane straine, profesori amenintati, consum de droguri,
spargeri pe timp de noapte grad 1 – persoane straine in incinta scolii, amenintari verbale intre
elevi, acte de vandalism, distrugeri de bunuri, posesie de arme albe etc. grad 2 – elevi care
fumeaza in scoli, elevi care chiulesc, comportamente verbale necivilizate, atitudini huliganice pe
holuri etc. La nivelul unitatilor scolare cu care au contracte, situatia se prezinta astfel: sectorul 1
(28 de unitati protejate) – 28 de cazuri in ianuarie-martie si apoi nici unul intre aprilie si iunie.
Din cele 28 de cazuri, unul a fost de grad 0 (amenintare cu bomba) si 27 de grad 2 sectorul 3 (72
de unitati) – 43 de cazuri intre ianuarie-martie a.c., un caz de alarma falsa cu bomba in aprilie si
apoi nici un caz in perioada mai-iunie; din cele 43 de cazuri, unul a fost de grad 0, opt de grad 1
si 34 de grad 2 sectorul 6 (29 de unitati) – 49 de cazuri in perioada ianuarie-martie a.c. (unul de
grad 0, sase de grad 1 si 42 cu grad 2) si nici un caz in intervalul aprilie-iunie. Cazurile de
violenta au fost mai numeroase la inceputul programului, ulterior reducandu-se substantial, pana
la disparitie. Concret, daca intre 15 si 28 februarie 2006 s-au raportat 320 de cazuri (28% de grad
0,20% de grad 1 si restul de grad 2), in aceeasi perioada a acestui an au fost doar sase cazuri si
spre finele anului absolut nici unul. Agentii BGS nu pot fi trecuti cu vederea. Majoritatea au o
statura impresionanta, deci care impune respect, sunt imbracati in tricou cu insemnele companiei
si pantaloni de uniforma de culoare inchisa si sunt dotati cu baston de cauciuc, spray iritant-
lacrimogen, telefoane mobile, statii de emisie-receptie si mijloace de iluminare pe timp de
noapte.

Violenţa este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. Presa scrisă sau audiovizualul
informează în permanenţă cu privire la manifestări diverse ale acestui fenomen. Apariţia
diferitelor forme de violenţă în mediul şcolar pare aproape o fatalitate şi devine, adesea, un lucru
obişnuit, cu care semenii coexistă fără măcar a se mai sesiza asupra pericolului. Chiar dacă
reprezintă o problemă delicată, punerea sub control a fenomenului violenţei nu se poate face
decât dacă îi sunt cunoscute cauzele, originile, formele de manifestare şi posibilităţile de
prevenire. Problema violenţei în şcoală poate şi trebuie să devină o temă de reflecţie pentru toţi
cei implicaţi în actul educaţional. Cu atât mai mult cu cât şcoala dispune, credem, de importante
resurse pentru a concepe programe de prevenire a violenţei şi pentru a rupe cercul vicios al
violenţei în mediul şcolar. În România există foarte puţine date statistice care să releve
prevalenţa hărţuirii şi violenţei în mediul şcolar, cu toate că la nivel empiric se cunoaşte că acest
fenomen este în continuă creştere la noi în ţară, existând o multitudine de cazuri de violenţă în
şcoli mediatizate prin presa scrisă şi audio-vizual. Violenţa în şcoli este de asemenea considerată
ca fiind un comportament învăţat fiind tangenţial identificată, în special, în legătură cu violenţa
adulţilor faţă de copii, făcându-se asocierea între familia disfuncţională şi comportamentul
potenţial violent al copiilor proveniţi din aceste tipuri de familii. Pentru a putea derula programe
de prevenţie şi intervenţie este importantă înţelegerea fenomenului de hărţuire şi violenţă în şcoli
şi caracteristicile atât ale agresorilor cât şi ale victimelor. Olweus (1994) a descris violenţa ca şi
un tip special de agresiune, în care cineva atacă fizic sau ameninţă o persoană, care este slabă şi
fără putere, pentru a o face să se simtă speriată, restricţionată sau supărată pentru o perioadă
considerabilă de timp, atât datorită traumei emoţionale, ce urmează unui asemenea atac, dar şi
datorită fricii de noi atacuri. Această definiţie arată că violenţa şcolară (bullyingul) este diferit de
luptele sau certurile pe care doi oameni de aproximativ aceeaşi putere le au (Whitney & Smith,
1993). În acest caz, actorul şi victimele sunt părţi ale aceluiaşi grup social de interacţiune.
Cercetările în ceea ce priveşte implicarea factorului familial în comportamentul agresiv confirmă
faptul ca adolescenţii agresivi provin, de regulă, din familii în care părinţii înşişi sunt agresivi, şi
metodele disciplinare sunt neadecvate, fiind deseori brutale. Studiile privind relaţiile dintre tatăl
tiran şi adolescent menţionează faptul că adeseori pot avea loc conflicte, care pot sfârşi printr-o
ruptură a relaţiilor cu părinţii şi fuga de acasă a adolescentului precum şi prin vagabondaj. Tinerii
care sunt deseori victime ale hărţuirii şi violenţei provin în special din familii hiper-protective în
care părinţii sunt cei care îndeplinesc toate nevoile copiilor, îi controlează, nu-i lasă să-şi creeze
propriul lor grup de prieteni, familia ţinând locul colegilor de la şcoală, a prietenilor din faţa
blocului, a prietenului celui mai bun şi aşa mai departe. Aceşti tineri devin dezadaptaţi şi izolaţi
social, ei nu ştiu să ia decizii în situaţii problematice, să reacţioneze în anumite situaţii de viaţă,
să se adapteze la diferiţi factori de mediu. Mediul social conţine numeroase surse de influenţă de
natură să inducă, să stimuleze şi să întreţină violenţa şcolară: situaţia economică, slăbiciunea
mecanismelor de control social, inegalităţile sociale, criza valorilor morale, mass-media,
disfuncţionalităţi la nivelul factorilor responsabili cu educaţia tinerilor, lipsa de cooperare a
instituţiilor implicate in educaţie. Pentru ţările fost comuniste, creşterea violenţei în general, nu
numai a violenţei şcolare, este pusă pe seama unui complex de factori precum: liberalizarea mas-
mediei, lipsa exerciţiului democratic, creşterea libertăţii generale de mişcare, slăbirea autorităţii
statului şi a instituţiilor angajate în respectarea legii, accesul la mijloace de agresiune.

Conjunctura economică şi socială provoacă anumite confuzii în rândul tinerilor, care încep să se
îndoiască de eficacitatea şcolii, de utilitatea ştiinţei. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât constată că
şcoala nu îi asigură inserţia profesională. Valorile tradiţionale promovate în şcoală – munca,
meritul, efortul – cunosc o degradare vizibilă. Un mediu social în criză afectează profund
dezvoltarea personalităţii adolescentului şi a individului, în general. Am privit dintotdeauna
scoala drept o institutie de invatamant, cultura si educatie menita sa asigure celor ce o
frecventeaza toate conditiile necesare studiului. Din pacate insa, istoria ultimilor ani vine sa
destrame acest mit - valorile sunt date peste cap, conceptul de "democratie" este gresit inteles iar
libertatea de exprimare este folosita intr-un mod gresit. Violenta in scoli exista, iar fenomenul a
luat amploare o data cu patrunderea unor factori in viata cotidiana a scolarilor. Astfel, existenta
unui climat nesanatos in familie, anturajul si influentele sale asupra copilului sau contactul
precoce cu sursele mass-media si mai ales cu programele violente ale acestora reprezinta doar
cateva dintre cauzele aparitiei starilor conflictiuale in scoli. Chiar daca societatea civila este
constienta de pericolul raspandirii violentei in unitatile de invatamant si au fost demarate deja
programe pentru combaterea acesteia, rezultatele se lasa inca asteptate. Primul pas pentru
stoparea acestei neregului il constituie insa educatia pe care copiii o primesc in familie, de aceea
parintii trebuie sa constientizeze necesitatea dialogarii frecvente cu micutii si crearii unei relatii
stranse cu acestia. Pe langa parinti, si scoala trebuie sa se ocupe in mod serios de acest aspect;
copiii trebuie sa cunoasca diferenta dintre un comportament deviant si unul corect, dintre
brutalitate si actionare cu calm si trebuie informati cu privire la unele concepte cum ar fi: respect,
corectitudine, diplomatie, analiza, moralitate, etc. Indiferent ca este vorba de mediul familiar sau
cel scolar, prezenta unui psiholog este cu adevarat utila, mai ales in cazul in care copilul nu poate
fi convins sa renunte la unele obiceiuri adoptate deja.
Nu uitati: lupta impotriva violentei in scoli incepe in familie, dar priveste intreaga
societate!