Universitatea Constantin Brancusi,Facultatea de Stiinte ale Educatiei,Drept si Administratie

Publica,LLE-LLR,Grupa 334,Anul III

Violenta in mediul scolar-o problema sociala

Fenomenul violentei scolare este extrem de complex, iar la originea lui se afla o
multitudine de factori. Scoala insusi poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta, ea
reprezinta un loc unde elevii se instruesc, invata, dar este si un loc unde se stabilesc relatii, se
promoveaza modele, valori, se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva, afectiva si
morala a copilului. Clasa scolara constituie un grup ai carei membrii depind unii de altii, fiind
supusi unei miscari de influentare reciproca de a determina echilibrul functional al campului
educational.
In mod traditional, scoala este locul de producere si transmitere a cunoasterii, de
formare a competentelor cognitive, de intelegere a sensului vietii si a lumii care ne inconjoara,
de intelegere a raporturilor cu ceilalti si cu noi insine.
In primul rand, atunci cand vorbim despre violenta scolara nu putem sa ne limitam la
actele de violenta care cad sub incidenta legii. Violenta scolara este un fenomen mult mai
larg, ce trebuie evaluat si cu ajutorul altor indicatori. Astfel se cunosc doua tipuri de violenta:

- violentele obiective, care sunt de ordinul penalului (crime, delicte) si asupra carora se poate
interveni frontal;Politie si Justitia sunt obligate sa colaboreze direct cu institutiile scolare;

- violentele subiective, care sunt mai subtile, tin de atitudine si afecteaza climatul scolar; sunt
incluse aici atitudinile ostile, dispretul, umilirea, jignirea, sfidarea, lipsa de politete, absentele
de la ore, refuzul de a raspunde la ore si de a participa la activitati sau ceea ce unii autori
numesc atitudini antiscolare.O forma de violenta extrem de raspandita in mediile scolare este
violenta verbala.
Asadar, fenomenul violentei scolare se intinde pe o scara larga, la ale carei capete se
afla violenta fizica(extrem de mediatizata de altfel, dar fara analize temeinice ale cauzelor ce
o provoaca), respectiv incivilitatile(care sunt foarte numeroase si pot afecta grav ambianta
scolara).
Violenta scolara este asociata, in general, cu zonele urbane dificile, cu periferiile,
acolo unde saracia este la ea acasa.De aceea, atunci cand se vorbeste despre violenta in scoala,
se considera drept surse defavorizante anumiti factori exteriori ai scolii: mediul familial,
mediul social, ca si unii factori ce tin de individ, de personalitatea lui.
Mediul familial reprezinta cea mai importanta sursa a agresivitatii elevilor. Multi
dintre copiii care prezinta un profil agresiv provin din familii dezorganizate; ei au experienta
divortului parintilor si traiesc in familii monoparentale. Echilibrul familial este perturbat si de
criza locurilor de munca, de somajul ce-i atinge pe foarte multi parinti.Parintii sunt confruntati
cu numeroase dificultati materiale, dar si psihologice, pentru ca au sentimentul devalorizarii,
al esecului. In aceste conditii, ei nu mai sunt sau sunt putin disponibili pentru copiii lor.Pe
acest fundal apar probleme familiale foarte grave, care-i afecteaza profund pe copii: violenta
intrafamiliala, consumul de alcool, abuzarea copiilor, neglijenta, la care se adauga si
importante carente educationale- lipsa de dialog, de afectiune, utilizarea mijloacelor violente
de sanctionare a copilului.
Universitatea Constantin Brancusi,Facultatea de Stiinte ale Educatiei,Drept si Administratie
Publica,LLE-LLR,Grupa 334,Anul III

Violenta scolara este asociata în general cu   zonele urbane dificile, cu periferiile,

acolo unde saracia este la ea acasa. De aceea atunci când se vorbeste despre violenta în scoala,
se considera drept surse favorizante factori exteriori scolii: mediul familial, mediul social,
precum si factori ce tin de individ, de personalitatea lui.
Trasaturile de personalitate ale elevului sunt si ele într-o strânsa corelatie cu
comportamentele violente, trasaturi individuale la care se adauga si problemele specifice
vârstei adolescentei.
Adolescenta este o perioada de profunde transformari atât pe plan fizic, psihic cât si
social. Transformarile fizice care încep la pubertate sunt adesea foarte brutale si adolescentii
le traiesc ca pe o veritabila metamorfoza, transformari ce pot determina o atitudine de
retragere în raport cu anturajul, timiditate, sentimente de jena, refuzul de a comunica. O
caracteristica importanta este relatia pe care adolescentul o stabileste cu propriul corp, acesta
fiind suportul privilegiat al exprimarii personalitatii, si în aceste conditii asistam la excese în
privinta vestimentatiei, coafurii, machiajului. "Look "-ul apare ca o modalitate de afirmare, de
impunere a personalitatii dar si o carapace sub care se ascund multe nelinisti si temeri.
Emotiile se manifesta în perioada adolescentei cu o dinamica accentuata astfel acum
adolescentul este fericit, se simte bine în pielea sa si câteva ore mai târziu este trist, deprimat,
descurajat. Adeseori el oscileaza între sentimentul de forta, de putere si sentimentul de
îndoiala, de descurajare, de scadere a stimei de sine. Pentru a se apara de aceste emotii,
adolescentii dezvolta reactii de provocare, de agresivitate, de opozitie fata de parinti si
profesori.
Scoala poate juca un rol important în prevenirea violentei scolare. si aceasta nu numai
în conditiile în care sursele violentelor sunt în mediul scolar ci si în situatia în care sursele se
afla în exteriorul scolii.
Exista trei tipuri de preventie pe care le poate desfasura scoala si care se completeaza
reciproc:

-o preventie primara , care se refera la dezvoltarea unei priviri pozitive asupra fiecarui elev,
exprimarea încrederii în capacitatea lui de a reusi, valorizarea efortului elevului,

-o preventie secundara, ce pleaca de la faptul ca scoala reprezinta un post de observatie

privilegiat al dezvoltarii intelectuale si afective a elevului, iar profesorul printr-o observare
atenta a acestuia, poate repera efectele unor violente la care elevul a fost supus în afara
mediului scolar. Semnalând cazul respectivilor elevi profesionistilor (psihologul scolar si
asistentul social) si autoritatilor competente, pot fi luate masuri de protectie si de ajutor care
sa înlature cauzele abuzurilor si reducerea tulburarilor somatice, psihice si comportamentale
induse prin violenta.

-o preventie tertiara are în vedere sprijinul direct adus elevilor ce manifesta comportamente
violente. Mentionarea unor asteptari pozitive fata de ei, dezvoltarea sentimentului de
apartenenta comunitara, exprimarea preocuparii fata de situatia pe care o au si integrarea lor
în activitatile grupului sunt factori de protectie ce pot fi exercitati în cadrul institutiei scolare,
putându-se astfel împiedica cronicizarea tulburarilor provocate de violenta.
Universitatea Constantin Brancusi,Facultatea de Stiinte ale Educatiei,Drept si Administratie
Publica,LLE-LLR,Grupa 334,Anul III

În conditiile unui mediu familial instabil, conflictual, tensionat scoala poate

reprezenta pentru elev o a doua sansa.
Elevul îsi exprima adesea dificultatile sale prin agresivitate, provocare, violenta
verbala iar profesorii trebuie sa încerce sa afla ce se ascunde în spatele unor astfel de
comportamente, care sunt motivele reale ale violentei.
Uneori elevul nu este decât un tânar în suferinta, marcat de esecuri scolare care îi
afecteaza încrederea în sine. Toate acestea se asociaza uneori cu un climat familial tensionat,
conflictual. Un astfel de elev care, prin acte violente, încearca sa atraga atentia asupra lui are o
nevoie fundamentala de stima, de recunoastere din partea celorlalti. El îsi exprima astfel
nevoia de a intra în relatie cu profesorul într-o maniera diferita, mai valorizanta. În aceasta
situatie profesorul trebuie sa aiba o privire pozitiva asupra elevilor respectivi, sa-i încurajeze,
sa le stimuleze eforturile atât pa plan comportamental, cât si pe cel al activitatii de învatare,
fara sa astepte pentru aceasta rezultate spectaculoase.
Elevii trebuie ajutati sa-si învinga sentimentele de inferioritate, de neputinta si sa
capete încredere în propriile capacitati, în aptitudinile lor, sa-si modifice propria imagine.
Profesorul are sarcina de a planifica în asa fel activitatile încât fiecare elev sa poata
face ceva si sa aiba succes.
Multe dintre comportamentele violente ale elevilor se manifesta ca o transgresiune a
regulilor scolare. Clasa este o microsocietate a carei functionare necesita stabilirea unor reguli
clare ce se cer respectate de toti membrii grupului scolar. Ansamblul regulilor dominante
dintr-o clasa caracterizeaza comportamentele dezirabile ale elevului si corelativul sau negativ,
comportamentul indezirabil. Respectarea regulilor este o conditie a socializarii, care inseamna
a invata sa traiasca impreuna in relatii de respect reciproc, excluzand violenta. Regulile
scolare vizeaza tinuta, efectuarea temelor, prezenta la cursuri, dar sunt si reguli de civilitate ce
au in vedere limbajul folosit, modalitatile de adresare, respectul fata de celalalt, pastrarea
bunurilor scolare, toleranta, solidaritatea, intr-un cuvant maniera de a te comporta astfel incat
viata in colectivitate sa fie cat mai agreabila.
Regulile pot fi impuse de catre profesor sau sunt negociate cu elevii. Acestia accepta
mai usor regulile al caror sens este transparent, iar daca scoala este un loc de invatare a
democratiei, atunci aceasta presupune ca si elevii sa participe la eleborarea regulilor civilitatii
scolare: “intr-o democratie, cetateanul nu este numai cel care se supune legii, ci si cel care o
elaboreaza, alaturi de altii”.
Cu elevii care manifesta comportamente violente este necesara o relatie
individualizata. Ori de cate ori un elev manifesta un comportament de opozitie, de refuz al
lucrului in clasa, are o atitudine provocatoare si insolenta, profesorul trebuie sa ii propuna un
dialog, o discutie in afara orelor de curs. Aceasta discutie intre patru ochi cu elevul inseamna
si o schimbare de climat, de situatie, ce il poate determina pe elev sa reflecteze si sa-si
reconsidere unele atitudini si comportamente. Atunci cand initiaza o astfel de discutie cu
elevul, profesorul nu trebuie sa uite faptul ca un dialog implica un schimb, o reciprocitate in
care fiecare trebuie sa se exprime si sa-l asculte pe celalalt. Foarte importante sunt atitudinile
profesorului in cursul discutiei cu elevul. Psihologul american G.H. Porter identifica sase
atitudini posibile in cadrul unui dialog. Unele favorizeaza dialogul si clarificarea problemei,
in timp ce altele blocheaza dialogul si nu permit un ajutor real pentru elev. Aceste atitudini
sunt (Porter, 1950):
Universitatea Constantin Brancusi,Facultatea de Stiinte ale Educatiei,Drept si Administratie
Publica,LLE-LLR,Grupa 334,Anul III

1) atitudinea de evaluare, care implica o judecata a faptelor si gesturilor elevului prin

raportare la norme si valori. Exemplu: „Tu nu faci nici un efort de a participa la curs'; aceasta
atitudine poate determina elevul sa se simta vinovat, sa se supuna judecatii profesorului sau sa
se revolte;

2) atitudinea de interpretare, ce apare atunci cand profesorul propune o explicatie la ceea ce

spune elevul; uneori, aceasta interpretare poate fi deformata sau tendentioasa. Exemplu: „Tu
spui ca nu intelegi nimic, dar, de fapt, refuzi sa lucrezi';

3) atitudinea de decizie, ce apare atunci cand profesorul propune solutii imediate si decide in
locul elevului; aceasta atitudine poate antrena din partea elevului un acord de principiu, fara a
obtine adeziunea sa si fara a-i oferi ocazia de a gasi singur solutii;

4) atitudinea de ancheta, care se manifesta atunci cand profesorul bombardeaza elevul cu o

serie de intrebari pentru a obtine informatii detaliate asupra problemei in discutie; aceasta
atitudine este perceputa ca un interogatoriu care nu ii da elevului posibilitatea sa raspunda;

5) atitudinea de suport, de sustinere, ce urmareste incurajarea elevului pentru a depasi situatia

dificila pe care acesta o traverseaza;

6) atitudinea de comprehensiune, ce reflecta efortul profesorului de a asculta elevul si de a-i

intelege problema fara a-l judeca; pentru aceasta, profesorul trebuie sa fie atent nu numai la
cuvinte, la faptele expuse, ci, mai ales, la atitudini, la sentimentele exprimate, la personalitatea
elevului in integralitea sa; o astfel de atitudine corespunde „empatiei rogeriene', care consta in
a percepe cadrul de referinta interna al altuia; ea vizeaza o intelegere mai profunda, autentica
a persoanei in cauza.
Violența școlară, sub toate formele ei, limitează dreptul fundamental la educație a
zecii de mii de copii români. Aproximativ 1 din 3 elevi din lume a fost victima bullyingului
(formă a violenței școlare), având consecințe devastatoare asupra procesului educațional, ratei
de abandon școlar, sănătății fizice și psihice ale acestora. În România, se estimează că aproape
jumătate dintre elevi au fost agresați de colegi cel puțin o dată.

Bibliografie:
www.didactform.snsh.ro
www.slideshare.net
www.academia.edu
www.qdidactic.com
www.scritub.com
Universitatea Constantin Brancusi,Facultatea de Stiinte ale Educatiei,Drept si Administratie
Publica,LLE-LLR,Grupa 334,Anul III

Roventa Andreea Maria

Universitatea Constantin Brancusi
Facultatea de Stiinte ale Educatiei,Drept si
Administratie Publica
LLE-LLR
Sociologie
Violenta in mediul scolar- o problema sociala