UNIVERSITATEA ,,PETRE ANDREI” IAȘI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE, ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

ȘI ASISTENȚEI SOCIALE
SPECIALIZARE: ASISTENȚĂ SOCIALĂ

SESIUNE EXAMEN
Managementul și evaluarea programelor de Asistență Socială
Proiect de finanțare cu scopul rezolvării unei probleme sociale

STUDENT: Bârlescu Andreea Cosmina ( Lefter)

ANUL: II
 Grupul despre care am hotărât să fac acest proiect de finanțare este cel de la Liceul Special
“Moldova”,Târgu Frumos.
1. Problema violenței școlare
Beneficiarii noștrii sunt copiii care au între 14-18 ani și care se confruntă cu problema
violenței școlare. Beneficiarii de la Liceul Special “Moldova” semnalează această problemă
cu care se confruntă și care le afectează buna lor integrare în mediul școlar. Ca urmare
problema identificată este violența în școală, care se manifestă în mediul urban, în cadrul
liceului special “Moldova”. Liceul pentru elevi cu deficienţe de vedere cu clasele I – XII
„MOLDOVA” Tg. Frumos asigură condiţii optime dezvoltării armonioase a întregii
personalităţi a copiilor cu vârsta cuprinsă între 7 – 18 ani care prezintă deficienţe medii, grave
de vedere și cecitate, precum şi alte deficienţe asociate.
Este un mediu educogen propice activizării potenţialului vizual al elevilor precum şi a
dezvoltării armonioase a întregii personalităţi şi le oferă o pregătire eficientă şi autonomă în
vederea integrării lor în societate.
Liceul Special “Moldova” deservește beneficiarii săi prin mai multe servicii: de natură
psihologică, consiliere psihologică și psihoterapie; de natură socială, consiliere socială; de
natură informală, medierea muncii și consiliere medicală și educație pentru sănătate; orientare
profesională și reorientare școlară; integrare comunitară prin activități de socializare și
grupuri de dezvoltare profesională. Centru oferă sprijin copiilor și familiilor lor în vederea
integrării socio-educaționale a copiilor și pentru a asigura respectarea drepturilor acestora. În
acest centru se oferă servicii de către personalul specializat pentru a-i ajuta pe copiii să își
îmbunătățească situația școlară, printre care meditațiile de grup, supravegherea la teme,
consilierea psihopedagogică, învățarea utilizarii computerului, monitorizarea frecvenței
școlare și a evoluției școlare, educația pentru sănătate.
Proiectul social pe care dorim să îl inițiem are la bază o problemă socială semnificativă
pentru beneficiarii de la Liceul Special “Moldova”,Târgu Frumos. Problema socială pe care
am identificat-o și pe care beneficiarii o consideră ca fiind una importantă este violența în
școală. Beneficiarii proiectului nostru sunt tinerii cu vârstele cuprinse între 14-18 ani care
frecventează acest centru, în vederea îmbunătățirii situației lor școlare, și a celei cu celelalte
persoane sau instituții semnificative din comunitate. Numărul beneficiarilor este unul destul
de mare, aceștia fiind în jur de 100 de persoane, însă unii dintre ei nu frecventează centrul
decât foarte rar. În mediul școlar tinerii întâmpină probleme de violență de natură fizică și
verbală din partea colegilor lor de vârste mai mari. În cadrul anumitor școlii din Iași copiii
sunt agresați, trec prin momente foarte dificile care interferează cu dezvoltarea lor emoțională
și psihologică și cu pregatirea lor școlară adecvată. În cazul anumitor beneficiari fenomenul
se manifestă cu mai mare intensitate, fiind expuși la amenințări și la încercări de rănire fizică,
la acțiuni de furt din partea colegilor lor sau chiar la acțiuni intenționate de vătămare prin
utilizarea unor obiecte periculoase. Ținând cont că în cadrul școlilor respective există anumiți
elevi care au un comportament agresiv față de ceilalți, trebuie să avem în vedere faptul că nu
doar cei care au fost victime au experimentat aceste situații sunt afectați ci și beneficiari care
doar au asistat la astfel de scene. În aceste medii se creează o atmosferă de frică și o relație de
subordonare între agresor și victimă care scade nivelul de performanță al elevilor. Acest lucru
este ilustrat în situația scolară dificilă a multor beneficiari, care afectați de actele de agresiune
ale colegilor lor mai mari nu au reușit să își valorifice abilitatea de a învata. Actele de
violentă se manifestă în cadrul școlilor în pauze, când există mai multă libertate spre
realizarea violenței de către elevii problematici din scoală, care uneori își formează grupuri
pentru a avea o influență mai mare asupra celorlalți. Mediul școlar este impregnat de
elemente negative, care îi împiedica pe acești copii să îsi exprime emoțiile în mod adecvat, să
învețe să se respecte și sa fie respectați de către ceilalți, să aibă exemple pozitive de la care să
poată învăța despre îndeplinirea regulilor sau despre empatie în raport cu persoana de langă
ei. Relațiile dintre beneficiari și copiii problematici sunt tensionate, creează frică și chiar
dorința de a nu mai frecventa școala. Există beneficiari pentru care situația reprezintă o
povară emoțională foarte mare, iar soluția care s-a propus pentru aceștia a fost transferarea lor
la o altă scoală. Beneficiarii nu au posibilitatea să învețe despre respect, despre susținere,
colaborare reciprocă, deoarece mulți dintre ei nu au colegii cu care sa poată dezvolta o relație
de prietenie și cu care să se implice în derularea sarcinilor obișnuite de scoală sau activități de
factură recreațională. Procesul de învățărea este deteriorat, elevii nu prezintă același nivel de
atenție la ora și de dedicare față de o anumită disciplină școlară dacă știu că în momentul
ieșirii în pauză există posibilitatea să devină victimele colegilor mai mari care își
demonstrează superioritatea față de ei. Beneficiarii simt lipsa de securitate și de protectie în
mediul școlar, se simt singuri și neajutorați. Exista unii beneficiari care au preluat aceste
comportamente , violențele de la cei mai mari, care și le-au însușit și le utilizează în
momentele în care intra într-o neînțelegere cu un alt elev, crezând faptul că acestea sunt
comportamentele adecvate din moment ce îi ajuta să se impună. Nu putem vorbi nici despre
securitate emoțională, dar nici despre securitate fizică, din moment ce există diverse forme de
violență care se manifestă în acest mediu. Violența în acest context se manifestă sub forma de
loviri, îmbrancituri, forme de ironie, furt de obiecte personale, amenințări, glume nepotrivite
pe seama unor elevi, etc.
 Sentimentele de apartenență, de entuziasm, de dorinta de a participa la activitățile școlare
sunt înlocuite cu cele de nesiguranță, de frică, de tristețe. Beneficiarii au moduri diferite de a
răspunde unor astfel de comportamente problematice, unii dintre ei rămân pasivi și devin
victime ale violenței, însă sunt și elevi care în urma creșterii într-un astfel de mediu și a
influențelor puternice primite dinspre aceștia, devin refractari și inițiază conflicte.
Beneficiarii nu simt sprijin nici din partea profesorilor lor, care văd doar exteriorul
problemei și care recurg la acțiuni de învinuire față de aceștia. În pofida faptului că ar trebui
ca mediul școlar să fie un loc în care să se poată constitui relații de calitate față de ceilalți
elevi, în care să se favorizeze învățarea și comportamentele prosociale, acest lucru nu este în
totalitate o realitate despre care sa putem vorbi. Școala este pentru acești elevi locul în care se
întalnesc cu elevi violenți, în care devin victime ale acțiunilor lor pentru faptul de a fi diferită,
de a avea o etnie diferită sau de a avea o situație economică precară, dar și zona în care se
întalnesc cu respingere și cu stigmatizare. Actele de violenta, deși multe dintre ele de natura
minoră pot să creeze suferința în rândul elevilor care sunt victime, pot să perturbe dezvoltarea
emoțională și sociala a elevilor în cauză. Cauzele sunt complexe și afectează atât persoanele
care sunt victime ale violenței, atât cei care manifestă aceste acțiuni, cât și pe cei care sunt
pasivi și doar privesc. Violența care se manifestă este directă prin faptul că este expusă înspre
victimă când ea este din preajmă, cât și indirectă, de exemplu, prin rumorile care se pot naște
despre o anumită persoană în mediul școlar. Violența țintește în general acei copii care sunt
mai diferiți, în funcție de caracteristicile lor fizice, de vârsta, de atitudine, de comportament,
și duce la izolarea acestor persoane. Cei care dețin puterea doresc să îi domine pe cei mai
slabi, mai timizi, și să se impună de fiecare dată când au șansa în raport cu aceștia. Deși
pentru cei care inițiază aceste acțiuni s-ar putea să fie interesant, distractiv, amuzant să
realizeze anumite acțiuni pentru a sublinia diferențierea dintre ei și cei mai slabi, totuși pentru
cei care sunt victime acest lucru este foarte dureros și are o serie de consecințe negative.
Violența în școală este un subiect important, mai ales că el se desfășoară în liniște, și nu
depășește granițele mediului educativ.
Agresorii sunt din cele relatate de unii beneficiari, copii de vârste mai mari, care au o
influență semnificativă în mediul școlar și care îsi doresc sa demonstreze celorlalți că ei
reușesc să se impună, că dețină controlul și puterea față de cei cu care intră în
conflict.Conform relatărilor unui beneficiar, unii dintre ei nu țin cont de nici- o regula și
obișnuiesc sa conteste autoritatea profesorilor sau chiar să repete actele de violență chiar și în
urma unor acțiuni luate de profesori față de unele fapte anterioare ale acestora. Agresorii sunt
așadar, elevi care au vârste mai mari și care fiind în anii terminali sunt încântați de ideea de a-
i șicana pe cei care sunt mai mici decât ei, pe cei care tocmai au intrat într-un nou ciclu de
învățămant. Magnitudinea acestui fenomen este diferențiată, unii beneficiari confruntându-se
cu situații grave, iar alții trecând doar prin forme ușoare de violență, care de cele mai multe
ori au loc la nivel emoțional și psihologic.
Cu privire la fenomenul violenței în școală au fost luate unele măsuri de către
profesioniștii din centru, care au încercat să atenueze consecințele negative cu care
beneficiarii se confruntau. Printre acestea se enumeră unele activități care se desfășurau
referitor la tematica violenței, grupuri educative care discutau despre ce reprezintă acest
fenomen și implicațiile sale desfășurate de către psihopedagogii și psihologii din centru. De
asemenea, se oferă și consiliere și suport social copiilor care au fost victime ale violenței, dar
și consiliere de natura psihologică în vederea prevenirii consecințelor negative ale acestui
fenomen sau în vederea atenuării consecințelor acestuia. Prin acest proiect urmăresc să
extindă munca care a fost deja inițiată de către acești specialiști și să ofer o nouă perspectivă
pentru copiii care studiază la aceste școli și care sunt beneficiari ai centrului de zi. Prin acest
proiect doresc să se evite greșelile care s-au făcut anterior, să creștem eficiența măsurilor pe
care o sa le propunem și să îmbunatățim situația clienților. Consider că acțiunile care au fost
luate au vizat într-o masura mai mare efectele acestui fenomen, însă cred că ar trebui să se
intervină și la alte nivele, cum ar fi prevenția primară, pentru a preîntâmpina evenimentele
negative.
În cadrul unei cercetări realizate sub coordonarea Ministerului Muncii și Justiției Sociale,
se constată faptul că fenomenul de violență în școală este un subiect îngrijorător în România,
căruia ar trebui să i se acorde mai multă atenție, mai ales datorită faptului că într-o proporție
de 75% dintre școlile investigate putem vorbi despre violență. În România statisticile
referitoare la violența în școală sunt rare, fiind un fenomen despre care nu se prea discută dar
care are o amploare mare de care ar trebui să se țină seamă. Diferențele nu sunt foarte mari
dintre unitățile de învățămant post-gimnazial și cele generale, în primul caz fiind vorba
despre o proporție de 80% de manifestare a violenței, respectiv de o proporție de 73%. O altă
afirmație făcută în urma acestui studiu este aceea că o frecvență mai mare de manifestare a
violenței se înregistrează la vârste cuprinse între 15 și 18 ani, când apare și o intensitate de
nivel mai mare. Cauzele unor astfel de manifestări pot fi explicate prin intermediul
transformărilor psihofiziologice, prin care trec tinerii la aceste vârste. Prevenirea și
intervenția la nivelul acestor școli, mai ales pentru elevii cu categoria de vârstă menționatăse
pare a fi importantă, existand posibilitatea ca violența să fie mult mai gravă și să afecteze
mult mai profund tinerii care îi sunt victime. Un alt aspect surprinzător pe care îl relevă
studiul este diferența dintre mediul urban și cel rural în manifestarea violenței, de 11 puncte
procentuale. Astfel, apare faptul că în mediul urban proporția în care se manifestă violența în
școală este de 82%, pe când în mediul rural aceasta este de 71%. Ne este oferită și o
explicație a acestor date, prin prisma autorității mai mari care se conturează în mediul rural
față de mediul urban, unde profesorii își impun cu mai mare succes autoritatea și unde se
reușește controlarea într-o masură mai semnificativă a conduitei elevilor fie ei din cadrul
unității de învățămant post-gimnaziala fie din cadrul școlilor generale, care au probleme în
ceea ce privește violența. De asemenea, violență în școală se produce cu o mai mare
intensitate, și în funcție de zona unde este situată scoala care este luată în calcul. Școlile care
se regăsesc în zone periferice au o proporție mai mare de manifestare a conduitei de
agresivitate (82%), decât școlile care sunt situate în zonele centrale, unde proporția este de
73%. Aceste proporții sunt explicate de faptul că în zonele care se află la periferia orașului
exista mai multe elemente de risc care predispun spre comportamente violențe, care sunt
însușite de elevi și pe urma manifestate în mediul școlar: statutul economic, statutul
educațional, rata mare a șomajului și rata mică a ocupării pe piața forței de muncă, sărăcia,
existența „bandelor de cartier” (Institutul de Științe ale Educației și UNICEF, 2006, pp. 46-
48).
2. Scopul proiectului: combaterea violenței în școală în rândul elevilor din mediu
urban care provin din familii dezavantajate social.
Prin acest proiect se urmărește producerea unei schimbări în situația elevilor de la liceul
special Moldova unde se manifestă violența între elevi. Problema socială pe care doresc să o
rezolv este violența în școală.
Ca urmare a dificultăților semnalate de acești copii, a problemelor pe care ei le întâmpină
pe parcursul anului școlar vreau să inițiez acest proiect, care va fi îndeplinit de către
personalul specializat din cadrul centrului de zi. Scopul este un ideal pe care doresc să îl
ating, care este de mare generalitate și care se raportează la valori universale. Beneficiarii din
cadrul centrului de zi provin din familii dezavantajate social, motiv pentru care se confruntă
cu multe dificultăți, cărora li se adaugă și violența în mediul în care copiii lor învață.Violența
în școală este o problema care se manifestă cu mai mare pondere în cadrul școlilor din mediul
urban, la vârsta la care tinerii trec prin schimbările specifice adolescenței, motiv pentru care
ar trebui acordată o atenție mai semnificativă acestui fenomen. Violența din cadrul școlilor
este o problema pe care beneficiarii care au fost victime o aduc in discuție față de specialiștii
din centru, însă există și beneficiari care preluând comportamentele agresive pe care le-au
identificat în mediul lor de viața, în mediul școlar le transpun în cadrul centrului de zi.
Aceasta este și una dintre cauzele care stau la baza manifestării și perpetuării acestui
fenomen, care dacă nu este luat în considerare la momentul potrivit de specialistii potriviți
există riscul de a se extinde înspre vârsta adultă când persoana în cauză va avea relații
disfuncționale cu prietenii, cu membrii familiei sale sau cu alte persoane semnificative cu
care va interacționa. Tocmai din aceste motive consider că un astfel de proiect este important
pentru felul în care se prezintă situația beneficiarilor.
Aceste justificări m-au îndreptat înspre elaborarea acestui scop, prin care doresc să
prevenim violența pentru a nu se mai manifesta pe viitor, având în vedere și anumite activități
care sa remedieze situația și să creeze un climat de înțelegere, prietenie, colaborare și
solidaritate între elevii de la aceste școli. Cei care sunt responsabili de îndeplinirea acestui
proiect sunt specialisții din cadrul centrului de zi „Moldova” care au pregatirea necesară
pentru a interveni în astfel de situații și care au deja dezvoltată o relație cu beneficiarii din
cadrul centrului, motiv pentru care relaționarea la acest nivel va fi mult mai ușoară. Prin acest
scop se urmărește, reconfigurarea relațiile dintre elevii din cadrul școlilor din Iași, care au o
situație dezavantajoasă din punct de vedere social, ca în final să se poată vorbi despre un
mediu care favorizează și asigură misiunea acestor școli, despre un mediu în care elevii
colaborează în loc să între în conflicte.
3.Obiectivele Proiectului
Obiectiv 1: să prevenim violența școlară în rândul tinerilor, cu vârste cuprinse între 14-18
ani, din clasele V-XII, de la Liceul Special “Moldova”, cu 60 % față de momentul actual, pe
parcursul celor 12 luni de derulare a proiectului, cu un cost total de 1200 de lei.
Obiectiv 2: să implicam părinții tinerilor, cu vârste cuprinse între 14-18 ani, de la Liceul
Special “Moldova”, aflați în clasele V-XII, în procesul de prevenire a violenței școlare a
copiilor, într-un procent de 50% față de momentul actual, pe parcursul celor 12 luni de
derulare al proiectului, cu un cost total de 1200 de lei.
Obiectiv 3: să crestem relațiilor de colaborare dintre cei 24 de profesori ai Liceului
Special “Moldova” și părinții elevilor cu vârste cuprinse între 14-18 ani, din clasele V-XII,
înscriși în aceasta școală, cu un procent de 50% față de momentul actual, în primele 5 luni de
derulare a proiectului, cu un cost total de 1200 de lei.
Obiectiv 4: să creștem relațiilor de colaborare dintre elevii Liceului Special “Moldova”,
din clasele V-XII, cu vârste cuprinse între 14-18 ani, cu un procent de 60% față de momentul
actual, în ultimele 6 luni de derulare a proiectului, cu un cost total de 1200 de lei.
Obiectiv 5: să implicăm Inspectoratul Școlar Judetean Iasi și reprezentanții Poliției din Iași
în procesul de combatere a violenței școlare a copiilor de la Liceul Special “Moldova”, din
clasele V-XII, cu vârste cuprinse între 14-18 ani, într-un procent de 50%, față de momentul
actual, pe parcursul a 12 luni, cu un cost total de 1200 de lei.
Prin obiective se menționează în general, felul în care ne dorim să arate în final situația cu
care ne confruntăm, modalitatea prin care vedem rezolvarea unei probleme, toate acestea
reprezentand o presupunere sau o bănuială pe care o avem cu privire la problema și la
soluționarea ei. Pornind de la problema dată se construiesc anumite presupuneri prin care
dorim să identificăm o soluție, urmând în cele din urmă să criticăm aceste soluții. Criticarea
acestor prime bănuieli este esențială întrucât ideile pot să nu fie eficiențe și pot să nu fie
soluțiile care ne ajută să rezolvăm problema cu care ne confruntăm. Este posibil ca unele
bănuieli să fie bine întemeiată și să descoperim că nu le putem aduce critici, rezistând astfel
timp îndelungat. Se poate întampla ca situația în care dorim să ajungem să fie una diferită de
situația inițială, și pentru bunul mers al proiectului să fie necesară o „răsturnare a sițuatiei”.
Dacă însa proiectul răspunde situațiilor particulare problematice și nu mai este nevoie de
această „rasturnare de situație”, situațiile dorite trebuie să fie analizate cu atenție și să fie
proiectate în detaliu pentru a răspunde cât mai bine nevoilor beneficiarilor. In stabilirea
acestor obiective este necesară utilizarea criteriilor SMART pentru a le verifica. Obiectivele
sunt în fapt niște rezultate pe care noi dorim să le obținem pentru a rezolva problema cu care
ne confruntăm, ajutându-ne să stabilim și activitățile de care o să avem nevoie. Între aceste
elemente- obiective, activități și rezultate există o relație de interconectivitate. Conform lui
Mocanu și Schuster (2001) „ un obiectiv este o stare imaginată, viitoare, selectată și dorită
conștient, care poate fi obținută printr-o secvență de activități.”
Obiectivele sunt specifice dacă ele fac referire la o problemă care există și este importantă
pentru beneficiarii în cauză. Este necesară precizarea naturii problemei, locul unde a fost
identificată problema și unde se dorește producerea unei schimbări, și numărul de beneficiari
care au nevoie de sprijin. Obiectivele sunt măsurabile dacă pot fi cuantificate și evaluate prin
intermediul unor indicatori de performanță, care au fost deja gândite în faza de elaborare a
proiectului. Un obiectiv măsurabil conține așadar numărul beneficiarilor pentru care se
derulează proiectul, putând fi cuantificat în indicatori. Cuantificarea unui obiectiv se poate
realiza prin oferirea numărului de beneficiari, dar se poate face, mai ales dacă apar unele erori
și prin intermediul procentelor. În cele din urma obiectivul va fi evaluat prin raportarea la
numărul de beneficiari pentru care situația s-a îmbunătățit. Însă utilizarea procentelor pentru
evaluarea fenomenului poate să nu fie potrivită pentru problemele sociale pentru care nu
există o statistică clară, ca urmare a variației permanente a acestora. Un obiectiv este realist
dacă abordează o problemă care este reală și rezultatele propuse vor putea fi atinse în urma
derulării proiectului. Obiectivul trebuie să fie raportat și la o anumită perioada de timp care să
fie bine determinată, putând fi exprimat pe toată durata în care se va desfășura proiectul sau
doar pe anumite perioade de timp. Erorile care pot să apară în construirea obiectivelor trebuie
evitate, acestea fiind create de nerespectarea criteriilor de mai sus sau în anumite cazuri de
faptul că în loc de obiective se formulează obiective ale proiectului (Cojocaru, 2006, pp. 127,
133-135).
Obiectivele sunt eficiente și pot fi utilizate în mod corespunzător dacă acestea reușesc să
posede anumite caracteristici. Conform lui Peter Drucker (1993), un autor recunoscut pentru
scrierile sale de management stabilește faptul că obiectivele sunt „niveluri specifice și
măsurabile ale realizării.” Acesta consideră că este posibil și necesar ca rezultatele la care se
dorește să se ajungă să poată fi definite și cuantificate. În vederea continuării finanțării de
către donatori este necesar ca organizațiile nonprofit să își demonstreaze eficacitatea, și faptul
că reușesc să își îndeplinească într-o manieră corespunzătoare obiectivele. În proiectele
propuse este necesar a fi evaluate rezultatele în termeni cantitativi pentru a avea o mai mare
precizie cu privire la măsura în care activitățile derulate au reușit să acopere nevoile
pregnante ale beneficiarilor.
Obiectivele trebuie să raspundă la anumite tipuri de întrebări pentru a fi formulate corect
și pentru a fi utile organizației: „Care este rezultatul dorit?”; „Care este ținta acestui program
social?”; „Câți dintre clienții acestui serviciu se așteaptă să realizeze rezultatele dorite?”; „În
ce masură se va produce schimbarea?”; „Când sunt așteptate rezultatele dorite?”. Chiar dacă
pot exista diferențe între opiniile acestor autori, toți consideră obiectivele că rezultate care se
vor îndeplini în urma derularii proiectelor, iar masura, gradul în care acestea vor fi îndeplinite
va reflecta eficacitatea organizației nonprofit respective (Neamtu, 2017, pp. 31-34).

4.Activități
Pentru obiectivul cu numărul 1, am identificat următoarele activități:
A1. Stabilirea unei echipe care să se ocupe de elaborarea unui regulament de ordine
interioară, care să stipuleze în mod clar interzicerea tuturor formelor de violență între toți
actorii care își desfășoară activitatea în incinta școlii.
A2. Stabilirea unor ședințe interactive de transmitere și de analizare a conținutului noului
regulament școlar pentru toți elevii claselor V-XII, din cadrul Liceului Special “Moldova”.
 A3. Stabilirea unor modalități de accesare a regulamentului de ordine interioară de către
elevii claselor a V-XII, de către cadrele didactice, de către personalul non educativ și de către
părinți, și a persoanei responsabile dispunerea acestor informații.
A4. Stabilirea unor persoane care să se ocupe cu consilierea psihologică și socială a
elevilor din clasele V-XII, care să le ofere suportul emoțional de care aceștia au nevoie în
posibilitatea iscării unor conflicte.
A5. Introducerea acestor persoane în cadrul colectivului de elevi de la Liceul Moldova și
inițierea unei relații de colaborare între elevii și specialiștii responsabili.
A6. Stabilirea unui program de consiliere psihologică și socială în cadrul școlii, cu
funcționare îndelungată în vederea asigurării unei asistențe permanente pentru elevii claselor
V-XII care au nevoie de sprijin.
A7. Stabilirea unor persoane responsabile cu derularea unor activități de informare
pornind de la tematică violenței la nivel general, dar și specific, în cadrul școlar, precum și a
efectelor negative care pot surveni în urma acestui fenomen, pentru elevii claselor V-XII.
A8. Stabilirea conținutului informațional care va fi distribuit față de elevi și sumarizarea
acestuia în cadrul unor materiale care să fie distribuite elevilor la sfârșitul acestor activități,
de către specialiștii responsabili.
A9. Stabilirea a doua săptamâni pe parcursul anului școlar care să fie dedicate
„Saptamanii toleranței și a înțelegerii”, în cadrul cărora să se urmărească creșterea
conștientizării elevilor față de violență școlară, dar și implicarea elevilor în acest proces.
A10. Stabilirea unor persoane responsabile care să coordoneze bunul mers al activităților
pe tot parcursul acestor două săptămâni, și care să urmarească participarea activă a elevilor.
A11. Stabilirea unor activități care vor fi desfășurate și a unor elevi care vor fi responsabili
cu unele dintre aceste activități, în vederea motivării lor pentru un comportament și pentru o
atitudine prosociale.
Pentru obiectivul cu numărul 2, am identificat o serie de activități:
A1. Alegerea comitetului de părinți și alegerea unui președinte al parinților, responsabil pe
întreaga școală, comitete care să integreze printre obligațiile lor și prevenirea violenței în
școală.
A2. Organizarea cu părinții a unor activități care să urmareasca prevenirea violenței în
școală, activități la care să ia parte elevii claselor V-XII, specialiștii și cadrele didactice.
A3. Stabilirea părinților care vor fi responsabili cu derularea acestor activități, a
specificului acestora și a felului în care activitățile vor fi susținute.
 A4. Organizarea de lectorate cu părinții pe tematici referitoare la prevenirea violenței în
școli și la modalități eficiente de creare a unui mediu colaborativ, care să încurajeze procesul
de învățare al elevilor.
A5. Identificarea elevilor care prezintă un comportament deviant și contactarea părinților
acestora, în vederea conferirii unor ședințe de consiliere psihologică acestora.
A6. Stabilirea specialiștilor care vor fi responsabili cu oferirea de consiliere psihologică de
tip familial spre beneficiarii proiectului nostru și înspre părinții lor, în urma unor acte de
violență manifestate de către copii.
A7. Identificarea familiilor în care se manifestă situații conflictuale sau acte de violență, și
susținerea colaborării dintre părinți și specialiști, în vederea creșterii încrederii acestora față
de procesul asistențial și față de posibilitatea generării unor schimbări în mediul lor de viață.
A8. Organizarea de ședințe de consiliere față de parinții care generează o atmosferă
tensionată în familia lor, de către psihologii și asistenții sociali desemnați cu îndeplinirea unei
astfel de responsabilități.
A9. Implicarea părinților în cadrul activităților desfășurate de către specialiști și de către
elevi, pe parcursul „Săptămânii toleranței și a înțelegerii”, pentru îmbunătățirea colaborării
acestora cu cei implicați și în vederea aducerii aportului lor propriu în acest cadru.
A10. Stabilirea unui rol specific care să fie acordat prietenilor pe parcursul „Săptămânii
toleranței și a înțelegerii”, în scopul responsabilizării acestora și a creșterii conștientizării lor
față de eforturile pe care specialiștii și elevii le fac pentru combaterea fenomenului de
violență în cele două școli.
În ceea ce privește obiectivul cu numărul 3, m-am gandit la următoarele activități:
A1. Multiplicarea mijloacelor de comunicare între elev-profesor-părinte pentru a crea un
mediu protectiv și securizant pentru elevi, și pentru a putea semnala cu mai mare ușurință
actele de violență care au loc în incinta școlii.
A2. Anunțarea elevilor cu privire la mijloacele identificate și încurajarea lor să vorbească
despre fenomenul de violență atunci când se manifestă, fie față de parinți, fie față de
profesori, în mod direct sau în mod indirect, dacă exista rețineri.
A3. Stabilirea de către profesori și de către părinți a unor modalități de sancționare a
elevilor care creează conflicte sau care manifestă acțiuni de violență, pentru corectarea
comportamentului acestora și pentru prevenirea utilizării ulterioare a unor astfel de acte
deviante.
 A4. Discutarea acestor modalități de sancționare identificate pentru validarea
corectitudinii lor, și a comunicarii elevilor a acestor soluții pentru a conștientiza faptul că
acțiunile lor nu vor rămâne neobservate ci vor avea consecințe.
A5. Stabilirea unor specialiști care să se ocupe cu formarea profesională a cadrelor
didactice și a prietenilor, pe tematici referitoare la dezvoltarea abilităților de comunicare, sau
a abilităților de a rezolva conflicte.
A6. Stabilirea unor întâlniri alături de specialiști, de profesori și de părinți în care să se
discute despre preferințele fiecaruia raportate la subiectele care vor fi abordate pe parcursul
acestor cursuri de formare profesională, și ajungerea la un punct comun cu privire la tematică.
A7. Organizarea unor dezbateri de către cadrele didactice și de către părinți pe tematică
prevenirii violenței în școală, la care să ia parte elevii claselor a V-XII.
A8. Stabilirea unor subiecte care vor fi abordate și a unor reprezentanți din partea
profesorilor și a părinților care vor fi responsabili cu coordonarea bunei derulării a dezbaterii.
A9. Propunerea de activități extracurriculare de către profesori și de către părinții în cadrul
cărora să se realizeze diverse sarcini care să crească nivelul de conștientizare al elevilor în
raport cu fenomenul de violență față de colegii lor.
A10. Stabilirea unei întâlnirii în cadrul careia să se discute chestiunile organizatorice
referitoare la activitățile extracurriculare, precum programul, activitățile și efectivitatea
acestora.
Pentru obiectivul 4 am propus de asemenea o serie de activități:
A1. Realizarea de schimburi de experiență între elevii , care să vizeze împărtășirea de
impresii, de trăiri referitoare la violență, fie ca aceștia au participat la acest fenomen în
calitate de victime, de agresori sau de martori.
A2. Stabilirea unei întâlnirii cu directorii celor două școlii care să rezulte cu identificarea
condițiilor în care se vor face aceste schimburi de experiență, și a școlii care va fi gazda
acestei activități.
A3. Stabilirea unui concurs între cele două școli care să urmarească găsirea acelei instituții
de învățământ care are elevii cei mai cuminți și care constituie un mediu securizant,
armonios, colaborativ; astfel încat elevii să fie cât mai implicați în procesul lor de schimbare
comportamentală, afectivă.
A4. Desemnarea unui comitet responsabil cu stabilirea criteriilor pe care cele două școli
trebuie să le îndeplinească pentru a câștiga concursul, precum și a premiilor care vor fi
acordate pentru școala care iese invingătoare.
 A5. Stabilirea unor zile dedicate întâlnirii dintre elevii celor două școli în vederea
realizării unor vizite în comunitate, la diverse organizații non-guvernamentale pentru
prevenirea violenței, care să îi apropie pe elevi, dar care în același timp constituie o
oportunitate de învățare.
A6. Identificarea acelor organizații non- guvernamentale care vor fi vizitate și a
persoanelor care vor fi responsabile cu însoțirea elevilor la aceste organizații non-
guvernamentale.
A7. Realizarea unei întâlniri alături de elevi și cu psihologii din cadrul Centrului de Zi , în
cadrul căreia să se prezinte în mod concret impactul pe care violența îl poate avea în mediul
școlar, prin prezentarea unor studii de caz despre aceasta tematică și a unor soluții care pot fi
aduse la problemele expuse.
A8. Stabilirea studiilor de caz care vor fi aduse și analizarea de către psihologi a eficienței
expuneri unor astfel de cazuri, precum și identificarea unor sarcini înspre elevii celor două
școlii pentru implicarea lor activă în tot acest proces.
A9. Organizarea unui scenete de teatru între elevii celor două școli pe tema violenței în
școală, care să urmareasca înțelegerea acestui fenomen și manifestarea lui de către elevi.
A10. Organizarea unei selecții între cei 100 de elevii de la ambele școli pentru distribuirea
rolurilor, și conturarea unei povesti care să fie pusă în scena de către elevi, povește care să
abordeze subiectul prevenirii violenței în școală.
Pentru ultimul obiectiv am identificat următoarele activități:
A1. Organizarea unor întâlniri cu reprezentanții Inspectoratului Județean Iași și cu
reprezentanții Poliției, în cadrul cărora acești specialiști să discute despre experiențele pe care
ei le-au avut în combaterea fenomenului de violență, în general sau în cadrul școlar, și despre
consecințele de natura juridică și penală pe care astfel de acte le pot avea.
A2. Stabilirea unei întâlniri dintre acești reprezentanți și personalul non educativ al școlii,
personalul educativ și părinți, pentru discutarea pe marginea violenței în școală și a
posibilelor soluții care pot fi asigurate de aceste autorități, printre care menținerea unei
colaborări mult mai strânse în vederea raportării cazurilor de agresivitate grave care se
manifestă în scoală.
A3. Reconsiderarea în cadrul acestei întâlniri a responsabilităților pe care cei 2 gardieni ai
școliilor le- au, reîntărirea rolului lor de persoane care asigură și mențin ordinea, precum și
limitele în care se pot desfășura.
A4. Elaborarea de către acești reprezentanți ai unor materiale cu caracter informativ
despre stoparea violenței în școală care să fie distribuite printre elevi sau care să fie afișate la
avizierul școlii pentru a construi mai multe canale prin care elevii să poată asimila cunoștiințe
benefice despre cum trebuie să se comporte în cadrul școlar, și în societate.
A5. Stabilirea unei persoane care să fie responsabilă cu distribuirea acestor informații și a
canalului de comunicare cel mai eficient de transmitere și de accesibilitate pentru elevi.
A6. Organizarea unei ședințe alături de elevi și alături de acești reprezentanți unde să se pună
accentul pe evidențierea principalelor obligații și drepturi pe care elevii le au într-o societate
și în cadrul școlii, printre care și cele care contestă vătămarea colegului și care promovează
un mediu securizant și armonios în orice context.
A7. Stabilirea felului în care prezentarea v- a avea loc și a unor modalități prin care elevii vor
fi stimulați să ia parte la discuție, pentru a fi activi și a asimila mai multe informații.
A8. Implicarea acestor reprezentanți în cadrul „Săptămânii toleranței și a înțelegerii”, pentru
a diversifica natura informațiilor prezentate și pentru a crea un cadrul în care toți specialiștii
prezenți și elevii să-și cristalizeze relațiile profesionale dezvoltate, pentru creșterea
sentimentului de încredere din partea elevilor.
A9. Stabilirea rolului specific pe care reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean și ai
Poliției îl vor avea în cadrul unor săptămâni în care se va discuta despre violență și despre
cum aceasta poate fi prevenită.
A10. Stabilirea unei persoane dintre acești reprezentanți care să raspundă la întrebările pe
care elevii le au despre violența în spațiul școlar sau în cadrul juridic, și care să le ofere
modele prosociale de interacțiune în cadrul școlii.
5.Rezultate aşteptate:
● reducerea cu 30% a numărului de cazuri de violenţă din școli pe parcursul anului
şcolar;
● creşterea eficienţei comunicării în cadrul școlii cu 20% între cadre didactice- elevi -
părinţi;
● realizarea unui număr de 25 eseuri, 12 prezentări powerpoint-uri, 7 filme antiviolenţă,
25 postere.
Implementarea proiectului, așa cum a fost descris, va conduce la desfășurarea unei
activități productive, eficiente și, pe termen lung.Odată cu aplicarea acestui proiect se vor
vedea rezultate favorabile în evoluția beneficiarilor. Mediu școlar v- a deveni unul mult mai
prietenos, mai deschis, mai cooperant în care se încurajează dezvoltarea de relații sănătoase
între elevi. Propunem o serie de activități care să vizeze prevenirea și combaterea
fenomenului de violență în școală, dar care să accentueze și modalitățile prosociale prin care
se poate răspunde unei astfel de situații. Ca urmare a celor propuse, se vor derula activități
foarte diversificate, care vor pune accentul pe colaborare, pe împărtășirea de experiențe, de
consilierea elevilor care au trecut prin situații dramatice etc.
Violenţa în mediul şcolar este un fenomen complex, cu o diversitate de forme de
manifestare care justifică folosirea terminologiei specializate: astfel şcoala este spaţiul de
manifestare a conflictului între elevi şi între profesori - elevi, iar raporturile de forţă sau felul
în care în care se manifestă conduitele ofensive sunt elemente determinante în înţelegerea
fenomenului.Pentru crearea unui climat de pace şi bună înţelegere în şcoală este necesară
cunoaşterea în profunzime a dificultăţilor curente sau potenţiale cu care se confruntă elevii,
profesorii sau echipa managerială a şcolii în ceea ce priveşte fenomenul de violenţă, iar
aceasta este o condiţie esenţială pentru dezvoltarea unui plan operaţional de prevenire şi
intervenţie adecvat.
Proiectul acesta are rolul de a asigura suportul necesar profesorilor, elevilor şi părinţilor
acestora în combaterea oricărei forme de violenţă care ar putea periclita buna desfăşurare a
activităţilor şcolii.