Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice

Specializarea: Asistență Socială

Anul III, I.D.

ASISTENȚA SOCIALĂ A COPILULU

MALTRATAT

1
 Bullying-ul in scoli

Datorită faptului că instituția școlii este una care are un impact major asupra formării
personalității, fenomenele care derivă din mediul școlar influențează în mare măsură individul. În
acest sens, fenomenul violenței școlare are un rol semnificativ. Deși copilul își petrece doar o
parte a zilei în școală, violența școlară este fenomenul care se poate manifesta atât în interiorul,
cât și în exteriorul spațiului școlar.

În acest sens, una dintre tipologii împarte violența școlară în violență instuțională și
violența școlară non-instituțională. Astfel încercându-se surprinderea rolului pe care îl are
funcționarea școlii, ca instituție educativă, în etiologia violenței școlare în toate menifestările ei.

Fiind un fenomen complex, violența școlară este determinată de multiple aspecte

(caracteristici individuale, determinanți socio- familiali, factori de mediu școlar, cauze sociale),
ale căror efecte se cumulează și se potențează reciproc. Principalele cauze sunt considerate
următoarele: cauzele psiho- individuale, cauze familiale, cauze școlare, cauze induse de
contextul social (Ulrich et all, 2007, 7).
Elevilor violenți le sunt asociați cu preponderență, o serie de factori individuali, precum:
toleranța scăzută la frustrare, dificultății de adptare la disciplina școlară, imaginea de sine
negativă, instabilitatea emoțională, lipsa sau insuficienta dezvoltare a mecanismelor de
autocontrol, tendința către comportament adictiv, slaba capacitate empatică. Acești factori
constituie cauze de ordin psiho-individual al violenței.

În ceea ce privește școala, și aceasta poate contribui semnificativ la dinamica

fenomenului. Existența în școală a unor probleme ca: dificultății de comunicare elevi-profesori,
impunerea autoritățiii cadrelor didactice, stiluri didactice de tip excesiv autoritare ale
profesorilor, distorsiuni în evaluarea elevilor. Alte aspecte de natură școlară ce pot fi identificate
drept posibile cauze ale violenței sund prejudecățiile unor profesori în raport cu apartenența
etnică a elevilor, vârsta și experiența didactică, programe școlare încărcate.
2
 Dacă profesorii identifică sursele violenței elevilor mai ales în spațiul formalului
pedagogic (programe încărcate, programul școlar dificil, numărul mare de elevi într-o clasă, lipsa
infrastructurii școlare), consilierii și mai ales elevii situează conflictul în zona interacțiunilor
subiective: disponibilitatea redusă a profesorilor pentru comunicare deschisă și în afara lecțiilor,
distanța în comunicare, metode neatractive de predare, descurajarea inițiativelor elevilor. Unii
părinți fac referire la aspectele administrative, considerând că sursa violenței este și lipsa unor
sisteme mai stricte de protecție, control și intervenție specializată împotriva violenței în școală.

Contextul social este un alt factor determinant al violenței școlare. Mass- media are în
acest sens o mare influență, atât prin valorile, pe care le promovează, cât și prin consecințele
asupra modului de petrecere a timpului liber. Programele T.V. și filmele care promovează
modele de conduită agresivă sau violență, jocurile video cu conținut agresiv pot fi factori de risc
în potențarea comportamentului violent al elevilor. Influența grupului de prieteni și anturajul din
afara școlii sunt considerate ca fiind foarte importante în ierarhia cauzelor care conduc la apariția
violenței în spațiul școlii. O influență negativă o pot exercita zonele dezavantajate, cartierele
periferice ale orașelor, cu toate caracteristicile pe care le au unele dintre acestea.(Ulrich et all,
2007, 9-10).
Deși a existat dintotdeauna, termenul de bullying a primit suficientă atenție pentru
cercetare, începând cu anii ’70. Olweus a fost primul om de știință care s-a concentrat pe subiect
și a colectat suficiente date pentru a contribui la literatura de specialitate. El este considerat
pionerul ramurei. Cercetarea pe tema bullying începe în țările Scandinave și Britanice în 1978,
ceea ce generează campanii anti- bullying în Norvegia și Suedia, iar ulterior și în alte state ale
lumii.

Atunci când tinerii încep să petreacă mai mult timp cu cei de vârsta lor, în timpul
adolescenței, părerea celor din grupul de egali are o influență puternică asupra adaptării sociale.
Părerea colegilor contribuie esențial la consolidarea imaginii de sine, servind drept agent de
socializare.

3
 Bullying-ul ca proces de socializare în interiorul grupului a fost, de asemenea surprins în
numeroase studii calitative. Este important de menționat că majoritatea elevilor de școli primare
au definit că victimile bullying-ului sunt colegi de ai lor care sunt devianți în vreun fel în ceea ce
le privește comportamentul, aspectul fizic sau naționalitatea. Astfel, în cursul perioadei de
dezvoltare și instabilitate, tachinările din partea colegilor sunt deosebit de importante pentru
dezvoltarea ierarhiilor, promovarea stabilității, precum și socializarea membrilor în cadrul
grupului.

Conform celor prezentate mai sus, fenomenul de bullying este esențial în socializarea
copilului. Dar uneori acest fenomen poate duce la consecințe dramatice. Rigby (2002) identifică
cel puțin 4 aspecte care pot fi afectate de fenomenul de bullying:

1. Starea psihologică, ca indicator al fericirii și a siguranței în propria persoană;

2. Adaptarea psihologică, ca indicator al interacțiunii cu alții versus izolarea de
mediul cuiva;
3. Confortul psihologic, afectat de sentimentul de anxietate și frustrare;
4. Sănătatea fizică.

Cazurile de bullying sunt mai frecvente atunci când copiii se transferă de la școala
primară la cea generală. În acest sens se pot invoca următoarele motive: noua școală este de
regulă mai mare și mai impersonală decît cea veche, o atneție individuală mai mică le este
acordată copiilor, profesorii se concentrează mai mult asupra aspectului- „ce trebuie să știe
copiii?”și neglijează aspectul- „cine trebuie să devină copiii?”.De asemenea, în noua școală
există deja mulți copii mai puternici decât copiii nou veniți.

Pentru mulți copii primele săptămâni, sau chiar luni, sunt o încercare.Pe lângă multe
activități noi, trebuie stabilită o nouă ordine a lucrurilor.Între copii și tinerii adolescenți, există
mereu o problemă de dominație fizică între băieți și dominație socială între fete. Pentru a-și
consolida pozițiile în cadrul grupului, copiii recurg la bullying.

4
 În lumea adultă tehnicile de consolidare a pozițiilor în cadrul grupului sunt mult mai
subtile și indirecte, datorită vârstei și experienței (Rigby, 2002).

În concluzie, deși este un fenomen indispensabil și esențial în formarea individului,

bullying-ul trebuie controlat și temperat în colectivul de elevi pentru ca acesta să nu ducă la
efecte dramatice. Prin urmare, calea optimă de dezvoltare a unei generații constă în cultivarea
spiritului de toleranță, mai ales în contextul actual când unitatea prin diversitate este un aspect
important.