Educația reprezintă pilonul fundamental al societății moderne care își propune să însușească

cunoștințele, abilitățile și valorile tuturor indivizilor participanți la procesul de dezvoltare cognitivă.

Finalitatea o constituie formarea unei gândiri critice, înțelegere culturală, modelarea valorilor sociale.
Exceptând latura de dezvoltare individuală, educația este un declanșator al procesului economic. Astfel
educația reprezintă un factor primordial în formarea de personalități.

Educația școlară își propune să îmbogățească bagajul cultural, emoțional și mental al tinerilor, să
stimuleze interesul lor și să îi sprijine în adaptarea la societate și în evoluția personală.

Bullyingul este o problemă serioasă cu care se confruntă adolescenții. Este din ce în ce mai
răspândit în școlile de astăzi, manifestându-se sub formă de violență verbală sau psihologică.

Din perspectiva educațională, profesorii își asumă cu seriozitate și responsabilitate rolul de

reprezentanți ai instituției școlare în gestionarea comportamentelor agresive ale elevilor, care pot fi
influențate de factori precum grupurile de prieteni, mediile familiale disfuncționale sau lipsa încrederii în
sine.

Actele de violență fizică și verbală, împreună cu conduita nepotrivită, sunt o problemă majoră în
mediul școlar, fiind o preocupare serioasă. Experții afirmă că acest tip de comportament are consecințe
semnificative asupra evoluției mentale și sociale a persoanelor implicate, precum și asupra stării lor
generale de bine. (Marsh, Nagengast, Morin, Parada, Craven & Hamilton, 2011). În plus, specialiștii
susțin că bullying-ul poate afecta negativ creșterea socială și intelectuală a elevilor, ducând potențial la
excluziune socială. (Due, Merlo, Harel-Fisch, Damsgaard, Holstein, Hetland, Lynch, 2009).

Ambianța educativă este influențată de mediul social al comunității și de atmosfera familială.

Aceste două aspecte contribuie la apariția disparităților socio-economice și sociale între elevi. De multe
ori, aceste diferențe generează o discrepanță între statutul social al elevilor și aspirațiile lor. Școala este un
mediu academic care are ca scop transmiterea și asimilarea informațiilor oferite de educant educatului,
formarea de indivizi în concordanță cu normele sociale actuale, dar obiectivele sistemului educativ sunt
perturbate de scopul participanților la educație. Unii elevi își pun amprenta prin dominanță, context în
care apar dificultăți de relaționare și interacțiuni cu ceilalți, fie ei colegi, prieteni sau chiar, părinți.

Dominanța se remarcă prin acte de violență fizică, verbală sau psihică. Dorința de exprimare a
puterii poate apărea din lipsa atenției, a afecțiunii sau din neînțelegerile de tip afectiv, mediul familial în
această instanță este o sursă majoră de adoptare a fenomenului bullying.
 Școala devine un cadru social esențial al elevului, aceasta fiind instituția lor fundamentală,
universul copiilor fiind subliniat de către școală. Aceștia își petrec majoritatea timpului în cadrul
învățământului, își crează antipatii sau simpatii, de unde rezultă și relațiile sociale. Este esențială analiza
relațiilor sociale ale tinerilor, deoarece aceștia reprezintă un model de societate, portretul civic al elevilor
fiind un răspuns a ceea ce dorește să promoveze un mediu social.

Se observă o schimbare majoră în atitudinea pe care elevii o au față de unitatea școlară, astfel
încât preocuparea față de rolul pe care îl are școala în esență devine inferior în raport cu concepțiile
tinerilor. Opulența preia rolul important pe care îl constituie actul normativ al școlii, prin urmare
dominanța se afirmă și la nivel material. Apare o discrepanță la nivel psihic, astfel încat cel ce își permite
este mai presus față de cel ce nu își permite.

Această lucrare urmărește existența fenomenului bullying și natura acestuia într-o unitate școlară
din mediul rural. Analiza se desfășoară în cadrul Școlii Gimnaziale ”Horia Stamatin”, din comuna
Bogdănești, județul Vaslui, printr-o serie de întrebări adresate elevilor claselor gimnaziale și directorului
instituției.