Unire

UΝIVΕRSΤIΤΑΤΕΑ „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FΑСULΤΑΤΕΑ DΕ FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL-POLITICE

SΡΕСIΑLIΖΑRΕΑ ASISTENȚĂ SOCIALĂ
LUСRΑRΕ DE LICENȚĂ
Specializarea
ASISTENȚĂ SOCIALĂ
Coordonator,
LECT. UNIV. CARMEN PALAGHIA
Αbsolvеnt,
COȚOFANĂ IOAN-ALEXANDRU
Sesiunea:
Februarie 2024
UΝIVΕRSΤIΤΑΤΕΑ „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FΑСULΤΑΤΕΑ DΕ FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL-POLITICE
SΡΕСIΑLIΖΑRΕΑ ASISTENȚĂ SOCIALĂ
BULLYING-UL ÎN MEDIUL RURAL - STUDIU DE CAZ SCOALA GIMNAZIALĂ

"HORIA STAMATIN", BOGDĂNEȘTI, JUDEȚUL VASLUI
Coordonator,
LECT. UNIV. CARMEN PALAGHIA
Αbsolvеnt,
COȚOFANĂ IOAN-ALEXANDRU
Sesiunea:
Februarie 2024
1
CUPRINS
INTRΟDUСЕRЕ...................................................................................................................................................... 3
CAPITOLUL I........................................................................................................................................................... 5
FENOMENUL BULLYING. DELIMITĂ RI CONCEPTUALE Ș I ETIOLOGICE....................................5
1.1. ЕLЕMЕNTЕ DЕFINITОRII ASUPRA FENOMENULUI DE BULLYING.................................5
1.2. CONSECINȚ ELE BULLYING-ULUI ASUPRA MEDIULUI Ș COLAR........................................7
1.3. PREVALENȚ A FENOMENULUI DE BULLYING........................................................................10
CAPITOLUL II...................................................................................................................................................... 14
BULLYINGUL CA FORMĂ ACTUALĂ DE DEVIANȚ Ă Ș COLARĂ .....................................................14
II.1. PERSPECTIVE TEORETICE Ş I STATISTICI ASUPRA STATUTULUI DEVIANT AL
ACTULUI DE BULLYING............................................................................................................................. 14
II.2. Ş I INTERACȚ IONISMUL SIMBOLIC STUDIUL GRUPURILOR DEVIANTE:
DEVIANȚ Ă , ETICHETARE Ş I AGENȚ IILE DE CONTROL SOCIAL.............................................18
II.3. GRUPUL AGRESORILOR ÎN BULLYING......................................................................................19
CAPITOLUL III..................................................................................................................................................... 20
DINAMICA RELAȚ IEI VICTIMĂ -AGRESOR SPECIFICĂ FENOMENULUI BULLYING.............20
III.1. CARACTERISTICILE VICTIMELOR..............................................................................................20
III.2. CARACTERISTICILE AGRESORILOR..........................................................................................22
III.3. ABORDĂ RI Ș I INTERVENȚ II PENTRU GESTIONAREA RELAȚ IEI VICTIMĂ -
AGRESOR.......................................................................................................................................................... 23
CAPITOLUL IV..................................................................................................................................................... 25
METODOLOGIA CERCETĂ RII....................................................................................................................... 25
ASUPRA FENOMENULUI DE BULLYING..................................................................................................25
IV.1. SCOPUL Ș I OBIECTIVELE CERCETĂ RII....................................................................................25
IV.2. METODE Ș I TEHNICI DE CERCETARE......................................................................................26
IV.3. ANALIZA Ș I INTERPRETAREA REZULTATELOR OBȚ INUTE.........................................26
CONCLUZII............................................................................................................................................................ 56
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................................... 57
ANEXE.................................................................................................................................................................... 60
2
INTRΟDUСЕRЕ
Educația reprezintă pilonul fundamental al societății moderne care își propune să
însușească cunoștințele, abilitățile și valorile tuturor indivizilor participanți la procesul de
dezvoltare cognitivă. Finalitatea o constituie formarea unei gândiri critice, înțelegere culturală,
modelarea valorilor sociale. Exceptând latura de dezvoltare individuală, educația este un
declanșator al procesului economic. Astfel educația reprezintă un factor primordial în
formarea de personalități.
Fenomenul bullying reprezintă un act criticat de societate, acesta fiind în opoziție cu
principiile comunității democratice. Comportamentul deviant de tip civic, social și democratic
al acestui fenomen produce dezvoltări negative ale integrității morale.
Unul dintre factorii perturbatori ai procesului instructiv-educativ, îl reprezintă
fenomenul bullying, instituția școlară devine afectată în mod semnificativ de comportamentele
deviante ale elevilor.
În cadrul fiecărei comunități școlare sunt elaborate regulamente, proceduri, instrucțiuni
și inițiative școlare care au ca scop ghidarea și observarea comportamentului social al
elevului. Aceste planuri cuprind un set de reguli care să guverneze bunăstarea elevului,
protejarea acestuia, dar și sancțiuni care au ca scop eliminarea agresiunii verbale, fizice sau
psihice.
Instanțele de agresiune fizică și psihică, alături de comportamentul inadecvat,
reprezintă o problemă semnificativă în școli, constituind o preocupare reală. Specialiștii susțin
că acest fenomen are un impact semnificativ asupra dezvoltării mentale și sociale a
indivizilor, precum și asupra stării lor generale de fericire. (Marsh, Nagengast, Morin, Parada,
Craven & Hamilton, 2011). În plus, specialiștii susțin că bullying-ul poate afecta negativ
creșterea socială și intelectuală a elevilor, ducând potențial la excluziune socială. (Due, Merlo,
Harel-Fisch, Damsgaard, Holstein, Hetland, Lynch, 2009).
Climatul educativ are ca factori externi comunitatea socială și mediul familial. Prin
prisma acestor două entități apar și diferențe socio-economice, respectiv sociale între elevi. De
cele mai multe ori diferențele conduc la o discrepanță între statutul social al elevului și
obiectivul acestora. Școala este un mediu academic care are ca scop transmiterea și asimilarea
informațiilor oferite de educant educatului, formarea de indivizi în concordanță cu normele
sociale actuale, dar obiectivele sistemului educativ sunt perturbate de scopul participanților la
educație. Unii elevi își pun amprenta prin dominanță, context în care apar dificultăți de
relaționare și interacțiuni cu ceilalți, fie ei colegi, prieteni sau chiar, părinți.
3
Dominanța se remarcă prin acte de violență fizică, verbală sau psihică. Dorința de
exprimare a puterii poate apărea din lipsa atenției, a afecțiunii sau din neînțelegerile de tip
afectiv, mediul familial în această instanță este o sursă majoră de adoptare a fenomenului
bullying.
Școala devine un cadru social esențial al elevului, aceasta fiind instituția lor
fundamentală, universul copiilor fiind subliniat de către școală. Aceștia își petrec majoritatea
timpului în cadrul învățământului, își crează antipatii sau simpatii, de unde rezultă și relațiile
sociale. Este esențială analiza relațiilor sociale ale tinerilor, deoarece aceștia reprezintă un
model de societate, portretul civic al elevilor fiind un răspuns a ceea ce dorește să promoveze
un mediu social.
Se observă o schimbare majoră în atitudinea pe care elevii o au față de unitatea
școlară, astfel încât preocuparea față de rolul pe care îl are școala în esență devine inferior în
raport cu concepțiile tinerilor. Opulența preia rolul important pe care îl constituie actul
normativ al școlii, prin urmare dominanța se afirmă și la nivel material. Apare o discrepanță la
nivel psihic, astfel încat cel ce își permite este mai presus față de cel ce nu își permite.
Această lucrare urmărește existența fenomenului bullying și natura acestuia într-o
unitate școlară din mediul rural. Analiza se desfășoară în cadrul Școlii Gimnaziale ”Horia
Stamatin”, din comuna Bogdănești, județul Vaslui, printr-o serie de întrebări adresate elevilor
claselor gimnaziale și directorului instituției.
Lucrarea de licență este structurată pe patru capitole care au ca scop identificarea
formelor fenomenului bullying într-o comunitate rurală școlară. Aceasta are ca scop
identificarea și exemplificarea formelor de bullying din mediul rural, respectiv dintr-o unitate
școlară rurală.
Primul capitol pune în evidență definirea și clasificarea fenomenului bullying, din
punct de vedere social, al doilea capitol prezintă particularitățile fenomenului studiat și o
descriere a grupului agresorilor. De-a lungul capitolului al treilea se analizează aspectele
multiple ale dinamicii interpersonale care conturează episoadele violente, astfel, acest capitol
își propune să scoată în relief înțelegerea, nu doar a acțiunilor și comportamentelor
agresorilor, cât și a trăirilor și soluțiilor victimelor. Iar, ultimul capitol prezintă subiectul
acestui caz, identificarea fenomenului bullying în cadrul unei școli gimnaziale, din mediul
rural, județul Vaslui, prin intermediul unor interviuri adresate elevilor și conducerii școlii.
4
CAPITOLUL I.
FENOMENUL BULLYING. DELIMITĂRI CONCEPTUALE ȘI ETIOLOGICE

Fenomenul bullying a devenit un participant activ al procesului de învățare, tot mai
mulți tineri se confruntă cu acest fenomen. Astfel literatura de specialitate a studiat diferite
definiții ale acestei manifestări, ca urmare cercetătorii conturează prin varietatea de studii și
articole științifice o diversitatea a semnificației acestui act.
1.1. ЕLЕMЕNTЕ DЕFINITОRII ASUPRA FENOMENULUI BULLYING

O primă definire a fenomenului bullying este că ”orice act(e) nedorit(e) de agresiune
comis(e) de un agresor individual sau de un grup de agresori individuali care nu sunt rude
sau nu se află într-o relație intimă și care implică o diferență de putere observabilă în
favoarea agresorului (agresorilor) și sunt comise în mod repetat sau sunt susceptibile de a fi
repetate. Bullying-ul poate răni și chinui victima (victimele) din punct de vedere fizic,
psihologic, social, educațional și moral." (Gladden, Vivolo-Kantor, Hamburger & Lumpkin,
2014, p. 17)
Fenomenul bullying constituie o problema majoră în continuă dezvoltare, care pune în
pericol calitatea actului educațional. Prin urmare, fenomenul bullying, trebuie stopat prin
măsuri profesioniste de lungă durată. (Palaghia, 2013)
Fenomenul bullying a luat amploare în societatea contemporană, specialiștii
accentuând gravitatea acestuia și îl cataloghează ca fiind o problemă publică. Acesta este
promovat și în mediul public prin mijloacele mass-media, violența verbală și fizică fiind
mijlocul de promulgare și afirmare, astfel fenomenul de bullying devine un subiect
controversat în mediul social, televizat sau online. Este un subiect amplu și în literatura de
specialitate, cercetători ca Strohmeer și Schille, evidențiază că, în ciuda comunității
academice cu privire la descrierea acestui fenomen, încă sunt prezente dezacorduri și
discrepanțe. (Strohmeier, Hoffmann, Schiller, Stefanek & Spiel, 2012)
Prin urmare apar diferite definiții în jurul acestui fenomen, dar cu toate acestea se
remarcă o accepțiune generală care descrie fenomenul bullying ca fiind un „un comportament
ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire”. (Smith & Dascălu, 2021, p.32)
Profesorul Tudorița Grădinariu delimitează în cercetarea sa, „Agresivitatea de tip
bullying. Repere psihopedagogice pentru o prevenire eficientă”, trei componente ale bullying-
ului, caracterul violent al individului dintr-o societate, caracterul recurent, modul repetatitiv în
5
care o persoană acționează violent față de o alta, respectiv prezența unui dezechilibru de
putere între agresor și victimă. (Grădinariu, 2021)
Victima menționată anterior reprezintă o persoană care aparține unei comunități și este
constant supusă unor comportamente neprielnice dezvoltării acesteia, fiind supusă permanent
agresiunii verbale, psihică sau fizică, agresiuni survenite din partea altui sau altor participanți
ai aceleași comunități.
Comunitatea locală este sursa fenomenului de bullying, fenomen ce se extinde pe toate
câmpurile societății, acesta fiind prezent și în mediul școlar, unde majoritatea elevilor se
confruntă cu acest aspect, din prisma dezechilibrului de putere și influență, des întâlnit în
relaționarea tinerilor.
Manifestarea de tip bullying devine persistentă în dezvoltarea copiilor, aceasta se
înființează din clasele primare și evoluează în adolescență, cu precădere în mediile școlii
gimnaziale, unde poate ajunge la cote maxime la maturitate. (Smith & Dascălu, 2021)
Școala își propune să ofere tinerilor un mediu sigur, lipsit de altercațiile familiilor sau
comunitare, un mediu propice pentru dezvoltarea armonioasă, cognitivă, fizică și psihică a
indivizilor. Climatul pozitiv al școlii este perturbat deseori de influențele componentelor
externe ale procesului cognitiv. Influențele comunității și ale familiei intervin în relațiile
colegiale ale tinerilor, se dezvoltă simpatii și antipatii, elevii devin mijloace de transmitere a
unor valori, deseori contradictorii cu scopul școlar. Aceștia își însușesc acțiuni violente de
hărțuire pentru intimidarea colegilor, iar de asemenea tinerii își exprima dominanța. Astfel se
crează o nevoie a învățământului de mediere și rezolvarea a fenomenelor ce tulbură procesul
de învățare.
Scopul analiștilor educației îl reprezintă crearea unor programe de soluționare și stopare
a fenomenului de bullying școlar. Prin urmare se distinge o diferență între conceptul de bază
al hărțuirii și fenomenul de bullying școlar, unde tinerii din postura de agresori aplica
comportamente violente repetitive colegilor victime. (Gladden et al, 2014).
Elevul devine victimă a fenomenului studiat în momentul în care „atunci când este
expus, în mod repetat și de-a lungul un (ei anumite perioade de timp, la acțiuni negative din
partea unuia sau a mai multor elevi.” (Olweus, 1993, p.17). Prin accepțiunea ”o intimidare
intenționată și repetitivă, incluzând comportamente negative împotriva altora. Acțiunile sunt
săvârșite de un grup de indivizi sau de o persoană de un anumit rang social, victimele
experimentând o stare de nefericire generală.” a fenomenului bullying, teoreticianul devine
un pilon important în caracterizarea aspectului violent. (Gladden et al, 2014).
6
Din mărturiile specialiștilor se poate desprinde bullying-ul ca fiind de factură verbală,
relațională, psihologică sau socială, și nu întotdeauna cauzat de către un agresor fizic. Tipurile
de bullying crează diferite forme de exprimare a violenței, fie bullying cauzat de abuzul de
putere, (Smith & Dascălu, 2012), sau fie înfăptuit de abuzul puterii sociale, (Macklem, 2022).
Astfel cercetătorii i-au atribuit definirea de „un subtip al hărțuirii”, căci este creator al
exprimării dominanței prin agresiuni sau intimidări. (Craig, Pepler, Atlas, 2016, p. 48)
Victimizarea reprezintă un alt fenomen ce este asociat bullyng-ului. În literatura de
specialitate, noțiunea de victimizare este definită ca reprezentând „demersul deîndeplinire
intenționată și repetată a unui act menit să provoace vătămări psihologice unei persoane sau
unui grup de persoane de către o persoană sau un grup de persoane”. Smith P., Swettenham
J. (2001). Bullying and “theory of mind”: Acritique of the “social skills deficit” view of anti-
social behavior” Journal of SocialDevelopment, 8(4), 31-40, https://doi.org/10.1111/1467-
9507.00083.
Psihologul Ioana Tocai Sîrbu sublinează că victimizarea, în ipostaza conceptului de
bullying „ face parte dintr-un model complicat de bullying, concentrat pe cerere de dominație
și statut”. De asemenea, victimizarea mai este caracterizată ca fiind un set vast de
repercursiuni sociale agresive din peisajul bullying-ului, „cum ar fi violența fizică, utilizarea
de porecle depreciative, excluderea, împingerea, intimidarea, deteriorarea proprietății și/sau
a bunurilor personale și intimidarea verbală/socială/psihologică” (Tocai S, 2015, p. 418).
Așadar, acest subcapitol pune în evidență diversitatea definirii fenomenului bullying.
Acesta are o vastă definire, din era hărțuirii, fiind prezentat din multiple prisme de vedere.
Prin urmare, se disting părțile implicate în conflictul bullying, agresorul, în rolul de
dominant și victima în rol de subordonat, ce suportă marcări psihice ale comportamentului,
aceasta suferă modificări negative asupra existenței sale. În urma acestor trăiri se desprinde
bullying-ul ca fiind o acțiune intenționată, premeditată pentru producerea traumelor psihice
ale individului din comunitatea socială.
1.2. CONSECINȚELE BULLYING-ULUI ASUPRA MEDIULUI ȘCOLAR
Fenomenul bullying a devenit o temă dezbătută în ariile științifice și un subiect de

interes social, deoarece este o amenințare a defăimării unei societăți. Amprenta bullying-ului
asupra unei societăți nu este un caz izolat, bullying-ul se dezvoltă în diferite țări și arii sociale.
Astfel profesorii academicieni au studiat dezvoltarea bullying-ului de la vârste fragede,
incercând să descopere o corelație între violență și clasa de vârstă sau identitatea socială.
7
Cercetătorul Olweus, prin prisma studiilor sale, a concluzionat că în rândul elevilor se sex
masculin actele de tip bullying sunt mai prezente, comparativ cu sexul feminin, astfel 60%
dintre fete au fost victime ale întimidării în clasele gimnaziale. (Nordhagen, Nielsen, Stigum,
Hein & Köhler, Lennart, 2015).
În urma acestor studii și a analizei comportamentelor tinerilor s-a ajuns la concluzia că
fenomenul bullying este o problemă critică a învățământului., care afectează individul în era
socială, respectiv personală. Astfel acesta devine un impediment al dezvoltării cognitive,
emoționale și sociale, înlăturând barierele unui mediu școlar sigur și propice dezvoltării
armonioase. Așadar, educația nu poate înainta fără crearea unor norme și soluții de
ideintificare, stopare și înlăturare ale acestor aspecte. Soluțiile instituției de învățământ
trebuie să asigure protecția psihică a elevului, astfel din această preocupare s-au dezvoltat
interese și atenții sporite ale educatorilor din diferite țări.
Fenomenul bullying se axează pe rănile emoționale ale tinerilor, provocând dificultăți
în adaptare și echilibru psihic. Exceptând barierele puse asupra parcursului școlar, acest
proces acționează și asupra crizelor de identitate ale adolescenților, care crează traume în
parcursul lor din adolescență, și chiar maturitate. (Dorothy, Espelage, Susan, Swearer, 2014)
Fenomenul discutat amenință dezvoltarea următoarei generații, personalitățile afectate
de bullying vor genera o societate bolnavă, în care indivizii comunităților se vor regăsi într-
un climat predominat de tulburări psihice, anxietate social. Aceste tulburări sunt răspunsul
episoadelor de hărțuire, tristețe, neînțelegere, insomnie, ură față de sine și mediul social,
plans excesiv din copilărie. Trip, S., Strohmeier, D., Tocai, I.,(2015)”Bullying Prevention in
Schools by Targeting Cognitions, Emotions and Behavior”, 62(4), p.7
Generațiile afectate nu sunt izolate, acestea sunt răspândite pe întregul glob,
reprezentate de tineri care sunt afectați de lipsa de atenție, cu dificultățile emoționale, cu
dezechilibru emoțional, unde predomină starea negativă, de neliniște. Van Den Bedem, C.,
Neeltje P. (2018) „Victimization, bullying, and emotional competence: Longitudinal
associations in (pre) adolescents with and without developmental language disorder”, 61(8),
p.2028-2044.
Fără doar și poate copilăria reprezintă o piatră de temelie în evoluția tinerilor, iar
traumele copilăriei se imprimă în evoluția adultului. Astfel, copiii ce au fost afectați de
fenomenul bullying vor deveni adulți predispuși la o sănatate psihică precară care se va
observa în stabilirea relațiilor cu ceilalți membrii ai comunității. Vor fi adulți lipsiți de
încrederea de sine, depresivi, care vor prezenta anxietate socială, lipsiți de interes asupra
dezvoltării pe parcursul vieții. (Tripp & Strohmeier, 2017).
8
În contextul tuturor repercursiunilor fenomenului bullying, se poate atesta că hărțuirea
prezentă în instituțiile școlare reprezintă o dificultate la nivel mondial indiferent de grupele de
vârstă. Astfel, elevii sunt supuși la diferite umilințe din partea agresorilor, prin urmare
bullying-ul școlar se descrie prin umilințe la adresa vestimentației precare, iar imaginea
cărților aruncate fiind percepută ca o normalitate în contextul contemporan al multor școli din
nenumărate zone ale globului.
Cel mai mare risc în astfel de cazuri îl constituie ascunderea comportamentelor
agresive, fie pentru a preveni hărțuirea suplimentară din partea agresorilor, fie pentru că
victimele se tem de excluziune, izolare în cazul în care își vor împărtăși problemele cu ceilalți
colegi. De asemenea, unele victime cred că păstrarea în tăcere ar putea reduce prezența
agresiunii. Mai mult decât atât, sunt ascunse comportamentele agresive față de cadrele
didactice, fiindcă victimele cred că împărtășirea episoadelor abuzive nu vor fi estompate, fiind
inexistente o serie de măsuri împotriva agresorilor.
Există și situații mai severe în care frica de a împărtăși familiei este motivată de teamă,
victima fiind îngrijorată de tulburarea sau chiar punerea în pericol a celor apropiați în cazul în
care va dezvălui actele de agresiune la care ia parte. Această acțiune nu este conștientizată de
către victimă, în majoritatea cazurilor, pentru că individul nu realizează riscul la care este
supus din punct de vedere al sănătății fizice, respectiv emoționale. Bullyingul are efecte
adverse asupra sănătății mintale a copiilor, împiedicând capacitatea acestora de a desfășura
activitățile cotidiene și totodată împiedicând dezvoltarea mentală, cât și pe cea emoțională a
acestora.
În dezvoltarea personală a copiilor, socializarea joacă un rol important, bullying-ul
reprezentând un impediment în acest proces de formare a personalități. Sentimentul de
acceptare sau respingere experimentat de elevi contribuie semnificativ la sentimentele de
securitate sau nesiguranță. Acest impact joacă un rol crucial în modelarea identității unui
individ. Stabilirea identității este esențială, fiindcă aceasta necesită a fi finalizată până în
apogeul copilăriei. În schimb, în timpul adolescenței, definirea identității este considerată
pasul inițial în stimularea stimei de sine, ducând în cele din urmă la productivitate în etapele
ulterioare ale vieții, așa cum este indicat de către specialiști. Sarah N. & Kastan E., (2014),
„Integrity and identity disorder: how satisfied are successful wannabes”, Psychology and
Behavioral Sciences, 3(6), p. 222-223, https://doi.org/10.11648/j.pbs.20140306.17.
Printre efectele negative ale fenomenului bullying, se pot enumera tulburările
psihosomatice, precum și alte efecte sociale, ce pot escalada la tentative suicidale, în special în
9
contextul tulburărilor mintale, anxietății și depresiei. Instabilitatea emoțională pe termen lung,
stima de sine scăzută și susceptibilitatea crescută sunt factori majori în aceste stări, care cresc
șansa de a dezvolta o serie de boli și probleme de sănătate.
1.3. PREVALENȚA FENOMENULUI BULLYING

În concordanță cu datele din subcapitolul anterior, cercetările empirice dovedesc că
victimele agresiunii pot avea probleme legate de bunăstarea lor fizică și emoțională. Efectele
sale dăunătoare nu au doar un efect nociv asupra bunăstării individului, acestea afectând, de
asemenea, și progresul social și educațional, devenind un indice pertinent a excluziunii
sociale.
O tehnică de analiză semnificativă a efectelor legate de fenomenul bullying îl
reprezintă evaluarea gradului de izolare socială. Excluziunea socială poate conduce la absența
de relații sociale, poate leza creșterea socială și poate avea repercursiuni dăunătoare cu privire
la integrarea socială și profesională a tinerilor care trec la vârsta adultă.
Prin urmare, adolescenții hărțuiți în mod regulat întâmpină dificultăți în
privința bunăstării psihologice, au o sănătate precară și întâmpină impedimente de integrare
socială, având în același timp un grad sporit de stres. Studiile din subcapitolul precedent au
ilustrat că acțiunile de intimidare au o influență puternică asupra comportamentelor suicidare.
Abderraheem Fadhil Salamn Almahasnih (2019) susține că victimele abuzului sunt mai
susceptibile să apeleze la acte suicidare, chiar și după adaptarea altor trăsături care facilitează
sinuciderea, precum anxietatea și depresia.
În proporție de 90% din cazuri, cercetătorii Kasten (2022) și Almahasnih
(2019) au observat că victimele sunt afectate și din punct de vedere emoțional, mai exact la
nivel psihologic. Abuzul în cadrul tinerilor îi determină pe aceștia la comportamente
antisociale, acțiuni pericoloase, consum de stupefiante, izolare și neîncredere.
Fenomenul bullying a cauzat pagube emoționale și sociale, iar duritatea
jignirilor motivează declanșarea stărilor defavorabile. Într-un studiu realizat de psihologul
Dan Olweus (2019), care a implicat un eșantion de 130000 de studenți norvegieni, el a
constatat că 15% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 7 și 16 ani au participat în acte de
hărțuire, 9% acționând ca agresori și 7% ca victime. Ratele de prevalență din alte națiuni au
demonstrat cifre statistice similare.
Conform Child Helpline International (http://www.salvaticopiii.ro), a înregistrat
251.640 de cazuri de agresiune pe baza apelurilor telefonice efectuate din diverse țări în
ultimii doi ani. În mod remarcabil, 9 din 10 cazuri de agresiune au avut loc în mediul școlar.
10
Pentru a crește gradul de conștientizare a publicului, posturile de știri online difuzează
informații despre următoarele statistici privind abuzul: "conform datelor colectate în ultimul
deceniu, din cele 126 de milioane de apeluri efectuate la serviciile telefonice de asistență
pentru copii, aproape 18% (adică aproximativ patru milioane) se referă la abuz și violență
asupra copiilor și includ următoarele categorii: bullying, abuz emoțional, abuz fizic, abuz
sexual și neglijare.
Numai în Europa au fost înregistrate peste 500.000 de apeluri. Bullying-ul emoțional
este mai frecvent în rândul fetelor, în timp ce bullying-ul fizic este mai frecvent în rândul
băieților. Fetele au reprezentat aproximativ 57% din totalul apelurilor. Bullying-ul afectează
43% dintre femei și 57% dintre băieți la nivel global.
Asociația Salvați Copiii arată că în Europa, 42% dintre victimele bullying-ului sunt
băieți și 58% sunt fete". "Bullying-ul este menționat în peste 63% dintre apelurile înregistrate
de liniile telefonice de asistență pentru copii din Europa, bullying-ul emoțional fiind cel mai
frecvent, urmat de bullying-ul fizic (24%). În Europa, peste 90% dintre victime au identificat
colegii de școală drept agresori, iar peste 10% dintre aceste incidente au inclus și prieteni.
Profesorii sunt implicați în alte 4% din cazuri" (http://www.salvaticopiii.ro).
Pentru stoparea amprentelor lăsate de fenomenul bullying s-au creat programe de
consolidare a capacităților, CBP, care își propun să fie aliații profesorilor și elevilor în lupta
acestui fenomen, astfel se oferă programe de consiliere asupra cadrelor didactice care lucrează
cu elevi cu nevoi speciale, dar și a acestora. Aceste programe sunt un răspuns a strategiilor
profesorilor de a amelionara urmele lăsate de violență, dar și un real ajutor al elevilor prin care
își pot semnala traumele.
Programele au drept scop de a dărui o metodă multimodală care este avantajoasă
pentru sistemul educațional, satisfacând nevoile fiecărui elev în parte și încurajând cooperarea
în diferite zone și grupuri etnice. Acordarea de asistență copiilor de 0-8 ani este un aspect
critic în dezvoltarea continuă a zonei Avcilar, pe lângă activitățile de consolidare a
capacităților. Aici, viitorii profesori și educatori deopotrivă primesc instrucțiuni specializate
despre cum să se ocupe de problema violenței. Deerler Eitimi reprezintă un alt reprezentant de
tehnică eficientă la nivel local (Valorile în educație).
Cercetările națioale asupra fenomenului bullying sunt limitate, cele care există se
conturează pe violența școlară în detrimentul mărcilor specifice ale bullying-ului.
În anul 2012, Lazăr Tudor a cercetat problema fenomenului în școlile din Timișoara,
acesta a concluzionat că cel puțin 80% din elevi sunt părți ale bullying, fie în rolul de agresori
11
sau fie victime. Pornind de la acest studiu s-a evidențiat creșterea majoră a acțiunilor bullying
în România. (Lazăr, 2012)
Pornind de la acest studiu, în anul 2016 România a fost martora unui alt studiu, ce a
avut drept subiecți un grup de 287 de elevi, dintre care 139 de băieți și 148 de fete, de vârstă
variabilă, 14-19 ani, aparținând municiupului București. Această cecetare a pornit de la
ipoteza că tinerii abuzați fizic sau psihic în mediul familial, din care provin, vor fi predispuși
să își însușească aceste acțiuni de-a lungul vieții cotidiene, să nu valoreze înstituția de
educație, dar nici valorile societății, care promovează respectul și egalitatea, ipoteză ce a fost
validată la sfârșitul studiului. Grădinaru C., Stănculescu D., Manole M. (2016). „Bullying-ul
în rândul copiilor Studiu sociologic la nivel național” http://salvaticopiii.ro/
În cadrul școlilor elevii tind să fie mai agresivi, aceștia se întâlnesc zilnic cu agresorii
sau victimile, după caz, școala devenind climatul potrivit pentru actele de hărțuire. Din
această pricină, cercetătorii consideră că trebuie analizat climatul școlilor în care activează
fenomenul bullying. Pentru a determina acest fenomen este esențial să se analizeze parcursul
grupului social și familial al elevilor, pornind de la ipoteza că actele de bullying împiedică
actul educațional.
De altfel, frecvența fenomenului bullying poate fi monitorizată prin examinare
raportată la cadrul în care se desfășoară. O înțelegere practică a contextului social în care
apare bullying-ul poate fi facilitată prin organizarea bullying-ului pe mai multe structuri și
observându-l ca pe un fenomen care interacționează. De asemenea și acțiunile profesorilor
prin ariile organizatorice și cursurile de formare pentru această problemă pot facilita reducerea
prezentelor comportamente de bullying, prin crearea unor măsuri, respectiv planuri mediale
pentru a elimina aceste comportamente.
Prin urmare, cadrul educativ este în totalitate conectat în stabilirea repercursiunilor
bullying. Astfel, fenomenul bullying cuprinde în întregime totalitatea cadrelor climatului
educativ, printre care, curtea școlii, locuințele din jurul școlii, resursele participante la
educație, fizice, financiare și umane, mass-media, practicile survenite educației, precum și
executarea acestora.
Pe de altă parte, mediul educativ este recunoscut ca fiind o piesă vitală a culturii
școlare în prevenirea agresiunilor de tip bullying. Prin influența elevilor dominanți și a
personalului didactic, climatul unei școli poate influența stilul în care comportamentul de
agresiune este exprimat și imitat, ceea ce poate ajuta la diminuarea proactivă a
comportamentului de agresiune.
12
Prin încheierea acestui capitol se subliniază că fenomenul bullying este un caz social,
amplu, care are un impact negativ asupra proceselor sociale și culturale ale copiilor. Lipsa
unei strategii coezive, produce dezechilibru în educație. Actul educativ va fi tulburat de
acțiunile fenomenului în lipsa unei abordări responsabile, care să pună în evidență dezvoltarea
cognitivă și psihică a tinerilor.
13
CAPITOLUL II
BULLYINGUL CA FORMĂ ACTUALĂ DE DEVIANȚĂ ȘCOLARĂ

Captitolul precedent a analizat viziunea teoretică asupra fenomenului bullying. Dar,
pentru o viziune amplă complexă asupra acestui concept, este esențial să se observe
fenomenul și prin prisma aspectelor care îl determină. Acest capitol scoate în evidență
desfășurarea fenomenului bullying în cadrul social și școlar.
Această parte a lucrării de licență este adresată evenimentelor școlare afectate de
fenomenul bullying. Pe parcursul acestui capitol se vor prezenta părțile subiective ale
conceptului fenomenului, alături de agresor și victimă, scenariile bullying din cadrul școlii și
impactul bullyingului asupra dezvoltării emoționale.
II.1. PERSPECTIVE TEORETICE ŞI STATISTICI ASUPRA STATUTULUI DEVIANT

AL ACTULUI DE BULLYING
Inițial, delincvența a fost considerată a fi un termen demonologic, oamenii crezând că
spiritele rele încurajează oamenii să comită crime. O schimbare a punctului de vedere a avut
loc în timpul Iluminismului, legând comportamentul deviant de părți seculare ale naturii
umane și legându-l de libera alegere. Definiția modernă a abaterii este abaterea de la regurile
sociale, care include acțiuni care contravin atât reglementărilor declarate, cât și tacite într-o
comunitate sau grup social.
Autorul Emil Durkheim a fost primul cercetător care a introdus în literatura de
specialitate termenul „deviant”, concept utilizat pentru a descrie contextul comportamental
analizat în lucrările de la sfârșitul secolului. Termenul este definit fie ca o tulburare, o stare de
neliniște sau un abuz în raport cu societatea, fie ca un comportament deviant și episoade de
criză. Este necesară o înțelegere aprofundată a noțiunii de anomie în raport cu ideea
sociologică subiacentă, cu determinismul social văzut ca pricina sa primară.
Se poate considera că societatea, deși fiind exterioară oamenilor, are un impact moral
în existența gândirii colective. Libertatea individului se definește în raportul în care acesta
profită de influența pozitivă a sistemului economic și politic, iar libertatea se concretizează ca
o circumstanță permanentă, provenită dintr-un ansamblu de reguli sociale. Reperele sociale
singulare își formează bazele pe fundamentul puterii morale, a determinismului și a
determinismului social. Oamenii care nu fac parte din limitele sociale stabilite ar putea deveni
apatici.
14
Ideea lui Durkheim cu privire la termenul de anomie a fost preluată și de către Merton,
care prelucrează conceptele de deformare structurală. Acesta ajunge la concluzia că tensiunea
structurală se exercită ca un dezacord între obiectivele unei persoane și metodele pe care
comunitatea le oferă.
În concepția lui Merton, anomia reprezintă faptul că comunitatea nu contribuie la
dezvoltare unei conduite morale și sociale, astfel accentul devianței este îndreptat către
comunitatea socială, care servește drept origini obstacolelor ce au ca rezultat conflicte.
Cercetătoul Talcott Parsons în lucrarea intitulată „The Structure of Social Action”
(Structura acțiunii sociale), explică teoria devianței corespunzându-i expresia de „control
social”. Acesta afirmă că în momentul când normele de rol social sunt încălcate, deviația
individuală rezultă din faptele ce nu sunt în concordanță cu așteptările grupului. Este de părere
că această neclaritate face mai dificilă dezvoltarea potențialului statutului social. (Talcott
Parsons, 1949)
Studiul lui Garfinkel, privind devianța umană oferă premisa că în momentul în care
rutinele obișnuite ale societății sunt întrerupte se crează disconfort și ajung la deviere.
Noțiunea de încredere este definită ca fiind acțiunea prin care membrii unui grup
social se conformează cu normele convenite colectiv, incălcarea încrederii povoacă
subminarea acordului. A furniza informații confidențiale și private despre o persoană este
echivalent cu oferirea accesului unui individ străin într-un mediu privat. Aceste cauze au ca
efect lipsa încrederii și apariția atitudinilor suspecte, urmând ca ele să facă distincția între
persoanele cu probleme psihice, respectiv cu comportament normal.
Cercetătorul Denzin propune o teorie preliminară axată pe această înțelegere: relațiile
se destramă ca rezultat a încălcărilor durabile ale încrederii comune, unde unii indivizi se
distanțează de adaptările conforme ale circumstanțelor specifice. Prin urmare, acest fapt are
ca efect ramificarea acestor indivizi drept devianți. Atunci când oamenii refuză să se ghideze
tinând cont de standardele impuse, sunt catalogați ca fiind devianți sociali, astfel cuprind că ar
trebui integrate legile referitoare la interacțiuni și codul civil. Examinarea procesului de
etichetare asupra unui fundament singular poate accentua deosebirile de atitudini față de cei
din cercul de control social care sunt amgalați cu aprobarea comportamentului deviant.
(Denzin, 2005)
Discrepanțele discutate sunt în strânsă legătură cu evaluarea agentului social ținând
cont de măsura în care o persoană posibil anormală nu a respectat consensul.
Totodată, persoanele care prezintă o conduită anormală sunt catalogați ca fiind
agresori, daca nu primesc eticheta adecvată de interacțiune socială. Prin urmare instituțiile
15
sociale oferă răspunsuri cu precădere la nevoile politice în pofida nevoilor sociale, astfel încât
procesul de etichetare a comportamentului deviant se îmbină cu o politică perfectă,
exemplificată prin prezența forțelor de ordine în executarea regulilor care asigură protecția
elevilor față de abuzuri sau prin supravegherea zonelor cu potențial agresiv.
Delincvenții se împart în două categorii, potrivit lui Becker: cei care comit infracțiuni
și restul societății, care este subdivizată în mai multe grupări.
Devianța nu este o caracteristică a unor activități care este absentă din altele, mai
degrabă, este vorba despre reacțiile oamenilor sau ale structurilor sociale privind
comportamentele celorlalte părți ale societății.
Sutherland a propus teoria asocierii diferențiale, care susține că un comportament
agresiv este învățat prin socializare, pentru a explica delincvența. Această perspectivă se
concretizează pe principiul învățării sociale, care susține că o conduită a unei persoane este
influențată de mediul său, în special de societatea sa.
Anumiți stimuli ce sunt nocivi în comunitate și pot rezista atunci când sunt prezenți,
dirijează către un comportament deviant. Conform ideii de asociere diferențială, indivizii care
sunt predispuși la subculturi deviante în cradrul contextului lor social local pot produce
comportamente antisociale și de încălcare a normelor. Această premisă evidențiază că
semnificațiile atribuite comunicării sunt cele care îi diferențiază pe criminal de non-criminal,
și nici decum procesul de socializare în sine.
Adoptarea delincvenței nu este determinată numai de participarea la procesul de
socializare, mai degrabă, este influențată de frecvența, intensitatea și vârsta la care o persoană
se confruntă cu un context deviant.
În debutul secolului al XX-lea, teoriile care își propuneau înțelegearea devianței erau
din ce în ce mai proeminente. Experții în domeniu evidențiază că respectivele teorii nu erau
atotcuprinzătoare și că în sociologie s-au stabilit teorii diverse, de asemenea contradictorii, în
special în zona devianței, și au fost semnalate sub titlul de teorii complementare.
Percepțiile indivizilor despre fenomenul bullying poate fluctua în funcție de
organizațiile sau grupurile din care aparțin. De exemplu, definiția fenomenului oferită de către
un consilier școlar poate include atât comportamentul de agresiune, cât și efectele sale
psihologice, care ar putea amenința siguranța personală a participanților. Cu toate acestea,
oficialii din alte organizații, de exemplu poliția, ar putea vedea aceleași acțiuni ca un
comportament delicvent care atentează la ordinea socială în comunitate și școală. Aceste idei
se deoaebesc unele de altele, însă nu este primordial să intre în conflict.
16
Bullying-ul este un fenomen social cu mai multe aspecte ce se desfășoară în cadrul
individului, pe nivele sociale micro și macro. Dar comportamentul poate fi receptat diferit,
așadar există posibilitatea să fie supraevaluat sau, parțial, clasificat incorect. O multitudine de
lucrări științifice internaționale corelează că tinerii care sunt implicați în comportamente de
hărțuire în școli sunt mai predispuși să dezvolte comportamente antisociale în afara școlii,
inclusiv comportamente de agresiune în sine. În cele din urmă, copiii care s-au întâlnit cu
fenomrnul bullying sunt mai vulnerabilii să prezinte epsoade depresive, sau chiar să sufere de
depresie, iar în cazuri severe pot apărea și tentative de suicid.
Comportamentele atribuite fenomenului bullying sunt adesea corelate cu cele de
încălcare a regulilor, care ar putea implica comportamente de agresiune. În consecință, s-au
stabilit corelații între comportamentele antisociale în rândul elevilor și delincvență. (Lazar,
2012).
Contextul social și tiparele comportamentale repetate susțin analizarea parcursrului de
escaladare comportamentală, care debutează cu victimizarea și evoluează spre delincvență.
Fenomenul bullying este alocat de la literatura despre devianțele deterministe la
dimensiunile sale fenomenologice atunci când sunt urmărite caracteristicile deviante ale
acestuia. O expertiză amănunțită a situației, în care acesta este perceput de comunitate și
societate ca o conduită anormală ce reflectă ideologiile fundamentale ale interacționismului
simbolic și schițează necesitatea actului declarativ. Aceasta cuprinde faptul că fenomenul nu
atinge caracteristicile pentru a fi clasat asemenea unui comportament deviant atâta timp cât nu
este „proclamat” de victimă sau identificat de actori. Viziunile fenomenologice susțin că actul
aberant este o metaforă a tuturor interacțiunilor sociale în care oamenii reacționează diferit la
acțiunile celuilalt.
O teorie interacționistă care pune amprenta pe paradigma deviantei consolidează un
silogism care reflectă că frecvența interacțiunilor așteptate este o modalitate bună legătura
strânsă a relațiilor. De asemnea, importanța sa ar putea fi măsurată ca neobișnuită și
surprinzătoare în același timp.
În cadrul acestui subcapitol s-a schițat traiectoriile devianței relaționale. Pentru a
stabili dacă victima unei agresiuni este supusă fenomenului bullying trebuie analizat limbajul
folosit de agresor, pentru a stabili ce cuvinte ofensatoare a atribuit și care sunt repercursiunile
acestuia.
17
II.2. ŞI INTERACȚIONISMUL SIMBOLIC STUDIUL GRUPURILOR DEVIANTE:
DEVIANȚĂ, ETICHETARE ŞI AGENȚIILE DE CONTROL SOCIAL
Interacționismul simbolic reprezintă o teorie sociologică importantă care examinează
modul în care interacțiunile sociale și semnificațiile atribuite acestor interacțiuni influențează
comportamentul uman și construiesc realitatea socială. Această perspectivă teoretică pune un
accent deosebit pe importanța semnificațiilor simbolice și a interacțiunilor sociale în formarea
și menținerea grupurilor deviante în societate. Prin intermediul acestei teorii, reiese modul în
care devianța este construită și perpetuată, procesul de etichetare a indivizilor devianți și rolul
agențiilor de control social în gestionarea comportamentelor deviante.
Conform acestei teorii, devianța este considerată o abatere de la normele sociale și
comportamentele considerate acceptabile într-o anumită societate sau grup social (Meltzer,
Bernard, John Petras & Larry Reynolds, 2020). Devianța poate lua forme diferite, precum
comportamente antisociale, ilegale sau non-conformiste, și poate fi percepută ca o amenințare
la adresa ordinii sociale sau a valorilor dominante. (Charmaz, Kathy, Scott R. Harris &
Irvine, 2019)
Un aspect central al interacționismului simbolic este faptul că semnificațiile atribuite
de oameni la comportamentele deviante sunt construite în cadrul interacțiunilor sociale.
Adică, aceste semnificații nu sunt intrinseci comportamentului în sine, ci sunt rezultatul
procesului de interpretare și atribuire de sens în contextul interacțiunilor sociale. De exemplu,
un comportament considerat deviant într-o cultură poate fi acceptat sau chiar valorizat într-o
altă cultură.
Teoria interacționistă simbolică subliniază importanța interpretării sociale și a
etichetării în înțelegerea devianței. Atunci când un comportament deviant este observat sau
raportat, oamenii din societate încep să atribuie semnificații și etichete sociale indivizilor
implicați. Aceste etichete pot varia de la "deviant" și "delincvent" la "marginal" sau
"periculos". Etichetarea devianților are consecințe semnificative, deoarece poate afecta modul
în care indivizii își percep și își construiesc identitatea. Indivizii devianți pot începe să
internalizeze aceste etichete și să se identifice cu ele, ceea ce poate conduce la perpetuarea și
amplificarea comportamentelor deviante.
Un alt aspect important al interacționismului simbolic în legătură cu devianța este
conceptul de stigmatizare. Stigmatizarea se referă la procesul prin care indivizii devianți sunt
marginalizați și excluși din societate din cauza etichetelor și stereotipurilor negative atribuite
lor. Stigmatizarea poate duce la izolare socială, discriminare și oportunități reduse pentru
indivizii devianți. (Charmaz et al, 2019)
18
Agențiile de control social, cum ar fi instituțiile de justiție penală, mass-media și alte
instituții sociale, au un rol important în gestionarea devianței în societate. Aceste agenții sunt
responsabile de identificarea, monitorizarea și sancționarea comportamentelor deviante. Cu
toate acestea, interacționismul simbolic subliniază faptul că agențiile de control social nu sunt
simple observatoare neutre, ci contribuie și ele la construirea semnificațiilor și etichetelor
devianței prin intermediul discursului public, al normelor sociale și al proceselor de etichetare.
II.3. GRUPUL AGRESORILOR ÎN BULLYING

Grupul agresorilor în bullying poate fi format dintr-o varietate de persoane, în funcție
de situație și context, acestea pot avea caracteristici și motivații diferite. Cu toate acestea,
potrivit specialiștilor, există câteva tipuri de agresori care pot fi întâlniți într-un astfel de grup
(Silva, Georgia Rodrigues Reis, et al, 2020). Aceste tipologii nu reprezintă categorii
definitive; uneori pot exista suprapuneri sau variații între ele, însăceele mai comunetipuri de
agresori în bullying. Estévez, Estefanía, et al (2019) ”The influence of bullying and
cyberbullying in the psychological adjustment of victims and aggressors in adolescence”
16(12), 2080, https://doi.org/10.3390/ijerph16122080:
1. Liderul sau agresorul principal: Aceasta este persoana care exercită puterea și controlul
asupra celorlalți membri ai grupului. Agresorul principal poate fi foarte carismatic,
manipulator și abuziv, și își exercită influența asupra celorlalți pentru a-i implica în
comportamentul agresiv.
2. Susținătorii agresorului principal: Acești membri ai grupului urmează și susțin liderul. Ei pot
acționa ca "adevărații prieteni" ai liderului și își justifică comportamentul agresiv prin faptul
că urmează exemplul acestuia.
3. Agresorii secundari: Acești agresori sunt adesea mai puțin carismatici și mai puțin influenți
decât liderul, dar își găsesc plăcere în a participa la acte de bullying.
Ei se alătură grupului pentru a se simți puternici și pentru a-și elibera frustrările prin
intimidare sau hărțuire.
4. Susținătorii pasivi: Acești membri ai grupului nu participă activ la actele de bullying, dar nu
iau măsuri pentru a preveni sau a opri agresiunea. Ei pot să se simtă presați să rămână tăcuți
sau să se teamă de consecințele pe care le-ar putea avea asupra lor dacă își exprimă
dezaprobarea.
5. Spectatorii: Acești indivizi nu fac parte în mod direct din grupul agresorilor, dar asistă la
actele de bullying și pot alimenta situația prin râs, încurajări sau prin a-și manifesta sprijinul
pentru agresori prin prezența lor pasivă.
19
Astfel se subliniază faptul că într-un grup de agresori în bullying, există dinamici
complexe și multiple interacțiuni. Uneori, membrii grupului pot schimba rolurile sau pot fi
implicați în mai multe tipuri de comportament agresiv.
CAPITOLUL III
DINAMICA RELAȚIEI VICTIMĂ-AGRESOR SPECIFICĂ FENOMENULUI

BULLYING
Fenomenul de bullying reprezintă o problemă socială complexă și profund distructivă,
cu consecințe semnificative asupra celor implicați. Una dintre componentele esențiale ale
acestui fenomen este dinamica relației dintre victimă și agresor. Înțelegerea și analizarea
acestei dinamici constituie elemente cruciale pentru a dezvolta strategii eficiente de prevenire
și intervenție în bullying.
Relația victimă-agresor în bullying este o interacțiune complexă și subiectul a
numeroase cercetări și dezbateri în domeniul psihologiei și al științelor sociale. În cadrul
acestui capitol se urmărește analizarea dinamica a acestei relații sub spectrul interacțiunii între
agresor și victimă, la nivel de factori de mediu, context social și influențe externe.
III.1. CARACTERISTICILE VICTIMELOR

Caracteristicile victimelor în fenomenul de bullying pot varia în funcție de mai mulți
factori, cum ar fi vârsta, genul, trăsăturile individuale și contextul social. Astfel se
accentuează că aceste caracteristici nu justifică sau scuză actele de bullying, ci reprezintă
factori care pot contribui la vulnerabilitatea unei persoane în fața agresiunilor. Specialițtii au
identificat următoarele caracteristici comune ale victimelor fenomenului de bullying (Beltrán,
María, et al, 2018):
1. Caracteristici fizice: Unele victime pot fi ținta agresiunilor datorită diferențelor fizice, cum ar
fi înălțimea, greutatea, aspectul fizic sau problemele de sănătate. Aceste diferențe pot fi
percepute de către agresori ca fiind motive pentru a intimida și a hărțui victima.
2. Caracteristici sociale: Victimele de bullying pot prezenta adesea caracteristici sociale care le
fac mai vulnerabile, cum ar fi izolarea socială, lipsa unui grup de prieteni sau dificultăți în
interacțiunea socială. Aceste aspecte pot face mai dificilă obținerea suportului emoțional și pot
amplifica sentimentele de singurătate și tristețe.
3. Caracteristici emoționale: Unele victime pot avea trăsături sau probleme emoționale care le
fac mai vulnerabile în fața agresiunilor. Acestea pot include anxietate, timiditate, lipsa
20
încrederii în sine sau depresie. Agresorii pot profita de aceste vulnerabilități emoționale pentru
a-și exercita puterea și controlul asupra victimelor.
4. Caracteristici comportamentale: Victimele de bullying pot prezenta adesea comportamente
pasive sau retrași, evitând confruntările sau având dificultăți în a se apăra. Aceste trăsături
comportamentale pot fi interpretate de către agresori ca semnale de slăbiciune și pot încuraja
actele de bullying.
5. Caracteristici academice: Unele victime pot avea performanțe academice mai slabe sau pot fi
într-o poziție de inferioritate în ceea ce privește abilitățile școlare. Aceasta poate face ca
agresorii să considere că victimele sunt ușor de controlat și manipulat.
Este important de subliniat că aceste caracteristici nu definesc în totalitate o victimă și
că nicio persoană nu merită să fie supusă actelor de bullying. Abordarea fenomenului de
bullying trebuie să fie una de prevenție și intervenție, astfel încât toți copiii și tinerii să se
simtă în siguranță și protejați în mediul lor de viață și în comunitate.
Pe lângă caracteristicile menționate anterior, există și alte aspecte relevante în ceea ce
privește caracteristicile victimelor în fenomenul de bullying indentificate în literatura de
specialitate ca factori favorizanți pentru indivizi în a fi transformați în victime ale acestui
fenomen. Silva, G. R. R., Lima, M. L. C. D., Acioli, R. M. L., & Barreira, A. K. (2020 )
„Prevalence and factors associated with bullying: differences between the roles of bullies and
victims of bullying.” Jornal de pediatria, 96(6), 693-701,
https://doi.org/10.1016/j.jiph.2019.09.005:
1. Diferențele culturale și etnice: Victimele de bullying pot fi ținta agresiunilor datorită
diferențelor culturale sau etnice. Aceste diferențe pot fi percepute de către agresori ca fiind
motive pentru a exclude sau marginaliza victimele. Este important să se înțeleagă și să se
promoveze diversitatea și incluziunea în contextul școlar și social.
2. Orientarea sexuală și identitatea de gen: Persoanele LGBTQ+, pot fi mai expuse riscului de a
deveni victime ale bullyingului. Acestea pot fi ținta agresiunilor datorită prejudecăților și
stereotipurilor legate de orientarea sexuală sau identitatea de gen. Este esențial să se creeze un
mediu sigur și suportiv pentru aceste persoane și să li se ofere sprijin adecvat.
3. Tehnologia și bullyingul online: O caracteristică specifică a victimelor în era digitală este
expunerea la bullying-ul online sau cibernetic. Victimele pot fi supuse la hărțuire, amenințări
sau umilire prin intermediul platformelor de socializare și a mesajelor electronice. Acest tip de
bullying poate avea un impact devastator asupra victimelor, afectându-le stima de sine și
bunăstarea emoțională.
21
Răspunsurile și reacțiile victimelor pot varia în funcție de personalitate, experiențe
anterioare și resurse emoționale. Unele victime pot manifesta anxietate sau depresie, în timp
ce altele pot dezvolta mecanisme de apărare sau pot ascunde efectele agresiunilor. Este
important însă să se înțeleagă și să se sprijine nevoile individuale ale victimelor și să li se
ofere resurse de suport adecvate.
Totodată trebuie menționat faptul că nicio caracteristică individuală nu justifică actele
de bullying și că responsabilitatea trebuie pusă asupra agresorilor și a sistemelor care susțin
sau tolerează astfel de comportamente. O abordare integrată și multidimensională este
necesară pentru a preveni și aborda bullyingul într-un mod eficient, asigurând protecția și
bunăstarea tuturor copiilor și tinerilor.
III.2. CARACTERISTICILE AGRESORILOR

Studiile de specialitate indică faptul că principalele caracteristici ale agresorilor în fenomenul
de bullying pot varia în funcție de mai mulți factori, precum personalitatea individuală,
contextul social și motivațiile individuale. Cuervo, Angel Alberto Valdés, et al (2014)
„Differences in types and technological means by which Mexican high schools students
perform cyberbullying: Its relationship with traditional bullying.” of Educational and
Developmental Psychology, 4(1), 105, 10.5539/jedp.v4n1p105. Înțelegerea acestor
caracteristici poate contribui la identificarea și intervenția eficientă în comportamentele de
bullying. Iată câteva caracteristici comune ale agresorilor (Cuervo, Angel Alberto Valdés, et
al, 2014):
1. Tendințe dominante și dorința de putere: Agresorii în bullying prezintă adesea trăsături
dominante și doresc să exercite putere și control asupra altora. Aceștia pot căuta să se simtă
superiori sau să obțină satisfacție din umilirea și intimidarea altor persoane.
2. Dificultăți personale și emoționale: Unii agresori pot avea dificultăți personale sau emoționale
care îi determină să se comporte agresiv cu alții. Aceste dificultăți pot include frustrări
nerezolvate, probleme familiale sau lipsă de empatie.
Actele de bullying pot fi o modalitate prin care aceștia încearcă să-și externalizeze sau să-și
gestioneze propriile probleme.
3. Influțe sociale și grupuri de agresori: Agresorii în bullying pot fi adesea influențați de
grupurile din care fac parte. Aceștia pot căuta aprobarea și acceptarea din partea grupului prin
implicarea în comportamente agresive. Grupurile de agresori pot amplifica comportamentele
de bullying și pot crea o dinamică negativă și dăunătoare.
22
4. Motivații diverse: Agresorii pot avea diverse motivații pentru comportamentul lor. Acestea
pot include dorința de a-și satisface propriile nevoi, de a se afirma în fața altora, de a obține
atenție sau de a se simți puternici. Motivațiile individuale pot fi influențate de contextul social
și de dinamica relațională în care se desfășoară bullyingul.
5. Conexiuni cu alte comportamente antisociale: Uneori, agresorii în bullying pot manifesta și
alte comportamente antisociale sau agresive în afara contextului de bullying. Aceste
comportamente pot include hărțuirea sau intimidarea altor persoane în afara școlii, acte de
vandalism sau furturi. Există o legătură între comportamentele antisociale și bullying, iar
unele persoane pot avea tendința de a se angaja într-o gamă mai largă de comportamente
agresive.
Trebuie menționat însă că nu există un tipar fix al agresorului în bullying, deoarece
fiecare individ poate avea propriile sale motive și trăsături. Prin urmare, este important de
reținut faptul că agresorii pot fi diferiți în ceea ce privește personalitatea, motivațiile și
contextul în care se manifestă comportamentele lor agresive.
Prin identificarea factorilor de risc și a modelelor comportamentale specifice
agresorilor, se pot implementa măsuri preventive în școli și comunități pentru a reduce
frecvența acestui fenomen. Potrivit specialiștilor, astfel de strategii pot implica promovarea
valorilor de respect, toleranță și incluziune, formarea elevilor și a personalului școlar în
gestionarea conflictelor și crearea unui mediu sigur și suportiv pentru toți membrii
comunității. Raúl Carretero Bermejo, Alberto Nolasco Hernández & Laura Gracia Sánchez,
(2022), „Study of the relationship of bullying with the levels of eudaemonic psychological
well-being in victims and aggressors.”, Sustainability 14(9), 105-110,
https://doi.org/10.3390/su14095609.
III.3. ABORDĂRI ȘI INTERVENȚII PENTRU GESTIONAREA RELAȚIEI VICTIMĂ-

AGRESOR
Abordarea și gestionarea relației victimă-agresor în fenomenul de bullying necesită o
gamă variată de intervenții care să vizeze atât victima, cât și agresorul. Specialiștii recomandă
abordarea acestui fenomen sub spectrul următoarelor deziderate. Van Verseveld, Marloes DA
et al (2019) „Effects of antibullying programs on teachers’ interventions in bullying
situations. A meta‐analysis.” Psychology in the Schools, 56(9), 1522-1539,
https://doi.org/10.1002/pits.22283:
1. Educația și sensibilizarea: Educația și sensibilizarea sunt fundamentale în prevenirea și
gestionarea bullyingului. Este important să se ofere informații despre impactul negativ al
23
bullyingului și să se promoveze valorile de respect, toleranță și empatie. Programelor de
educație anti-bullying ar trebui să li se acorde o atenție specială în școli și comunități.
2. Supravegherea și monitorizarea: Supravegherea atentă a comportamentelor de bullying și
monitorizarea interacțiunilor dintre victime și agresori pot ajuta la identificarea și intervenția
timpurie.
Dezvoltarea abilităților sociale și emoționale: Atât pentru victime, cât și pentru agresori,
dezvoltarea abilităților sociale și emoționale este esențială. Aceasta poate implica furnizarea
de training-uri și programe care să îi învețe pe copii și tineri cum să gestioneze conflictele în
mod constructiv, să își dezvolte empatia și să-și crească încrederea în sine.
3. Sprijinul și consilierea psihologică: Victimele și agresorii pot beneficia de sprijinul și
consilierea psihologică pentru a le ajuta să-și gestioneze emoțiile, să facă față traumelor și să
își dezvolte abilități de comunicare și relaționare sănătoasă. Acest sprijin poate fi oferit de
psihologi școlari, consilieri sau alți profesioniști în domeniul sănătății mentale.
4. Implicarea părinților și comunității: Părinții și comunitatea joacă un rol crucial în gestionarea
relației victimă agresor. Este important să se implice părinții în educația și monitorizarea
copiilor lor, să li se ofere informații și resurse despre bullying și să se creeze parteneriate între
școală, familie și comunitate pentru aborda acest fenomen într-un mod integrat.
Agresorii trebuie să fie conștienți de consecințele comportamentelor lor și să fie supuși
sancțiunilor potrivite. Politicile școlare ar trebui să stabilească reguli și proceduri clare pentru
a aborda și sancționa bullying-ul, asigurând astfel un mediu sigur pentru toți elevii. O
abordare multidimensională și integrată poate contribui la prevenirea și gestionarea eficientă a
fenomenului de bullying și la promovarea unui mediu sigur și sănătos în școli și comunități.
Combinarea mai multor abordări și intervenții, poate acoperi o gamă mai largă de
aspecte legate de bullying și de relația dintre victimă și agresor. De exemplu, educația și
sensibilizarea pot ajuta la crearea unei conștientizări generale despre bullying și la
promovarea valorilor pozitive. Supravegherea și monitorizarea pot ajuta la identificarea
timpurie a comportamentelor de bullying și la intervenția promptă. Dezvoltarea abilităților
sociale și emoționale poate ajuta atât victimele, cât și agresorii să-și dezvolte competențe
pentru gestionarea conflictelor și relațiilor sănătoase.
O abordare multidimensională și integrată recunoaște că bullying-ul nu este un
fenomen izolat, ci este influențat de o serie de factori, inclusiv dinamica relațională, contextul
social, personalitatea individului și alți factori subiacenți. Prin urmare, este important să se
abordeze bullyingul într-un mod cuprinzător și să se adreseze atât comportamentele agresive,
cât și factorii subiacenți care le motivează.
24
CAPITOLUL IV
METODOLOGIA CERCETĂRII
ASUPRA FENOMENULUI BULLYING

În cadrul prezentei cercetări se analizează modul în care bullying-ul poate afecta
performanța academică, relațiile interpersonale și sănătatea fizică și mentală a elevilor și
profesorilor, precum și implementarea eficientă a politicilor și procedurilor de prevenire și
gestionare a bullyingului.Studiu de caz va fi efectuat pe elevii și directorul Școlii Gimnaziale
"Horia Stamatin", din Bogdănești, județul Vaslui.
IV.1. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII

Scopul principal al acestui studiu este de a detalia formele de bullying din mediul
rural, respectiv din couminitatea comunei Bogdănești și identificarea tipurilor de bullying din
școala suport pentru interviuri.
Obiectivul principal al studiului este reprezentat de urmărirea modului în care
fenomenul bullying poate influența negativ dezvoltarea psihică a copilului, evoluția sa
emoțională, mediul familial, evoluția sa în societate și aptitudinea sa de a se integra ăn mediul
counitar. Pentru atingerea scopului și a obiectivului principal al studiului se vor avea în vedere
următoarele obective secundare:
1. Obiectivul 1: Corelații între nivelul de proveniență familial și comportamentul victimei sau
agresorului. Obiectivul acesta investighează dezvoltarea comportamentului deviant. Se
accentuează că un copil cu deficiențe din familie, va fi predispus la un comportament violent.
2. Obiectivul 2: Creșterea cazurilor de violență în cadrul comportamentelor fetelor. Acest
obiectiv va analiza evoluția nefavorabilă a violenței exercitată de fete, fetele au devenit mai
agresive, chiar dacă și indirect.
3. Obiectivul 3: Analiza vulnerabilității la abuz și hărțuire în școlile din mediul rural. Acest
obiectiv are ca scop analizarea nivelului de vulnerabilitate la abuz și hărțuire în rândul elevilor
din școlile din mediul rural. Prezența vulnerabilității în mediul școlar poate duce la abandon
școlar.
Pe baza obiectivelor identificate s-au formulat următoarele ipoteze de cercetare:
1. Ipoteza 1: În cazul fetelor se identifică agresivitate indirectă.
2. Ipoteza 2: Fenomenul bullying duce la abandon școlar.
3. Ipoteza 3: Mediul familial reprezintă un factor principal în dezvoltarea fenomenului bullying.
25
IV.2. METODE ȘI TEHNICI DE CERCETARE
Pentru a realiza cercetarea de față, vor fi utilizate următoarele metode și tehnici în
funcție de relevanța pentru obținerea rezultatelor finale:
1. Interviul: Acest instrument va fi utilizat pentru a colecta date de la elevi și de la directorul
Școlii Gimnaziale "Horia Stamatin", din Bogdănești, județul Vaslui. Datele vor fi colectate în
legătură cu experiențele corespondenților în ceea ce privește bullying-ul, nivelul de încredere
și vulnerabilitatea la abuz și hărțuire. Interviul va fi aplicat în mod individual, respectiv 5 elevi
și un adult, directorul școlii.
2. Observația directă: Metoda observației va fi utilizată pentru a înregistra comportamentele de
bullying și interacțiunile sociale care curpind cadrul școlii. Această metodă poate furniza
informații detaliate despre contextul în care se desfășoară fenomenul bullying, cradul social în
care activează elevul și situația familială a acestuia.
3. Analiza documentelor: Analiza documentelor existente, precum rapoarte școlare, statistici
oficiale și politici școlare, se va folosi în scopul colectării informațiilor relevante despre
nivelul de bullying, încredere și incidente de abuz și hărțuire în școlile din mediul rural și
urban, raportându-mă la rezultatele obținute pe baza informațiilor existente în cadrul Școlii
Gimnaziale "Horia Stamatin", din Bogdănești, județul Vaslui. Aceste surse se așteaptă să
furnizeze date cantitative și contextuale importante pentru înțelegerea fenomenului, ținând
cont de evoluția și manifestarea comportamentelor celor două sexe, masculin și feminin, elevi
și eleve.
4. Studii de caz: Studiile de caz vor fi utilizate în funcție de relevanță, pentru a investiga în
profunzime experiențele elevilor, fie din școală, familie sau societate. Această metodă permite
explorarea detaliată a factorilor influențatori și a contextului specific al fiecărei situații,
oferind perspective și informații calitative importante.
Partea practică a licenței va fi realizată cu acordul și consimțământul tuturor
participanților și va respecta protocoalele etice în colectarea și utilizarea datelor. Premisa de la
care pornește acest demers este acela că utilizarea unor metode și tehnici combinate poate
oferi o perspectivă mai cuprinzătoare și un înțeles mai profund al dinamicii relației victimă-
agresor și a factorilor care influențează dezvoltarea emoțională și cognitivă a elevului.
IV.3. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBȚINUTE

Pentru realizarea prezentei cercetări am aplicat două interviuri prezentate în Anexa 1,
respectiv Anexa 2, de la finalul lucrării. Interviurile au fost aplicate pe elevii din clasele V-
26
VIII și directorul Școlii Gimnaziale "Horia Stamatin", din Bogdănești, județul Vaslui.În
cadrul aspectelor următoare vor fi prezentate rezultatele obținute în urma aplicării interviului.
Studiu de caz nr. 1
1.Istoric social:
1.1 Fișa inițială:
1.1.1. Nume si Prenume: C. D-A
1.1.2. Sex: Feminin
1.1.3. Vârstă: 14 ani
1.1.4. Starea civilă : Necăsătorită
1.1.5. Naționalitate: Română
1.1.6. Domiciliu: sat Unțești, comuna Bogdănești, jud. Vaslui
1.1.7 Religie : Ortodoxă
1.2. Prezentarea Problemei:
C. D-A. locuiește împreună cu familia sa în satul Unțești, comuna Bogdănești,
regiunea Vaslui. Are 14 ani și este înscrisă în clasa a VIII-a la Școala Gimnazială „Horia
Stamatin” din Bogdănești, unde excelează prin note mari la învățătură, în ciuda
comportamentului agresiv și umilitor al unor colegi de clasă. Aceștia o jignesc, îi adresează
porecle și o umilesc din cauza educației sale și a incapacității sale de a ține pasul cu ceilalți în
ceea ce privește vestimentația.
Problema Principală:
D-A a fost ținta unui comportament agresiv din partea unor elevi, caracterizat printr-un
limbaj nepotrivit și jignitor și care a provocat suferință psihică.
Factori ce influențează problema principală:
Mediul social este un factor care afectează situația elevei, deoarece aceasta nu se poate
integra pe deplin în grup.
Un alt factor relevant este reprezentat de factorii economici, deoarece nu se poate
integra în grup din cauza lipsei unui cod vestimentar semnificativ.
Factori ce vor influența rezolvarea problemei:
Acțiunile care o vor ajuta pe D-A să depășească perioadele dificile din viața ei vor fi
reprezentate de legătura puternică cu părinții, cât și cea cu cu sora ei T.
1.3 Prezentarea familiei:
Părinții C.M. (tatăl) și C.C. (mama) fac tot ce le stă în putință pentru ca fiicele lor să
crească bine, să se dezvolte și să își găsească propriile obiective și căi. Fiica lor cea mare,
27
C.T., tocmai a absolvit Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor și a făcut un nou
pas spre viitorul ei.
1.4 Date despre sănătatea fizică și mintală:
Toți membrii familiei C. prezintă o stare de sănătate fizică și mentală bună, astfel încât
nu au probleme de sănătate.
1.5. Date despre educație:
Eleva C. D-A este elevă la Școala Gimnazială „Horia Stamatin” din Bogdănești și a
obținut rezultate remarcabile ca urmare a studiului constant, a creșterii continue și a nevoii
zilnice de cunoaștere și dezvoltare în mediul școlar. Așa cum am menționat mai sus, sora sa
mai mare, T., a absolvit Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor și se decide dacă
va urma un masterat sau va urma să profeseze în domeniul absolvit.
1.6. Date despre situația economică:
Situația economică a familiei C. este modestă, dar părinții fac tot posibilul să asigure
necesarul pentru cele două fiice ale lor. Acestora fiindu-le imposibil să satisfacă dorințele
elevei D-A. Acest lucru se datorează în urma faptului că salariile părinților sunt inverse
proporționale cu prețurile lucrurilor la care aspiră tânăra.
2. Genogramă:
C.M. C.C.
C. T. C. D-A
3. Harta ECO: C. T.
sora
profesori Tată l
M.
Colegi
de clasă prieteni
C. D-A
28
Școala
Gimnazială Mama
„Horia
Stamatin” C.
Bogdănești
bunicii
4. Matricea ciclului de viață:
5. Harta rețelei sociale:

Harta Rețelei Sociale
Mama 14%
Tată l 6% 30%
Profesori
4% 6. Grila
Colegi de clasă 9%
Școala Gimnazială „Horia Stamatin” Bogdă nești
Prieteni 4% condițiilor
6%
Bunici 28%
sociale:
Sora (T.)
7. Analiza
câmpului de forțe:
Stabilirea obiectivelor:
• Depășește facilă a incidentelor caracterizate prin intimidare verbală;
• Centrarea asupra studiilor, cât și atingerea performanțelor educaționale.
29
Identificarea factorilor pozitivi și negativi care determină schimbarea:
Factori pozitivi:
• Legătura puternică cu membrii familieii;
• Aspirarea creionării unui destin luminat susținut de dorința continuă de perfecționare;
• Extinderea în domenii cheie și consolidarea ideilor învățate.
Factori negativi:
• Comportamentele caracteristice bullying-ului se repetă, ceea ce face procesul mai
dificil;
• Precăderea emoțională cauzată de utilizarea repetată a limbajului vulgar.
8. Soluții pentru rezolvarea problemei cu care se confruntă subiectul:
Principalul obstacol pe care C. D-A. l-a întâmpinat în procesul de învățare și înțelegere
a acestei materii a fost faptul că a fost supus la bullying verbal din partea mai multor elevi
care frecventau aceeași instituție de învățământ, ceea ce a dus la instabilitatea emoțională a
elevei. O primă soluție ar fi comunicarea cu membrii familiei despre evenimentele neplăcute
întâmpinate la școală, urmând o altă soluție să fie reprezentată de împărtășirea trăilor
puternice autorităților școlare, directorul, respectiv psihologul școlii, aceștia având abilitatea
de a remedia și reduce consecințele problemelor pe care le întâmpină tânăra.
9. Ghid de interviu:
1. Ce înseamnă bullying-ul pentru tine?
M-am confruntat cu multe situații în care am fost bătut, scuipat sau înjurat, dar încerc să nu
bag în seamă toate astea.
2. Credeți că bullying-ul este un fenomen mai prezent în școlile din mediul rural decât în
cele din mediul urban?
Depinde. Sunt școli care probabil că pedepsesc foarte tare astfel de comportamente, dar la
mine în școală multe se întâmplă fără să știe profesorii.
3. Care ar fi principalele cauze ale bullying-ului în școlile din mediul rural?
Cred că lipsa accesului la informație. Noi suntem la țară și nâmulți nu au acces la informații și
de asta ei cred că bulling-ul este o glumă.
4. Cum ar putea fi prevenit bullying-ul în școlile din mediul rural?
Greu de spus, dar cred că ar trebuie să existe o legătură între autorități și membrii de la școală.
5. Considerați că sunt suficiente măsuri luate de către autoritățile școlare pentru a
preveni bullying-ul?
Nu sunt suficiente măsuri luate pentru că fiecare caz este generalizat. Fiecare are o problema
ce pare a fi la fel ca a celuilalt, dar de fapt, este total diferită.
30
6. Ce simptome ar trebui să fie atent monitorizate pentru a detecta bullying-ul în școlile
din mediul rural?
Simptome precum izolarea, lipsa încrederii de sine, pot fi foarte des întâlnite. Nu mai vorbesc
de eventualele probleme ce pot apărea.
7. Care sunt consecințele bullying-ului asupra elevilor din școlile din mediul rural?
La școală pot avea de suferit, din cauza rușinii sau a fricii de a nu greși acestia pot evita să
răspundă la școală sau să spună unde nu au înțeles.
8. Ce îndemnuri ați da altor elevi pentru a se proteja de bullying-ul de la școală?
Le-aș spune să fie puternici, să vorbească cu părinții sau cu un adult. Dincolo de nori trebuie
să fie un soare pentru fiecare.
9. Există vreo modalitate prin care elevii pot raporta cazurile de bullying în școlile din
mediul rural?
Cred că da. Fie îi spui dirigintelui, fără să audă și alți colegi, fie poți vorbi cu părinții sau poți
ruga preotul sau frații mai mari să vorbească la școală cu directorul.
10. Ce alte recomandări aveți pentru a preveni bullying-ul în școlile din mediul rural?
Mă gândesc că dacă am avea camere video peste tot s-ar putea vedea dacă un copil este bătut
sau scuipat.
Studiu de caz nr. 2

1.Istoric social:
1.1.1. Nume si Prenume: T.A.
1.1.2. Sex: Feminin
1.1.6. Domiciliu: sat Orgoiești, comuna Bogdănești, jud. Vaslui
T.A. este o elevă în vârstă de 14 ani care locuiește cu familia sa în satul Orgoiești,
comuna Bogdănești, Vaslui, și care este frecvent hărțuită. La școală, T.A. se confruntă cu o
serie de comportamente agresive bazate pe insulte, porecle și umilințe, precum și cu un limbaj
ofensator folosit împotriva sa de către alți elevi. Bătăușii o ironizează nu numai din prisma
31
faptului că T.A. nu locuiește într-o casă mare, ci și de faptul că T.A. merge la biserică în
fiecare săptămână.
T.A. este ținta agresorilor care folosesc un limbaj nepotrivit și are de suferit de pe
urma acestora.
În cazul elevei T.A., mediul socio-economic este unul dintre factorii care contribuie la
apariția fenomenului de bullying.
Dimensiunea culturală a participării la activități bisericești este, de asemenea, un factor
care influențează fenomenul de bullying.
Implicarea continuă în activitățile bisericii din satul în care s-a născut și relația foarte
apropiată dintre T.A., părinții și fratele ei sunt doi factori care o vor ajuta să facă față
evenimentelor cu care se confruntă.
1.3 Prezentareafamiliei:
V. (tatăl) și V. (mama) fac tot ce le stă în putință pentru a se asigura că cei doi copii ai
lor cresc armonios, se dezvoltă benefic și își găsesc propriile obiective și căi. Fiul lor cel mare,
A., este student la Facultatea de Mecanică și s-a decis deja asupra unei cariere, în timp ce T. și
familia sa au stabilit o tradiție de familie prin participarea la evenimentele săptămânale
organizate la o biserică din apropierea casei lor din Orgoiești.
Membrii familiei T. sunt perfect sănătoși din punct de vedere fizic, cât și mintal,
aceștia nefiind diagnosticați cu vreun tip de boală, de orice fel ar fi aceasta. Atât subiectul
nostru, T.A., cât și fratele acesteia mai mare nu suferă de nicio afecțiune de ordin fizic sau
mintal care să le altereze buna desfășurare a vieții de zi cu zi.
Tânăra din acest studiu de caz, T.A., elevă în clasa a VIII-a la Școala Gimnazială
„Horia Stamatin” Bogdănești, își arată adevăratul potențial prin rezultatele sale școlare
ridicate, iar fratele mai mare al lui T.A. joacă un rol important în dezvoltarea educațională și
morală a adolescentei.
Familia lui T.A. are o situație economică bună și duce o viață confortabilă, având grijă
de cei doi copii, dintre care unul este student. Cu toate acestea, T.A. nu a ajuns la același nivel
32
ca și colegii ei, în parte din cauza faptului că cerințele externe nu sunt satisfăcute. Aceasta este
una dintre problemele pe care le abordează bătăușii pentru a le face rău elevilor.
2. Genogramă:
T.V. T.V.
T.A. T.A
3. Harta ECO:
T.A.
profesori frate
tată l
Colegi
de clasă mama
T.A.
Organizați
a bisericii prieteni
din
Orgoiești
Ș coala
Gimnazială
„Horia bunicii
Stamatin”
Bogdă nești
33
Mama
Harta Rețelei Sociale 11%
Tatăl 27%
12%
Profesori
Colegi de clasă 5%
Școala Gimnazială „Horia Stamatin” Bogdănești 4%
Prieteni 8% 24%
Bunici 4%5%
6. Grila condițiilor sociale:
34
7. Analiza câmpului de forțe:
• Depășirea divergențelor cu agresorii;
• Păstrarea unor rezulate școlare temeinice;
• Prezența frecventă la diversele activități duhovnicești organizate de către instituția din
sat.
Factori pozitivi:
• Legătura puternică cu părinții;
• Alăturarea la activitățile organizației bisericii din sat;
• Stăpânirea și integrarea valorilor morale demonstrate de susținători;
• Atenția ridicată pentru menținerea performanțelor școlare.
Factori negativi:
• Comportament agresiv repetat al unor elevi;
• Imposibilitate de scurtă durată de a putea trece cu vederea peste injurii.
Principala problemă pe care o întâmpină adolscenta T.A. este faptul că unii elevi din instituția
de învățământ în care învață sunt abuzivi verbal în interacțiunile cu ea. În acest sens, soluțiile
care pot fi abordate pentru a închide această secțiune sunt următoarele:
35
- Discutarea situației cu consilierul școlar, clarificarea situației și, în final, aplicarea metodelor
adecvate pentru combaterea a acestui fenomen;
- Consiliere detaliată cu părinții și frații mai mari;
- Discutarea situației cu directorul școlii, inclusiv a modului de abordare a elevilor care
folosesc un limbaj agresiv;
Bullying-ul înseamnă să te comporți urât cu ceilalți. Să le vorbești vulgar, să îi ameninți sau
chiar să sari la bătaie.
Da, cred că bullying-ul este mai prezent în școlile din mediul rural.
Educația joacă un rol important în relațiile noastre. Cred că cei care nu au cei șapte ani de
acasă au șanse mai mari să devină agresori.
Noi elevii trebuie să înțelegem consecințele și impactul negativ al bullying-ului.
Cred că autoritățile școlare au luat ceva măsuri, însă mai este nevoie de a se face progrese.
din mediul rural?
Frică. Când cuiva îi este frică, orice activitate este îngreunată.
Cum am spus mai devreme, faptul că îți este frică te pune în dificultate.
Sa fie puternici și să povestească tot ce li se întâmplă părinților, cât și profesorilor.
mediul rural?
Da și nu. Îi spui unui profesor ce ți se întâmplă, lucrurile se calmează pentru o perioadă, iar
apoi devin din nou la „normal”. De fapt, la „anormal”.
Să existe polițist de serviciu la școală și un psiholog în școală.
36
Studiu de caz nr. 3
1.Istoric social:
1.1.1. Nume si Prenume: A.M
1.1.2. Sex: Masculin
1.1.4. Starea civilă : Necăsătorit
1.1.6. Domiciliu: sat Bogdănești, comuna Bogdănești, jud. Vaslui
A.M. este un elev de 12 ani, victimă a bullying-ului, din satul Bogdanești, Vaslui.
Locuiește cu familia sa și frecventează Școala Gimnazială „Horia Stamatin” din Bogdănești.
A.M. este hărțuit la școală și vizat de alți elevi; Acesta este vizat de bătăuși din cauza
mediului său social și este supus unui limbaj și unui comportament ofensator atât verbal, cât și
fizic, afișat de alți elevi. Un alt motiv de batjocură este frecventarea bisericii locale și
participarea sa la diverse activități din cadrul acesteia.
Pe lângă agresiunea fizică din mediul școlar, A.M. a fost ținta unui limbaj agresiv din
partea altor elevi.
Factori ce infleunțează problema principală:
Contextul social datorat mediului de proveniență al persoanei, care provine dintr-o
familie aflată într-o situație instabilă.
Aspecte economice datorate reducerii posibilităților bugetare alocate subiectului.
Participarea constantă la activitățile școlare și bisericești.
Relații apropiate cu părinții și surorile.
Mediul familial al subiectului a fost favorabil unei dezvoltări armonioase, deși acesta
provine dintr-o căsătorie anterioară a mamei. Părinții săi sunt A.A. (tatăl) și A.L. (mama), iar
A.M. mai are două surori, A.O. și A.E. Întreaga familie a lui A.M. este religioasă și merge des
la biserica din satul în care locuiesc.
1.4 Datedespre sănătatea fizică și mintală:
37
În familia lui M., starea generală de sănătate este excelentă și nimeni din familie nu are
probleme de sănătate fizică sau mentală; atât A.M., cât și cele două surori mai mici ale sale,
A.O. și A.E., au o stare de sănătate excelentă și nu au probleme de sănătate.
A.M. este în mod constant ținta bullying-ului la școală și este supus unui
tratament nedrept în unele aspecte ale vieții sale școlare. Cu toate acestea, A.M. are succes la
materiile pe care le studiază în clasă și își menține un nivel ridicat de performanță. A.M.
frecventează o școală din satul natal Vaslui și este în clasa a VII-a.
Situația economică a familiei A. este modestă și adulților le este dificil să aibă grijă de
cei trei copii așa cum și-ar dori. Cu toate acestea, ei fac tot posibilul pentru a le asigura cele
mai elementare necesități de viață celor trei copii, uneori reușind să iasă din cotidian.
2. Genogramă:
A.A A.L
A.O. A.M A.E.
3. Harta ECO:
profesori A.O.
A.E.
Colegi tată l
de clasă A.A
A.M Mama
Organizați A.L
a bisericii 38
din
bunicii
Ș coala
Gimanazială
„Horia
prieten
Stamatin”
i
Bogdă nești
Harta Rețelei Sociale 16% 20%

Mama Tatăl
Profesori Colegi de clasă
16%
Școala Gimnazială „Horia Stamatin” Bogdănești Prieteni
20%
Bunici Surori (A.O. și A.E.)
5%
Organizația Bisericii din Comună 3%
5%
12%
3%
39

 Păstrarea standardelor școlare la cel mai înalt nivel posibil;
 Participarea activă la activitățile bisericii din sat;
 Depășirea agresiunilor primite.

Factori pozitivi:
 Relații apropiate cu surorile și părinții;
 Participarea constantă la activitățile bisericii;
 Acumularea, respectiv dezvoltarea ideilor și principiilor expuse de către cercul format din cei
apropiați;
 Păstrarea unui interes puternic pentru performanțele școlare.
Factori negativi:
 Comportamentele agresive din partea unor colegi;
 Incapacitatea de a depăși comportamentul violent al altor adolescenți.
40
Principala problemă cu care se confruntă A.M. este că unii școlari din instituția sa,
sunt abuzivi verbal în relațiile cu el. În acest context, soluțiile care pot fi abordate pentru a
încheia acest capitol vor fi următoarele:
- Consultarea unui consilier școlar, prezentarea acestor probleme și, în cele din urmă,
aplicarea celor mai eficiente metode;
- Discuții amănunțite cu părinții și cu preotul parohiei din care fac parte;
- Consultarea directorului școlii și informarea acestuia cu privire la situație.
Bullying-ul înseamnă să fii tratat cu dispreț și ură de către alții, fără ca măcar să existe un
motiv real.
Nu neapărat, pentru că el este peste tot. Fie că ești la țară sau la oraș, el există.
Majoritatea nu suntem doar colegi, suntem și vecini sau rude. Unul are mai mult, iar altul mai
puțin. Pare „cool” să te iei de cineva pentru că nu are haine scumpe sau nu are o casă mare.
Elevii să fie informați despre acest subiect și despre consecințele sale.
Nu, nicidecum. Sunt luate măsuri, dar cât timp el (n.r. bullyingul) există, înseamnă că nu e
ceea ce trebuie sau ceva este defect. Ceva ce facem nu este cum ar trebui.
din mediul rural?
Frica, tristețea sau schimbarea deodată de comportament a unui elev. Un copil vesel, devine
trist sau se schimbă cu un motiv.
Copiii sunt lipsiți de viață. Nu ai chef de școală, pauză, joacă, fotbal sau sport.
Să aibă încredere în sine și să nu uite să zâmbească. Suntem mai valoroși decât am crede, iar
viața este prea frumoasă ca să nu te bucurii de frumusețile ei.
mediul rural?
41
Te poți duce la director, doamna Andreea (asistentul social) sau chiar și la preot. Majoritatea
părinților merg la biserică, iar părintele vorbește cu fiecare despre ce face copilul lui la școală.
Crearea unui regulament strict, în care agresori să fie pedepsiți pe măsură. Nu știu daca e bine,
dar știu că nu e greșit să încerci. Degeaba continui în același ritm, dar fără succes.
Studiu de caz nr. 4

1.Istoric social:
1.1.1. Nume si Prenume: H. A-M
1.1.2. Sex: Feminin
1.1.6. Domiciliu: sat Vișinari, comuna Bogdănești, jud. Vaslui
H. A-M este un alt subiect al studiului despre bullying. În vârstă de 15 ani, aceasta
locuiește în satul Vișinari, care este în apropierea satului Bogdănești. Adolscenta are rezultate
remarcabile în aria educațională. În același timp, eleva H. A-M. este victima bullying-ului în
mediul școlar și este supusă unui limbaj complet nepotrivit, inclusiv porecle, limbaj jignitor și
insulte bazate pe mediul său socio-economic și cultural.
A-M este victima suferinței emoționale atunci când este hărțuită și trebuie să suporte
batjocura din partea altor studenți.
Deoarece factorii socio-economici sunt un factor important în hărțuirea
împotriva elevei A-M, bătăușii fac întotdeauna referire la educația și statutul economic al
tinerei care nu poate ține pasul cu ceilalți.
Biserica reprezintă stoparea conflictului, dintre concepțiile colegilor și mediul de
proveniență al subiectului. Astfel, eleva este încurajată să se alăture acțiunilor duhovnicești
unde poate asculta pildele preotului. Împărtășirea experiențelor traumatizante de la școală pot
42
avea amprenta unei bune funcționării emoționale ale tinerei, primind suport și sfaturi de la
părinți.
Mediul avantajos pentru o bună creștere și dezvoltare a elevului A-M este familia sa - familia
H., formată din părinții H.J. (tatăl) și H.I. (mama) și fratele mai mic, D. Subiectul acestui
studiu, A.M., este elev în clasa a VIII-a la școala din Bogdănești; cei doi copii ai familiei H. se
dezvoltă benefic, ilustrând bune practici morale conturate de către părinți.
Familia H. prezintă o stare de sănătate fizică și psihică bună, astfel fiind inexistente
problemele de sănătate.
A.M. studiază cursurile gimnazilae ale Școlii Gimnaziale din Bogdănești, unde dă
dovadă de răbdare și se dezvoltă constant din punct de vedere al cunoștințelor.
Veniturile familiei H. sunt statornice, ambii părinții obțin foloase materiale în urma muncii,
astfel reușesc să acopere nevoile necesare copiilor. Cu toate acestea, în cazul lui A.M., este
dificil să îndeplinească unele dintre nevoile impuse de societatea contemporană. Situația
elevei, A.M., reflectă foarte bine ideea că bogăția materială nu este o problemă atâta timp cât
individul se dezvoltă din punct de vedere mental, intelectual și spiritual.
2. Genogramă:
H.J. H.I
H. D. H. A-
frate M
43
3. Harta ECO:
Frate
Bunici D. profesori
Tată l
Colegi
de clasă
H. A-M.
prieteni
Biserica
din sat
Mama
Ș coala
Gimanzială
„Horia
Stamatin”
Bogdă nești
44
Harta Rețelei Sociale

Mama Tatăl 9%
10% 28%
6%
Școala Gimanzială „Horia Stamatin” Bogdănești Prieteni 4%
8%
Bunici Fratele (D)
4%
5% 27%
Biserica din Sat
45
 Evitarea și ignorarea limbajului nepotrivit folosit de agresori;
 Păstrarea unor standarde înalte la școală, continuarea obținerii unor rezultate satisfăcătoare.

Factori pozitivi:
 Dorința de a progresa spre un viitor prosper bazat pe cercetare și evoluție continuă;
 Evaluarea spirituală prin consolidarea ideilor dobândite;
 Conservarea unor conexiuni armonioase cu părinții și cu pastorul din sat.
Factori negativi:
 Prezența vulnerabilității sentimentale;
 Continuarea agresiunilor verbale și fizice.

În procesul de observare, informare și analiză a acestui caz, cea mai bună soluție la
problemele cu care se confruntă eleva H.A-M. constă în comunicare. În acest sens, întâlniri
frecvente cu adulții implicați în viața sa, cum ar fi părinții, directorul sau psihologul școlii,
46
reprezintă cea mai bună soluție pentru a depăși fenomenul împotriva caruia luptă subiectului
acestui studiu.
Un coșmar ce a prins viață și îl trăiesc în fiecare zi.
Da, pentru că la țară toată lumea cunoaște pe toată lumea.
Cauza principală este lipsa respectului. Bârfele și nu numai ajung de la părinți la copii, iar cei
mici au de suferit. Mai mult sau mai puțin.
Bullying-ul ar putea fi prevenit de acasă. Părinții pot să aibă grijă de comportamentul
copilului lor. Dacă nici părinții nu au nici o putere, cine o mai are? Poliția doar, dar este greu.
Nu, pentru că o pedeapsă nu îndreaptă un comportament, ci dimpotrivă situația se
înrăutățește. Cel pedepsit vrea să se răzbune.
din mediul rural?
Starea copilului este cea mai vizibilă. Acesta se închide în el. Chiar și eu cred că mă
număr printre ei. Nu vreau să fac asta, dar nu pot povesti, nu mă pot deschide.
Consecințele sunt lipsa prietenilor. Mulți copiii nu au prieteni din cauza bullying-ului,
devin rușinoși și fricoși. Nu mai ies afară din casă. Cred că nici la școală nu vor sa mai vină,
dar nu au încotro.
Să vorbească cu părinții. De multe ori, doar ei ne pot ajuta. Singura problema e, că
„cicatricile” rămân, dar măcar nu vor mai aparea altele.
mediul rural?
Cred că la școală poți vorbi cu profesorul în care ai încredere, sau dacă nu vrei să se
afle poți să îi spui preotului. Dar, cea mai bună modalitate sunt mama și tata, trebuie să le
povestești lor, iar ei la rândul lor vor vorbi cu părinții copiilor sau la școală pot anunța.
47
În primul rând oamenii săraci ar trebui ajutați, să nu mai existe familii sărace, pentru
că asta crează discuții, dacă un copil este prost îmbrăcat sau dacă are puține haine, automat e
jignit, ar trebui să fim învățați să nu judecăm.
Studiu de caz nr. 5

1.Istoric social:
1.1.1. Nume si Prenume: N. S.
1.1.2. Sex: Masculin
1.1.6. Domiciliu: sat Ulea, comuna Bogdănești, jud. Vaslui

N. S. este un elev în vârstă de 13 ani care locuiește în satul Ulea, comuna Bogdănești
din județul Vaslui, alături de familia acestuia și care este victimă a fenomenului bullying în
cadrul Școlii Gimnaziale „Horia Stamatin”, Bogdănești, din care aceasta face parte și în cadrul
căruia își desfășoară activitatea didactică. Acesta este considerat inferior celorlalți elevi din
cauza mediului din care face parte, iar la adresa este folosit un limbaj nepotrivit și agresiv.
Deoarece are probleme în a-și facilita viața școlară, este expus limbajului agresiv folosit de cei
din jur, iar aceste probleme îl afectează în diferite moduri.
N. S. este expus la limbajul agresiv al altor elevi din aceeași școală.
Factori ce infleunțează problema principală:
Contextul economic dat de imposibilitatea de a se menține la același nivel cu ceilalți
elevi.
Contextul social conturat în jurul imposibilității de a fi la același nivel cu ceilalți elevi.
Relația apropiata cu grupul familiei;
Implicarea continuă în activitățile organizației locale a bisericii.
48
Familia de cinci persoane a lui N.S - tatăl G., mama M., părinții celor trei copii, N.S.,
băiatul de 19 ani L. și fata de 15 ani I. - locuiește în satul Ulea, comuna Bogdănești, județul
Vaslui.
Elevul N.S. este sănătos atât fizic, cât și psihic. El se dezvoltă normal, fără complicații
medicale. El și frații lui, L. și I., au o sănătate fizică și mentală bună și nu prezintă complicații.
Adolescentul N.S. continuă să fie un elev sârguincios și interesat să atingă cele mai
înalte standarde în viața școlară, dar s-a confruntat cu situații în care a fost tratat în mod
nedrept din cauza mediului din care face parte. El frecventează o școală gimnazială din Vaslui
și este în clasa a VIII-a.
Familia lui N. are o situație financiară bună, ambii părinți au surse medii de venit. Cu
toate acestea, ei nu pot face față standardelor celorlalți elevi de la școala fiului lor, acesta fiind
unul dintre motivele evenimentelor negative din viața acestuia.
2. Genogramă:
N. M.
N. G.
N.L N. I.
Frate Soră
N. S.
3. Harta ECO:
Frate Soră
N.L. N.I.
49
profesori
Tată l
N.G.
Colegi
de clasă
N.S. Mama
N.M
Organizația
bisericii din
comună
prieteni
Ș coala
Gimnazială
„Horia bunicii
Stamatin”
Bogdă nești
50
12%
24% Harta Rețelei Sociale
13% Mama (M) Tată l (G)
6%
4% Ș coala Gimanzială „Horia Stamatin” Bogdă nești Prieteni
24% Bunici Frați (I și L)
8%
4%
6% Organizația Bisericii din Comună

 Depășirea conflictelor din școală;
 Continuarea îmbunătățirii rezultatelor școlare;
 Să participe în mod egal și activ la activitățile bisericii.

Factori pozitivi:
 Prezența fraților mai mari care pot da sfaturi;
51
 Relația strânsă cu părinții acestuia;
 Activitățile bisericești;
 Cunoașterea și dezvoltarea valorilor morale demonstrate de adulții care îi sprijină;
 Menținerea unor rezultate școlare ridicate.
Factori negativi:
 Unii elevi repetă comportamentul agresiv;
 Imposibilitatea de a fi nepăsător față de limbajul inadecvat folosit de agresori.

În ceea ce privește situația de fapt, principala problemă cu care se confruntă elevul
N.S. este faptul că unii elevi din instituția de învățământ în care frecventează sunt abuzivi
verbal în relațiile cu el; soluțiile care ar putea fi luate în considerare pentru a încheia această
secțiune ar fi următoarele:
- Consultarea consilierului școlar, prezentarea acestor probleme și, în cele din urmă,
stabilirea celui mai bun plan de acțiune;
- Discutarea în detaliu a problemei cu părinții și cu preotul bisericii din sat;
- Consultarea directorului școlii cu privire la această situație, de exemplu, examinarea
elevilor care folosesc un limbaj agresiv împotriva altor elevi;
- Continuarea participării la activitățile organizației bisericii din sat prin care sunt
asimilate multe idei și principii solide.
Din punctul meu de vedere bullying-ul este atunci când unii copii răutăcioși sau chiar adulți
continuă să se ia de cineva din nou și din nou.
Bullying-ul se poate întâmpla atât în școlile rurale, cât și în cele urbane. Nu este vorba despre
locație, ci despre educație.
Diferențele de aspect, comportament sau doar pentru că unii copii vor să se simtă puternici,
pot fi cauze.
Prin discuții deschise între elevi, observate de către un psiholog.
52
În opinia mea, există încă multe de făcut în ceea ce privește prevenirea bullying-ului în școli.
Consider că nu sunt suficiente pentru a aborda această problemă serioasă.
din mediul rural?
În școlile din mediul rural, ar trebui să fim atenți la simptomele fizice precum vânătăi,
zgârieturi sau răni inexplicabile. Nu pot apărea în mod constant ca fiind ceva normal.
Nu mai încredere în tine și în ceilalți. E foarte greu să mai crezi pe cineva.
Un îndemn esențial ar fi să caute sprijin și să vorbească despre ce li se întâmplă. Să-și
găsească o persoană de încredere, cum ar fi un profesor.
mediul rural?
Da, pot comunica cu încredere cu profesorii, preotul sau directorul școlii. Ei încearcă
mereu să facă sa fie bine, dar nu sunt ajutați (n.r. părinți/copii).
Promovarea respectului. Mă respecți, te respect. Nu trebuie să dai cu pumnul ca să arăți
cine e mai tare. Oricine poate face asta, dar nu tuturor le place.
Următoarea etapă a fost aceea de a adresa un set de întrebări pe tema bullying-ului din
școlile din meduil rural către directorul școlii. Mai jos vor fi redacte întrebările și răspunsurile
obținute:
1. Întrebarea 1: „Ce politici și programe aveți în vedere pentru a reduce bullyingul în cadrul
școlii pe care o reprezentați, având în vedere că se poziționează în mediul rural?”
Răspuns: „În cadrul școlii noastre din mediul rural, avem în vedere implementarea unui set
de politici și programe solide pentru a reduce bullyingul. Ne concentrăm pe promovarea unei
culturi a respectului și incluziunii prin organizarea de activități de conștientizare, ateliere și
proiecte care încurajează relațiile sănătoase între elevi.”
2. Întrebarea 2: „Ce tip de formare a profesorilor și personalului școlar a fost oferit pentru a
ajuta la prevenirea bullyingului?”
Răspuns: „Pentru a ajuta la prevenirea bullyingului, am oferit profesorilor și personalului
școlar o formare specializată. Aceasta include recunoașterea semnelor de bullying,
53
gestionarea situațiilor de bullying, comunicare eficientă și sprijin emoțional pentru elevi. Ne
asigurăm că personalul nostru este bine pregătit pentru a răspunde în mod adecvat la această
problemă.”
3. Întrebarea 3: „Ce măsuri specifice ați luat/luați pentru a încuraja un mediu școlar non-
discriminatoriu?”
Răspuns: „În ceea ce privește un mediu școlar non-discriminatoriu, am luat măsuri specifice
pentru a promova egalitatea și incluziunea. Am dezvoltat politici și regulamente care interzic
discriminarea și hărțuirea, iar personalul nostru este instruit să fie sensibil la aceste aspecte
și să acționeze în conformitate cu aceste principii.”
4. Întrebarea 4: „Ce aspecte specifice considerați că sunt necesare pentru a preveni bullyingul
în școala pe care o reprezentați?”
Răspuns: „Considerăm că este necesară o abordare multidimensională pentru a preveni
bullyingul în școala noastră. Aceasta include educarea elevilor despre impactul negativ al
bullyingului, încurajarea comunicării deschise, promovarea relațiilor pozitive între elevi,
crearea unui mediu sigur și sprijinirea elevilor afectați de bullying.”
5. Întrebarea 5: „Care sunt strategiile de prevenire a bullyingului pe care le-ați implementat în
cadrul școlii dumneavoastră?”
Răspuns: „Am implementat mai multe strategii de prevenire a bullyingului în școala noastră.
Acestea includ programe de mentorat, sesiuni de consiliere și educație anti-bullying,
organizarea de evenimente și activități care promovează relații sănătoase între elevi și
sprijinirea campaniilor de conștientizare în comunitatea locală.”
6. Întrebarea 6: „Care sunt măsurile pe care le luați pentru a vă asigura că elevii sunt susținuți
și protejați în cazul în care se confruntă cu fenomene de bullying?”
Răspuns: „Pentru a ne asigura că elevii noștri sunt susținuți și protejați în cazul în care se
confruntă cu fenomene de bullying, am luat măsuri specifice. Acestea includ furnizarea de
resurse și servicii de consiliere, implementarea unui sistem de raportare anonimă și
confidențială și colaborarea strânsă cu părinții și comunitatea pentru a oferi sprijin
integral.”
7. Întrebarea 7: „Ce strategii de reacție luați în considerare în cazul în care se descoperă
cazuri de bullying în cadrul școlii pe care o reprezentați?”
Răspuns: „În cazul în care se descoperă cazuri de bullying în școala noastră, avem o
strategie de reacție bine definită. Aceasta include investigarea promptă și adecvată a
incidentelor, luarea măsurilor disciplinare corespunzătoare, sprijinirea victimelor și
furnizarea de intervenții și consiliere pentru cei implicați.”
54
8. Întrebarea 8: „Care este rolul părinților în prevenirea și reducerea bullyingului în șcala
dumneavoastră?”
Răspuns: „Părinții joacă un rol important în prevenirea și reducerea bullyingului în școala
noastră. Îi încurajăm să fie implicați activ în educația și viața școlară a copiilor lor, să
comunice deschis cu elevii și cu personalul școlar și să raporteze orice cazuri de bullying pe
care le observă. Colaborarea strânsă între școală și părinți este cheia unei abordări
eficiente.”
9. Întrebarea 9: „Ce programe de educație anti-bullying aveți în vigoare pentru a informa și
educa elevii despre bullying în cadrul școlii pe care o reprezentați?”
Răspuns: „Pentru a informa și educa elevii despre bullying, avem în vigoare programe de
educație anti-bullying. Acestea includ sesiuni de consiliere, ateliere interactive, materiale de
informare și campanii de conștientizare care abordează impactul negativ al bullyingului și
promovează comportamente pozitive și respectuoase.”
10. Întrebarea 10: „Ce alte măsuri specifice luați pentru a îmbunătăți climatul școlar și pentru a
preveni bullyingul în școala dumneavoastră având vedere că se poziționează în mediul
rural?”
Răspuns: „Pe lângă măsurile menționate anterior, luăm și alte măsuri specifice pentru a
îmbunătăți climatul școlar și a preveni bullyingul. Acestea includ promovarea activă a
valorilor de respect, toleranță și empatie, implicarea comunității în proiecte și activități
școlare, asigurarea unui mediu fizic sigur și supraveghere adecvată, precum și evaluarea
constantă a eficacității politicilor și programelor noastre anti-bullying.”
Răspunsurile oferite evidențiază angajamentul directorului școlii în prevenirea și

reducerea bullyingului în mediul rural. Se remarcă implementarea unui set de politici și
programe care promovează respectul, incluziunea și egalitatea în școală. Formarea
profesorilor și personalului școlar în recunoașterea și gestionarea bullyingului demonstrează
preocuparea pentru abordarea eficientă a acestei probleme. Totodată, strategiile de prevenire a
bullyingului, cum ar fi programele de mentorat și sesiunile de consiliere, reflectă eforturile
școlii de a crea un mediu sigur și sprijinitor pentru elevi. Implicarea părinților și comunității,
precum și educația anti-bullying și măsurile de reacție în cazuri de bullying, indică o abordare
cuprinzătoare și colaborativă în abordarea acestei provocări. Prin îmbunătățirea climatului
școlar și evaluarea constantă a politicilor și programelor, directorul demonstrează
angajamentul continuu în asigurarea unui mediu școlar sigur și respectuos pentru toți elevii.
55
CONCLUZII
Prevenirea si reducerea bullying-ului în școli reprezintă o punte comună
multidimensională. Pentru reducerea acestui fenomen autoritățile școlare, locale și părinții
trebuie să creeze un scut prin care să promoveze politici și programe de incluziune socială.
Programele de antibullying au început să fie cruciale în școli, astfel o formare
continuă, a dascălilor, de prevenție și tratare a acestui fenomen este o problemă de impact
major, profesorii fiind nevoiți să înțeleagă gravitatea fenomenului, să identifice situațiile,
cauzele și soluțiile, de asemenea să prevină viitoarele episoade, ajutând la diminuarea sau
chiar eliminarea totală a bullying-ului. Astfel conducerea și personalul didactic, trebuie să
pună la dispoziție un climat armonios în care elevul să nu se simtă amenințaț, discrimitat sau
în pericol.
Rezultatele obținute în urma aplicării intervului au arătat că elevii pot juca, de
asemenea, un rol activ în protejarea lor împotriva bullyingului. Educația lor despre impactul
negativ al bullyingului și încurajarea comunicării deschise și sprijinirea reciprocă sunt
esențiale. Îndemnurile de a-și exprima opinia, a solicita ajutor și a se implica în activitățile
școlare pot contribui la crearea unui climat de respect și susținere între elevi.
Pentru ca elevii să poată raporta cazurile de bullying în școlile din mediul rural, trebuie
să existe canale de raportare anonime și confidențiale. Aceste canale le oferă elevilor un
sentiment de siguranță și îi încurajează să împărtășească experiențele lor fără teama de
represalii. Autoritățile școlare trebuie să fie deschise și receptive la aceste rapoarte, luând
măsuri prompte și adecvate pentru a proteja elevii și a aborda problemele de bullying.
În ceea ce privește reacția la cazurile de bullying s-a identificat o nevoie majoră de
implementare a intervențiilor individuale, de promovare a programelor de mentorat, dar și
existența unor sesiuni de consiliere a familiilor unde există cazuri de violență verbală, sau
fizică. Este important ca școlile să implementeze programe de educație anti-bullying care să
informeze și să educe elevii cu privire la natura bullying-ului, impactul său și strategiile de
prevenire și intervenție. Aceste programe pot include ateliere interactive, materiale
educaționale și campanii de conștientizare care să promoveze comportamente pozitive și să
dezvolte abilități sociale și emoționale ale elevilor, dar nu trebuie uitat și aportul părinților
Se poate conchide că o bună funcționalitate între mediul școlar și familial ajută la
tratarea bullying-ului. Este esențial să se creeze un mediu școlar sigur, respectuos și inclusiv,
în care elevii să se simtă protejați și susținuți. Prin implementarea politicilor și programelor
adecvate, formarea cadrelor didactice, implicarea părinților și educația elevilor, se poate
realiza o schimbare pozitivă în ceea ce privește bullying-ul în școlile rurale.
56
BIBLIOGRAFIE
1. Almahasnih A. F. S. (2019), The Phenomenon of Bullying: A Case Study of Jordanian Schools at
Tafila. World Journal of Education, 14(5);
2. Beltrán Catalán M., et al. (2018), Victimisation through bullying and cyberbullying: Emotional
intelligence, severity of victimisation and technology use in different types of victims. Psicothema.
3. Catalano R., Junger-Tas, Morita Y., Olweus D., Slee P. & Smith P. K. (Eds.). (2014), The nature
of school bullying: A cross-national perspective. Routledge.
4. Charmaz K., Harris S. R. & Irvine L. (2019), The social self and everyday life: Understanding the
world through symbolic interactionism. John Wiley & Sons.
5. Crawshaw L. (2009), Workplace bullying? Mobbing? Harassment? Distraction by a thousand
definitions. Consulting Psychology Journal: Practice and Research, 61(3), 33-37.
6. Craig W. M., Pepler D. J. & Atlas M. (2016), Bullying in the playground and in the classroom.
International Association of School Psychology, 41(1), 48.
7. Cuervo A. A. V., et al. (2014), Differences in types and technological means by which Mexican
high school students perform cyberbullying: Its relationship with traditional bullying. Journal of
Educational and Developmental Psychology, 4(1), 105. 10.5539/jedp.v4n1p105
8. Due P., Merlo J., Harel-Fisch Y., Damsgaard M. T., Holstein B. E., Hetland J. & Lynch J. (2009),
Socioeconomic inequality in exposure to bullying during adolescence: A comparative, cross-
sectional, multilevel study in 35 countries. American Journal of Public Health, 99(5).
9. Espelage D. L. & Swearer S. M. (2014), Bullying in North American Schools (3rd ed.). Routledge.
10. Estévez E., et al. (2019), The influence of bullying and cyberbullying in the psychological
adjustment of victims and aggressors in adolescence. International Journal of Environmental
Research and Public Health, 16(12), 2080. https://doi.org/10.3390/ijerph16122080
11. Gladden M., Vivolo-Kantor A., Hamburger M., Lumpkin C. (2014), Bullying Surveillance Among
Youths: Uniform Definitions for Public Health and Recommended Data Elements (Version 1.0).
Atlanta, Georgia: National Center for Injury Prevention and Control, Centers for Disease Control
and Prevention and U.S. Department of Education, United States of America.
12. Atik G. (2011), Assessment of school bullying in Turkey: A critical review of self-report
instruments. Ankara University, Cebeci, Ankara 06590, Turkey.
13. Grădinaru C., Stănculescu D. & Manole M. (2016), Bullying-ul în rândul copiilor: Studiu
sociologic la nivel național. Studiu publicat de Asociația "Salvați Copiii"
14. Lazăr T. (2012), What comes after bullying? The Development of Juvenile Aggression:
Controversial Topics, Risk Factors and Implications for Interventions.
15. Marsh H., Nagengast B., Morin A., Parada R., Craven R. & Hamilton L. (2011), Construct validity
of the multidimensional structure of bullying and victimization: An application of exploratory
structural equation modeling. Journal of Educational Psychology, 103(3).
57
16. Meltzer B., Petras J. & Reynolds L. (2020), Symbolic Interactionism (RLE Social Theory): Genesis,
Varieties and Criticism. Routledge.
17. Nordhagen R., Nielsen A., Stigum H. & Köhler L. (2015), Parental reported bullying among Nordic
children: A population-based study. Child: Care, Health and Development. Retrieved from PubMed.
18. Olweus D. (1993), Bully/victim problems among schoolchildren: Basic facts and effects of a school-
based intervention program. In The development and treatment of childhood aggression.
19. Sarah N. & Kasten E. (2014), Integrity and identity disorder: How satisfied are successful wannabes.
Psychology and Behavioral Sciences, 3(6). https://doi.org/10.11648/j.pbs.20140306.17
20. Silva G. R. R., et al. (2020), Prevalence and factors associated with bullying: Differences between the
roles of bullies and victims of bullying. Jornal de Pediatria, 96, 693-701.
https://doi.org/10.1016/j.jiph.2019.09.005
21. Smith P. & Dascălu N. (Trad.), (2021), Bullying: Psihologia bullying-ului școlar. Editura Prior &
Books.
22. Strohmeier D., Hoffmann C., Schiller E-M., Stefanek E. & Spiel C. (2012), „ViSC Social Competence
Program.” New Directions for Youth Development, 133, Article 133.
23. Smith P. & Swettenham J. (2001), „Bullying and 'theory of mind': A critique of the 'social skills
deficit' view of anti-social behavior.” Journal of Social Development, 8(4).
https://doi.org/10.1111/1467-9507.00083
24. Tocai S. I. (2015). „Sociological perspectives on bullying behavior, Debates on globalization:
Approaching national identity through intercultural dialogue.” Arhipelag XXI, Press.
25. Trip S., Strohmeier D. & Tocai I. (2015), „Bullying Prevention in Schools by Targeting Cognitions,
Emotions and Behavior: Evaluating the Effectiveness of the REBE-ViSC program.” Journal of
Counseling Psychology, 62(4).
26. Grădinariu T. (2021), Agresivitatea de tip bullying: Repere psihopedagogice pentru o prevenire
eficientă. Iași: Editura Universității Alexandru Ioan Cuza.
27. United Nations, SRSG/VAC. (2021), When Children Take the Lead. UN.
https://doi.org/10.18356/9789210049870c005
28. Van Den Bedem C. & Neeltje P. (2018), Victimization, bullying, and emotional competence:
Longitudinal associations in (pre)adolescents with and without developmental language disorder.
Journal of Speech, Language, and Hearing Research, 61(8).
29. Van Verseveld M. D. A., et al. (2019). „Effects of antibullying programs on teachers” interventions in
bullying situations: A meta-analysis. Psychology in the Schools, 56(9), 1522-1539.
https://doi.org/10.1002/pits.22283
30. Yabko B., Hokoada A. & Ulloa E. (2008), „Depression as a mediator between family factors and
peer-bullying victimization in Latino adolescents.” Journal of Violence and Victims Measurement,
23(6).
58
31. Carretero Bermejo, R., Nolasco Hernández, A., & Gracia Sánchez, L. (2022). „Study of the
relationship of bullying with the levels of eudaemonic psychological well-being in victims and
aggressors”, Sustainability, 14(9), 105-110. https://doi.org/10.3390/su14095609.
32. Palaghia C. (2013). „Actori perturbatori ai coeziunii sociale. Violența și terorismul în școală”, 3(3),
27-28.
59
ANEXE
ANEXA 1
INTERVIU ADRESAT DIRECTORULUI ȘCOLII
1. Ce politici și programe aveți în vedere pentru a reduce bullyingul în cadrul școlii pe

care o reprezentați, având în vedere că se poziționează în mediul rural?
2. Ce tip de formare a profesorilor și personalului școlar a fost oferit pentru a ajuta la
prevenirea bullyingului?
3. Ce măsuri specifice ați luat/luați pentru a încuraja un mediu școlar non-
discriminatoriu?
4. Ce aspecte specifice considerați că sunt necesare pentru a preveni bullyingul în
școala pe care o reprezentați?
5. Care sunt strategiile de prevenire a bullyingului pe care le-ați implementat în cadrul
școlii dumneavoastră?
6. Care sunt măsurile pe care le luați pentru a vă asigura că elevii sunt susținuți și
protejați în cazul în care se confruntă cu fenomene de bullying?
7. Ce strategii de reacție luați în considerare în cazul în care se descoperă cazuri de
bullying în cadrul școlii pe care o reprezentați?
8. Care este rolul părinților în prevenirea și reducerea bullyingului în șcala
dumneavoastră?
9. Ce programe de educație anti-bullying aveți în vigoare pentru a informa și educa
elevii despre bullying în cadrul școlii pe care o reprezentați?
10. Ce alte măsuri specifice luați pentru a îmbunătăți climatul școlar și pentru a
preveni bullyingul în școala dumneavoastră având vedere că se poziționează în mediul rural?
60
ANEXA 2
INTERVIU ADRESAT ELEVILOR

2. Credeți că bullying-ul este un fenomen mai prezent în școlile din mediul rural decât
în cele din mediul urban?
6. Ce simptome ar trebui să fie atent monitorizate pentru a detecta bullying-ul în
școlile din mediul rural?
mediul rural?
61

Unire

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Unire

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UΝIVΕRSΤIΤΑΤΕΑ „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI

FΑСULΤΑΤΕΑ DΕ FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL-POLITICE

BULLYING-UL ÎN MEDIUL RURAL - STUDIU DE CAZ SCOALA GIMNAZIALĂ

FENOMENUL BULLYING. DELIMITĂRI CONCEPTUALE ȘI ETIOLOGICE

1.1. ЕLЕMЕNTЕ DЕFINITОRII ASUPRA FENOMENULUI BULLYING

1.2. CONSECINȚELE BULLYING-ULUI ASUPRA MEDIULUI ȘCOLAR

Fenomenul bullying a devenit o temă dezbătută în ariile științifice și un subiect de

1.3. PREVALENȚA FENOMENULUI BULLYING

BULLYINGUL CA FORMĂ ACTUALĂ DE DEVIANȚĂ ȘCOLARĂ

II.1. PERSPECTIVE TEORETICE ŞI STATISTICI ASUPRA STATUTULUI DEVIANT

II.3. GRUPUL AGRESORILOR ÎN BULLYING

DINAMICA RELAȚIEI VICTIMĂ-AGRESOR SPECIFICĂ FENOMENULUI

III.1. CARACTERISTICILE VICTIMELOR

III.2. CARACTERISTICILE AGRESORILOR

III.3. ABORDĂRI ȘI INTERVENȚII PENTRU GESTIONAREA RELAȚIEI VICTIMĂ-

ASUPRA FENOMENULUI BULLYING

IV.1. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII

IV.3. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBȚINUTE

4. Matricea ciclului de viață:

5. Harta rețelei sociale:

Studiu de caz nr. 2

4. Matricea ciclului de viață:

6. Grila condițiilor sociale:

A.O. A.M A.E.

4. Matricea ciclului de viață:

5. Harta rețelei sociale:

Harta Rețelei Sociale 16% 20%

7. Analiza câmpului de forțe:

Identificarea factorilor pozitivi și negativi care determină schimbarea:

8. Soluții pentru rezolvarea problemei cu care se confruntă subiectul:

Studiu de caz nr. 4

4. Matricea ciclului de viață:

Harta Rețelei Sociale

6. Grila condițiilor sociale:

Identificarea factorilor pozitivi și negativi care determină schimbarea:

8. Soluții pentru rezolvarea problemei cu care se confruntă subiectul:

Studiu de caz nr. 5

1.2. Prezentarea Problemei:

4. Matricea ciclului de viață:

5. Harta rețelei sociale:

6. Grila condițiilor sociale:

7. Analiza câmpului de forțe:

Identificarea factorilor pozitivi și negativi care determină schimbarea:

8. Soluții pentru rezolvarea problemei cu care se confruntă subiectul:

Răspunsurile oferite evidențiază angajamentul directorului școlii în prevenirea și

1. Ce politici și programe aveți în vedere pentru a reduce bullyingul în cadrul școlii pe

INTERVIU ADRESAT ELEVILOR

1. Ce înseamnă bullying-ul pentru tine?

S-ar putea să vă placă și