UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE
CONVERSIE PIPP 2

PORTOFOLIU
MCGE 2022-2023

AN. UNIV 2022-2023

SEM I

PROF.
ALEXANDRU CONSTANTIN STRUNGĂ

STUDENT,
FOTACHE PUICĂ Carmen Andreea
 ESEU

1. Pe baza unei situaţii problematice, a unui caz special, la nivelul clasei, descrieţi procesul decizional al unei
decizii de ameliorare, respectând etapele specifice, metodele şi tehnicile adecvate ce vor fi utilizate

Relatiile dintre copii, dintre copii și adulți în instituția de învățământ au o influență deosebita asupra formării
personalității elevilor și socializării lor ulterioare.
Violența lasă urme pe toată viața, influențând dezvoltarea emoțională, cognitivă, fizică, psihologică și
comportamentul persoanei.
Datele cercetărilor HBSC(Health Behaviour in School-aged Children) din diferiți ani, arată că acei copii care
demonstrează în școală un comportament agresiv, se implică în bătăi și își supun sănătatea riscurilor asociate cu
fumatul, abuzul de alcool și traumele,au o satisfacție de viață mai redusa.
Comportamentul agresiv în viața de familie, atitudinea violentă față de copii și bătrâni a unui adult ,pot fi
prognozate reieșind din gradul de aplicare a forței și de manifestare a agresivității în mediul școlar, pe când
acesta era copil.
Violența slăbește conexiunea elevilor cu instituția de învățământ, le provoacă sentimente de frică și insecuritate
– fenomene care sunt din start incompatibile cu scopurile educației și vin în contradicție cu dreptul de a învăța
într-un mediu sigur și prietenos.
Majoritatea cazurilor de violență în instituțiile educaționale nu sunt înregistrate și deseori rămân neobservate.
În unele situații, acțiunile agresive ale elevilor și profesorilor sunt dezaprobate, dar conducerea instituției de
învățământ nu întreprinde măsurile necesare pentru stoparea și prevenirea lor ulterioară. Indiferent de
amploarea și complexitatea problemei,sistemul educațional are multe oportunități pentru prevenirea violenței.

Putem evidenția câteva aspecte specifice ale bullying-ului.

- În primul rând, bullying-ul este asimetric: pe de o parte se află abuzatorul/agresorul, care deține
puterea în formă de forță fizică și/ sau psihologică, iar pe de altă parte – victima, care nu deține o asemenea
putere și are nevoie acută de susținerea și ajutorul altor persoane.
- În al doilea rând, bullying-ul este aplicat persoanei alese drept țintă în mod intenționat și este orientat
spre a-i provoca suferințe fizice și sufletești.
- În al treilea rând, bullying-ul subminează încrederea victimei în forțele proprii, îi distruge sănătatea,
stima de sine și demnitatea umană.
- În al patrulea rând,bullying-ul este un proces de grup,care implică,pe lângă abuzator/agresor și victimă,
 martorii violenței – întreaga clasă sau tot grupul unde acesta are loc.
- În al cincilea rând, bullying-ul niciodată nu se oprește de la sine: victimele, inițiatorul și martorii
bullying-ului întotdeauna au nevoie de protecție și ajutor.
Bullying-ul se manifestă în mod diferit. În unele cazuri, poate lua forma unor cuvinte jignitoare, poreclirii sau
luării sistematice în derâdere ,pentru unele caracteristici deosebite ale persoanei: aspect exterior, manieră de
vorbire, îmbrăcare, mers, mimică, gesturi, inclusiv provocate de boală sau dizabilitate (balbism, șchiopătat).
Studiu de caz
Bullyng-ul ,exercitat de o eleva ,impotriva altei fetite ,s-a manifestat intr-o clasa din invatamantul
primar,constand in violenta fizica ,dar mai ales psihologica.
Masuri:
1. Am semnalat problema conducerii unitatii de invatamant.
2. Am abordat problema ca temă de dezbatere în cadrul ședințelor cu părinții (cauze, efecte,
prevenție). 3. Am cerut ajutorul consilierului școlar din unitatea de învățământ .
4. Pentru ca fenomenul s-a repetat de mai multe ori, am solicitat conducerii școlii luarea unor măsuri
disciplinare împotriva copilului care generează violența la nivelul clasei.
5. Fenomenul s-a repetat și după sancționarea elevei și cum niciuna din măsurile luate nu au fost
eficiente ,am.sesizat Inspectoratul școlar.
După cum se poate constata, rolul profesorului - diriginte este unul major în prevenirea, identificarea,
soluţionarea situaţiilor conflictuale din clasa de elevi. Colaborarea între cadrele didactice ale şcolii şi părinţi
poate “ţine în frâu” acest flagel de anvergură internaţională. Unul dintre cele mai eficiente moduri de a combate
și preveni fenomenul bullying este să oferim elevilor „înțelepciunea” de a cunoaşte cum să reacționeze față de
agresori.
Bibliografie

▪ Neamţu, C., Devianţa şcolară - Ghid de intervenţie în cazul problemelor de comportament ale elevilor,
Ed.Polirom, Iaşi, 2003.
▪ Olweus, Dan, Bullying at School: What We Know and What We Can Do, Wiley - Blackwell, New-York, U.S.A.,
1993.
▪ Roşan, A., Comportamentul violent - screening şi strategii de intervenţie, Ed. Alma Mater, Cluj - Napoca, 2009.
▪ w.w.w.desfiintatirecreatiile.ro/efectele-bullying-ului

▪ www.oxfordlearnersdictionaries.com
STATUTUL PROFESIONAL
AL CADRELOR DIDACTICE
Recenzie
“ Dacă trebuie să urcați pe cineva pe un piedestal, atunci aceștia sunt profesorii. Ei sunt eroii societății noastre.”
– Guy Kawasaki
A fi profesor înseamnă pasiune si daruie in pregatirea pentru a preda, pentru a-i învața pe alții cum să învețe
este o operă niciodată încheiată și care implică multă răbdare, multe momente de incertitudine, de descurajare și
multe ore de studiu, iar rezultatele nu pot fi măsurate nici cantitiv și nici imediat.
Misiunea cadrelor didactice este înaltă, nobilă. Învăţătorii şi profesorii transmit generaţiilor tinere, în mod
organizat şi planificat, valorile culturale create de generaţiile trecute, le îndrumă primii paşi în vastul domeniu
al ştiinţelor, veghează asupra formării personalităţii lor, asupra orientării lor şcolare şi profesionale.
Lucrarea de fata este structurata in 6 capitole.
In primul capitol- Importanţa sociala şi culturală a educaţiei- autorul analizeaza exigentele educatiei
actuale ,punandu-si si punandu-ne o intrebare fundamentala:” Educaţia – constrângere sau ajutor pentru viaţă? “
Orice sistem educaţional se conturează şi se defineşte ca o componentă a sistemului social, fiind determinat de
constrângeri legislative, financiare, atitudinale. In acelasi timp, dincolo de constrângeri şi limitări ,orice sistem
educational trebuie să-şi creeze anumite disponibilităţi de schimbare ,care să-i permită anumite conexiuni şi
adecvări permanente la realităţile şi solicitările contemporane.
Provocările actuale conduc către imperativul asumării unor perspective interdisciplinare şi interculturale în
cadrul reformelor educaţionale. Pluralitatea şi asumarea diversităţii se contureaza ca un imperative al zilelor
noasre. La nivel european, se observa impactul unor factori de natură socială, politică, geostrategică şi identitară
, care au condus la anumite reconfigurări identitare contemporane. Alin Gavreliuc observa “opoziţia dintre
Europa unită şi globalizare, pe de o parte şi tentaţia regionalizării sau regăsirea identităţilor pierdute, marginale,
provonciale” , pe de altă parte. În acest context ,trebuiesc căutate şi propuse soluţii care vin şi dinspre şcoală
spre societate , spre a identifica forme şi căi de optimizare organizaţională şi instituţională deopotrivă.
Finalităţile educaţiei definesc legătura între societate şi educaţie, fiind observate şi printr-o raportare la funcţiile
educaţiei. Se evidenţiază funcţiile de selectare şi transmitere a valorilor de la societate la elev/student în vederea
integrării sociale .
Capitolul al doilea al lucrarii ,este dedicat ” Prestigiului profesiunii de cadru didactic.”,atat statutar ,cat si
conceptual.
Statutul social al profesiei pedagogice este definit de prestigiul şi gradul de apreciere oferit de societate şi,
implicit, de poziţia simbolică a acesteia în ierarhia profesiilor.
Aptitudinea pedagogică este esența întregii activități a educatorului, fiind formată în urma deprinderii și
stăpânirii unor competențe: cea profesională, psihopedagogică, morală și socio–relațională. In capitolul
3 ,autorul face o fotografie a realitatii scolii romanesti , remarcand batalia surda dintre vechi si nou , cat si
controversele ce se nasc atunci cand e abordata problematica viitorului educational ,al profesiei de dascal ,in
conditiile neatractive ale unei remuneratii modeste.
Capitolul 4 ,cel mai amplu ,analizeaza ,de la” unitatea şi diversitatea rolurilor îndeplinite de cadrele didactice”
(calitatea de educator , organizator al procesului de predare-învățare-evaluare, )funcția de partener al
educației, membru al corpului profesoral,etc.),la „principii pedagogice si curriculare” ,sau „natura
operațională a transpoziției didactice” ,tinand cont ca Actualul Curriculum National accentueaza faptul ca
documentele de proiectare didactica sunt documente administrative care asociaza intr-un mod personalizat
elementele programei - obiective de referinta, continuturi, activitati de invatare - cu alocarea de resurse,
considerata optima de catre invatator pe parcursul unui an scolar.
In continuarea capitolului 4 ,este analizata” Natura operațională a transpoziției didactice”,realizata in doua
etape:
- la nivelul activităţii conceptorilor de programe şi manuale şcolare ;
- la nivelul activităţii profesorului care proiectează şi desfăşoară activitatea de
predare. În general, transpoziţia presupune următoarele operaţii:

- Detalierea temei de predat şi specificarea competenţelor de aşteptat de la fiecare secvenţă în

parte. - Integrarea cunoştinţelor noi cu ajutorul celor vechi, înaintarea de la cunoscut la
necunoscut.
- Contextualizarea şi personalizarea experienţelor cognitive sau acţionale noi prin exemplificări, studii
de caz, explicitări suplimentare,etc.
Capitolul 5 al lucrarii “Statutul profesional al cadrelor didactice ‘ dezbate tema “Standardelor profesionale
pentru profesia de cadru didactic” , abordand determinari conceptuale si competente ,dar si aruncand o …
“Privire comparativă, diacronică şi sincronică aspra modalităţilor şi sistemelor de pregătire a cadrelor
didactice”. Autorul mentioneaza ca ,prin raportarea la dinamica şi nevoile actuale, dar mai ales la finalităţile de
perspectivă ale sistemului de învăţământ, generate, evident, de mutaţii sociale şi formulate explicit în
documentele de politică educaţională, precum şi prin raportarea la tendinţele generale de evoluţie şi la
standardele internaţionale, unanim acceptate în domeniul reformelor curriculare,se impune necesitatea
identificării unui set de criterii complementar celor tradiţionale. Formarea continuă, chiar în cadru organizat,
trebuie privită dincolo de un formalism exagerat, atmosfera și interrelaționarea trebuie să fie prietenoase,
deschise, cu întrebări la care se găsesc răspunsuri, cu dileme clarificate, cu experiențe împărtășite, cu bune
practici și elemente ce trebuie evítate, cu bucuria și dorința reîntâlnirii, pentru autentice câștiguri cognitive,
morale emoțional-afective, necesare împlinirii nobilei vocații de dascal.
In capitolul 6 si ultimul ,autorul face o analiza pertinenta si lucida a “ Inconvenientelor definiţiilor pedagogiei
şi educaţiei “,subliniind ca schimbările actuale de politică educaţională au impus şi o altă perspectivă asupra
actului de predare-învăţare-evaluare.
Noul Curriculum Naţional este conceput în consens cu o nouă filosogie didactică.
Atât didactica generală cât şi didacticile speciale se configurează după principii ce favorizează personalizarea
predării şi formarea autonomiei elevului.. Importanta unor programe centrate pe achiziţiile elevilor, determină
un anumit sens al schimbării în didactica fiecărei discipline.
Aceste caracteristici sunt exprimate la un nivel teoretic general; ele evidenţiază anumite accente şi nu definesc
activitatea concretă la clasă a profesorilor, care în mod obişnuit combină trăsături din ambele tipuri de didactică.
Filozofia educatie este adusa in discutie, in continuare .Ea constă în caracterul particular al discursului filosofic,
orientat spre explicația științifică a problematicii educației în domeniile sale stabile: ontologia, gnoseologia,
axiologia,logica, metodologia, epistemologia, antropologia, praxiologia, etica și estetica. Etica pedagogica este
de asemenea abordata si analizele acestui demers teoretic se referă la: - profîlul competenţelor psiho- pedagogice
şi morale pe care îl aşteaptă elevii şi societatea de la educatori; - modalităţile manifeste ale influenţării ştiinţifice,
profesionale, morale de care trebuie sa beneficieze un cadru didactic.
Lucrarea se incheie cu o privire de ansamblu asupra” Naturii manageriale a activităţii cadrelor
didactice’cunoscand faptul ca managementul educaţional se referă la teoria şi practica managementului general,
aplicate sistemului şi procesului de învăţământ, organizaţiilor şcolare şi claselor de elevi. O provocare actuală
majoră, constă în îmbunătățirea calității și eficienței educației și formării, prin asigurarea dobândirii
competențelor-cheie de către toată lumea, dezvoltând în același timp un nivel de excelență și de atractivitate la
toate nivelurile de educație și formare. Pentru a obține acest rezultat în mod durabil, este nevoie să se asigure o
predare de înaltă calitate, o educație inițială corespunzătoare a profesorilor, evoluția profesională continuă a
profesorilor și a formatorilor, iar cariera în învățământ este nevoie să devină o opțiune atractivă.

Parcurgand aceasta lucrare, ca si multe altele ale autorului ,suntem in asentimentul d-lui Prof.univ.dr. Romita
B. IUCU, care afirma ca “Ne aflam ca intotdeauna la final in cumpana daca tot ceea ce am prezentat poate fi o
reflectare corecta a valorii intregului demers de studiu prezentat de catre autor. Nu putem sa nu amintim
acuratetea datelor stiintifice, bibliografia de departe impresionanta, atent structurata si organizata in acord cu
toate standardele etice, stilul matur, proiectia metodologica impecabila. In acest context invitam cu toata caldura
publicul interesat sa studieze una dintre cele mai complexe si provocatoare intreprinderi de scriere initiatica in
domeniul Stiintelor educatiei apartinand unuia dintre cei mai reprezentativi tineri ai generatiei sale ... Alexandru
Strunga ...”