Fundamentele pedagogiei

Diaconu Mihai
Temele cursului
1. Educaie: definire, genez
2. Caracteristicile si funciile educatiei
3. Formele educateiei si interdependent dintre ele
4. Educatia formal, nonformala, informal
5. Educaia permanent: Definire, caracterizare, fundamente.
6. Autoeducaia, necesitatea omului contemporan
7. Taxonomia stiintelor educatiei
8. Relatia pedagogiei cu alte stiinte
9. Educabilitatea, concept, orientri
10. Factorii dezvoltarii personalitatii umane
11. Finalitile educaiei
12. Tendine i orientri n educaie i in sistemele instituionale ale educatiei
13. Competente profesionale in domeniul educatiei
14. Educatie si calitate
15. Dimensiunile educatiei: educatie intelectual, moral, estetic, profesional, corporal,
religioas
16. Noile educaii: educaia ecologic, sanitar, pentru mass-media
17. Factorii instituionali ai educaiei: familia i mass-media
Bibliografie
M. Diaconu, I. Jinga Pedagogie, ASE, http://www.biblioteca-
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=387&idb=24

Evaluare
Examen scris in sesiunea iunie 2011
Portofoliu


Etimologic denumirea vine din grecete (paidos - copil + agogia a conduce, a ndruma).
Un tratat de pedagogie are urmtoarea structur tematic:
1. Teoria educaiei
- fundamentele pedagogiei (presupoziii de baz, concepte)
- dimensiunile educaiei (educaia moral, intelectual, estetic, profesional, fizic, noile
educaii)
- Factorii instituionali ai educaiei (sistemul de nvmnt, familia, mass-media)
- Educaie i calitate (managementul calitii n educaie)
2. Teoria procesului de nvmnt sau Didactica
- Teoria curriculumului
- Teoria instruirii
- Teoria evalurii




Fenomenul Educaiei
DEX
FENOMN, fenomene, s. n. 1. Manifestare exterioar a esenei unui lucru, unui proces etc., care este
accesibil, perceptibil n mod nemijlocit. 2. Proces, transformare, evoluie, efect etc. din natur i din
societate. Fapt. 3. Aspect, ntmplare, fiin, obiect care surprinde (prin caliti, noutate etc.).
Din fr. phnomne.

Etimologic vine din latinescul educare care avea sensul de cultivare, cretere (sensul era destul
de larg). La rndul su termenul venea de la duco, ducere cu sensul de a scoate din ceva
Aadar educaia scoate copilul dintr-o stare n alta, la starea de cultur.
Turkheim spunea c omul vine pe lume ca o fiin biologic iar prin educaie el se ridic al
condiia de fiin social (moral). Fiina moral are caracteristica de a fi disciplinat, respect reguli,
este o fiin capabil de colaborare i este o fiin cu autonomie a voinei, adic responsabil.
Procesul prin care fiina biologica se transform n una moral era numit de Turkheim
Socializare.
Fenomenul - aspecte abordate: natura lui, formele, structura intern, funciile, determinrile.
Natura fenomenului educaie
Este n primul rnd un fenomen social deoarece presupune interactine uman, presupune
societate i trebuie s vedem dac este un proces specific omului. Educaia este exercitat nu doar
asupra copiilor i asupra oamenilor maturi.
Exterioritatea fenomenului socialse refer la faptul c fenomenul nu depinde de bunul plac al
individului. Chiar i ca printe este o iluzie c-i creti copilul cum vor ei.. ci aa cum trebuie n epoca
respectiv, aa cum consider societatea c este de dorit.
Constrngerea se refer la faptul c societatea are un sistem de presiuni pe care-l poate exercita
asupra indivizilor s-i determine s se comporte n acord cu valorile i practicile considerate dezirabile.
Acest sistem este att pe plan al opiniei publice ct i la nivel de legi, sistemul legislativ.
Implicaii ale considerrii educaiei ca fenomen specific uman: educaia nu trebuie s se
confunde cu nici o fosm de dresaj. Dresajul este un fenomen biologic, care const n forarea naturii
pentru a adopta nite comportamente nefireti pentru o specie sau pentru condiia socio-cultural a
unui copil.
Utilizarea pedepsei corporale in scoal este o form de dresaj si nu are nimic de a face cu
educatia.Fortarea elevilor s memoreze mecanic lucruri pe care nu le inteleg reprezint forme de dresaj.
Kanty spunea c omul devine om numai prin educaie

Educaia trebuie s evite orice form de maipulare sau ndoctrinare a oamenilor deoarece
acestea presupun reaintentie sau cel putin ascunderea adevaratelor scopuri. Cel care benificiaza este
manipulatorul iar victima este pusa sa aleaga conduite ce se vor intoarce impotriva propriei sale fiinte.
Educaia trebuie s fie mereu orientat valoric pozitiv, n sensul c trebuie s refuze s-i nvee
pe oameni lucruri care se ntorc mpotriva umanitii, a semenilor.
Formele educaiei
Sunt trei forme ale educaiei:
- educaia formal de tip colar: profesor, note, catalog, manuale, examene
- educaia nonformal: caracter facultativ, opional, inlocuirea evaluarii cu autovaluari,
transformarea profesorului in organizator. Aceste activitati sunt sustinute tot de scoala
- educaia informal sau incidental, ntmpltoare care se petrece in familie, pe strada,
in grupuri. Aceasta are un acracter intamplator si scopuri aleatoare. Modalitaiile de
desfasurare tin de inventivitatea pesonala a oamenilor.
Fiina uman, personalitatea lui este rezultatul interactiunii unor multiple forme de influentare
educativ. Profesorii trebuie s-i dezvolte abiliti i competene de colaborare cu familia de exemplu,
nu doar sa stie sa predea materia lui.
Structura intern
Educatia ca fenomen are doua mari componente. Informativul si formativul. Instruirea si
formarea. Aceste doua aspecte se condiioneaza reciproc insa formativul este prioritar. Informativul
iseamna transmiterea de informatie iar formativul capacitatea de a lucra cu ele. Formativul presupune
activitati aplicative, exercitii, practic, utilizarea cunotinelor i totodata formativul nu poate fi
conceput infara informarii.
Funciile
Funcia de socializare, de integrare a oamenilor in societate prin transmiterea culturii, a valorilor,
a moralei i prin initierea in diverse roluri sociale posibile (economie, politic, cultur, religie).
Functia de disciplinare si de autocontrol. Dezvoltarea voinei, disciplinei, ordinii.
Funcia de selecie i alocare profesional. Oamenii sunt selectionati si distribuitiii in profesii in
functie de pregatirea lui.
Functia de dezvoltare personala a creativitatii, talentelor, inclinatiilor personale si unii pedagogi
vorbesc despre functii de dezvoltare social
Determinarile educatiei
Ce anume face ca educatia sa se schimbe? De ce se tot fac reforme ale educatiei ?
Determinarea social istorica o impune. Educatia este influentata de evolutia societatii si de
necesitatile oamenilor in materie de educatie.
Determinarea nationala. Americanii nu invata pe eminescu dar invata pe ai lor. Educatia trebuie
adaptata la conditiile din fiecare tar.
Determinarea prospectiv Educarea se desfasoara in prezent pentru a pregatii pe copii pentru
vremuri viitoare cand vor pleca de pe bancile scolii avnd in fa un viitor incert.
Determinarea rational stiintifica. Educatia este influentata si de dezvoltarea practicilor
pedagogice.
Educabilitatea este un concept pedagogic care exprima modul in care indivizii pot fi educai
Profesorii vor adopta optimism pedagogic sau scepticism. Optimismul este premisa educaiei.
De-a lungul timpurilor in problema educabilitii s-au conturat trei mari orientri:
1. Ereditarismul. Absolutizeaza rolul ereditii n dezvoltaera unei persoane. Minimalizeaza
rolul educaiei, creia i recunoate doar rolul de a identifica i dezvolta aptitudinile,
talentele nscute ale oamenilor.
2. Ambientalismul. Absolutizeaza rolul mediului n dezvoltarea personalitii i consider c
individul uman este rezultatul influenelor pe care le-a suferit de-a lungul vieii din partea
mediului i mai ales a oportunitilor de nvare care i-au fost oferite.
3. Teoria dublei determinri este orientarea cea mai rspndit n pedagogia contemporan
deoarece ia n consideraie educaia ca factor conductor al dezvoltrii care i propune s
identifice i s dezvolte aptitudinile i talentele nscute ale oamenilor i totodat s
contribuie la valorificarea mediului socio-cultural n care se dezvolt copilul. Educaia pune
n faa copilului obiective de atins ntr-o anumit ordine, ofer coninuturile (cunotinele)
de care copilul are nevoie pentru a realiza obiectivele, sugereaz metodele prin care pot fi
depite dificultile de nvare i la nevoie intervne pentru a corecta eventualele
insuficiene ale mediului pedagogic n care se dezvolt copilul (mobiliti colare, burse
colare, orientare colar). n concluzie aceast ultim abordare consider c ereditatea este
o premis favorabil a dezvoltrii ns care poate fi valorificat n mod diferit de la un individ
la altul, ea ereditatea, ajut persoana s nvee cu mai mult uurin ntr-un anumit
domeniu i explic performanele deosebite precum i realizrile de geniu. n anumite limite,
eventualel nsuiiri ereditare mai puin favorabile obinerii unor nalte performane pe un
domeniu dat pot fi compensate prin alte nsuiri, dublate de efor suplimentar, voin i
determinare.
Obiectivele de nvare pe care coala le propune elevilor nu solicit nzeztrri ereditare
deosebite i sutn concepute n aa fel nct s fie accesibile oricrui copil sntos cu dorin de a nva i
care beneficeaz de profesor care tiu s-l ndrume. Pretinsa absen a nsuirilor native la un lelev
pentru o disciplin colar, nu poate fi acceptat ca scuz a ineficiene pedagogice n realizarea
obiectivelor colare.



Educaia ca aciune
Structura aciunii educaionale
Orice Aciune educaional trebuie s fie conceput ca o interaciune ntre doi poli: subiectul
educaiei (persoana care ofer educaia: printe, profesor, instructor) i obiectul educaiei (persoana
care primete educaia: precolar, colar, student, ucenic, etc.).
n aceast interaciune subiectul educaiei deine roul conductor datorit urmtoarelor motive:
El propune finaliti pedagogice de atins i coninuturi educative de nsuiit. Pentru aceasta se utilizeaza
dispozitive pedagogice (procedee, metode de predare). Sunt elaborate mesaje educative (explicaii,
instruciuni, demonstraii) care vor fi adresate celor ce se educ. Decodificarea acestor mesaje va fi
diferit n funcie de particularitile subiective ale obiectului educaiei (motivaie, inteligen, etc.).
Reaciile la aceste mesaje se vor oncretiza n comportamente observabile (rspunsuri, scoruri la teste,
reacii comportamentale). Informaiile despre aceste omportamente observabile vor fi folosite pentru a
furniza obiectului un feedback cu privire la rspunsurile sale i pentru a regla activitatea de predare
vitoare (o conexiune invers extern). Aciunea educaional se desfoar ntr-o situaie pedagogic
(context afectiv, condiii materiale), care influeneaz comportamentele participanilor. Aciunea
educaional are un caracter circular n sensul c la nevoie va fi reluat n forme noi pn cnd elevii vor
realiza finalitile educative prevzute.



Finalitile educaiei
Caracterul finalist al educaiei Aciunea educativ are un caracter finalist deoarece pornete
ntotdeauna de la definirea cu claritate a unor finaliti de atins de ctre elevi. n funcie de aceste
finaliti vor fi selecionate cunotinele de care elevii vor avea nevoie pentru a le realiza. De asemenea
vor fi stabilite metode de lucru i aspectele care vor fi evaluate. Calitatea i eficiena oricrei aciuni
educative se face prin raportare la finalitile pe care trebuia s re realizeze.

Categorii de finaliti ale educaiei
Prima categire: Finaliti educative de maxim generalitate idealul educaiei
A doua categorie: Finaliti educative de generalitate intermediar scopurile nvmntului
din care sunt derivate scopurile ciclurilor de nvmnt (ciclul primar, gimnazial, liceal.) Din acestea apoi
sunt derivate scopurile tipurilor de coli (coli de art, de construcii, economic, ect.) Apoi sunt derivate
obiectivele generale ale disciplinelor colare (mate, chimie, etc).
Apoi se deriv a treia categorie de finaliti prezentat mai jos
A trei categorie: Finalitile operaionale - Obiectivele operaionale ale leciilor.
Diferitele categorii de finaliti pedagogice (sau ale educaiei) se difereniaz prin gradul lor de
generalitate. Cele mai generale implic colaborarea tuturor factorilor educativi ai societii (familia,
coala, inst. de cultur). Cele cu un grad mai mic de generalitate cad n sarcina unui nr mai mic de agenti
educativi. Obiectivele operationale ale unei lectii cad in sarcina profesorului care preda lectia respectiva
in vreme ce obiectivle generale ale unei discipline presupun colaborarea a tututror profesorilor care de-
a lungul anilor au predat obiectul respectiv de invatamant.
ntre categoriile de finaliti pedagogige exist un raport de derivare: finalitatile cu un grad mai
mic de generalitate sunt derivate din categoriile de finaliti supraordonate. Ex: scopurile ciclurilor de
nvmnt reprezint trepte de parcurs pentru realizarea scopurilor supraordonate ale
nvmntului. n plus nafara de categoriile de finaliti care vizeaz obiectul de studiu predat de un
profesor exist i alte finaliti la realizarea crora fiecare profesor contribuie alturi de ceilali ntr-o
msur mai amre sau mai mic, n funcie de situaiile concrete. Astfel scopurile nvmntului
reprezint finaliti comune pentru toi prifesorii indiferent de specialitatea lor. Toi profesorii trebuie s
se preocupe de educaia intelectual a elevilor care reprezint unul dintre scopurile nvmntului.
Toi profesorii trebuie s se ocupe de educaia moral a elevilor lor sau de educarea acestora n
spiritul toleranei i a libertii de opinie.

Caracterizarea principalelor categorii de finaliti (cele de mai sus)
I. Idealul educaiei Est un concept pedagogic care se refer la un model ideal de om ctre
care tinde la un moment dat societatea ntr-o anumit epoc istoric.
Are urmtoarele caracteristici:
1. Caracter obiectiv - deoarece nu reprezint creaia unui filozof sau grup politi ci exprim o
tendin difuz n ntreaga societate cu privire la reprezentarea colectiv a omului ideal.
Idealul educaiei urmeaz s fie sesizat prin cercetarea aspirailor societii n materie de
educaie. El trebuie s fie deosebit de aa numitul ideal educativ personal care paote fi
diferit de idealul educativ social.

2. Caracter istoric ntruct se transform odat cu societile i nevoile lor educative. De
exemplu n antichitate la spartani era dominant idealul militar la atenieni era ideal
kalocagatia (omul frumos i bun), n evul mediu predomina idealul cavaleresc iar ncepnd
cu secolul XX idealul personalitii dezvoltate plenar i armonios (itelect desvrit,
moralitate deplin, sensibilitate, profesionalism, frumos i sntos).
3. Caracter realist dei este un model ideal el trebuie s exprime caliti umane care pot fi
modelate prin ediucaie. Idealul educativ are dimensiuni sociale n sensul c exprim
aspiraiile in domeniul educaiei, dimensiuni psihologice deoarece se refera la caliti umane,
apreciate intr-o anumit epoc, dar i dimensiuni pedagogice deoarece exprim posibilitile
i experiena acumulat de oameni n materie de educaie.
nvmntul trebuie s cultive toate laturile dezvoltrii personalitii.
Ideea personalitii autonome , ideea ceteanului care particip activ la viaa social, ideea
de voluntariat i ideea de integrare profesional.
++
Scopurile nvmnului romnesc
Acestea sunt derivate din idealul educaiei i exprim partea de contribuie a colii la realizarea
acestui ideal. Sunt nscrise n legea educaiei naionale articolul IV. Educaia i formarea
profesional a copiilor, a tinerilor i a adulilor au ca finalitate principal formarea
competenelor nelese ca ansamblu multifuncional i transferabil de cunotine, deprinderi ,
abiliti i aptitudini necesare pentru:
a) mplinirea i dezvoltarea personal prin realizarea propriilor obiective n via, conform
intereselor i aspirailor fiecruia i dorine de a nva pe tot parcursul vieii.
b) Inegrarea social i participarea ceteneasc activ n societate
c) Ocuparea unui loc de munc i participarea la funcionarea i dezvoltarea unei economii
durabile
d) Formarea unei concepii de via bazat pe valorile umaniste i tiinifice, pe cultura
naional i universal i pe stimularea dialogului intercultural
e) Educarea n spiritul respectrii drepturilor fundamentale ale omului, a demnitii i a
toleranei
f) Cultivarea sensibilitiii fa de problematica uman, fa de valorile moral civice o a
respectului pentru natur i mediul nconjurtor, natural, social i cultural
Realizarea scopurilor nvmntului implic o colaborare a tuturor tipurilor de coli i a tuturor
profesorilor. Fiecare dintre aceste scopuri reprezint n ultim instan obligaii care revin
tuturor profesorilor indiferent de disciplina colar predat. ntr-o msur mai mare sau mai
mic, n funcie de specializarea lor, toi trebuie s contribuie de exemplu la mplinirea i
dezvltarea personal a elevilor lor, la educaia lor ca ceteni, la formarea concepiei de via a
elevilor .a.m.d.
Scopurile nvmntului conin i precizri indirecte cu privire la calitile umane i atitudinile
cerute profesorilor. Ei trebuie s fie modele exemplare pentru elevi de moralitate, toleran,
sensibilitate, fa de problematica uman etc.
n articolul 58 alineatul 1 se precizeaz competenele care trebuie s fie formate n nvmntul
primar i gimnazial. Acestea se axeaz pe opt domenii de competene:
a. Competene de comunicare n limba romn i n limba matern n cazul minoritilor
naionale.
b. Competene de comunicare n limbi strine.
c. Competene de baz de matematic, tiine i tehnologie
d. Competene digitale de utilizare a tehnologiei informaiei ca instrument de nvare i
cunoatere
e. Competene sociale i civice
f. Competene antreprenoriale
g. Competene de sensibilizare cultural
h. Competena de a nva s nvei
Scopurile ciclurilor de nvmnt
nvmntul precolar i propune s realizeze educaia timprie a elevilor urmrind ca ndeosebi
n clasele pregtitoare pentru coal s contribuie la dezvoltarea fizic, socioemoional, cognitiv, a
limbajului i comunicrii precum i la dezvoltarea capacitilor i a atitudinilor n nvare asigurnd
punile ctre dezvoltarea celor opt competene cheie.
nvmntul primar. Scopurile vizeaz formarea celor opt categorii de competene dar accentul
se pune pe nsuiirea de ctre elevi a aa numitelor instrumente intelectuale de baz: scris, citit, socotit,
comunicare n limbi strine. n plus elevii trebuie s-i nsuieasc noiuni elementare cu ajutorul crora
s poat ordona mintal lumea nconjurtoare (fiine, lucruri, fenomene ale naturii, noiuni privind
timpul). n al treilea rnd, n nvmntul primar elevii trebuie s-i fac deprinderi de colaborare cu
colegii de ndeplinire a responsabilitilor asumate.
nvmntul gimnazial continu formarea celor opt categorii de competene ns gimnaziul va
trebuii s-i ajute pe elevi s ajung n cele din urm la o bun cunoatere i imagine de sine,
confruntndu-se cu sarcinile intelectuale specifice ale diferitelor discipline colare, elevii vor stabili care
sunt domeniile ctre care se simt atrai, corespunt aptitudinilor lor i ctre care doresc s se orienteze n
nvmntul superior pentru a le aprofunda. Gimnaziul este o coal cu funcii de auto-orientare
colar ulterioar, deoarece elevul nsuii va trebuii s fie acela care va lua singur decizii cu privire la
modul n care va continua studiile. n plus gomanziul pune primele baze ale culturii generale, ale acelei
concepii de via unitar bazat pe valori umaniste i tiinifice. n gimnaziu apar primele preocupri
susinute ale elevior de autoeducaie care vor fi ncurajate de coal. Tot n gimnaziu se lrgete oferta
de cursuri opionale i aa numite curriculum la dispoziia colii.
Liceul. Scopurile acestuia sunt precizate n articolul 58 align. 5. nvmntul liceal este centrat
pe dezvoltarea i diversificarea competenelor cheie i formarea competenelor specifice n funcie de
filier, profil, specializare sau calificare. Liceul are misiunea de a realiza o prim pregtire ntr-o profesie,
o preprofesionalizare i nu nc o specializare profesional. n plus el trebuie s asigure cultura general
a tinerilor.
Universitile au sarcina de a transmite cultura profesional cea mai nalt a unui domeniu i
pentru a pregti pentru activitatea creatoare n domeniul respectiv.

Obiectivele generale ale disciplinelor.
n nvmntul general obligatoriu se mpart n dou mari categorii. Obiective cadru i obiective
de referin. Obiectivele cadru sunt finaliti care se ateapt a fi realizate la sfritul unui ciclu
curricular, ceea ce implic mai muli ani de studiu. Obiectivele de referin sunt finalii derivate din
obiectivele cadru i care se ateapt a fi atinse la sfritul unui an de studiu.
n nvmntul secundar superior (liceu, coli profesionale) denumirea acestor finaliti se
schimb i astfel disciplinele au de realizat competene generale (care se ateapt a fi realizate la
sfritul unui ciclu) i competene specifice (de realizat la sfritul unui an de studiu).
Finalitile de acest gen ale disciplinelor sunt nscrise n programele colare ale disciplinelor
respective.
Obiectivele operaionale ale leciilor.
Acestea reprezint ateptrile profesorului n legtur cu comportamentele de care vor fi
capabili elevii la sfritul unei lecii. Ele exprim aadar ceea ce vor fi capabili elevii s fac la finalul
leciei n plus fa de ceea ce realizau anterior.
Se numesc obiective operaionale deoarece sunt formulate n termeni foarte precii ceea ce le
permite s ndeplineasc anumite funcii:
Funcia de evaluare a progresului elevilor. Cu ct sunt mai precis formulate cu att pot fi
evaluate mai uor.
A doua funcie este a cea de feedback a predrii. Atunci cnd sunt precis formulate, profesorul
poate s le utilizeze n reglarea activitii sale de predare n funcei de msura n care au fost utilizate de
elevi.
A treia funcie estea cea ce orientare a elevilor.
Pentru a fi operaionale obiectivele unei lecii trenuie s fie redactate ntr-o manier foarte
precis iar aceast aciune de redactare poart numele de operaionalizarea obiectivelor leciei.
Sunt mai multe tehnici de operaionalizare, dar cea mai simpl a fost propus de americanul
Robert Mager i const n precizarea de ctre profesor a urmtoarelor aspecte.
- Comportamentul asteptat din partea elevilor la sfarsitul lectilor exprimat in termeni de
conduit observabil i msurabil. Ex. la sfritul leciei despre substantiv, elevii s fie
capabili s identifice prin subliniere toate substantivele dintr-un text dat.
- Condiiile n care elevii vor fi pui s fac dovada nsuiiriii comportamnetului prevzut
(nlesnirile sau restriciile care vor fi fcute). Ex. trenuie s le dai un text la elevi ca s
poat identifica n el substantivele.
- Performana ateptat din partea elevilor. (toate substantivele). Performana poate fi
exprimat n mai multe feluri. Numr de rspunsuri corecte ateptate, dar i procentaj
de reuit sau sub forma conformitii cu un model
Obiectivele operaionale ale unei lecii exprim ceea ce vor trebuii s fac elevii nu
profesorii. Ideea obiectivelor operaionale ale leciei care exprim comportamente de
nsuit reprezint o contribuie a psihologiei comportamentiste.
Sunt teorii pedagogice care consider c n nvmnt exist atitudini, sentimente, valori ce
trebuie nsuiite i care ridic dificulti atunci cnd se pune problema transformrii lor n
obiective comportamnetale.
24 martie 1011
Taxonomiile (clasificrile) obiectivelor educative
B. Bloom A clasificat obiectivele educative propuse elevilor n coli n trei domenii taxonomice
1. Domeniul congnitiv. Acesta include toate obiectivele care presupun nsuiirea de cunotine dar
i dezvoltarea de capaciti intelectuale.
2. Domeniul afectiv. Obiectivele care presupun formarea unor convingeri, atitudini, sentimente
3. Domeniul psihomotor. Pbiective care presupun nsuiirea unor micri, formarea unor
deprinderi manuale.
Fiecare domeniu taxonomic presupune condiii specifice ale nvrii. Unele discipline colare
includ obiective aparinnd tuturor celor trei domenii, altele ns presupun obiective care aparin cu
predominan unui anumit domeniu. Matematica de exemplu , presupune prea puine obiective de timp
afectiv sau psihomotorii.
Pentru fiecare domeniu taxonomic a fost elaborat cel puin cte o taxonomie.
Taxonomia domeniului cognitiv
Taxonomin lui Bloom cuprinde ase clase taxonomice ordonate de la simplu la complex n
funcie de procesele intelectuale implicate n realizarea unui obiectiv cognitiv.
Clasele sunt urmtoarele:
1. Cunoaterea. Ea include toate obiectivele care presupun din partea elevilor doar o simpl
reactualizare i reproducere din memorie a unor informaii specifice, denumiri, simboluri,
clasificri, teorii, cifre, numere, date.
2. nelegerea. Aceasta are trei trepte:
- translatarea ce presupune traducerea unei informaii ntr-un alt limbaj care poate fi
semantic, grafic, simbolic;
- extrapolarea. Aceasat nseamn a inversa o situaie i a vedea ce se ntmpl;
- interpretarea ce include exprimarea n cuvinte proprii, comentareea unui lucru,
rezumarea a unei informaii.
3. Aplicarea. Include obiectivele care presupun: utilizarea unor principii, legi, reguli, formule
generale, pentru a obine informaii despre o situaie particular (rezolvarea problemelor
colare).
4. Analiza. Obiective care presupun un efort personal de cercetare, de gndire pentru a
identifica elementele componente ale unui sisitem, relaiile dintre elementele acestuia,
cauze, premise.
5. Sinteza. Ea include obiectivele care presupun creativitate din parte elevilor. Elaborarea unei
compuneri, nceperea unui plan propriu de aciune, elaborarea unei sinteze teoretice
personale
6. Evaluarea. Obiective ce presupun elaborarea unei judeci de valoare, personale i
argumentate n legtur cu o oper, un sistem, o realizare etc. Evaluarea poate folosi criterii
interne cum a r fi onsistena, ordonarea logic, dar i criterii externe cum sunt originalitatea,
utilitatea social, rolul ndeplinit n practic.

Taxonomia domeniului afectiv
Aceasta are 5 clase taxonomice ordinate de la simplu la complex n funcie de gradul de
interiorizare a convingerii, aptitudinii sau sentimentului. Clasele sunt urmtoarele:
1. Receptarea. Include obiectivele care-i propun s-i determine pe elevi s manifeste
toleran pentru cei care manifest o anumit atitudine sau sentiment, sau au anumite
convingeri, diferiote de cele personale. O prim treapt este aceea n care elevii sunt dispui
s accepte c pot exista oameni care pot amnifesta alte convingeri sau alte preferine
diferite de cele ale lor iar acest lucru este normal.
Tolerana (subiectul s nu manifeste ostilitate fa de un anumit domeniu)
2. Reacia. Include obiectivele care-i propun s deremine pe elevi s intreprind ceva pentru
a cunate un anumit lucru care dei nu l atrage i strnete totui curiozitatea. Intreprinde
ceva petnru a conate ideeile unei alte religii sau pentru a asculta un alt gen de muzic dect
cel pe care-l prefed.
3. Valorizarea. Includ obiectivele care-i propun s-i determine pe elevi s intreprind ceva
pentru a face cunoscut altor persoane plcerea personal pe care i-o ofer o anumit
preocupare sau o anumit practic, un anumit gen de muzic, de literatur, de activitate
religioas sau chair de politic .
4. Organizarea. Obiective care-i propun s-i determine pe elevi s ntreprind studii
aprofndate ntr-un anumit domeniu care-i atrage, cu scopul de a putea s ierarhizeze
valorile n interiorul domeniului respectiv i de a ajunge la o cunoatere profund a acestuia.
5. Personalizare. Subiectul a transformat domeniul care-l pasioneaz n aspectul central al
vieii i al personalitii sale. Toat existena sa se organizeaz n jurul acestei pasiuni
dominante.
n nvmntul contemporan se manifest tendina de a inversa triada tradiional unotine
deprinderi atitudini i de a pune la baza nvrii n colii formarea atitudinilor apo a deprinderilor i apoi
a acorda pre memorrii de cunotine. Explicaia este legat de faptul c la baza personalitii unui om
st sistemul de etaloane valorice cu care opereaz i n funcie de care decide care sunt cunotinele pe
care dorete s le nsuieasc, care sunt activitile s deprinderile pe care dorete s le pun n aciune.
Programele actuale de nvmnt precizeaz pentru fiecare disciplin colar pe lng
obiectivele cadru i cele de referin, care sunt atiitudinile i valorile la interiorizarea crora ar trebuii s
participe disciplina respectiv.
Taxonomia domeniului psihomotor
1. Pregtirea. Toate obiectivele care i propun s ajute pe elevi s cunoasc teoretic operaiile
de efectuat, ordinea lor, materiale necesare (dei nu se pune nc problema realizrii
practice)
2. ncercarea. Obiective care-i propun s ajute pe elevi s realizeze practic aciunea vizat ns
sub ndrumarea profesorului.
3. Performana obinut. Elevii sunt capabili s realizeze independent activitatea n mod corect
ntr-un ritm optim cu acuratee i cu economie de efort.
4. Miestria. Elevii sunt capabili de performane deosebite ca urmare a capacitilor de a
combina operaii i activiti pe care le stpnesc n vederea realizrii unor lucruri noi cu
caracter originar.

Utilitatea taxonomiilor.
Acestea ofer sigestii pentru elaborarea unor probe sau teste de cunotine care s evalueze nu
doar cantitattea de cunotine memorate ci i alte capaciti ale elevilor cum ar fi cea de nelegere, de
aplicare, de analiz etc.
Ofer profesorului sugestii cu privire la etapele de parcurs cu elevii n activitatea de nvare
(activiti de memorare, asigurarea nelegerii, aplicaii, analize, cercetri personale).
Sugereaz profesorilor diferitele trepte de exigen pedagogic. Un profesor exigentr este acela
care solicit elevilor si nu doar s fac dovada memorrii unor informaii ci i a capacitilor sale de
interpretare, de aplicare, de analiz i de creaie.
Taxonomiile servesc profesorilor la selecionarea obiectivelor operaionale care vor fi propuse
elevilor n cadrul unei lecii dintre multiplele obiective operaionale posibile profesorii vor seleciona
doar pe acelea care se situeaz n clasa taxonomic cea mai nalt posibil de atins cu elevii.

Dimensiunile educaiei
Dumitru Salade dimensiunile educaiei, didactica si pedagogica.

Sunt 5 mari dimensiuni sau laturi, componente ale educaiei.
1. Educaia intelectual
2. Educaioa moral
3. Educaia estetic
4. Educaia profesional
5. Educaia fizic sau corporal
n unele manuale apare i educaia religioas separat, altele o ncadreaz fie la la cea
intelectual fie la cea moral.
Ele reprezint tot odat finaliti ale educaiei vizate de toi factorii educativi ai societii
(Familia, coala, instituiile culturale). Educaia intelectual, morala estetic nu reprezint doar o sarcin
a colii deoarece presupune colaborarea factorilor educativi.
Idealiul educativ al personalitatii dezvoltate integral si armonios are in vedere toate aceste
aspecte ale personalitatii. Preocupri pentru realizarea fiecreia dintre aceste dimensiuni trebuie s
existe n toate tipurile de coli, indiferent de tipul sau de nivelul acestora.
Fiecare profesor indiferent de specialitatea sa si de nivelul la care pred are datoria de a
contribuii la realizarea acestor dimensiuni ale educaiei. Contribuia fiecruia va fi in functie de specificul
disciplinei scolare predate, dar intr-o masura mai mare sau mai mic, fiecare profesor va contribuii cu
ceva la realizarea oricreia dintre aceste dimensiuni.
ntre aceste cinci dimensiuni ale educaiei exist raporturi de intercondiionare i
interdependen. Educaia moral se sprijin pe educaia intelectual aa cum profesionalismul are
componente intelectuale, morale i chiar estetice.
n secolul XX a aprut ideea existenei n plus a unor aa numite noi educaii. Lista lor este lung
ntruct este vorba despre pregtirea oamenilor pentru a soluiona satisfctor o multitudine de
probleme cu care se confrunt civilizaia contemporan (poluarea, rzboaiele, srcia, manipularea prin
mass-media). Astfel au aprut educaia ecologic, educaia pentru pace, educaia economic i
antreprenorial, educaia sanitar, educaia rutier, educaia tehnologic, etc.

Educaia intelectual
1. Scopul general
2. Sarcinile educaiei intelectuale
3. Principiile educaiei intelectuale
4. Coninuturile acesteia
5. Metodele educaiei intelectuale
Intelectul provine etimologic din latinescul Intellectum ce nsemna i cunoatere dar i
nelegere. Aceste dou sensuri sugereaz c activitatea intelectual precum i educaia intelectual
ridic dou probleme: problema dobndirii de cunotine care se mai numete aspectul informativ i a
doua problem este cea a dezvoltrii capacitii de nelegere a lucrurilor care mai poarta numele de
aspect formativ.
Intelectul reprezint i o important dimensiune a personalitii care ofer fiinei umane
posibilitatea de a se adapta la mediu prin cunoatere i prin aciunea transformativ asupra lumii.
Opinerea de informaii i prelucrarea lor superioar sunt eseniale pentru adaptarea cu succes a
individului la mediu. (Cunoaterea nseamn putere).
n concluzie scopul general al educaiei intelectuale este acela de a-i ajuta pe oameni s-i
dezvolte una dintre cele mai importante dimensiuni ale personalitii, cea intelectual, care le permite
adaptarea prin cunoatere, nelegere i creaie la mediu.

Sarcinile educaiei intelectuale
Aceste pot fi identificate pornin de la principalele aspecte ale gndirii umane abstracte
(deoarece activitatea intelectual este leag de acest tip de gndire). Acestea sunt trei:
Aspectul informativ (se refer la cunotinele cu care opereaz o persona i pe care i le-a
nsuit)
Aspectul operaional referitor la capacitatea individului de a desfura operaile generale ale
gndirii (abstractizarea, generalizarea, concretizarea, analiza, sinteza) dar i operaiile specifice ale
diferitelir tine i domenii de reflecii umane (Operaii matematice, lungvistice, etc.)
Aspectul performanial cu mai multe aspecte: posibilitile nelegerii, capacitile de a rezolva
problemele i creativitate.
Rezult c principalele sarcini ale educaiei intelectuale sunt urmtoarele: transmiterea de
cunotine, informaii din diferite domenii, n speciala unor cunotine de baz; dezvoltarea
capacitilor de gndire ale elevilor; stimularea creativitii elevilor. Dezvoltarea intereselor de
cunoatere ale elevilor i a motivaiei de a nva pe perioada ntregii viei. iniierea elevilor n metode i
tehnici de autoinstruire pe durata ntregii viei (a nva cum s nvei). O ultim sarcin este cea de
formare a unei concepii coerente despre lume i via fundamentat pe valorile umaniste i tiinifice i
pe o temeinic cultur general (integrarea cunotinelor ntr-o viziune unitar asupra lumii). Toate
aceste sarcini ale educaiei intelectuale trebuie s constituie preocupri ale oricrui profesor indiferent
de disciplina colar predat i de nivelul de vrst a elevilor cu care lucreaz.
Principiile educaiei intelectuale
Acestea sunt teze teorietice importante care vor orienta activitile de predare ale profesorilor
astfel incat sa contribuie la dezvoltarea intelectual a elevilor lor. Aceste principii sunt derivate din
principiile dezvoltrii cognitive studiate de psihologia educaiei.
Principiile educaiei intelectuale sunt urmtoarele:
- Principiul activismului intelectula al elevului. Psihologia genetic a inteligenei a scos n
eviden c omul se dezvolt intellectual atunci cnd este pus n situaia de a utilize
capacitile intelectuale disponibile pentru a rezolva diverse problem adaptative, pentru
a descoperi lucruri noi, pentru a descoperii informaii prin efort individual. Acest
principiu solicit profesorilor s stimuleze permanent participarea elevilor la lecii, pentru
a rspunde la ntrebri, pentru a desprinde singuri anumite concluzii, pentru a face
diverse aplicaii i chiar propriile investigaii, acolo unde acest lucru este posibil.
Profesorul nu le va spune nimic elevilor din ceea ce acetia ar putea s spun singuri sau
s descopere prin efor personal. n concluzie se poate spune c intelectul nu se dezvolt
atunci cnd elevilor li se cere doar s ascule i s reproduc cuvintele profesorului, ci
atunci cnd li se cere s-i pun mintea la contribuie.
- Principiul interaciunii sociale. Dezvoltarea intelectual a elevilor se produce atunci cnd
interacioneaz cu colegii. Cu alte persoane n cadrul unor dezbateri, discuii, schimburi
de idei, pe msur ce fiecare ncearc s i argumenteze i s-i impun proprile solui
sau s contribuie la bunul mers a unor activiti colaborative. Activitate n cadrul
grupurilor de nvare este stimulativ att motivaional ct i intellectual pentru elevii
care particip. Izolarea, nsingurarea, retragerea din societate nu sunt de natur s
stimuleze dezvoltarea intelectual a omului. Profesorii vor organiza activiti de instruire
n grupuri mici, dezbateri, controverse, cu scopul de a contribuii i pe aceast cale la
dezvoltarea wintelectual a elevilor.
- Principiul dezvoltrii limbajului. ntre limbaj i gndire exist o strns interdependen,
deaceea profesorii se vor strduii pe elevi s-i nsueasc noiuni, s-i dezvolte
vocabularul, s utilizeze terminologia tiinific in analizarea fenomenelor.
- Principiul esafodajului. Se refer la ajutorul oferiot de ctre profesor elevilor pentru a-I
ajuta s depeasc dificultile de nvare. Acest ajutor va fi temporar, urmnd a fi
retras treptat, ntruct se urmrete ca n cele din urm elevii s devin capabili s
acioneze independent. Formele pe care le poate lua acest ajutor sunt foarte diverse:
ntrebri ajuttoare, prezentarea unor modele de lucru, oferirea de explicaii, sprijinirea
n elaborarea unor planuri de rezolvare, de prezentare, de aciune, incurajarea si
antrenarea elevilor in realizarea sarcinilor de invatare.

Educaia intelectual are patru categiorii de coninuturi:
1. Reeaua conceptual sau reeaua de noiuni i concepte fundamentale pentru
nelegerea fenomenelor abordaet de tiina respectiv. Familarizarea cu aceste noiun
semnific i iniierea n limbajul tiinei, deoarece noiunile sunt exprimate prin cuvinte.
Noiunile permit clasificarea faptelor nou ntlnite n categoria din care face parte
fiecare. Acest lucru face posibil nelegerea lor prin atribuire de semnificaii. Aceast
clasificare a faptelor permite i stabilirea importanei unor lucruri sau dimpotriv
stabilirea caracterului superficial al altora. Subiectul cunosctor are astfel posibilitatea
s se ridice deasupra faptelor particulare i s nu se lase influenat de evenimente
nesemnificative cci e capabil s le stabileas adevrata lor semnificaie. Aceast
capacitate de ridicare deasupra lucrurilor mrunte poart numele de nelepciune.
2. O a doua arie de coninuturi o reprezint iniiere elevilor n diverse metode i tehnici
delucru intelectual care uneori iau forma unor algoritmi de lucru. Fiecare tiin i
domeniu de reflecie isi are algoritmii si specifici (algoritmul este un ansamblu de
operatii mintale care urmeaz s fie desfurate intodeauna in aceeasi ordine si in
totalitatea lor pentru a se obtine un anumit rezultat). Algoritmii pot fi de calcul, de
analiz, de identificare, de comunicare.
3. A treia arie de concepte este reprezentat metode i procedee de studiu individual,
specific, de autoinstruire n diferite domenii ale cunoasterii.
4. A patra arie o reprezint modelele exemplare pentru fiecare tiin care ofer elevilor
imaginea celor mai nalte performane care pot fi obinute n domeniul respectiv. Aceste
modele iau forma unor personaliti reprezentative petru treptele cele mai inalte ale
cunoasterii in domeniul studiat. Ele mai pot lua si forma unor lucrari de referint,
capodopere ale domeniului respectiv. Toate la u loc alctuiesc aa numita cultur a
tiinei.
Coninutul educaiei intelectuale va trebuii s fie n acord cu stadiile i ciclurile dezvoltrii
copilului. Astfel n ciclul primar el va include noiuni elementare de cunoatere a mediului dar i de
istorie, geografie, gramatic. Va inlude de asemenea algoritmi de calcul aritmetic de analiz gramatical
simpl sintactic i morfologic, procedee de msurare a diferitelor mrimi (vezi psihologia educaiei
capitolul despre Stadiul scolarului mic).
Metodele educaiei intelectuale
Sunt legate de cele trei mari surse ale cunoaterii i anume: profesorul, experiena personal a
elevilor i interaaciunea cu colegii. Dintre metodele de predare ale profesorilor cele mai stimulative
petnru dezvoltarea intelectual a elevilor sunt metodele care ii solicita pe elevi sa participe in timpul
lectiei la discutii sau la identificarea unor consecinte, concluzii, descoperirea relatiilor cauzale intre
diverse fenomene sau metodele care presupun cercetarea de ctre elevii insisi a unor documente,
efectuarea unor mici experimente, intr-un cuvnt toate metodele care raspund principiului activismului
la care ne-am referit anterior.
In ce priveste invatarea din propria experienta vor fi incurajate activitatile de cercetare a naturii,
efectuarea unor excursii, vizite, constituirea unor colectii de obiecte sau de alte materiale. Vor fi de
asemenea incurajate activitatiile in echipe, invaatarea in grupuri mici, schimbul de idei pe diferite
probleme.

Educaia moral
1. Fenomenul moralei
2. Sarcinile educaiei morale
3. Principiile educaiei morale
4. Coninuturile educaiei morale
5. Metodele educaiei morale
Fenomenul moralei
Morala este un fenomen social care const n utilizarea de ctre oameni a unui ansamblu de
norme, reguli, standarde de comportare n relaie cu semenii (societate) pentru a face posibil
convieuirea social.
Morala are n structura ei urmtoarele componente:
- Idelul moral, nivelul cel mai nalt
- Valorile morale, modele de comportare n situaii foarte generale (cinste, generozitate,
patriotsmul)
- Normele morale, acestea sunt modele de comportare n situaii particulare
individualizate.
Moralitatea reprezint ecoul moralei n mintea i n ccomportamentul unei persoane. Este
modul particular n care cineva nelege i practic morala.
Moralitatea are dou componente: contina moral (ideile, convingerile, semntimentele unei
persoane cu privire la moral) i conduita moral (modul de comportare a individului). Ambele
componente sunt influenate de mai muli factori cum sunt vrsta copilului i stadiul de dezvoltare n
care se gsete.
Sarinile educaiei morale
Aceasta are dou mari sarcini:
1. Formarea continei morale a elevilor, ceea ce presupune mai intai formarea reprezentarilor
morale. Formarea noiunilor morale adic gruparea unor categorii de fapte morale de
acelai fel i denumirea lor printr-o noiune. Formarea onvingerilor morale , adic idei
dominante cu o tripl componen cognitiv dar i afeectiv i volitiv. Formarea
sentimentelor morale .
2. Formarea conduitei morale a eelvilor presupune formarea deprinderilor de comportare
moral adic a comportamentelor care prin exerciiu ajung s fie declanate frdeliberri
prealabile ndelungate ca niste reactii firesti char automatizate. Formarea trsturilor
pozitive de voin i de caracter.

Principiile educatiei morale
Cele mai importante principii sunt urmatoarele:
1. Principiul mbinrii conducerii de ctre profesor cu independena acordat elevilor. Solicit
profesorului s evite pe de-o parte tutelarea mrunt a comportamentului elevului iar pe de
alt parte renunarea la funcai sa de ndrumare a copiilor ntruct scopul nsuii al educaiei
este acela de a i ajuta pe elevi s ajung la capacitatea de a aciona independent, profesorul
va acorda dinc e n ce mai mult libertate de iniiativ elevilor si. Aceast libertate va fi ns
dublat de asumarea de ctre elevi a responsabilitii iniiativelor pe care le iau.
2. Principiul mbinrii exigenei cu respectul fa de elevi. Solicit profesorilor s arate elevilor
respect, adic s manifeste fa de ei o atitudine prietenoas, apropiat, lipsit de suspiciuni
i care evit limbajele ironice sau jugnitoare la adresa copiilor, inclusiv adresrile arogante.
n acelaii timp profesorul le va cere elevilor lucruri din ce n ce mai dificile i mai complicate,
dovedind exigen i intransigen n faa eventualelor abateri sau nerealizri. Le va explica
elevilor c exigena este un semn al respectului pentru o persoan deoarece exprim
ncrederea c persoana respectiv este n stare s realizeze sarcini dificile. n concluzie se va
evita atitudinia venic nemulumit i critic la adresa elevilor iar pe de alt parte trecerea
cu vederea a nereuitelor sau a abaterilor.
3. Principiul sprijinirii pe nsuiirile pozitive ale unui elev n vederea nlturrii
comportamentelor sale negative. Se va porni de la premisa c nu exist oameni n ntregime
ri i c n ficare fiin uman exist dorina de a se face remarcat de semenii si i de a
dobndi respectul de sine. Multe dintre comportamentele indisciplinate reprezint
modaliti greite n care unii copii neleg s atrag atenia asupra lor i s ias n eviden.
De aceea profesorii au datoria s descopere calitile reale prin care acetia ar putea fi
ajutai s dobndeasc admiraia colegilor pentru care ar fi dispui s renune la
comportamentele ce umbresc aceste caliti.
4. Principiul educaiei n grup i prin intermediul grupului de colegi. Solicit priofesorului s-i
fac aliat n promovarea valorilor morale grupul de elevi ai clasei. Grupul va avea mereu o
mai mare putere de influenare a indivizilor izolai din interiorul su dect are profesorul.
Pentru aceasta profesorii vor initia discutii in cadrul grupului cu privire la regulile ce ar
trebuii sa fie respectate astfel incat activitatea sa se desfasoare in bune conditii i toat
lumea sa aib de castigat. Ulterior eventualele abateri de la ce s-a satabilit ca trebuie
respectate trebuie discutate tot in grup iar vinovatiile vor fi stabilite de catre colegii insisi.
5. Principiul unitii continuitatii si consecventei in educatia morala solicita profesorilor sa fac
un corp comun in promovarea acelorasi cerinte de comportare si desigur sa evite discutiile
in contradictoriu in fata elevilor. Continuitatea in educatie inseamna ducerea la bun sfarsit a
proiectelor educative initiate si aceasta implica obligatia de a controla gradul de indeplinirea
a hotararilor luate. Consecventa inseamna afirmarea acelorasi valori si judecarea lucrurilor
dupa aceleasi etaloane.
6. Principiul legarii teoriei de practica solicita profesorilor sa evite excesul de discursuri
moralizatoare aderesate elevilor si s acorde prioritate activitatilor prin care elevii isi vor
afirma calitatile lor morale ca harnicia generozitatea etc.
7. Principiul respectrii particularitatilor individuale si de varsta solicita prfesorilor adaptarea
actiunilor edcative la particularitatile elevilor.
Coninutul educaiei morale
E. Durkheim spinea ca omu vine la nastere pe lume ca o fiinta biologica si prin intermediul
procesului de socializare el devine o fiint social (moral). Aceasta implica - respectul regulilor,
atasamentul fa de grup autonomie, responsabilitate.
Coninutul educaiei morale: educaia disciplinei constiente, educarea atitudinii pozitive fa de
munc, educarea spiritului de colaborare a civismului i a patriotismului.
Educaia disciplinei contienei
- Semnificaia pedagogic a disciplinei.
- Teorii pedagogice asupra disciplinei
- Modalitati de actiune ale profesorilor pentru educarea spiritului de disciplin la elevi.
Semnificatie pedagogic a disciplinei. Prin disciplina se intelege respectarea de catre elevi a
normelor si regililor de comportare. Din punct de vedere psihologic o persoana disciplinata se
caracterizeaza prin stapanire de sine si rationalitate si prin autonomia conducerii conduitei in acord u
regulile si normele morale.
Disciplina constienta are doua laturi si anume autoritatea si liberatatea. Libertaatea se refera la
respectarea regulilor din propria vointa ca urmare a transformarii acestora in trebuinte interne.
In concluzie intro scolala pentru a exista disciplina trebuie sa existe un sistem de reguli de
comportare a elevilor, aceste reguli trebuie sa fie acceptate si respectate din propria initiativa de catre
elevi. Aceasta inseamna disciplina constienta.
Teorii pedagogice asupra disciplinei scolare
S-au diferentiat prin modul diferit in care a fost conceput raportul dintre autoritate si libertate,
adica intre modul in care ar trebuii sa fie impuse regulile de comportare si libertatea acordata elevilor in
legatura cu respectarea lor. S-a conturat astfel doua mari orientari pedagogice Permisivismul
(liberalismul) i Autoritarismul.
Permisivismul considera ca regulile de comportare nu ar trebuii sa fie impse elevilor prin
dispoziii, ordine interdicii, pedepse, ci ar trebuii sa fie rezultatul alegelor facute de catre elevii insisi. n
acest curent de idei se inscrie ideea lui J. J. Rousseau. El pornea de la premisa c omul vine pe lume bun
de la natur insa comportamentele sale degenereaza datorita influentelor negative, exercitatea asupra
copilului de catre societate. Totul este bun cand iese din mainile creatorului lucrurilor, totul
degenereaza in mainile omului. Daca copilul este bun de la natura atunci necesitatea naturala ar trebuii
sa inlocuiasca autoritatea educatorului. Copilul trebuie lasat s suporte consecintele naturale ale
faptelor sale. Daca a mintit s suporte consecinta de a nu fi crezut chiar atunci cand spune adevarul.
Daca a spart un geam sa suporte frigul.
Educatia nou este o alta orientare reprezentata de Dewey si Maria Montesson, considera ca
disciplina vine de la sine atunci cand elevii au libertatea de a realiza activitati care corespund
trebuintelor lor. Educatorul trebuie sa mentina disciplina nu atat prin ordine si dispozitii cat printr-o
organizare rationaa amuncii care sa inlesneasca libertatea de manifestare a copilului.
O alta orientare este Nondirectivismul cu reprezentant Carl Rogers, considera ca activitatile in
grup il disciplineaza pe copil intrucat elimina conflictul dintre acesta si persoana adulta a educatorului.

Autoritarismul reprezinta o alta orientare pedagogica in problema disciplinei. El porneste de la
premisa ca natura umana este prin esenta ei predispusa spre manifestari negative. Pentru atenuarea lor
sunt necesare masuri severe de constrangere. Herbart 1777 - 1841 considera ca guverbnarea copiluli se
face prin porunci, interdictii severe inclusiv pedepse corporale. Se pot folosi si alte metode ca sfaturile,
antrenarea copilului in activitati interesante dar acestea nu pot fi substituite din cauza naturii copilulului
orientat spre zburdalnicie salbatica.
In concluzie permisivismul absolutizeaza libertatea si pierde din vedere c educatia disciplinei nu
se poate face in conditiile absentei oricarei reglementari si ingradiri.
Autoritarismul pierde din vedere ca regulile se respecta la un moment dat nu numai din
constrangere amenintare si frica ci si prin adeziune libera la ele.


Activitatea prin care profesorul creaza in clasa un climat de ordine, disciplina, colaborare, mai
este cunoscuta sub denumirea managementul clasei de elevi (a se vedea capitolul corespunzator din
manual). Aceasta activitate presupune respectarea de catre profesor a unor anumite reguli atat in
proiectarea activitatilor cat si in etapa de dirijare a invatarii in clasa si in activitatea de monitorizare.
Inca din faza de proiectare , profesorii vor concepe astfel activitatile incat sa se realizeze
urmatoarele aspecte: elevii sa fie tinuti tot timpul ocupti. Sarcinile care urmeaza sa fie realizate de elevi
sa fie formulate cu claritate astfel incat elevii sa inteleaga exaxct ceea ce au de facut. Nivelul de
dificultate al sarcililor date elevilor nu trebuie sa depaseasca posibilitatile acestora dar nici nu trebuie sa
fie prea mici. In primul caz vom avea abandonarea sarcinii si aparitia unor momente de indisciplina si in
al doilea caz este dezinteres si cautare de alte reocupari.
Momentele de trecere de la o etapa la alta a activitatilor, de la o lectie la alta, trebuie sa fie
foarte bine reglementate intrucat majoritatea actelor de indisciplina apar in pauzele dintre lectii, pe
durata deplasarilor de la un spatiu la altul. Inca de la inceputul anului scolar trebuie sa se organizeze o
discutie cu tot colectivul clasei perin care sa se stabileasca regulile de respectata astfel incat nimeni sa
nu fie abatut de la regulile de invatare. Aceste reguli nu trebuie sa fie numeroase ci sa vizeze aspecte
esentiale ca respectarea termenelor stabilite, participarea la dezbateri, predarea lucrarilor etc.
In general profesorii se vor straduii ca activitatile sa fie foarte bine organizate. Un aspect
important il constituie amenajarea spatiului astfel incat sa fie prevenite altercatile si actele de
indisciplina (existenta unor coridoare de trecere, accesul la materialel didactice sau la tabla, materialele
didactice noi vor fi distribuite elevilor doar in momentul in care se vor folosi).
Un aspect important al atitudinii disciplinate este legat de autoritatea si respectul de care se
buura profesorul. El trebuie sa dea elevilor certitudina ca e o persoana buna, apropiata, generoasa dar
care tine ca toate activitatile sa fie realizate. Dimineata sa fie mai devreme in clasa, sa-i intampine cu un
salut, cu rostirea numelui, cu intinderea mainii.
Profesorul trebuie sa verifice inainte de inceprerea lectii buna functionare a aparaturii ce va fi
folosita.

Educaia permanent
Conceptul de educaie permanent, factorii sociali-istorici ai educaiei permanente, obiectivele
acesteia, sarcinile colii n vederea educaiei permanente, specificul educaiei adulilor, transformri ale
educaiei cerute de educaia permanent.
Conceptul de educaie permanent
Ed. permanent reprezint un scop al nvmntului dar i o strategie a acestuia care const n
ai pregti pe oameni in asa fel incat acestia sa-i dezvolte i s-i ntrein capacitile de autoinstruire i
autoeducaie pe durata ntregii lor viei.
n epoca actual educaia permenent este considerat o modalitate de a-l pregti pe om prin
educaie petrnu a se adapta unei viei in contiun schimbare. Omul contemporan reacioneaz n faa
schimbrilor din viaa lui nvnd s fac lucruri noi, care s-i permit supravieuirea. Educaia
permanent a devenit un mod de via al omului contemporan prin care axesta nelege s se adapteze
unei lumi n continu schimbare.
Factorii social-istorici
Cei mai importani factori sunt explozia informaional, revoluia tehnologic, dinamica
profesilor, demodratizarea vieii sociale, creterea duratei medii de via.
Explozia informaional const n multiplicarea informaiilor acumulate n toate domeniile
cunoaterii. n aceste condiii devine imposibil transmiterea n coal a tuturor informaiilor acumulate.
Singura soluie este de a le oferii elevilor acele elemente care sunt indispensabile pentru a putea s
nvee singuri n diferite domenii atunci cnd vor fi nevoii s fac acest lucru.
Noile tehnologii constau in schimbarea tehnologiilor de fabricatie utilizate in diferite domenii
productive la intervale din ce in ce mai mici. Pentru a-i pstra locul de munc oamenii trebuie s nvee
a utiliza noile tehnologii.
Dinamica profesilor consta in aparitia unor profesii noi si disparitia altora traditionale. Omul
modern ajunge sa schimbe de mai multe ori locul de munca le-a lungul unei cariere.
Democratizarea vietii sociale face ca un numar tot mai amre de oameni sa aiba ansa de a
prmova i de a ocupa un status inalt in profesie sau in societate, care il obliga s se pregateasca pentru a
face fa noilor sarcini. Oamnii participa voluntar la diverse proiecte sociale care deasemenea ii obliga sa
se pregateasca pentru a actiona eficient.
Cresterea duratei medii de via face s cresca numarul pensionarilor care inteleg s-i utilizeze
timpul liber studiind ori pregatindu-se pentru a-si indeplini proiecte pe care nu le-au putut realiza in
perioada vietii active.
Obiectivele educaiei permanente
Obiective tradiional, Obiective instrumentale, Obiective de importan central.
Categoriile 2 si 3 pot fi interpretate ca fiind si conditii psihologice ale educatiei permanente si
conditii instrumentale (competente de care depinde capacitatea de a invata singur pe durata intregii
vieti). Obiectivele psihologice se refer la anumite stri de spirit i convingeri fr de care individul uman
nu poate s se concentreze pe un proiect de nvare.
Aceste conditii psihologice sunt considerate si premise ale unei vieti de calitate in care
preocuparea de a invata se afla pe un loc important. Calitatea vietii se refera la falul in care subiectul
resimpte viata pe care o triete.
Obiectivele psihologice se refera asadar la educatia unor calitati psihologice ale omului,
importante pentru preocuparea lui de a invata continuu. Cele mai importante sunt urmatoarele:
stabilitatea intrapsihic, vigoarea emoional, dorinta de autoperfectionare continu, disponibilitatea
participrii sociale, atitudinea fa de nou (curiozitatea), capacitatea de optiune responsabil.
Stabilitatea intrapsihica se refera la capacitatea de a rezista si de a pastra integritatea psihica in
fata socurilor unor shimbari neplacute.
Vigoarea emotionala - capacitatea de a pastra calmul si luciditatea in situatii de risc si de
incertitudine.
Dorinta de autoperfectionare - preocuparea permanenta de a progresa de al o zi la alta pri
raportarea progresului la proprile realizari ulterioare.
Disponibilitatea participarii la viata sociala dorinta de a contribuii cu ceva la solutionarea unor
probleme de interes general si intelegerea faptului ca afirmarea personala este posibila doar daca
persoana se afirma in solutionarea unor probleme de interes general.
Ataitudinea fa de nou manifestarea curiozitatii si dorintei de acomodare la nou, perceperea
noului ca o provocare ne natura sa inlature monotonia si rutina si nu ca o amenintare.
Capacitatea de optiune responsabil capacitatea individului de a lua singur decizii responsabile.

Obiectivele instrumentale se refera la competente de invatare necesare educatie permanente:
- invatarea de a invata (a invata cum sa inveti singur). Important este insusirea inca de pe
bancile scolii a limbajului stiintelor (notiunile fundamentale), cunoasterea universului problematic al
stiintelor (marile teme, capitole, subteme, probleme) care-l vor ajuta pe om sa invete unde sa caute
informatii despre problemele cu care se confrunta.
- interinvatarea este modul de a activa in echipe, de a lucra in grup, de a invata de la altii.
Un alt obiectiv instrumental este organizarea invatarii adica deprinderi de autoorganizare a
studiului inividual a activitatilor de invatare, deprinderi de desfasurare a unor activitati de cercetare sau
de elaborare a unor lucrari
Valorificare educatiei capacitatea e a invata de oe urma experientelor de viata.
Educaia permanent mbrac dou forme majore Educatia permanenta in scola si cea adultilor
Sarcinile scolii sunt legate de deporinderi de documentare personala (metode de procurare a
informatilor ) deprinderi de organizare a activitatilor de studiu (elaborarea unor priecte de studiu sau de
cercetare, a unor planuri), formarea unor deprinderi de comunicare a celor asimilate (imitierea in
diferite limbaje inclusiv audiovizuale matematice, informatice), initiere in tehnici de redactare a
diferitelor tipuri de materiale , formarea tuturor deprinderilor metacognitive.
Educatia adultilor se realizeaza in cadrul sociocultural (cluburi, case de cultura, institutii de
cultura, universitati populare) si urmareste cultivarea individului.
Particularitati metodologice ale activitatii cu adultii. Profesorul nu mai impune teme, subiecte,
obiective ci le stabileste pe baza consultarii cu participantii. Obiectivele propuse au de obicei un caracter
foarte concret, si se refera la lucruri pe care adultul doreste sa le fac pentru c are nevoie de ele.
Cursantii participa activ la toate etapele conceperii si desfasurarii programului de instruire (stabilirea
obiectivelor, alegerea modalitatilor de lucru).
Se lucreaza predominant in grup, in echip, se utilizeaza experienta acumulata de fiecare
invatandu-se unii de la altii. Profesorul indeplineste un rol de indrumator, consilier si organizator iar
raporturile lui cu participantii sunt de colegialitate si egalitate. Se practica evaluarile colective si
autoevaluarile.