Fundamentele Pedagogiei

Pedagogia-Stiinta integrativa a educatiei

Obiectul de studiu al pedagogiei este Educaia. Omul funcioneaz i devine ceea ce
este,prin educaie. Practica educativ este una dintre cele mai importante activitai specifice
comunitii umane. Din momentul n care a aparut omul, educaia l-a nsoit, l-a modelat,l-a
spiritualizat.
Din punct de vedere etimologic, termenul PEDAGOGIE deriv din cuvantul
grecesc PAIDAGOGIA ( Pais,paidos= copil , iar Agoge= aciune de a conduce(
semnificand n sensul propriu, conducerea copilului,creterea acestuia sub aspect
practic,concret. n greaca veche, mai exista un termen provenit din aceeai lingvistic, cel de
PAIDAGOGOS care l desemneaz pe sclavul nsrcinat s conduc copii la coal.
Pedagogul antic era un serv,adeseori de origine obscur, ndeplinind o funcie umil,neluat n
seam. n literatura anglo-saxon, ntalnim doar termenul de EDUCATION, care desemneaz
si aciunea de formare a omului dar i tiina care studiaz aceast procesualitate. Denumirea
Pedagogiei se regsete integrat n toate limbile de circulaie internaional, astfel, avem
PEDAGOGY n englez, PEDAGOGIE n francez, PADAGOGIE n german,
PEDAGOGIA n spaniola, PEDAGOGHIKA n rus.
Pedagogia are ca obiect de studiu independent,unitar i de aprofundare, EDUCAIA.
A nu se confunda Pedagogia cu Educaia, deoarece Pedagogia este tiina care studiaz legile
educaiei.
Am putea oferi pedagogiei trei definitii, care s-i confere n totalitate sensul pe care l
urmeaz printre tiinele psihosociale, i anume:
1. n sens tehnologic, pedagogia este o art i o tiin a educaiei:
este o art n msura n care tehnicile deduse din aceast tiin trebuie
aplicate cu miestrie astfel nct s fie respectat umanismul relaiei profesor
elev;
este o tiin deoarece are obiectul su propriu de studiu, i anume educaia,
are metode specifice de cercetare a domeniului educaiei i cunotine
obiective, verificabile.
2. n sens estetic, pedagogia pornete de la antiteza cunoaterii adevrului i a
frumosului, pentru o estetic a aciunii educative.
3. n sens psihologic, pedagogia stabilete relaiile intersubiective dintre educatori i
educai, comuniunea simbolic si empatia de care este nevoie pentru reuita actului
educativ.
Sistemul tiinelor educaiei
n calitate de tiin a educaiei, Pedagogia studiaz esena i trsturile
fenomenului educaional,scopul i sarcinile educaiei,valoarea i limitele

ei,coninutul i principiile,metodele i formele de desfurare a metodelor

paideutice.
.Pedagogia cunoate un proces de specializare a teoriei pe domanii, coninuturi sau
etape de varst relativ delimitate formand sistemul disciplinelor pedagogice:
-Pedagogia General,
-.Pedagogia colar ( cu subdiviziunile : Antepre-, Pre- i colar ),Pedagogia
Special ( surdo-,tiflo-,oligofreno-pedagogia),
- Pedagogiile Profesionale ( agricultur,economic,artistic,juridic,etc.),
-Pedagogia Comparat,
-Istoria Pedagogiei,Filosofia Educaiei,
-Metodicile,
-Pedagogia Familiei,etc.
Educatia-obiectul de studiu al Pedagogiei
Termenul de EDUCATIE a evoluat pe doua trasee etimologice:
1. EDUCO-EDUCARE,cu sensul de crestere,hranire,ingrijire. Initial,a educa
insemna a avea grija de hranirea si ingrijirea unui copil,la fel cum se
ingrjeste o planta sau o vietate.
2. EDUCO-EDUCERE, cu sensul de a inailta,a transforma,a scoate din..
O analiza a educatiei se poate face din 2 perspective: perspectiva istorica si
perspectiva unghiurilor de abordare.
1. Perspectiva istorica: modul in care fiecare ganditor,analizeaza
din proprie perspectiva procesul si importanta educatiei,telurile spre
care educatia trebuie condusa.
Democrit: Cel mai rau lucru catre care poate fi educat tineretul,este
superficialitatea. Caci ea produce acele placeri din care creste rautatea.
V.Hugo: Fiecare copil pe care il educam este un om pe care il castigam.
H.Spencer: Rolul educatiei este pregatirea pentru o viata completa.
S.Cristea: Educatia este o activitate psihosociala cu functie generala de
formare dezvoltare permanentaa personalitatii umane pentru integrare
sociala optima.
2. Perspectiva unghiurilor de abordare
-educatia ca proces : proces psihologic(de umanizare),proces
social(de socializare),proces cultural ( de enculturare).
-educatia ca proces de comunicare sociala
-educatia ca actiune de conducere
-educatiaa ca sistem de influente

Functiile Educatiei

Dupa Ioan Nicola,Functiile educatiei sunt:

1. Selectarea,prelucrarea si transmiterea valorilor de la o generatie la alta.Selectarea
si prelucrarea acestor valori se face pe baza unor principii pedagogice,iar
transmiterea lor se face prin metodologii.
Rolul acestei functii creste in aceasta societate a cunoasterii si consta nu doar in
transmiterea propriu-zisa a continuturilor ci si in capacitatea de selectie si
prelucrare a informatiilor.
2. Dezvoltarea constienta si prograsiva a potentialulului bio-psihic al omului.Prin
educatie,predispozitiile si trasaturile transmise ereditar,modelate prin actiunea
mediului,sunt perfectionate.
3. Pregatirea omului pentru integrarea activa in viata sociala.
Alti autori nuanteaza aceste functii si delimiteaza:
-Functia culturala: vizeaz formarea- dezvoltarea personalitii umane prin
intermediul valorilor spirituale validate social n spaiu i timp
-Functia economica: de pregatire pentru viata activa,pragatirea fortei de
munca,legatura dintre universitatea si piata muncii
-Functia axiologica: educatia are rol de a transmite/de a cultiva valori autentice
-Functia psihologica: dezvoltarea capacitatilor intelectuale, dezv.individuala
conform necesitatilor,trebuintelor,etc.
Constantin Cucos mai introduce o functie: Functia Metacognitiva (autocunoastere)
care se refera la autocunoastere,autocontrol,autogestionare a procesului de
dezvoltare personala,etc.

Caracteristicile educatiei
1. Caracter socio-istoric i politic- educaia contribuie la dezvoltarea
societi
2. Caracter national-determinat de modelul de cultur propriu fiecrei
naiuni
3. Caracter international-prin educaie se ncearc s se soluioneze
problemele lumii contemporane;
4. Caracter prospectiv
5. Caracter teleologic-orientat spre finalitati
6. Caracter permanent

Formele educatiei si raporturile dintre ele

Dezvoltarea personalitatii umane este rezultatul mai multor influente educative.In functie de
gradul de intentionalitate si de organizare a proceselor educative,avem: educatia
formala(oficiala),educatia nonformala,educatia informala.
Educatia Formala:

se desf. Intr-un cadru institutionaliza,specializat-institutii scolare

este expresia unei politici educationale: are obiective,continuturi
recomandate,beneficiand de o metodologie intemeiata stiintific si adaptata
psihopedagogic
este realizata de persoane specializate,calificate
evaluarea are caracter social
Avantajul major: o educatie desfasurata stiintific
Dezavantaje: strategii mai putin flexibile,nu exista timp suficient pt creativitatea
elevilor,presupune un sistem coercitiv,evaluarea are aspect stresant,activ. Se
desfasoara monoton.Nivelul motivational al elevilor pt invatare este redus.
Educatia Nonformala:
Se desf. Tot in cadre institutionalizate,in scoli,dar in afara orelor de curs
obligatorii.Se realizeaza prin activitati extrascolare,realizate si in alte institutii
cultural-educative
Are ca scop, aprofundarea pregatirii scolare,compensarea unor obiective ale
scolii,sau o oferta educationala mai bogata pt elevii cu aptitudini speciale
Metodologiii mai flexibile,rolul profesorului este mai discret
Activitati mai placute,relaxante
Evaluarea tinde spre auroevaluare,este mai relaxata
Este realizata de persoane calificate in domeniul educational-cultural
Educatia non formalapoate fi periscolara,adica aprofundarea cunostiintelor in
scoli, si parascolara,ce tine deperfectionarea profesionala( se face in
universitati,in ONG-uri)
Avantaj: completeaza pregatirea scolara,activitati placute,nivel morivational
mai mare de invatare la elevi
Educati Informala:
Cuprindeinfluente educationale spontane,neintentionate
Important este ca scoala sa coordoneze influentele,informatiile
educative nonformale si informale,iar solutia este parteneriatul scolar.

Modalitati de interrelationare a formelor educatieicoordonate de catre scoala:

Parteneriate scolare
Activ. Extrascolare
Lectii in echipe interdisciplinare

Lectii de prelucrare a inf. Obtinute in contexte nonformale si informale

Introducerea disciplinelor scolare centrate pe activ. De parteneriat
Implicarea parintilor in activ. Extrascolare

Problematica lumii contemporane si solutii educative: noile educatii

Educatia este unul din fenomenele care a aparuut o data cu societatea
umana,suferind pe parcursul evolutiei sale,modificarei esentiale. De la educatia
empirica de pregatire a tinerei generatii pt. Viata sociala,educatia a parcurs un drum
lung,devenind o adevarata stiinta cu statut propriu. In zilele noastre,educatia trebuie sa
formeze personalitati usor adaptabile la nou, creative si responsabile.
In ziua de azi,rolul scoli nu numai ca nu s-a diminuat,ci a devenit tot mai
complex.In actualul context avem nevoie de o educatie dinamica,formativa,centrata pe
valorile autentice.
Problematica Lumii Contemporane cup. urm.dimensiuni esentiale:
Caracter universalnici o tara,nici o zona a Globuluinu pot iesi,in mod
obiectiv,de sub impactul acestei problematici
Caracter global-afecteaza toate sectoarele vietii socialeatat sub aspect material
cat si spiritual
Evolutie rapida si greu previzibila- indivizii si comunitatile sunt atedesa pusi in
fata unor situatii atat de complexe,pt care nu sunt atat de pregatiti si pe care nu
stiu sa le abordeze
Caracter pluridisciplinar-nu exista problema globala a omenirii doar cu
caracter politic,economic,militar sau cultural. Oricare dintre ele are radacini
,determinari si efecte in toate domeniile,ele avand puternice conexiuni ce le
det. Dificultati in rezolvare
Caracter prioritar sau presant-oricare dintre probleme exercita presiuni asupra
comunitatii cerand de urgenta solutii eficiente
Solutiile educative conturate pot fi sistematizate astfel:
1) Schimbarea paradigmei educationale,a modului general de a
intelege,concepe si realiza educatia
2) Largirea ariei si a continuturilor educatiei prin aparitia si realizarea
noilor educatii
3) Inovatii in conceperea si realizarea educatiei-educatia permanenta si
autoeducatia.
Noile educatii reprezinta CEL MAI PERTINENT SI UTIL
RASPUNS AL SISTEMELOR EDUCATIVE LA
IMPERATIVELE GENERATE DE PROBLEMATICA LUMII
CONTEMPORANE.
Noile educatii au aparut in perioada postbelica pe masura
constientizarii problemelor globale ale omenirii si ale necesitatii

transsformarii educatiei din directia lor.Problematica Lumii

Contemporane a impus constituirea unor noi tipuri de educatie dintre
care:
educatia ecolgica,
educatia pentru pace si cooperare,
educatia pt participare si democratie,
educatia pt sanatate,
educatia interculturala,
educatia economica si casnica moderna,
educatia nutritionala,
educatia pentru timp liber,
educatia pt comunicare si mass-media,etc.
Noile educaii s-au impus ntr-un timp foarte scurt, dat fiind faptul c ele corespund unor
trebuine de ordin sociopedagogic din ce n ce mai bine conturate.

Educatia permanenta-de la necesitate la actualitate

Educatia permanenta este un proces de perfectionare a dezvoltarii personale, sociale si
profesionale pe durata intregii vieti a indivizilor, in scopul imbunatatirii calitatii vietii atat a
indivizilor, cat si a colectivitatii lor.
Transformata din trasatura a educatiei( caracterul permanent al acesteia) in mod
practic de realizare,ed. Permanenta a trecut de la nivelul principiilor,al lui trebuie sa ne
formam pe tot parcursul vietii,in modalitate concreta de modelare a personalitatii individului
in fiecare moment al existentei sale.
Cauzele ce o determina sunt multiple,dintre care amintim:

amplificarea schimbarilor,a ariei si ritmului acestora

dinamismul vietii economice si mobilitatea profesionala
progresul accelerat al tehnologiei si organizarii muncii,revolutia stiintifica si
tehnica care a det. Explozia cunoasterii
explozia informationala
cresterea timpului liber,nivelul crescand al nevoilor si aspiratiilor culturale ale
diferitelor categorii de varsta
Obiectivele educatiei permanente ( R.H.Dave) :
conventionale: scris,citit,socotit,igiena
care necesita o accentuare reinnoita: dezv.unei societati pasnice,libere
de importanta centrala: o noua calitate a vietii, stabilitate
intrapsihica,vigoare emotionala,etc
instrumentale: invatarea de a invata,interinvatare,sporirea
educabilitatii,invatarea autodirijata

Tot R.H.Dave formuleaza 20 de insusiri ale educatiei permanente:

acopera intreaga existenta a unei persoane

nu se limiteaza doar la educatia adultilor,ci unifica toate etapele educatiei:
preprimara,primara,secundara,liceala,universitara,postuniversitara,a adultilor in genere
reuneste ed.formala cu cea nonformala si informala
combina latura culturii generale cu cea profesionala

Educatia Intelectuala
Intellectus (lat.) = minte, gndire, ratiune,capacitate de a gndi, de a cunoate, de a
opera cu notiuni sau concepte. Este o component a actiunii educationale care const n
transmiterea valorilor umaniste i tiintifice de la societate la individ, contribuind la formarea
i dezvoltarea structurilor cognitive.
Scop - trecerea de la ntelegerea notiunilor,teoriilor, principiilor la intelectualizarea
personalittii.
OBIECTIVELE EDUCATIEI INTELECTUALE
Informarea intelectual & Formarea intelectual
Informarea intelectual vizeaza:

asimilarea de ctre elevi a valorilor culturale i a semnificatiei lor sociale i

umane;
ce i ct predm, respectiv cantitatea informatiei prelucrat i transmis;
cum predm, respectiv calitatea informrii intelectuale, puterea explicativ a

cunotintelor.
Formarea intelectual vizeaza:
1) Dezvoltarea capacitatilor cognitive: cunoastere,observare,formare a operatiilor
mintale,memorare,comunicare,etc
2) Dezvoltarea potentialului creativ
3) Fortificarea efortului voluntar
4) Formarea si dezvoltarea metodelor si tehnicilor de munca intelectuala
5) Dobandirea a trei tipuri de competente:
Informationale
Operatorii
De comunicare

Educatia Morala
Definitie component a educatiei care se ocup de formarea profilului moral al individului,
de formarea i dezvoltarea personalittii morale.
EDUCATIA MORAL
Continut - ideal moral, valori, norme, reguli morale.
Scop - interiorizarea componentelor moralei sociale n structura personalittii individului.
Metode i procedee - exemplul, povestirea, povata i exercitiul moral, aprobarea i
dezaprobarea,explicatia, convorbirea i prelegerea moral,dezbaterea, analiza de caz etc.
Sensurile de baza ale moralei sunt:
1) Morala,din latinescul mos-moris=obicei,morav,cuvant care defineste ansamblul bunelor
maniere,obiceiuri,reguli
2) Etica,din greaca,unde ethos insemna obicei,morav.Este stiinta moralei.
Majoritatea pedagogilor au evidentiat doua mari categoriii de finalitati ale educatiei
morale:
a) Formarea constiintei morale,presupune,dupa I.Nicola,modelarea a trei dimensiuni:
cognitivaafectiva,volitiva
Dimensiunea cognitiva cuprinde: reprezentari,notiuni si judecati morale
Dimensiunea afectiva cuprinde emotii si sentimente
Dimensiunea volitiva cuprinde efort voluntar,decizii,perseverenta.
b)Formarea conduitei morale si a trasaturilor de vointa si caracter cuprinde:

Deprinderi morale: de a spune adevarul,de a fi ordonat,de a fi punctual

Obisnuintele morale deprinderii de a fi ordonat i se asociaza nevoia de a fi mereu
ordine,de a cere si celorlalti ordine,respingerea dezordinii,adica inseamna
transformarea deprinderii in obisnuinta
Trasaturi pozitive de caracter