Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad

Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Asistenţă Socială

Referat
Rolul Consilierii Educaționale în Sistemul de Educație

Student: Cucu Margareta

Coordonatori:

Curs: Conf.Univ.Dr. Ovidiu Toderici

2023
Mai este relevantă consilierea educațională?

Începând cu anul școlar 1998-1999 în Curriculumul Național a fost introdusă disciplina


opțională numită Consiliere și orientare. Aceasta este prevăzută pentru toate ciclurile de
învățământ preuniversitar. Conținuturile acestei discipline au fost grupate în module specifice
adaptate caracteristicilor de vârstă și problemelor cu care se confruntă elevii în fiecare etapă
școlară. Această disciplină a fost bine primită deoarece a atins nevoile reale cu care se confruntă
elevii și nu a presupus nicio acțiune de notare. Accentul s-a pus pe dezvoltarea personală prin
abordarea temelor specifice într-o manieră empatică, sinceră, deschisă.

Scopul acestui demers se conturează în „facilitarea învățării, practicarea și exersarea unor


comportamente dezirabile din punct de vedere psiho-social“ (Moraru, 2013, pp. 48 – 50). Atunci
când în cadrul școlii direcțiile de acțiune ale consilierilor școlari și ale profesorilor diriginți sunt
în concordanță cu intențiile copiilor, părinților, școlii, societății, acea școală devine prestigioasă
datorită echipei de cadre didactice care urmăresc dezvoltarea și integrarea socio-profesională a
elevilor. Așadar, școala trebuie să depună efortul maxim pentru a valoriza fiecare școlar sub
aspect intelectual, aptitudinal, atitudinal cât și sub aspectul dezvoltării trăsăturilor de
personalitate. Privind așa, demersul de consiliere și orientare nu trebuie perceput ca un obiect de
studiu sau ca o disciplină unică, ci, după cum s-a și dorit, ca o arie, ca o oportunitate de aplicații,
experiențe, îndrumări pentru dezvoltarea personală a elevilor.

1. Caracteristici ale consilierii educaționale

O caracteristică importantă a consilierii educaționale, după cum precizează autoarea


Monica Moraru, este preocuparea pentru „prevenția problemelor ce pot împiedica dezvoltarea și
funcționarea bio-psiho-socială normală a elevului“. Aceste probleme pot fi de comunicare sau de
comportament, de adaptare școlară sau de sănătate fizică, emoțională, mentală, probleme care
îngreunează funcționalitatea normală a procesului educativ (Moraru, 2013, 16). Astfel, aceste
probleme educaționale reprezintă anumite situații dificile pentru elev, de natură cognitivă sau
afectivă, și care produc un anumit blocaj vizibil în comportamentul său.

Situațiile pe care elevul le întâmpină în viața școlară sunt diverse iar modul de raportare
la acestea determină diverse tulburări vizibile în comportamentul școlarilor. Uneori școala poate
fi percepută ca o formă de constrângere a libertății copilului, de îngrădire prin reguli. Învățarea
care devine treptat activitatea principală a școlarului ia locul jocului, fapt ce poate produce o
anumită constrângere. Grupul școlar, clasa de elevi nu mai acordă gratificații afective precum a
întâlnit elevul în grupul familial. Aceste constrângeri produc conflicte pentru rezolvarea cărora e
nevoie de consiliere educațională spre a reduce efectele negative ale acestor fenomene de
conflict, frustrare, stres din interacțiunea lor în educație (Dimitriu-Tiron, 2005, 142).
Toate situațiile de viață școlară pot deveni problematice dacă nu sunt rezolvate la timp,
dacă nu sunt rezolvate în mod corect și dacă persoana în cauză nu se angajează să le rezolve. Prin
acest proces de consiliere, care implică o relație dinamică între două persoane, se urmărește
abilitarea consiliatului, a elevului, pentru a-și asigura funcționarea optimă prin realizarea de
schimbări conform modelului educațional. Consilierea educaţională poate fi definită și ca o
relaţie interumană de asistenţă şi de suport dintre persoana specializată în consilierea
educaţională, respectiv profesorul, şi elevul sau grupul de elevi, în scopul dezvoltării personale şi
prevenţiei situaţiilor problematice şi de criză (Băban, 2001, 8).

Fiind o relație umană, procesul de consiliere educațională este reglementat de principii


specifice de ordin etic, pedagogic, psihologic și de principii generale și specifice consilierii.
Printre principiile de bază ale consilierii și orientării, regăsim: principiul unicității persoanei,
principiul propriilor decizii și principiul permisivității relației de consiliere. Conform acestor
principii, în procesul de consiliere educațională elevul trebuie să fie acceptat ca persoană unică și
valoroasă iar consilierul nu judecă ci construiește un mediu pozitiv bazat pe respectul pentru om.

Elevul este îndrumat spre asumarea responsabilă a unei decizii educaționale în urma
acțiunii de consiliere. Profesorul consilier trebuie să dezvolte o relație pozitivă cu elevul fără a-i
îngrădi libertatea de exprimare, de opinie, de atitudini (Moraru, 2013, pp. 35-36). Consilierul
educațional urmărește în acțiunea sa rezolvarea problemelor de adaptare și de integrare ale
elevului la realitatea vieții sale și a contextului școlar, cu scopul de a stabili un acord cu acesta
pentru rezolvarea situațiilor critice.

Pentru a fi eficientă, consilierea educațională trebuie să aibă sprijinul familiei deoarece


aici copilul găsește sprijinul emoțional, afectiv, de învățare și de securitate. Colaborarea celor doi
piloni, școală – familie, este esențială pentru reușita procesului de consiliere și pentru
dezvoltarea potențialului personal și unic al fiecărui elev.

2. Relevanța consilierii educaționale în prezent, chiar și în contextul școlii online

Practica și înțelegerea sistemului de învățământ indică spre faptul că cel care petrece cel
mai mult timp cu elevul este cadrul didactic de la clasă, învățătorul, respectiv profesorul. Acesta
îl poate observa pe elev în cele mai multe ipostaze, îl poate monitoriza și evalua, fiindcă, pe
lângă activitatea de transmitere a informației științifice, profesorul își dublează dintotdeauna
munca făcând și consiliere.

Orele de dezvoltare personală din ciclul primar precum și cele de consiliere și orientare
din celelalte trepte ale educației se încadrează exact în aceste atribuții de sfătuire și îndrumare a
elevilor de către profesori.

Contextul epidemiologic din zilele noastre, cauzat de pandemia COVID-19, a determinat


schimbări în derularea procesului de învățământ prin mutarea activității didactice în sistemul
online. Cu toate acestea, acțiunile de consiliere ale cadrelor didactice nu s-au diminuat ci,
consider că au fost intensificate. Situațiile noi de învățare au determinat probleme specifice cu
care s-au confruntat elevii, ba chiar și familiile acestora. Putem discuta despre o serie de
discriminări și inegalități din școala online precum pierderea învățării, stresul și anxietatea
elevilor (telework.ro/ro/probleme-discriminari-si-inegalitati-in-scoala-online/), dificultăți în
adaptarea la noul mediu online de învățare sau creșterea analfabetismului funcțional și chiar a
abandonului școlar (mediafax.ro/social/efectele-scolii-online-expert-in-educatie-cele-mai-
mari probleme-le-ar-putea-avea-elevii-din-clasele-a-sasea-si-a-saptea-19749833), efecte
dăunătoare pentru școlarii mici precum și imposibilitatea predării anumitor noțiuni specifice
precum scrierea de mână (romania.europalibera.org/a/lipsa-competen%C8%9Belor-digitale-ale-
profesorilor-o-problem%C4%83-reclamat%C4%83-de-elevi/30767837.html), toate cu efect
răsunător atat în mass-media cât și în cancelariile din cadrul instituțiilor de învățământ. Acestor
provocări a fost necesar să le facă față în primul rând cadrele didactice care au căutat modalități
diferite pentru a ajunge la mintea și la inima elevilor chiar și într-un alt mediu de învățare, cel
online.

Cu toate provocările specifice școlii, atât în mediul fizic cât și în mediul online,
activitatea de consiliere educațională pe care o realizează cadrul didactic, din orice nivel
educațional, rămâne relevantă. Oferirea de suport necesar prevenției problemelor pe care le
întâmpină elevii va caracteriza mereu munca oricărui cadru didactic.
Bibliografie

1. Băban, A. (2001). Consiliere educațională. Ghid metodologic. Cluj-Napoca: Imprimeria


„Ardealul”.

2. Dimitriu-Tiron, E. (2005). Consiliere educațională. Iași: Institutul European.

3. Moraru, M. (2013). Consiliere și orientare. Elemente de formare a profesorilor. Constanța:


Ovidius University Press.

4. www.telework.ro/ro/probleme-discriminari-si-inegalitati-in-scoala-online/ – Probleme,
discriminări și inegalități în școala online

5. www.mediafax.ro/social/efectele-scolii-online-expert-in-educatie-cele-mai-mari-probleme-le-
ar-putea-avea-elevii-din-clasele-a-sasea-si-a-saptea-19749833

6. https://ziare.com/scoala/stiri-invatamant/ce-presupune-scoala-online-care-sunt-problemele-
si-ce-solutii-exista-1639259 – Cele 7 probleme majore ale scolii online. Profesoara Cristina
Tunegaru: „Ne vom trezi in curand cu cifre ingrijoratoare ale abandonului scolar”

S-ar putea să vă placă și