Raport Studiu Motivatia in Invatare V1word

STUDIU PRIVIND
CENTRUL
MUNICIPIULUI
BUCUREȘ TI DE
“MOTIVATŢ IA IÎN RESURSE Ș I

ASISTENȚ Ă
EDUCAȚ IONALĂ
IÎNVAĂ TŢARE”
(Cercetare aplicativă) R A P O R T D
E C E R C ETAR E
7 Februarie – 27 Mai 2011

I. Introducere
Învăţarea şcolară este o activitate planificată, un model de acţiune dinamică, un

plan de acţiune prin care se reconstruieşte şi dezvoltă sistematic cunoştinţe, idei şi moduri
prin care putem fundamenta, examina şi valida adevăruri. Este activitatea de organizare şi
autoorganizare a experienţei, de construcţie şi reconstrucţie a personalităţii elevului, de
formare şi autoformare a propriei individualităţi bio-psiho-socioculturale.
Una dintre legile care stau la baza învăţării şcolare este Legea motivaţiei care
arată că învăţarea şcolară este esenţial motivată şi orientată spre
cunoaştere, spre sensibil, spre raţional şi comunicativitate. Motivaţia face ca
învăţarea să se producă şi să se autosusţină; este generatoare de energie şi
stimulatoare pentru noi experienţe de internalizare a valorilor.
Ausubel considera că, există trei componente ale conceptului de motivaţie
în cadrul şcolii. Prima componentă, centrată în jurul trebuinţei de a
cunoaşte şi de a înţelege, de a stăpâni cunoştinţele şi de a formula şi rezolva
probleme şi care dă naştere la ceea ce se numeşte impulsul cognitiv. Impulsul
cognitiv este îndreptat în întregime spre sarcina didactică în sensul că, trebuinţa
de a fi implicat în realizarea sarcinii respective este intrinsecă sarcinii însăşi, adică,
e pur si simplu, trebuinţa de a cunoaşte. A doua componentă a motivaţiei, este
aceea a afirmării puternice a eului iar randamentul şcolar ridicat poate satisface
această trebuinţă, deoarece realizările de acest fel, conduc la situaţia socială
primară sau dobandită, ceea ce generează în conştiinţa elevului sentimente de
acceptabilitate şi respect de sine. Un element important al acestui tip de motivaţie
este anxietatea - teama care rezultă din anticiparea pe plan mental a pierderii
respectului de sine, care ar urma eşecului la învăţătură. Aprobarea, lauda şi
încurajarea din partea profesorului satisfac afirmarea eului în calitatea sa de
componentă a motivaţiei activităţii şcolare şi constituie o confirmare a realizărilor
elevului. A treia componentă a motivaţiei activităţii şcolare, se bazează pe
trebuinţa de afiliere. Ea nu este orientată spre randamentul la invaţătura ci mai
degrabă spre realizari care îi asigură individului aprobarea din partea unei
persoane sau a unui grup de persoane, cu care el se identifică în sensul de
dependenţă faţă de acestea, si de la care în cazul încuviinţării, el dobândeşte o
situaţie socială, în mod indirect sau derivat. Această ultimă categorie de situaţie
socială, nu e determinată direct de nivelul randamentului propriu al individului ci de
permanenta acceptare a sa de către persoana cu care se identifică. Performanţa
şcolară apare atunci cand este puternicmotivată şi cand este susţinută de o
recompensă. Formele de recompense care se practică în şcoală ( note, laude,
distincţii, premii, excursii, etc) urmăresc un scop de întărire, de a forma motive
puternice pentru a se însuşi mai bine, mai repede materialul. Cu cât întărirea
este mai puternică, cu atât creşte şi randamentul, cresc şi performanţele.
În felul acesta se constată faptul că descreşterea recompensei
sau întreruperea aplicării ei, ca şi suprimarea ei conduc la scăderea randamentului.
1
Legea Yerkes şi Dodson arată că, o dată cu creşterea motivaţiei, creşte şi
performanţa, dar de îndată ce s-a atins un nivel optim, se înregistrează o descreştere
sensibilă în performantă. Punctul optim de motivaţie descreşte o dată cu creşterea
în complexitate a sarcinii. Cercetările în psihologie confirmă teza că stimularea
prin laudă este de preferat stimulării prin pedeapsă sau intimidare, totuşi, trebuie
dozată în funcţie de personalitate. Altfel, pot apărea efecte negative ca îngâmfarea,
lipsa de rezistenţă la eşecuri.
II. Obiectivele cercetării
II.1.Analizarea corelaţiilor opiniilor elevi gimnaziu-elevi liceu, profesori-elevi, profesori-

părinţi, părinţi-elevi, profesori liceu-profesori gimnaziu, părinţi elevi gimnaziu-părinţi
elevi liceu;
II.2. Identificarea ponderii/proporţiei funcţiilor care influenţează motivaţia în învăţare a
elevilor;
II.3. Determinarea modalităţilor de stimulare a motivaţiei în învăţare;
II.4.Măsurarea/investigarea disponibilităţilor pentru participarea la un program de
dezvoltare motivaţională;
II.5. Identificarea percepţiei asupra rolului şcolii şi al familiei în elaborarea modelelor de
reuşită;
II.6. Prezentarea concluziilor şi identificarea soluţiilor.
III. Ipotezele cercetării
III.1. Existenţa modelelor umane duce la creşterea motivaţiei pentru invăţare;

III.2. Atitudinea din familie privind invăţarea determină creşterea motivaţiei;
III.3. Conştientizarea nevoilor personale şi a obiectivelor invăţării determină creşterea
motivaţiei;
III.4. Implicarea în activităţile extraşcolare duce la creşterea motivaţiei;
III.5. Stilul didactic influenţează pozitiv motivaţia în învăţare;
III.6. Cultura organizaţională a şcolii influenţează motivaţia în învăţare;
III.7. Gradul de informare a părinţilor asupra fenomenului educaţional şi asupra unor
instituţii de specialitate, contribuie la implicarea lor, mai intensă, în dezvoltarea personală
şi accentuarea motivaţiei la proprii copii.
IV. Universul cercetării
IV.1. A fost invesigat un lot de 567 de elevi (număr proiectat: 690) provenind din 30 de
şcoli generale şi 12 instituţii liceale aparţinând tuturor sectoarelor Capitalei (a se vedea
Anexa 1, chestionar tip adresat elevilor);
IV.2. A fost investigat un lot de 335 de cadre didactice (număr proiectat:420) provenind
din 30 de şcoli generale şi 12 instituţii liceale aparţinând sectoarelor (a se vedea Anexa 2,
chestionar tip adresat cadrelor didactice);
IV.3. A fost investigat un lot de 367 părinţi (număr proiectat: 420) ai elevilor provenind
din aceleaşi unităţi şcolare bucureştene (a se vedea Anexa 3, chestionar tip adresat
părinţilor);
2
IV.4. Unităţile şcolare cuprinse în eşantionul reprezentativ* (a se consulta Anexa 4).
V. Metodologie
V.1. Au fost aplicate trei tipuri de chestionare adresate elevilor, cadrelor didactice şi
părinţilor (a se vedea Anexele 1, 2, 3), ca instrumente de cercetare psihosociologică
folosite in ancheta sociologică.
V.2. A fost aplicată metoda observaţiei indirecte: analiza documentelor de specialitate, a
rapoartelor unor cercetări anterioare şi a unor documente statistice.
VI. Echipa de cercetare:
Profesor Sociolog Doctor Adrian Ibiş

Profesor Sociolog Iuliana Mustaţă
Profesor Psihopedagog Drd. Marcela Călineci
Profesor Sociolog Drd. Livia Iliescu
Profesor Sociolog Mihai Bădănoiu
Profesor Psiholog Cristina Gheorghe
Profesor Psihopedagog Drd. Constantin Valentina
Profesor Psihopedagog Amalia Bîrlez
Profesor Sociolog Maria Eugenia
Asistent Social Simona Vlădulescu
Profesor Sociolog Daniel Pătrăşincă
Profesor Psihopedagog Oancea Ana Maria
Profesor Psihopedagog Ciocâlteu Ioana Andreea
Profesor Psihopedagog Cazan Manuela
Profesor Psihopedagog Lidia Guţu
Profesor Psihopedagog Radu Mădălina
Profesor Psihopedagog Florea Robert Florin
Profesor Psihopedagog Stăculescu Aurelia
Profesor Psihopedagog Stemate Ramona
Profesor Psihopedagog Lespezeanu Monica
Profesor Psihopedagog Androşa Daniela
Profesor Psihopedagog Neacşu Lucica
Profesor Psihopedagog Stan Ionela
Profesor Psihopedagog Gurău Ana Maria
Profesor Psihopedagog Ilie Cristiana
Informatician Stanciu Tudor
Introducerea Studiului a fost realizată de Profesor Psiholog Alexandru Grigore
3
VII. Analiza informaţiilor şi interpretarea datelor
VII.1. Corelaţie opinii elevi-profesori
Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi elevilor

despre implicarea familiei în viaţa elevului
Itemul : Familia mea …..
Tabel de distribuție
Variante de răspuns Cadre didactice Elevi
Reprezintă un model pentru elev 68,28% 44,82%
Se implică în viața școlară 56,7% 59,8%
Ajută elevul în procesul de învățare 52,21% 26,9%
Are așteptări în ceea ce privește rezultatele 34,40% 60,77%
școlare ale elevului
Mă recompensează pentru rezultatele școlare 19,98% 18,53%
Cadrele didactice consideră într-o măsură mai mare decât elevii, că familia
reprezintă un model. Pentru ca părinții să reprezinte un model de viață pentru elevi,
legătura de atașament și de comunicare între cele două părți trebuie să fie puternică.
Majoritatea copiilor își petrec două treimi din zi făcându-și temele și privind la televizor,
în restul timpului având și alte activități cum ar fi ieșitul cu prietenii, sportul sau
navigarea pe internet, timpul petrecut cu familia scăzând foarte mult. Astfel modelul
educațional oferit de parinți își pierde din valoare.
Familia exercită o influență deosebit de adâncă asupra copiilor, dar atunci când în
cadrul ei apar disfuncții majore, nu mai putem vorbi de familie ca model. În cadrul
familiei moderne se produc unele mutații care constau: în înlocuirea familiei formată din
trei generații cu familia formată din două generații, nivelul de trai scăzut care obligă
ambii părinți să își găsească cel puțin un loc de muncă pentru a putea asigura un trai
decent copiilor, divorțul. În asemenea condiții, supravegherea copiilor este limitată, sau
este încredințată altor persoane sau instituții sociale, diminuându-se funcția sa de model
educațional.
Cadrele didactice sunt conștiente că modelul educațional oferit de familie este
foarte important, dar datorită unei relații de comunicare deficitară între cei doi parteneri,
cadrul didactic nu cunoaște în totalitate mediul familial al copilului și nivelul de
implicare al părinților în educație. Aceste aspecte explică și lipsa de corelație între
opiniile cadrelor didactice și elevi, în cazul variantei de răspuns “ajută elevul în procesul
de învățare ”. Astfel, 52,21 % dintre cadrele didactice sunt de părere că familia ajută
elevul în procesul de învățare, și numai 26,9 % dintre elevi împărtășesc această opinie.
Pe lângă școală și alte organizații, familia ocupa un rol important în educația copilului și
se implică în viața școlară a elevului, opinie împărtășită atât de elevi (59,8%) cât și de
cadrele didactice (56,7%). Această corelație este foarte importantă pentru motivarea
4
elevilor spre dezvoltare și implicare, cât și pentru profesorii care găsesc un sprijin real în
partenerul său, familia.
Un procent foarte mare de elevi (60,77%) consideră că părinții lor au așteptări
privind rezultatele școlare. Așteptările părinților privind rezultatele copiilor pot fi
adaptative, normale sau dezadaptative, care contravin nevoilor, dorințelor sau
potențialului elevilor. Dacă așteptarile părinților sunt realiste, ele contribuie la
dezvoltarea capacității copilului de autocontrol și automonitorizare.
În schimb, doar 34,40 % dintre profesori consideră că părinții au așteptări privind
rezultatele elevului. Lipsa de corelație poate fi explicată prin teama părinților de a nu
influența procesul de decizie și evaluare. Însă, profesorul trebuie să cunoască aceste
așteptări și să se asigure că părinții cunosc programul şi scopul învăţământului, pentru a
evita posibile conflicte de interese.
Recompensele pot încuraja creativitatea și plăcerea studiului, pot orienta elevii în
obținerea unor comportamente dezirabile, dacă ele sunt aplicate corespunzător. Însă, ele
nu sunt folosite de către părinți, afirmă 19,98% din cadrele didactice și 18,53% din elevi ,
procente destul de scăzute.

despre motivele pentru care elevul învaţă
Itemul : Motivele pentru care elevul învață sunt
Pentru a avea o carieră de succes 19,3% 70,62%

Materiile îi vor fi utile mai târziu 42,86% 51,8 %
Materia e interesantă și atractivă 48,79% 40,43%
Pentru a lua note bune 12,5% 36,72%
Profesorul inspiră respect, este un model 46,98% 26,35%
Pentru că profesorul are un stil de predare 53,96% 23,43%
atractiv
Părinții insistă să învețe 39,73% 15,71%
Profesorul inspiră teamă 23,68% 4,53%
Motivaţia are nu numai un caracter energizator ori activator asupra

comportamentului, ci totodată, şi unul de direcţionare al comportamentelor de învățare.
Nu dispunem de o motivaţie universală şi generală, ci de una orientată mai mult sau mai
puţin precis spre rezolvarea sau nerezolvarea unor probleme specifice. De aceea, ceea ce
îi motivează pe elevi nu corespunde, în toate situațiile, cu ceea ce crede profesorul despre
sistemul lor motivațional.
Un procent (70,62%) foarte mare de elevi este motivat în învățare de perspectiva
unei cariere de succes. Profesorii (19,3%) nu consideră că elevii sunt motivați de
posibilitatea obținerii unei profesii de succes. Această diferență foarte mare poate avea
5
consecințe negative asupra adaptării procesului instructiv-educativ. Elevii au nevoie să
cunoască beneficiile aduse de studiul unui domeniu, asupra viitoarei sale cariere.
Atât cadrele didactice (42,86%), cât și elevii (51,8%) consideră că, materiile
studiate vor fi utile pentru dezvoltarea personală și profesională a elevului și accentuează,
astfel importanța rolului pe care îl are școala, prin calitatea informațiilor transmise.
Învăţămîntul atractiv pune accentul pe capacitatea profesorilor de a atrage elevii la
şcoală. Un învăţămînt care să fie motivant pentru că este plăcut, interesant, uşor şi liber.
Materia interesantă și atractivă este o sursă de motivare puternică atât în opinia elevilor
(40,43%) cât și a profesorilor(48,79%).
Un procent de 37,72% dintre elevi învață pentru a lua note bune și doar 12,5%
dintre cadre didactice sunt de părere că elevii sunt motivați de note. Chiar dacă elevii se
gândesc la cariera profesională, un procent destul de mare sunt motivați de note. În
această etapă de dezvoltare, elevii sunt motivați din exterior, vor să demonstreze
capacitatea lor intelectuală, sunt competitivi iar notele reprezintă mijlocul cel mai facil de
a demonstra acest lucru. În cadrul activităţii concrete şi sub influenţa aprecierii făcute de
adulţi asupra cunoştinţelor elevilor, la aceştia se formează nevoia de performanţă şi
nivelul de aspiraţie. Obţinerea unor calificative are rol de motivaţie extrinsecă şi prezintă
valoare pentru elevi, doar atunci cînd procesul de evaluare este bine planificat şi elevii
sînt informaţi despre beneficiile „calificării” respective.
Cadrele didactice nu sunt doar deţinători şi transmiţători de informaţii, ci
educatori, îndrumători şi formatori de caractere. Profesorii (46,98%) își asumă acest rol
și funcția de orientare spre valori, așteaptăndu-se ca elevii să urmeze acest model.
Profesorii sunt considerati un model de către 26,35% dintre cei chestionati, opţiune care
se clasează pe locul al 5-lea. Orientarea spre alte modele este întarită şi de modul în care
elevii investigaţi îsi vad viitorul: ei doresc, în primul rând, să aibă o carieră de succes,
care să le asigure siguranța financiară.
Datele obținute arată că 53,96% dintre cadrele didactice consideră că, stilul de
predare atractiv îi motivează pe elevi. Această opinie nu este împărtășită și de elevi. Doar
23,43% dintre elevi susțin că stilul de predare atractiv îi motivează în învățare. Un
procent destul de mare de elevi este însă motivat de materiile atractive și nu
conștientizează importanța adoptării unui stil de predare interesant, pentru a face
procesul educativ mai interesant.
Structura motivațională de bază la școlarii mici rămâne învățarea pentru a
satisface un gen de sentiment de identitate personală sau a familiei, și de a păstra
afecțiunea și respectul celorlalți. Aceasta se modifică în următoarele etape de dezvoltare,
astfel că doar 15,71% dintre elevi mai sunt motivați de insistențele părinților sau de
dorința de a le oferi satisfacție. Cadrele didactice acordă părinților o mai mare putere în
sistemul motivațional și 39,73% dintre ei consideră că, elevii sunt motivați de
insistențele părinților. Această diferență de opinie poate fi explicată prin faptul că elevii
declară permanent că sunt presați de părinți să învețe, sunt supravegheați, dar în realitate
acest lucru nu reprezintă un factor motivator eficient.
În teoria ”educației noi” este propusă reformarea educației în fucție de cerințele
elevului și care să asigure libertatea de manifestare a copilului, disciplina rezultând din
însăși asigurarea acestei libertăți de manifestare. Stilul de predare autoritar, în care
profesorul inspiră teamă blochează elevilor creativitatea, aceștia își pierd încrederea în
6
sine și prezintă față de școală un sentiment de teamă. În școală trebuie să existe un
echilibru între permisivitate și putere. Rolul profesorului nu trebuie văzut ca cineva care
ne inspiră teamă și de care învățăm de frică, sau ca să luăm o notă mare. Însă, pentru a
găsi acest echilibru este nevoie de timp și implicare. Schimbările noii generații au dus la
imposibilitatea de a menține disciplina în clasă, și adoptarea unui stil autoritar poate fi o
soluție pe termen scurt. Astfel, 23,68% dintre cadrele didactice consideră că elevii sunt
mai motivați la materiile la care profesorul inspiră teamă, față de doar 4,53% dintre elevi.

despre modalităţile de învăţare ale elevilor
Itemul 3 : Modalitatea de a învăța
Când învață urmărește să 60,7% de cele mai multe 43,9% de cele mai multe
înțeleagă ce predă profesorul ori ori
11,99% întotdeauna 33,68% întotdeauna
Când studiază asociază noile 42,3 % de cele mai multe 38,3% de cele mai multe
cunoștințe cu cele deja ori ori
cunoscute 8,9% întotdeauna 32,7% întotdeauna
Pentru a învăța mai bine 46% de cele mai multe ori 32,75% de cele mai multe
încearcă să rețină logic 11,11% întotdeauna ori
informațiile predate 37,48% întotdeauna
Apelează la infomațiile pe 47,3 % uneori 33,07% uneori

care consideră că le dețin 21,3% rareori 20,8% rareori
părinții, frații/surorile, bunicii,
alte persoane
Când învață, încearcă să 36,9% uneori 30,25% uneori
găsească utilitatea
informațiilor în viața de zi cu
zi
Obișnuiesc să învețe pe de 39,2% uneori 34,11% rareori
rost 33,5% de cele mai multe 28,37% uneori
ori
Din analiza primei variante de răspuns reiese că, 33,68% dintre elevi încearcă
întotdeauna să înțeleagă ce predă profesorul și 43, 9% de cele mai multe ori. Acest aspect
este foarte important în procesul de învățare.Transmiterea și însușirea cunoștințelor
trebuie să se facă logic și să fie cât mai clară. Profesorii (60,7% de cele mai multe ori )
împărtășesc și ei aceeași opinie, doar că nu sunt convinși că acest lucru se întâmplă în
toate cazurile (11,99% întotdeauna). Timp îndelungat învăţământul a fost orientat cu
7
precădere spre aspectul informaţional, considerându-se că cel care deţine informaţiile
poate şi opera cu ele la un nivel acceptabil. Rezultatele acestui chestionar confirmă
încercarea cadrelor didactice de a-l pregăti pe elev ca personalitate complexă și
deschiderea elevilor spre o învățare complexă și de durată.
În cazul celei de-a doua variante de răspuns, 70% dintre elevi consideră că
aproape întotdeauna și de cele mai multe ori, atunci când studiază, asociază noile
cunoșințe cu cele deja cunoscute. Acest aspect este împărtășit de doar 51% dintre cadrele
didactice. Această lipsă de corelație între răspunsurile celor două grupuri țintă , poate fi
explicată prin lipsa unei consistențe și calitate în încercarea elevilor de a utiliza
cunoștințele anterioare. În practica şcolară se constată adesea că elevii, care nu reuşesc să
rezolve anumite probleme, posedă totuşi cunoştinţele necesare acestei rezolvări. Aceasta
înseamnă că nu le lipsesc cunoştinţele, ci organizarea lor flexibilă, centrată pe tip de
problemă şi principiu rezolutiv. Aceasta se poate realiza prin utilizarea mai multor surse
în învăţarea conţinutului (notele de curs, manualul, discuţia cu profesorul, cu colegii,
etc.), printr-o iscusită alegere de către profesor a exemplelor şi o modalitate de prezentare
care să decentreze reprezentarea elevului de pe un anumit exemplu (prin remarcile
explicite ale profesorului: “această procedură trebuie urmată ori de câte ori întâlniţi o
problemă similară”, “ceea ce e important de reţinut de acum înainte este că…”, etc.), prin
confruntare permanentă cu sarcini de un anumit tip şi reflecţie asupra modului de
rezolvare (ex: rezumarea în limbaj interior a demersului întreprins, explicarea şi
argumentarea acestui demers, etc.).
Pentru a învăța mai bine elevii (38,3% de cele mai multe ori și 32,7%
întotdeauna) încearcă să rețină logic informațiile predate. Memorarea pasivă este mai
putin utilizată, lăsând loc memorării active. Un procent mai mic de cadre didactice au
observat această schimbare în procesul de învățare al elevilor. Această lipsă de corelație
este pusă în evidență și prin răspunsurile ultimului item: 39,2% dintre cadrele didactice
consideră că elevii uneori învață pe de rost și 34,11% dintre elevi consideră că, acest
lucru se întâmplă rareori.
Atât în opinia cadrelor didactice (47,3 % uneori) cât și a elevilor (33,07% uneori),
sursa de infomare din partea părinților, rudelor nu este foarte des solicitată de către elevi,
în învățare. Acest lucru poate fi explicat fie prin lipsa de pregătire a membrilor familiei în
anumite domenii, existența unui decalaj între curriculumul studiat de cele două generații,
fie prin limitarea timpului disponibil pentru copii. Calculatorul a devenit o sursă mult mai
rapidă și mai eficientă de cautare a informațiilor.
Stilul pedagogic pur de predare în care elevul ascultă sau își ia notițe nu este
tocmai potrivit pentru elevi. Copiii învață mai ales emotional, în situații concrete. În
realitate, acest lucru nu se întâmplă. Doar 30,25% dintre elevi încearcă, uneori, să
găsească utilitatea informațiilor în viața de zi cu zi, când învață. Cadrele didactice sunt
conștiente de faptul că, doar uneori, elevii caută să explice practic ceea ce învață, și de
aceea rolul lor este de a-l ajuta pe copil să găsească utilitatea informațiilor în viața de zi
cu zi și să dezvolte la elevi abilitatea de a corela lumea teoretică, cu cea practică.
8
Itemul: Activitățile extrașcolare în care se implică elevii

excursii 75,7% 60,11%
vizionare spectacole 54,3% 52,94%
sport 80,6% 51,16%
vizite muzeu 64,06% 46,22%
programe/proiecte 40,8% 32,24%
educaționale în cadrul școlii
Activitățile extrașcolare în care se implică elevii sunt îndeosebi: excursii

(60,11%), vizionare spectacole (52,94%), sport (51,16%), vizite muzeu (46,22%),
programe/proiecte educaționale în cadrul școlii (32,24%).
În urma exprimării opiniei cadrelor didactice observăm că această ierarhie se modifică:
sport (80,6%), excursii (75,7%), vizite muzeu (64,06%), vizionare de
filme/spectacole/concerte (54,3%), programe /proiecte educaționale în cadrul școlii
(40,8%).
Observăm că, în opinia cadrelor didactice activitatile extrașcolare în care se
implică elevii sunt sportul (80,6%) și excursiile(75,7%). Acestea sunt activitățile în care,
probabil, elevii se angajează cel mai ușor, fiind mai atractive și distractive. Cadrele
didactice au observat această dorință de implicare a elevilor în astfel de activități. Însă,
elevii se implică mai des în excursii și vizionări de spectacole. Sportul este văzut de elevi
ca un hobby , care nu are legătură cu școala, și nu este atât de accesibil ca celelalte
activități extrașcolare. Nu toți elevii au aptitudini sportive.De aceea, doar 51, 16 % dintre
elevi se implică în activități sportive. Un procent destul de mare , atât de elevi cât și de
cadre didactice au ales programele și proiectele educaționale din cadrul școlii ca
activități în care se implică elevii.
Itemul : Măsura în care activitățile extrașcolare îl ajută pe elev în învățare

mult 56,31% 28,8 %
potrivit 24,89% 32,4%
Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea

corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat,
precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Activitățile
extrașcolare constituie modalitatea neinstituționalizată de realizare a educației. La
întrebarea “ În ce măsura considerați că activitățile extrașcolare îi ajută pe elevi în
învățare? ” , 56,31% dintre cadrele didactice au răspuns „ mult” și 24,89% „potrivit”.
Cadrele didactice cunosc foarte bine care este rolul acestor activități. Pentru elevi
activitățile extrașcolare sunt o sursă de destindere, încredere, recreere, voie bună și mai
puțin o sursă-suport a procesului de învățare. De aceea, doar 28,8 % dintre elevi
9
consideră că activitățile de mai sus îi ajută mult în învă țare și 32,4% potrivit. Astfel,
cadrele didactice au rolul de a încerca să implice cât mai mulți elevi și să desfășoare cât
mai multe activități, explicându-le elevilor multiplele beneficii ale acestora.
Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi a elevilor

despre alte modalități de a reuși în viață, în afară de învățarea în școală
Itemul : Existența altor modalități de a reuși în viață în afară de învățarea în școală
Tabel de distributie
DA 39% 40%
NU 61% 60%
Aproximativ 40% dintre cadrele didactice și dintre elevi consideră că există alte
modalități de a reuși în viață în afară de învățarea în școală. A reuși în viață nu înseamnă
doar a dovedi performanțele inițiale, ci și de a a câstiga sau a dispune de un mod mental
de funcționare caracterizat prin performanță și competitivitate. Reușita în viață poate
căpăta definiții multiple, se poate realiza, în funcție de nevoile fiecăruia , pe unul sau mai
multe planuri. De aceea și procentul de persoane care au răspuns „da” este destul de
mare.
Opiniile cadrelor didactice şi a elevilor

despre modalitățile de a reuși în viață, altele decât învățarea în școală
Itemul : Care sunt modalitățile de a reuși în viață , altele decât învățarea în școală?
Tabel de frecvență
Elevi Cadre didactice
Autoinstruirea Autoinstruirea
Activități extrașcolare și dezvoltarea Sprijinul familiei prin situația materială
aptitudinilor (sport, dans, film, pictură, (moșteniri)
muzică, lectură, actorie)
Sprijinul familiei prin situația materială Activități extrașcolare și dezvoltarea
10
(moșteniri) aptitudinilor
Experiența practică personală și a celorlați Relații, pile, mituiri
Relații, pile, mituiri Experiența practică personală și a celorlați
Atât cadrele didactice cât şi elevii, au identificat ca modalităţi de reuşită în viaţă,

în afară de învăţarea şcolară, autoinstruirea, activităţile extraşcolare şi dezvoltarea
aptitudinilor, suportul material al familiei, experienț a practică personală ș i a celorlalț i.
De remarcat este faptul că profesorii ș i elevii percep relaț iile, pilele ș i mituirile ca fiind
factori determinanț i ai reuș itei în viaț ă.
Elemente care nu apar în răspunsurile ambelor grupuri țintă, nu sunt comune

Mass-media Munca în străinătate
Concursuri Contextul social
Profesii ce nu necesită studii Sex
Prieteni Comerțul
Credința Studii în străinătate
Respect Susținerea politică
Întemeierea unei familii

despre motivaţia elevului pentru învăţare
Itemul : Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învățare?

Orele să fie mai atractive 80,8% 35,05%
Abodarea practic-aplicativă a lecțiilor 61,6% 54,03%
Atmosfera din timpul orelor de curs 59,9% 52,94%
Soluțiile care l-ar ajuta pe elev să învețe mai mult sunt: abordarea practic-
aplicativă a lecțiilor (54,03%) și atmosfera din timpul orelor (52,94% )
Deș i cadrele didactice (80,8%) afirmă că, ceea ce l-ar motiva pe elev, în mod
deosebit, sunt orele atractive, doar 35,05% dintre elevi afirmă că ar fi motivați de acest
aspect. O sursă de motivare importantă, atât pentru 54,03% dintre elevi, cât și pentru
61,6% dintre cadrele didactice este aplicabilitatea lecțiilor. Elevii au nevoie de un
„management” al cunoștințelor prin care să pună în aplicare noi cunoştinţe, să exploateze
cunoștințele în contexte diferite și pline de provocări, să valorifice învăţarea individuală
prin evidențierea avantajelor dobândit la nivelul întregii sale vieți.
11
despre importanţa unei cariere de succes în viaţa elevilor
Itemul: În ce măsură o carieră de succes este importantă în viața elevilor?

Foarte mare 30,41% 58,82%
Pentru 30,41% dintre cadrele didactice, o carieră de succes are o importanță foarte
mare pentru elevi. Procentul acesta este mult mai mare în rândul elevilor (58,82%).
Schimbările de pe piaţa muncii, şomajul, creşterea continuă a informaţiilor despre slujbe
contextual socio-economic al țării noastre creează confuzie, indecizie şi dezinformare
pentru tineri în ceea ce priveşte alegerea propriului drum în carieră. Ei își doresc să
obțină o carieră care să le aducă satisfacții materiale și financiare, într-un timp foarte
scurt, fără a mai urmări realizarea unei activități potrivite sau plăcute. Cariera de succes
reprezintă modalitatea de a depăși anumite probleme.

despre elementele care contribuie la construirea unei cariere de succes
Itemul: Ce contribuie la construirea unei cariere de succes?
Tabel de distribuție în ordinea frecvenței de apariție (1- frecvență mare a răspunsului)

1.Nivel de pregătire și rezultate școlare 1.Nivel de pregătire și rezultate școlare
bune bune
2.Efortul în muncă 2.Motivația (voința , perseverența) în
muncă
3.Motivația (voința, perseverența) în 3.Efortul în muncă
muncă
4.Sprijinul familiei 4.Sprijinul familiei
5.Atitudini pozitive față de muncă 5.Alegerea unor modele potrivite
(seriozitate, pasiune, implicare, optimism,
responsabilitate, încredere, devotament)
6.Inteligența 6.Orientare școlară și profesională
Nivelul de pregatire şi rezultatele şcolare constituie factorul cel mai important în

construirea unei cariere de succes, atât în opinia cadrelor didactice cât şi în opinia
elevilor. Dacă pentru elevi efortul în muncă este mai important decat motivaţia, pentru
cadrele didactice ierarhia se schimbă. Cadrele didactice cunosc mai bine cerinţele pieţei
muncii, caracterizată de nevoia ridicată de competitivitate şi motivare.
Aflându-se în plin proces de formare a caracterului, elevii pun accent pe
importanţa atitudinilor pozitive faţă de muncă în construirea unei cariere de succes, pe
12
factorii de personalitate şi abilitităţi de viaţă ca : sociabilitatea, autocontrolul, gândire
realistă, abilitatea de a lucra în echipă, adoptarea unui stil de viaţă sanătos.
Cadrele didactice sunt conştiente de importanţa factorilor externi de influenţă în
construirea unei cariere, şi anume: alegerea unor modele potrivite, orientarea şcolară şi
profesională, contextul socio-economic şi piaţa muncii.
Elemente care nu apar în răspunsurile ambelor grupuri țintă, nu sunt comune

Sociabilitatea Context socio-economic
Cultura generală Emigrarea
Autocontrol Piața muncii
Ajutor divin Susținerea politică
Gândire realistă
Disciplina
Cunoașterea unei limbi străine
Capacitatea de a lucra în echipă
Stil de viață sănătos
Stabilitatea pe post
Spirit de lider
Policalificarea
Personalitatea
Comunicarea eficientă
Curaj
creativitate

despre mediul care determină succesul în viaţă
Itemul: Mediul care determină succesul în viață

Scoala Al 2-lea loc 45,61% Al 2-lea loc 39,15%
Familia 1 loc 57,7% 1 loc 50,82%
Prietenii Al 3-lea loc 38,81% Al 3-lea loc 35,41%
Mass-media Al 6-lea loc 48,9% Al 6-lea loc 36,67%
Activitatea extrașcolară Al 4-lea loc 30,3% Al 4-lea loc 29,16%
Programe/proiecte Al 5-lea loc 24,6% Al 5-lea loc 27%
educaționale
În cadrul acestui item toate răspunsurile corelează. Astfel că, atât pentru cadrele
didactice, cât și pentru elevi, mediul care determină succesul în viață este familia.
Primele noţiuni educative pe care copilul le primeşte sunt cele din familie. Familia
constituie una din verigile sociale cele mai vechi şi mai stabile în care se conturează şi se
formează caracterele; în familie se dezvoltă spiritul de afirmare a idealurilor tânărului,
dorinţa sa de participare la viaţa socială, culturală şi politică a ţării sale. În familie se
13
formează primele deprinderi de viaţă sănătoasă ale copilului, de conduită igienică
individuală, colectivă şi de altruism. Dacă familia nu se implică și nu sprijină elevul pe
tot parcursul educației sale, succesul în viață nu este asigurat. Cadrele didactice sunt
conștiente de importanța partenerului său în activitate și încearcă sa-l implice cât mai
mult.
Școala, ca mediu ce determină succesul, se situează pe locul al 2-lea. Îmbinarea
eforturilor educative din familie şi din şcoală este nu numai recomandabilă şi chiar
obligatorie, pentru că de multe ori, pe măsură ce copiii evoluează, părinţii au de înfruntat
mereu alte şi alte probleme, multe din ele inedite, iar şcoala are acumulată multă
experienţă în soluţionarea unor probleme care se ivesc la o categorie de vârstă şi care se
repetă la generaţiile următoare. Școala este singurul mediu în care se poate construi o
carieră, prin însușirea cunoștințelor din diverse domenii și dezvoltarea unor abilități de
viață.
Prietenii sunt cei care te provoacă să gândești , să te analizezi, care te sprijină,
care te ajută să te regăsești și fără de care nu ai putea să ajungi la succes. În zilele noastre
elevii ating mai greu această formă de prietenie și trebuie să facă faţă presiunilor negative
ale prietenilor. Activitatea extrașcolară și proiectele educaționale reprezintă mediile cele
mai potrivite pentru a pune în valoare pe toate celelalte, de mai sus. Succesul în viață este
asigurat atunci când îți dezvolți abilitatea de a selecta rapid informațiile utile, iar mass-
media este principalul mediu informațional .
VII.2. Corelaţie opinii elevi gimnaziu – elevi liceu
Opiniile elevilor de la gimnaziu

şi elevilor de la liceu despre implicarea familiei în viaţa şcolarului
Itemul:
Familia mea :
- Reprezintă un model
- Se implică în viaţa şcolară
- Mă ajută să învăţ
- Mă încurajează să am comportamente adecvate în şcoală
- Discută orice problemă care ţine de activitatea şcolară.
- Are aşteptări legate de rezultatele şcolare
- Mă recompensează pentru rezultatele şcolare obţinute
- Nu are asteptări în ceea ce priveste rezultatele şcolare
- Nu manifestă interes faţă de activitatea mea şcolară
Variante de răspuns Elevi gimnaziu Elevi liceu

În foarte mare măsură În foarte mare măsură
Reprezintă un model 54% 37%
Se implică în viaţa şcolară 63 60
Mă încurajează să am 67 61
comportamente adecvate în
şcoală
14
Discută orice problemă care
ţine de activitatea şcolară
Are aşteptări legate de
rezultatele şcolare
Mă recompensează pentru
rezultatele şcolare obţinute
Analizând răspunsurile elevilor (gimnaziu-liceu) constatăm că pentru 54% dintre

elevii de gimnaziu familia este într-o foarte mare măsură un model, acest procentul fiind
în scădere pentru elevii de liceu, doar 37% considerând acest lucru.
Elevii apreciază că părinţii se implică în foarte mare măsură în viaţa lor şcolară,
având initiative, răspunzând solicitărilor şcolii şi asigurând materialele necesare în
învăţare. (63, respectiv 60%)
Atât elevii de gimnaziu căt şi liceenii consideră că, sunt încurajaţi de părinţi să
aibă comportamente adecvate în şcoală (67, respectiv 61%), iar atunci când apar
probleme în ceea ce priveşte activitatea şcolară a elevului, 55% dintre elevii de gimnaziu
apreciază că părinţii sunt disponibili să discute aceste probleme cu ei. Acelaşi lucru este
susţinut şi de un procent asemănător al liceenilor (50%).
Itemii: Are aşteptări (familia) legate de rezultatele şcolare

Mă recompensează pentru rezultatele şcolare obţinute
Variante de răspuns Elevi gimnaziu Elevi liceu

Are aşteptări (familia) 68% 58%
legate de rezultatele şcolare
Mă recompensează pentru 31% 33%
Atât în opinia elevilor de gimnaziu, cât şi în cea a elevilor de liceu, au aşteptări în

ceea ce priveşte rezultatele lor şcolare (68 respectiv 58%). Cu toate acestea, doar o treime
dintre elevi consideră că sunt recompensaţi de către familie pentru rezultatele bune pe
care le obţin la şcoală.
15
şi elevilor de la liceu despre motivaţia pentru învăţare
Itemul: Motivele pentru care învăţ sunt…

- pentru a fi cel mai bun
- pentru a fi recunoscut şi respectat de către ceilalţi
- pentru că profesorul explică pe înţelesul meu
- pentru că profesorul are un stil de predare atractiv
- pentru că profesorul e apropiat de noi
- pentru că profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică
- pentru că profesorul e calm, nu se enervează
- pentru că profesorul îmi inspiră teamă
- pentru că profesorul îmi inspiră respect, fiind un model pentru mine
- pentru că materia e interesantă
- pentru că materiile îmi vor fi utile mai târziu
- pentru că părinţii insistă să învăţ
- pentru că părinţii mă recompensează dacă învăţ
- pentru că îmi place să studiez
- pentru că sarcinile de învăţare date de către profesor sunt clare
- pentru că profesorul face o evaluare corectă
- pentru a lua note bune
- pentru a nu mă face de ruşine
- pentru a avea o carieră de succes
- altele...
Ierarhia stabilită în funcţie de alegerile elevilor este următoarea:
Elevii de gimnaziu consideră că învaţă Liceenii consideră că învaţă pentru:

pentru: - a avea o carieră de succes 68,86%
- a avea o carieră de succes 72,39% - că materiile îmi vor fi utile mai târziu
- că materiile îmi vor fi utile mai târziu 43,39%
60,28% - a fi recunoscut şi respectat de către
- a lua note bune 47,04% ceilalţi 38,67%
- că materia e interesantă 43,66% - că materia e interesantă 37,26%
- a fi recunoscut şi respectat de către - a fi cel mai bun 30,66%
ceilalţi 34,36% - a lua note bune 26,41%
- a fi cel mai bun 33,23% - că profesorul îmi inspiră respect, fiind
- că îmi place să studiez 30,70% un model pentru mine 25,94%
- pe ultimul loc: “pentru că profesorul e - pe ultimul loc: “pentru că profesorul e
plăcut ca înfăţişare fízică” = 1,40% plăcut ca înfăţişare fízică” = 1,88%
Observăm în ierarhia celor două categorii de elevi, de gimnaziu şi liceeni, că pe

primele două poziţii se situează aceleaşi categorii de motive, însă la liceu pe locul al
treilea apare nevoia elevilor de a fi respectaţi şi recunoscuţi. La elevii de gimnaziu pe
această poziţie clasându-se motivul : “pentru a lua note bune”, care în cazul elevilor de
16
liceu apare pe pozitia a V-a. La ambele grupuri pe ultimul loc (20) se situează motivul :
“pentru că profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică”.

şi elevilor de la liceu asupra modului de a învăţa
Itemul: Modul de a învăţa:

- când învăţ urmăresc să înţeleg ce predă profesorul, în clasă;
- când studiez asociez noile cunoştinţe cu cele deja cunoscute;
- pentru a învăţa mai bine, încerc să reţin logic informaţiile predate (sub forma
schemelor, tabelelor, formulelor, etc.);
- apelez la informaţiile pe care consider că le deţin părinţii, fraţii/surorile, bunicii,
alte persoane, alte surse de informaţii;
- când învăţ, încerc să găsesc utilitatea informaţiilor în viaţa de zi cu zi;
- obişnuiesc să învăţ pe de rost.
Analizând modul în care elevii învaţă am constatat că atât elevii de gimnaziu cât şi
cei de liceu au afirmat că, întotdeauna încearcă să reţină logic informaţiile, pe ultimul loc
situând învăţarea mecanică.
- pentru a învăţa mai bine, încerc să reţin logic informaţiile predate (sub forma
schemelor, tabelelor, formulelor, etc.);
- când învăţ urmăresc să înţeleg ce predă profesorul, în clasă;
- când studiez asociez noile cunoştinţe cu cele deja cunoscute;
- când învăţ, încerc să găsesc utilitatea informaţiilor în viaţa de zi cu zi;
- apelez la informaţiile pe care consider că le deţin părinţii, fraţii/surorile, bunicii,
alte persoane, alte surse de informaţii;
- obişnuiesc să învăţ pe de rost.
Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu

şi elevilor de la liceu asupra timpului alocat activităţilor dintr-o zi
Itemul: Cât de mult timp aloci într-o zi următoarelor activităţi:
Variante de răspuns deloc mai puţin 1- 2 2- 4 mai mult

de o oră ore ore de 4 ore
te uiţi la TV:
gimnaziu 4,22% 14,08 43,94 25,07 13,80
liceu 0,47 19,33 39,62 25,00 11,79
te joci la calculator:
gimnaziu 6,47 14,36 26,76 28,73 23,38
liceu 3,30 13,20 23,58 27,83 26,41
activităţi în familie:
gimnaziu 7,32 26,47 33,52 40,56 13,23
liceu 7,07 25,00 34,43 17,45 10,37
activităţi cu prietenii:
17
gimnaziu 1,40 15,21 24,78 33,52 30,14
liceu 2,83 15,09 20,28 31,60 26,41
cursuri organizate: dans, instrument
muzical, limbi străine, sport, etc.:
gimnaziu 36,61 11,26 29,57 13,80 9,29
liceu 31,60 19,81 23,58 13,20 7,54
activităţi recreative în aer liber:
gimnaziu 9,57 33,23 43,09 20,56 14,64
liceu 9,43 25,00 32,07 17,92 9,90
citeşti:
gimnaziu 12,95 39,15 32,39 8,45 4,50
liceu 16,50 37,26 31,13 7,07 3,30
înveţi:
gimnaziu 1,97 17,18 40,56 27,88 9,01
liceu 8,49 20,75 33,96 17,45 4,24
Analizând timpul pe care îl acordă elevii anumitor activităţi am constatat că nu

există diferenţe semnificative între cele două categorii de elevi, cu o singură exceptie:
timpul alocat activităţilor în familie pentru elevii de gimnaziu este de 2-4 ore pentru un
procent de 40,56 elevi faţă de 17,45% dintre liceeni (pentru aceeaşi perioadă de timp).
Itemul: Bifează activităţile extraşcolare în care te-ai implicat:
Elevi gimnaziu Elevi liceu

Excursii Excursii + Vizionare de
spectacole/ filme/ concerte
Sport Sport
Vizionare de spectacole/ Programe/ proiecte
filme/ concerte educaţionale la şcoală
Vizite la muzeu Vizite la muzeu
Programe / proiecte Voluntariat
educaţionale la şcoală
Artă (pictură, desen, Artă (pictură, desen,
modelaj) modelaj) + Dans
Dans
Voluntariat
Elevii din ciclul gimnazial s-au implicat în diferite activităţi extraşcolare, pe

primul loc situându-se excursiile, urmate de sport şi vizionarea de spectacole/ filme/
concerte pe ultimul loc fiind voluntariatul. Liceenii aşează pe acelasi loc excursiile şi
vizionarea de spectacole/ filme/ concerte şi pe locul al II-lea, sportul, voluntariatul
trecând pe locul al V-lea. La nivelul al IV-lea avem în ambele cazuri, vizitele la muzeu.
18
Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra activităţilor
extraşcolare care au jucat un rol important în activitatea de învăţare
Itemul: În ce măsură te-au ajutat aceste activităţi extraşcolare în învăţare?
Elevi foarte mult mult potrivit puţin deloc

Gimnaziu 23,66 33,23 30,98 8,16 4,50
Liceu 17,45 26,88 33,96 17,45 3,77
56,89% dintre elevii de gimnaziu au considerat că activităţile extraşcolare i-au

ajutat mult şi foarte mult în învăţare comparativ cu un procent de 44,33 dintre liceeni.
Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra modalităţilor

de a reuşi în viaţă, în afară de învăţarea în şcoală
Itemul: Crezi că există alte modalităţi de a reuşi în viaţă în afară de învăţarea în şcoală?
Da Nu
Gimnaziu 36,06 63,94
Liceu 40,1 59,90
Dacă DA, care sunt acestea?
Gimnaziu – nr. de alegeri:

- Dans, actorie, cântat, talent, pictură, artă 18
- Sportul de performanţă 12
- Studiul individual 9
- Sprijin financiar din partea familiei 7
- Fotbalist, fotomodel 6
- Modelele 6
- Activităti extraşcolare 5
- Interese, pasiuni, voinţă, sacrificiul 4
- Practica 3
- Educaţia 2
- Meditatii 2
- Norocul 2
- Credinţa 2
- Relaţii 1
- Mita 1
- Cultura generală 1
- Şcoala vieţii 1
- Abilitatea de a te descurca în viaţă 1
19
- Atenţia la detalii 1
- Organizarea raţională a timpului 1
Liceu – nr. de alegeri:
- Studiul individual 11
- Sportul de performanta 6
- Sprijin financiar din partea familiei 6
- Dans, actorie, cântat, talent, pictură, artă 6
- Practica 5
- Relaţii 4
- Modele 4
- Norocul 3
- Meditaţii 3
- Exploatarea oportunităţilor 3
- Activităţi extraşcolare 2
- Inteligenţa 2
- Perseverenta , voinţa 2
- Cursuri 2
- Voluntariat 1
- Afaceri proprii 1
- Furt 1
Constatăm că opiniile elevilor diferă; dacă cei din ciclul gimnazial consideră că
principală modalitate de a reuşi în viaţă constă în valorificarea unor aptitudini ca: dans,
actorie, cântat, pictură, artă sau alte talente, cei de la liceu considerând ca primordial
studiul individual. Pe locul al II-lea, la ambele grupe de elevi se situează practicarea
sportului de performanţă, ca modalitate de a reuşi în viaţă. Pe locul al III-lea, în opinia
elevilor de gimnaziu, se află studiul individual pe când la liceeni este sprijinul financiar
din partea familiei.

şi elevilor de la liceu asupra nivelului de motivaţie pentru învăţare
Itemul: Pe o scală de la 1- 10 apreciază-ţi nivelul de motivaţie pentru învăţare, unde 1

este cel mai puţin, 10 este cel mai mult.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Gimnaziu 0,84 0,84 0,28 0,84 2,53 3,09 10,98 30,70 34,08 14,92
Liceu 0,94 0,94 0,47 0,94 5,18 8,01 19,81 32,54 18,86 7,07
Analizând nivelul de motivaţie pentru învăţare apreciat de elevi, constatăm că

elevii de gimnaziu îşi atribuie nivelul 9 într-un procent de 34%, la acelasi nivel
apreciindu-se doar aproximativ 19% dintre elevii de liceu. Nivelul 8 este asumat de 33%
dintre liceeni, acest nivel fiind al doilea ales de elevii de gimnaziu (aprox. 31%.). Doar
20
7% dintre liceeni şi aprox. 15% dintre elevii de gimnaziu consideră că au un nivel de
motivaţie 10.

şi elevilor de la liceu asupra elementelor care îi ajuta în învăţare
Itemul: Ce te-ar ajuta mai mult să înveţi?
Gimnaziu
- informaţiile predate îmi sunt folositoare
- să aplic practic ceea ce am învăţat
- atmosfera din timpul orelor de curs
- părerea mea să fie luată în considerare de către profesori
- recompensa prin laude, aprecieri pozitive, încurajări, premii
- orele să fie antrenante
- recompensa prin cadouri, bani, alte avantaje primite
Liceu
- informaţiile predate să-mi fie folositoare

- atmosfera din timpul orelor de curs
- să aplic practic ceea ce am învăţat
- recompensa prin laude, aprecieri pozitive, încurajări, premii
- orele să fie antrenante
- părerea mea să fie luată în considerare de către profesori
- recompensa prin cadouri, bani, alte avantaje primite
Observăm din ierahizarea variantelor de răspuns că, atât elevii de gimnaziu, cât şi
cei de liceu consideră că i-ar ajuta mai mult să înveţe dacă informaţiile predate le sunt
folositoare, pe locul al doilea şi al treilea fiind aplicabilitatea în practică a celor învăţate şi
deosebit de importantă fiind, însă, şi atmosfera din timpul orelor de curs. Dacă elevii de
gimnaziu consideră important ca părerea lor să fie luată în considerare de către profesori
(locul 4), liceenii doresc să fie recompensaţi prin laude, aprecieri pozitive, încurajări,
premii. Recompensa prin cadouri, bani, alte avantaje primite este pozitionată pe ultimul
loc de către ambele categorii de elevi.
21
şi elevilor de la liceu despre ceea ce reprezintă succesul în viaţă
Itemul: Pentru tine, succesul în viaţă înseamnă:
Variante de răspuns 1 2 3 4 5
puţin mult
întemeierea unei familii:

gimnaziu 8,73 6,76 22,8 19,43 46,19
liceu 3,77 6,60 26,88 25,47 36,79
prestigiul social:
gimnaziu 5,35 7,88 19,15 35,21 29,29
liceu 3,77 7,54 16,98 38,20 33,01
cariera de succes:
gimnaziu 2,25 3,94 5,63 18,87 69,01
liceu 0,47 2,35 4,24 24,05 68,39
banii:
gimnaziu 4,22 5,07 20,84 34,36 34,64
liceu 2,35 1,88 3,77 34,43 43,86
relaţiile armonioase cu ceilalţi:
gimnaziu 3,94 4,22 14,08 27,88 49,57
liceu 3,77 1,41 15,09 29,24 50,47
Gimnaziu Liceu
cariera de succes cariera de succes
relaţiile armonioase cu ceilalţi relaţiile armonioase cu ceilalţi

întemeierea unei familii banii
banii întemeierea unei familii
prestigiul social prestigiul social
Observăm că există o opinie unitară a elevilor din ambele categorii pentru primele
două pozitii, succesul în viaţă reprezentând pentru aceştia o carieră de succes dar şi relaţii
armonioase cu ceilalţi. Pe locul al treilea, la nivel de gimnaziu se află întemeierea unei
familii, iar la liceu banii, pe ultimul loc, în opinia elevilor, fiind prestigiul social.
22
şi elevilor de la liceu asupra importanţei unei cariere de succes în viaţă
Itemul: Pentru tine în ce măsură o carieră de succes este importantă în viaţa?

foarte mare mare potrivit mică foarte mică
Gimnaziu 57,74 31,54 7,6 0 0
Liceu 59,90 28,30 10,37 1,41 0
Constatăm că pentru ambele categorii de elevi, o carieră de succes este foarte

importantă, ceea ce confirmă încă o dată ierarhia de la itemul 11.
Opiniilor elevilor de la gimnaziu

şi elevilor de la liceu asupra elementelor care contribuie la construirea unei cariere
de succes
Itemul: Ce contribuie, din punctul tău de vedere, la construirea unei cariere de succes?
Elevii de gimnaziu au răspuns:
- învăţătura 35
- şcoala 23
- voinţa 22
- munca 13
- informatţile acumulate 12
- familia 10
- studiile superioare 9
- inteligenţa 9
- ajutorul familiei 7
- suportul moral 7
- banii 9
- prietenii, anturajul 6
- relaţiile 6
- talentul 5
- norocul 5
- aspectul fizic 3
- educatia 3
- sociabilitatea 3
- comportament moral 3
- Altele: influenţa, seriozitatea, atitudinea, respectul, disciplina, dorinţa, activităţi
extraşcolare, participarea activă la ore, modelele, profesorii, sportul, aptitudini,
comunicarea, traseul educational etc – 31 răspunsuri.
23
Elevii de liceu au raspuns:
- competente, aptitudini 9
- munca 7
- rezultate şcolare 7
- ajutorul familiei 6
- motivaţia 6
- perseverenţa 6
- practica 6
- voinţa 5
- pasiunea 4
- seriozitatea 4
- aspiraţii 4
- comunicarea 4
- inteligenţa 3
- respectul 3
- devotament, loialitate 3
- optimism 3
- norocul 3
- banii 3
- talent 3
- prietenii 3
- altele: implicare, interes, activităţi extraşcolare, stil de viaţă, relaţiile, stabilitatea
pe post, rigurozitate, intuiţia, spirit de lider, punctualitatea, încrederea în sine,
personalitatea, informaţiile şi orientarea şcolară, aspectul fizic, flexibilitatea,
autoperfecţionarea, curajul, comportament şi atitudini, răbdarea, creativitatea –
27.
Observăm că pentru elevii de gimnaziu, la construirea unei cariere de succes, pe
primul loc este învăţătura urmată de şcoală, voinţă, muncă şi informaţiile acumulate.
Pentru elevii de liceu, în construirea unei cariere de succes, un loc important îl ocupă
competenţele şi aptitudinile apoi munca şi pe locul al treilea rezultatele şcolare.

şi elevilor de la liceu asupra motivelor pentru care aceştia nu învaţă
Itemul: Nu învăţ pentru că:

- nu am condiţii (căldură, apă curentă, curent electric, camera mea, rechizite
şcolare, etc.)
- nu am voinţă
- atât pot eu
- nu am timp
- nu mă interesează ce fac la şcoală
- nu vreau
- nu vreau să fiu considerat tocilar
- pentru familia mea nu contează
- nu înţeleg nimic din ce se predă
24
- profesorul nu mă apreciază/ valorizează
- nu îmi foloseşte în ceea ce mi-am propus să fac mai târziu
- NS/ NR
Gimnaziu – liceu
Nr.crt a b c d e f g h i j k
Gimnaziu 1,40 16,61 16,61 9,57 2,25 7,88 8,73 1,69 7,60 10,7 8,73
(%)
Liceu 2,83 25,47 16,50 21,69 8,01 12,26 5,66 0,47 11,32 14,15 26,88
(%)
Gimnaziu:
- nu am voinţă + atât pot eu
- nu am timp
- nu vreau
şcolare, etc.)
Liceu:
- nu îmi foloseşte în ceea ce mi-am propus să fac mai târziu
- nu am voinţă
- nu am timp
- atât pot eu
- nu vreau
şcolare, etc.)
25
şi elevilor de la liceu asupra lucrurilor considerate importante în unitatea în care
studiază
Itemul: În şcoala mea:
- se desfăşoară activităţi practice în laboratoare/ cabinete

- este încurajată competiţia
- sunt încurajate colaborarea, cooperarea
- în clasa mea este important să ai rezultate bune
- în clasa mea este important să fim prieteni buni
- altele...
Crit. a b c d e
Gimnaziu 43,09 31,54 49,85 38,30 61,12
Liceu 49,52 29,24 42,92 31,13 43,86
Gimnaziu:
Liceu:
Constatăm că, 61% dintre elevii de gimnaziu afirmă că în clasa lor este important
să fie prieteni buni şi 43 % consideră că în şcoala lor sunt încurajate colaborarea,
cooperarea. Elevii de liceu, aproximativ 50% afirmă că se desfăşoară activităţi practice în
laboratoare/ cabinete si 44% consideră că, în clasa lor este important să fie prieteni buni.
Observăm că pe ultimul loc, atât la gimnaziu cât şi la liceu, elevii au identificat
încurajarea competiţiei.
26
şi elevilor de la liceu asupra mediului care determină succesul în viaţă
Itemul: Din punctul tău de vedere, ierarhizează de la 1 la 6, unde 1 este primul loc, 6
este ultimul loc, mediul care determină succesul în viaţă.
- şcoala
- familia
- grupul de prieteni
- mass media
- activităţi extraşcolare (sport, muzică, pictură, dans, etc.)
- programe/ proiecte educaţionale (antreprenoriat, stil de viaţă sănătos, etc.)
Criteriul 1 2 3 4 5 6
Gimnaziu a 42,25 39,15 8,73 2,81 1,4 1,97
Liceu 31,60 39,15 12,73 6,60 0,94 0,94
Gimnaziu b 49,29 34,92 7,88 1,97 1,12 0,84
Liceu 52,35 23,58 10,37 3,30 2,83 2,83
Gimnaziu c 3,09 9,01 42,53 16,90 14,64 7,60
Liceu 8,01 16,98 28,30 12,73 7,54 8,96
Gimnaziu d 2,25 1,97 4,50 16,90 22,53 46,47
Liceu 2,35 4,71 10,84 17,92 18,39 26,88
Gimnaziu e 4,50 5,63 21,69 30,98 20,56 7,88
Liceu 5,66 8,49 11,32 27,35 18,39 8,49
Gimnaziu f 2,81 2,53 5,63 23,30 27,32 27,60
Liceu 4,71 5,18 8,49 14,15 27,83 21,69
Locul 1 2 3 4 5 6
Gimaziu familia şcoala grupul de activităţi programe/ mass
prieteni extraşcolare proiecte media
(sport, educaţionale
muzică, (antreprenoriat,
pictură, stil de viaţă
dans, etc.) sănătos, etc.)
Liceu familia şcoala grupul de activităţi programe/ mass
prieteni extraşcolare proiecte media
(sport, educaţionale
muzică, (antreprenoriat,
pictură, stil de viaţă
dans, etc.) sănătos, etc.)
27
Mediul care determină succesul în viaţă, atât pentru elevii de gimnaziu, cât si
pentru elevii de liceu, este familia, iar pe locul al doilea fiind, în opinia elevilor, şcoala.
Pe ultimul loc se situeaza mass media.
Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu despre contribuirea

succesului în şcoală la creşterea şanselor pentru reuşita în viaţă
Itemul: Consideri că succesul în şcoală contribuie la creşterea şanselor pentru

reuşita în viaţă?
în foarte în mare în potrivită în mică în foarte NS/ NR

mare măsură măsură măsură mică
măsură măsură
Gimnaziu 47,60 29,57 11,54 1,12 2,25 0,28
Liceu 32,07 42,45 7,54 4,71 1,41 0,47
Aproximativ 48% elevi de gimnaziu consideră că şcoala contribuie la creşterea

şanselor pentru reuşita în viaţă, în foarte mare măsură, şi 2,25% considera că şcoala
contribuie în foarte mică măsură la reuşita în viaţă. In ceea ce priveste elevii de liceu,
aproximativ 42% considera că şcoala contribuie la creşterea şanselor pentru reuşita în
viaţă în mare măsură şi 1,41% considera că, şcoala contribuie în foarte mică măsură la
reuşita în viaţă.
EŞANTION
Date de identificare
La studiu au participat 355 elevi gimnaziu, din care 222 fete şi 133 băieţi, cu
vârste cuprinse între 12-16 ani (78 – 12 ani, 114 – 13 ani, 109 – 14 ani, 47 – 15 ani, 1 –
16 ani) şi 212 elevi de liceu, din care 126 fete şi 66 baieti (26 – 15 ani, 62 – 16 ani, 58 –
17 ani, 33 – 18 ani, 5 – 9 ani).
Media generală anuală în anul şcolar precedent
4- 4,99 5- 5,99 6- 6,99 7- 7,99 8- 8,99 9- 10.00

Gimnaziu - 0,6 0,9 10,84 31,02 56,62
Liceu - 1,41 11,32 25,47 29,24 32,54
28
VII.3. Corelaţie opinii profesori – părinţi
Distribuţia opiniilor profesorilor şi părinţilor asupra implicării familiei

în viaţa şcolarului
Itemul: Familia elevului
Familia elevului Părinţi Profesori

Reprezintă un model 53,99% 68,28%
pentru elev/elevă
Se implică în viaţa 74,45% 56,67%
şcolară
Obişnuieşte să discute cu
copilul problemele pe 74,30% 55,67%
care le are la şcoală
Profesorii consideră că familia reprezintă un model pentru elevi (68,28%).

Foarte mulţi părinţi (74,45%) afirmă că, se implică în viaţa şcolară a copilului lor, iar
74,30% dintre aceştia obişnuiesc să discute problemele pe care copilul lor le are la şcoală.
Distribuţia opiniilor profesorilor şi părinţilor despre şcoală ca

mediu care determină succesul în viaţă
Itemul: Şcoala-mediul care determină succesul în viaţă:
Şcoala-mediul care determină Părinţi Profesori

succesul în viaţă 37,29% 38,68%
Părinţii şi cadrele didactice consideră în proporţii asemănătoare (37,29% respectiv

38,68%) că şcoala contribuie la reuşita în viaţă.
Distribuţia opiniilor profesorilor şi părinţilor

asupra aspectelor ce reprezintă pentru ei succesul în viaţă
Itemul: Succesul în viaţă înseamnă…
Succesul în viaţă înseamnă… Părinţi Profesori

Întemeierea unei familii 59,59% 57,70%
Cariera de succes 45,10% 30,42%
Relaţii armonioase cu 44,41% -
ceilalţi/prietenii
Atât părinţii, cât şi profesorii consideră că succesul în viaţă presupune întemeierea

unei familii şi construirea unei cariere de succes.
29
despre măsura în care familia se implică în
activitatea de învăţare a elevului
Itemul: Măsura în care familia se implică în activitatea de învăţare a elevului:
Părinţi Profesori
Măsura în care familia se implică În foarte În mare În foarte mare
în activitatea de învăţare a elevului mare măsură măsură măsură/
În mare măsură
21,57% 43,98% 43,5%
În ceea ce priveşte implicarea familiei în activitatea de învăţare a elevului,

21,57% dintre părinţi consideră că se implică în foarte mare măsură, în timp ce 43,98%
dintre aceştia apreciază că se implică într-o mare măsură. În acelaşi timp, doar 43,5% din
cadrele didactice sunt de opinie că familia joacă un rol activ în procesul de învăţare al
copiilor.

asupra motivelor pentru care elevul învaţă
Itemul: Motivele pentru care elevul învaţă
Motivele pentru care Părinţi Profesori

elevul învaţă
Cunoştinţele şi abilităţile 72,82% 42,86%
accumulate vor fi utile
mai târziu
Notele 54,71% 12,54%
Profesorul are un stil de - 51,45%
predare atractiv
În opinia părinţilor, principalele motive pentru care elevul învaţă sunt:

-cunoştinţele şi abilităţile acumulate vor fi utile mai târziu;
-primirea unor note bune.
Prin comparaţie, profesorii plasează pe locul I în ierarhia acestor motive stilul de
predare atractiv al cadrului didactic, iar pe locul II, utilitatea cunoştinţelor şi abilităţilor
acumulate.
30
De remarcat este faptul că, majoritatea profesorilor nu consideră că notele
reprezintă un motiv pentru care elevul învaţă.
Deşi majoritatea părinţilor apreciază că se implică activ în activitatea şcolară a
elevului, percepţia profesorilor nu este aceeaşi, aceştia indicând într-o mai mică măsură
gradul de implicare al părinţilor.
VII.4. Corelaţie opinii părinţi-elevi
Opinia elevilor privind

implicarea familiei în viaţa lor şcolară
Itemul: Familia...
În foarte În mare Intr-o În mică Deloc

Variante de răspuns mare măsură oarecare măsură
măsură măsură
Reprezintă un model pentru 44,82% 32,95% 15,23% 2,11% 1,08%
mine
Se implică în viaţa şcolară (are 59,89% 25,82% 10,17% 1,03 0,37%
iniţiative, răspunde solicitărilor,
imi asigură materialele
necesare în învăţare)
Mă ajută să învăţ (face lecţii 26,9% 24,77% 24,41% 15,8% 14,41%
împreună cu mine, îmi oferă
pregatire suplimentară)
Mă încurajează să am 59,8% 23,05% 7,67% 3,01% 1,03%
şcoală
Discută orice problemă care 50,05% 27,66% 13,46% 3,19% 1,45%
ţine de activitatea mea în şcoală
Are aşteptări în ceea ce priveşte 70,77% 25,9% 7,5% 2,48% 0,51%
rezultatele mele şcolare
Mă recompensează pentru 19,98% 25,54% 30,01% 12,32% 5,78%
Nu are aşteptări în ceea ce 5,97% 5,26% 11,10% 14,57% 57,30%
priveşte rezultatele mele
şcolare
Nu manifestă interes faţă de 5,31% 3,99% 7,62% 11,2% 62,84%
activitatea mea şcolară
31
Opinia părinţilor privind implicarea
în viaţa şcolară a copiilor lor
Variante de răspuns Părinţi

Reprezint un model pentru copilul meu 54%
Mă implic în viaţa lui şcolară 69,5%
Îl ajut să înveţe 38%
Îl încurajez în ceea ce face la şcoală 58,5%
Obişnuiesc să discut cu copilul problemele pe care le are 74%
Aştept să înveţe lucruri noi 50,5%
Îl recompenesez material pentru rezultatele şcolare bune 21%
Îl recompensez prin laude şi aprecieri 52%
NS/NR 1,5%
Remarcăm numărul mare de părinţi ai elevilor de gimnaziu şi liceu (74%) care

obişnuiesc să discute problemele copilului. Elevii de gimnziu şi de liceu (77,71%)
recunosc, de asemenea, preocuparea de a discuta cu părinţii problemele pe care le au. Se
poate concluziona, conform datelor obţinute, că în familie se comunică, dar nu avem
informaţii despre eficienţa acestei comunicări (dacă problemele se şi rezolvă).
În ceea ce priveşte implicarea părinţilor în viaţa şcolară a copilului lor, există o
mică diferenţă între răspunsurile elevilor şi cele ale părinţilor: elevii recunosc această
implicare în procent de 85,67%, iar părinţii în procent 69,5%.
Elevii afirmă în procent de 42,52% că primesc recompense din partea părinţilor, în timp
ce părinţii afirmă acelaşi lucru, doar în proporţie de 21%.
Aceste rezultate reflectă probabil dorinţa mai mare a elevilor de a fi recompensaţi
pentru rezultatele obţinute, în raport cu disponibilitatea mai mică a părinţilor de a oferi
aceste recompense.
E posibil ca părinţii să nu considere întotdeauna recompensele un instrument la
îndemână pentru a stimula motivaţia pentru învăţare a copiilor lor.
Opinia părinţilor şi elevilor privind succesul în viaţă
Itemul: Pentru dvs., succesul în viaţă înseamnă:
PĂRINŢI 1 2 3 4 5
Puţin Mult
Întemeierea 2% 4,5% 4,5% 21,5% 30%
unei familii
Prestigiul 3,5% 5% 23% 29,5% 35%
social
Carieră de 1,5% 4,5% 15,5% 29,5% 45,5%
succes
Banii 4% 6% 26% 29% 27,5%
Relaţiile
32
armonioase 2% 5,5% 15,5% 27% 44,5%
cu ceilalţi
ELEVI 1 2 3 4 5
Puţin Mult
Întemeierea 6,25% 8,76% 24,87% 22,45% 41,49%
unei familii
Prestigiul 4,56% 7,71% 18,06% 36,7% 31,15%
social
Carieră de 4,25% 3,14% 4,93% 21,46% 68,7%
succes
Banii 3,28% 3,47% 12,30% 36,36% 39,25%
Relaţiile
armonioase 3,85% 2,81% 16,80% 28,56% 50,02%
cu ceilalţi
Se evidenţiază ponderea semnificativă a elevilor (68,7%) şi a părinţilor (45,5%)

care consideră că, succesul în viaţă înseamnă a avea o carieră de succes. Este un răspuns
previzibil în condiţiile socio-economice actuale, în care a avea o carieră reuşită este
aspiraţia oricărui adolescent.
Sunt apropiate ca procente şi opiniile elevilor şi părinţilor cu privire la importanţa
relaţiilor armonioase cu ceilalţi. 50,02% dintre elevi, respectiv 44,5% dintre părinţi
afirmă că aceste relaţii contribuie la obţinerea succesului în viaţă.
Mai mulţi elevi (6,25%) decât părinţi (2%) cred că, familia reprezintă un factor al
succesului. Aceasta se poate explica prin faptul că, părinţii îşi văd copiii întâi realizaţi din
punct de vedere profesional şi apoi din punct de vedere familial.
Opinia elevilor şi a părinţilor

privind corelaţia succes în şcoala/reuşită în viaţă
Itemul: În ce măsură consideraţi că succesul în şcoală creşte şansele pentru reuşita în

viaţă?
Subiecţi În foarte mare În mare In În mică În foarte NS/NR

măsură măsură potrivită măsură mică măsură
măsură
Părinţi 42% 42% 12,5% 3% 2,5% 1%
Elevi 34,07% 36,01% 9.54% 2,41% 1,83% 0,37%
Atât în viziunea părinţilor (84%), cât şi în opinia elevilor (70,08%), succesul în

şcoală creşte şansele pentru reuşita în viaţă.
33
VII.5. Corelaţie opinii profesori gimnaziu-profesori liceu
Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu

şi a profesorilor din liceu asupra implicării familiei în viaţa elevilor
Itemul Familia elevului/elevei...
Familia elevului/elevei Profesor gimnaziu Profesor liceu

Reprezintă un model pentru el/ea 73,36% 63,20%
Se implică în viaţa şcolară 62,44% 50,96%
Îi ajută să înveţe 50,21% 36,79%
Îi recompensează material pentru
rezultatele şcolare bune obţinute 20,08% 16,98%
Analizând corelaţiile dintre opiniile cadrelor didactice din gimnaziu şi a celor din
liceu, s-a consatat faptul că familia reprezintă un model în viaţa elevului. S-a observat
totuşi, că elevii de liceu (în opinia cadrelor didactice) tind să acorde o importanţă mai
redusă modelelor parentale comparativ cu elevii din gimnaziu (62% raportat la 73,36%).
Cadrele didactice consideră că familia se implică în viaţa şcolară a elevului,
procentul profesorilor de gimnaziu care şi-au exprimat opinia în acest sens, fiind mai
mare decât cel al profesorilor de liceu.
O diferenţă mare în opinii se poate constata şi în ceea ce priveşte ajutorul acordat
de familie elevului în procesul de învăţare. În acest sens, liceenii beneficiază de un ajutor
mai redus din partea familiei comparativ cu colegii lor din gimnaziu (36,79% raportat la
50,21%).
Foarte puţine cadre didactice (16,98% din învăţământul liceal şi 20,08% în cel
gimnazial) consideră că familia îl recompensează material pe elev pentru rezultatele
şcolare bune obţinute.
Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu

şi a profesorilor din liceu asupra
motivelor pentru care elevii învaţă
Itemul: Motivele pentru care elevii învaţă
Motivele pentru care elevii învaţă Profesori gimnaziu Profesori liceu
profesorul explică pe înţelesul lor 50,65% 38,67%

profesorul are un stil de predare 51,96% 50,94%
atractiv
profesorul e placut ca înfăţişare 4,80% 5,66%
fizică
materia este interesantă şi atractivă 47,59% 50%
materiile îi vor fi utile mai târziu 36,68% 49,05%
pentru a lua note bune 16,59% 8,49%
34
În opinia cadrelor didactice din învăţământul gimnazial, motivele pentru care
elevul învaţă ar fi stilul de predare atractiv al profesorului, materia interesantă şi atractivă
explicată pe înţelesul elevului.
Profesorii de liceu sunt de părere că, ponderea acestor explicaţii este mai mică în
cadrul motivaţiei elevului, însă acordă un rol esenţial stilului de predare atractiv şi
materiei care trebuie să fie interesantă şi să-l atragă pe elev.
Un alt (motiv) aspect pe care profesorii de liceu îl precizează ca fiind un motiv
pentru care elevul învaţă este faptul că, acesta consideră că materiile îi vor fi utile mai
târziu. Acest motiv este indicat de către un procent mai mic al profesorilor din
învăţământul gimnazial.
Notele bune sunt prezentate ca fiind un motiv mai puţin important în procesul de
învăţare. Se remarcă totuşi faptul că, profesorii din gimnaziu se regăsesc într-un număr
aproape dublu comparativ cu profesorii din liceu.
Distribuţia opiniilor profesorilor din

gimnaziu şi a profesorilor din liceu asupra
diferitelor afirmaţii considerate relevante
Afirmaţii De cele mai multe ori Uneori

Profesori Profesori Profesori Profesori
gimnaziu liceu gimnaziu liceu
Când învaţă
urmăreşte să înţeleagă 63,75% 57,71% - -
ce predă profesorul în
clasă
În clasă sunt foarte
atenţi la explicaţiile - - 61,13% 53,77%
profesorului
Apelează la
informaţiile pe care - - 53,27% 41,5%
consideră că le deţin
părinţii,
fraţii/surorile,bunicii,
alte persoane
Majoritatea cadrelor didactice consideră că în procesul său de învăţare de cele mai

multe ori, elevul urmăreşte să înţeleagă ce predă profesorul în clasă şi este atent la
explicaţiile pe care le oferă.
În opinia profesorilor, elevii apelează doar uneori la informţiile pe care le
consideră că le deţin părinţii, fraţii/surorile, bunicii, alte persoane.
35
Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a
profesorilor din liceu asupra principalelor activităţi
extraşcolare realizate
Itemul: Bifează principalele activităţi extraşcolare în care se implică elevii:
Principalele activităţi Profesori gimnaziu Profesori liceu

extraşcolare
Sport 87,77% 73,58%
Vizite la muzeu 90,39% 37,73%
Vizionare de 49,34% 59,43%
spectacole/film/concerte
Excursii 81,65% 69,81%
Voluntariat 6,55% 30,18%
Mediateca/videoteca, 2,62% 1,88%
radioteleviziunea şcolară
Cercuri tehnico-aplicative 3,49% 7,545
Profesorii din învăţământul gimnazial au identificat vizitele la muzeu, sportul şi

excursiile ca ocupând primele locuri în cadrul activităţilor extraşcolare realizate de elevi,
iar cadrele didactice din învăţământul liceal consideră că sportul, excursiile şi vizionarea
de spectacole/filme/concerte sunt preocupările preferate ale liceenilor.
Se constată un procent mult mai mic de profesori din învăţământul liceal
(37,73%), comparativ cu profesorii din învăţământul gimnazial (90,39%), care indică
vizitele la muzeu ca activitate preferată a elevilor.
Voluntariatul, mediateca, videoteca, radioteleviziunea şcolară şi cercurile tehnico-
aplicative au fost menţionate de un număr foarte mic de cadre didactice.
Trebuie precizat că profesorii din învăţământul liceal consideră voluntariatul ca
activitate extraşcolară mult mai des întâlnită în rândul liceenilor, în timp ce, cadrele
didactice din gimnaziu nu identifică într-un mod semnificativ prezenţa acestei activităţi în
rândul elevilor.
Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu

despre suportul activităţilor extraşcolare în procesul de învăţare
Itemul: În ce măsură consideraţi că aceste activităţi extraşcolare îi ajută pe elevi în

învăţare?
Activitătile extraşcolare îi ajută pe Profesori gimnaziu Profesori liceu
elevi în procesul de învăţare
Foarte mult 38,86% 22,64%
Mult 29,69% 44,33%
36
În opinia cadrelor didactice, activităţile extraşcolare reprezintă un suport
important pentru elevi în procesul învăţării.
Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu asupra

modalitaţilor de a reuşi în viaţă în afară de învăţarea în şcoală
Itemul: Credeţi că există alte modalităţi de a reuşi în viaţă în afară de învăţarea în şcoală?
Credeţi că există alte modalităţi de Profesori gimnaziu Profesori liceu

a reuşi în viaţă în afară de
învăţarea în şcoală?
Da 42,35% 35,84%
Nu 57,64% 62,26%
Profesorii din învăţământul gimnazial menţionează că, în afară de învăţarea din

şcoală există şi alte modalităţi de a reuşi în viaţă:
-studiul individual: 7,42%;
-aptitudinile/talentul: 3,49%;
-banii: 3,49%;
-activităţile practice: 2,62%
Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu asupra

motivaţiei elevilor pentru învăţare
Itemul: Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învăţare?
Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai Profesori gimnaziu Profesori liceu

motivat pentru învăţare?
Atmosfera din cadrul orelor de curs 62,44% 57,54%
Orele să fie atractive şi antrenante 83,40% 78,30%
Abordareapreponderentpractic- 61,13% 62,26%
aplicativă a lecţiilor
Atât profesorii din învăţămantul gimnazial, cât şi cei din cel liceal, considera că
aspectele care l-ar putea ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învăţare sunt: orele
atractive şi antrenante (83,40% – gimnaziu, 78,3% - liceu), abordarea preponderent
practic-aplicativă a lecţiilor (61,13% – gimnaziu, 62,26% – liceu) şi atmosfera din cadrul
orelor de curs (62,44% - gimnaziu, 57,54 – liceu).
37
profesorilor din liceu asupra importanţei unei cariere
de succes în viaţă
Itemul: În ce măsură o carieră de succes este importantă în viaţă?
În ce măsură o carieră de succes Profesori gimnaziu Profesori liceu
este importantă în viaţă?
Foarte mare măsură 35,37% 25,47%
Mare măsură 48,47% 48,11%
Mică măsură 0,43% 8,49%
83,84% dintre cadrele didactice din gimnaziu şi 73,58% dintre cadrele didactice
din liceu sunt de părere că o carieră de succes este importantă pentru elevi.

profesorilor din liceu despre mediul care determină
succesul în viaţă
Itemul: Din punctul dvs. de vedere, ierarhizaţi de la 1 la 6, unde 1 este primul loc, 6 este
ultimul loc, mediul care determină succesul în viaţă.
Mediul care Profesori gimnaziu Profesori liceu
determină
succesul în viaţă
1(primul loc) 6(ultimul loc) 1(primul loc) 6(ultimul loc)
Şcoala 34,06% 0,87% 43,3% -
Familia 60,69% - 54,71% 0,94%
Mass-media 1,31% 44,97% 0,94% 52,83%
Programe/proiecte 1,31% 24,01% 4,71% 20,75%
educaţionale

profesorilor din liceu despre implicarea lor în
dezvoltarea motivaţiei pentru învăţarea elevilor
Itemul: Consideraţi că vă implicaţi în dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare a elevilor?
Consideraţi că vă implicaţi în Profesori gimnaziu Profesori liceu

dezvoltarea motivaţiei pentru
învăţare a elevilor?
În foarte mare măsură 32,31% 39,62%
În mare măsură 51,09% 53,77%
Marea majoritate a profesorilor consideră că se implică într-o mare măsură în
dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare a elevilor.
38
VII.6. Corelaţie opinii părinţi elevi gimnaziu - părinţi elevi liceu
Distribuţia opiniilor subiecţilor

(părinţi elevi gimnaziu/părinţi elevi liceu)
Itemul: Eu ca părinte/ tutore, consider că:
Variante de răspuns Părinţi Părinţi

elevi elevi
liceu gimnaziu
Reprezint un model pentru copilul meu 54,19% 53,80%
Mă implic în viaţa lui şcolară 67,17% 72,45%
Îl ajut să înveţe 26,71% 49,15%
Îl încurajez în ceea ce face la şcoală 52,67% 63,55%
Obişnuiesc să discut cu copilul problemele pe care le are 66,41% 82,20%
Aştept să înveţe lucruri noi 44,27% 56,77%
Îl recompenesez material pentru rezultatele şcolare bune 29,77% 11,86%
Îl recompensez prin laude şi aprecieri 39,6% 64,40%
NS/NR 3,05% 0,42%
Remarcăm procentul mare de părinţi, atât al elevilor de liceu, cât şi cei ai elevilor
de gimnaziu (66,41% respectiv 82,80%) care consideră că au discuţii frecvente cu copiii
lor în orice problemă, cu menţiunea că, părinţii elevilor de gimnaziu se implică mai mult.
La fel constatăm că, părinţii în procente semnificative ( 67%, 17% respectiv 72,45%) se
interesează şi se implică în viaţa lor şcolară.
Părinţii elevilor de liceu accentuează ideea că, ei reprezintă un model pentru copii,
în timp ce, părinţii elevilor de gimnaziu insistă pe recompensarea lor prin laude şi
aprecieri.
Un număr mic de părinţi (liceu) afirmă că îi ajută să înveţe pe copii (26,7%) iar
alţi părinţi (gimnaziu) îi recompensează material, în procent mic (11,86%)
Distribuţia opiniilor subiecţilor (părinţi)

privind contributia scolii la reuşita lor în viaţă
Itemul: În ce măsură consideraţi că şcoala a contribuit la reuşita dvs. în viaţă?
Opinii Părinţi
gimnaziu liceu
În foarte mare măsură 44% 31%
În mare măsură 43% 42%
În potrivită măsură 10% 22%
În mică măsură 2% 3%
39
În foarte mică măsură 1% 2%
Un procent mare îl înregistrează părinţii elevilor de liceu şi de gimnaziu (73%,

respectiv 77% ) care au considerat că şcoala a contribuit în mare măsură la reuşita lor în
viaţă.
Distribuţia opiniilor subiecţilor (părinţii)

privind rolul şcolii în reuşita în viaţă a copiilor
Itemul: În ce măsură credeţi că şcoala va contribui la reuşita în viaţă a copilului dvs.?
Opinii Părinţi
liceu gimnaziu
În mică măsură - 3%
În foarte mică măsură - -
Marea majoritate a părinţilor elevilor de gimnaziu şi de liceu ( 94%, respectiv

82%) au convingerea că şcoala contribuie decisiv la reuşita copiilor în viaţă.
Corelând itemul 2 cu 3, rezultă faptul că şcoala rămâne cea mai importantă instituţie în
formarea pentru viaţă a tinerilor şi adulţilor, în general.
Ce înseamnă succesul în viaţă pentru cea mai mare parte

a părinţilor chestionaţi
Itemul: Pentru dvs., succesul în viaţă înseamnă:
Variante de răspuns Părinţi elevi liceu Părinţi elevi gimnaziu

Întemeierea unei familii 53% 66%
Prestigiul social 35% 35%
Carieră de succes 46% 44%
Banii 32% 22%
Întemeierea unei familii reprezintă principalul succes în viaţă pentru majoritatea

părinţilor chestionaţi ( 53% liceu, 66% gimnaziu ). Urmează, relaţiile armonioase cu
ceilalţi ( 52% părinţi gimnaziu ) şi cariera de succes ( 46% părinţi liceu).
Mai puţini părinţi cred că, banii determină succesul în viaţă ( 32% părinţi liceu, respectiv
23% părinţi gimnaziu ).
40
Distribuţia opiniilor părinţilor
privind condiţiile necesare pentru succes
Itemul: În opinia dvs., care sunt condiţiile necesare pentru succes?
Variante de răspuns Părinţi elevi Părinţi elevi

liceu gimnaziu
Efort susţinut 72% 88%
Reţea dezvoltată de relaţii interpersonale 30% 29%
Sprijin financiar din partea familiei 39% 41%
Şansă/noroc 40% 58%
Sprijin moral din partea familiei 43% 71%
Aptitudini dezvoltate 54% 66%
Parcurgerea cât mai multor trepte de învăţământ 58% 59%
Nu există diferenţieri semnificative între părinţii elevilor de gimnaziu şi cei de

liceu, majoritatea lor ( 72%, respective 88% ) precizând că, efortul susţinut este condiţia
necesară asigurării succesului, urmează, sprijinul moral din partea familiei ( 71% părinţi
gimnaziu ), parcurgerea mai multor trepte de învăţământ ( 58% părinţi liceu ) şi
aptitudinile dezvoltate consemnate în aproximativ aceleaşi proporţii de către ambele
categorii de părinţi.

privind gradul de implicare în activitatea de învăţare a copilului
Itemul: În ce măsură consideraţi că vă implicaţi în activitatea de învăţare a copilului dvs.?
Opinii Părinţi
liceu gimnaziu
În foarte mică măsură 3% 2%
Ambele categorii de părinţi, în proporţii asemănătoare, consideră că se implică în

mare şi foarte mare măsură ( 62% părinţi liceu, respectiv 66% ) în activitatea de învăţare
a copilului. Surprinde plăcut numărul foarte mic de părinţi care recunosc o slabă
implicare în activităţile de învăţare a propriilor copii.
41
privind factorii care asigură dezvoltarea personală a copiilor
Itemul: Mă implic în activitatea de învăţare/ dezvoltare personală a copilului meu prin:
Variante de răspuns Părinţi elevi Părinţi elevi

liceu gimnaziu
Oferirea condiţiilor necesare de studiu 82% 82%
Ajutor la teme la anumite materii 27% 65%
Stabilirea împreună cu copilul a unui 27% 59%
program de lucru efficient şi util
Stabilirea împreună cu copilul a 14% 27%
recompenselor şi sancţiunilor
Asigurarea pregătirii suplimentare 38% 49%
(meditaţii)
Oferirea de suport pentru activităţile 32% 42%
extraşcolare (sport, muzică, dans etc)
Factorul “oferirea condiţiilor necesare de studiu” este foarte important pentru

majoritatea părinţilor, în proporţii egale: 82% părinţi liceu, respectiv 82% părinţi
gimnaziu.
Alţi factori importanţi sunt: ajutorul la teme la anumite materii şi stabilirea unui program
de lucru eficient şi util.
Foarte puţini părinţi (14%, respectiv 27% ) au ales drept factor important
stabilirea împreună cu copilul a recompenselor şi sancţiunilor.

privind neimplicarea în dezvoltarea personală a copilului
Itemul: Nu mă implic în activitatea de învăţare/ dezvoltare personală a copilului meu

pentru că:

Nu am timp 22% 19%
Nu mă pricep 12% 9%
Copilul se descurcă singur 48% 27%
Şcoala ar trebui să facă asta 10% 15%
Profesorii sunt sufficient de buni 16% 18%
Un număr mai mare de părinţi ai elevilor de liceu (48%), au argumentat

neimplicarea lor în dezvoltarea copilului prin faptul că acesta se descurcă singur.
42
Cei mai puţini părinţi au considerat că nu este necesar aportul lor pentru că, şcoala
ar trebui să facă acest lucru sau pentru că nu se pricep.

cu privire la tipurile de recompense potrivite pentru învăţare
Itemul: Care consideraţi că ar fi recompensa potrivită pentru învăţare? Bifaţi 3 variante

potrivite opiniilor dvs.!

Notele 45% 64%
Cunoştinţele, abilităţile accumulate 70% 75%
Diplomele, premiile 54% 40%
Laudele, încurajările 34% 47%
Banii sau alte recompense materiale 8% 8%
Activităţile preferate de copil 41% 38%
(computer, excursii etc.)
Imaginea copilului în grupul clasic 24% 20%
Indiferent de categoria părinţilor chestionaţi, cunoştinţele şi abilităţile acumulate,

precum şi diplomele, premiile reprezintă recompensele potrivite pentru învăţare.
Cel mai mic procent este acordat banilor, ca mijloc de recompensă.
Distribuţia opiniilor părinţilor privind importanţa

programului “Şcoala părinţilor” în creşterea motivaţiei
pentru învăţare
Itemul: Consideraţi că programul “Şcoala părinţilor” ar ajuta la creşterea motivaţiei

pentru învăţare a elevilor?
Opinii Părinţi
liceu gimnaziu
Da 44% 55%
Nu 15% 9%
Nu ştiu 41% 36%
Un număr important de părinţi, din lipsa informaţiilor, nu ştiu că programul

“Şcoala părinţilor” poate dezvolta motivaţia pentru învăţare a elevilor.
Cu toate acestea, majoritatea părinţilor din gimnaziu şi din liceu sunt încrezători în acest
program: 44% părinţi/liceu, 55% părinţi/gimnaziu.
43
privind disponibilitatea acestora
de a participa la programul “Şcoala părinţilor”
Dvs., personal, aţi fi dispus să participaţi la activităţile programului “Şcoala

părinţilor”, pe tematica dezvoltării motivaţiei pentru învăţare a elevilor?
Opinii Părinţi
liceu gimnaziu
Da 36% 57%
Nu 20% 15%
Nu ştiu 44% 28%
Un procent semnificativ mai mare de părinţi ai elevilor de gimnaziu ( 57% )

doresc să participle la programul “Şcoala părinţilor”, faţă de 36% dintre părinţii elevilor
de liceu. 44% dintre părinţii din liceu răspund cu “ Nu ştiu”, probabil datorită unui grad
de informare mai scăzut comparativ cu părinţii de gimnaziu.

privind raportul succesul în şcoală/reuşita în viaţă
Itemul: Consideraţi că succesul în şcoală creşte şansele pentru reuşita în viaţă?
Opinii Părinţi
liceu gimnaziu
În foarte mică măsură 2% -
Apare din nou o concordanţă vizibilă între opiniile ambelor categorii de părinţi, în
ceea ce priveşte reuşita în viaţă: 82% dintre părinţii de liceu, respective 86% dintre
părinţii de gimnaziu consideră că reuşita în viaţă depinde de performanţele şcolare.
44
VIII. Concluzii
A. Înţelegerea nevoilor personale şi a obiectivelor învăţării asigură creşterea

motivaţiei
B. Stilul didactic al profesorilor influenţează pozitiv motivaţia în învăţare
C. Participarea intensă la activităţile extraşcolare duce la creşterea motivaţiei în
învăţare
D. Accentul pus pe esenţializarea, calitatea informaţiilor în actul de predare, şi nu pe
cantitatea conţinuturilor de predat determină dinamizarea pozitivă a motivaţiei
E. Disciplinele predate în mod interesant, atractiv şi care au un suport practic-
aplicativ influenţează motivaţia în învăţare
F. Buna orientare şcolară şi profesională (orientarea carierei) a elevilor contribuie la
creşterea motivaţiei
G. Preluarea modelelor umane de către elevi determină creşterea motivaţiei pentru
învăţare
H. Cultura organizaţională a şcolii influenţează motivaţia în învăţare
K. Un orar şcolar şi o programă şcolară flexibile contribuie la creşterea motivaţiei
J. Gradul de informare a părinţilor asupra fenomenului educaţional şi asupra unor
instituţii de specialitate (de exemplu, “Şcoala Părinţilor”), contribuie la implicarea lor,
mai intensă, în dezvoltarea personală şi accentuarea motivaţiei la proprii copii.
I. Atitudinea părinţilor privind învăţarea şi organizarea unui climat de studiu adecvat
copilului contribuie la creşterea motivaţiei în învăţare
L. Familia este identificată ca fiind un mediu care determină succesul în viaţă, iar
şcoala un mediu ce poate oferi o carieră de succes.
45
IX. Soluţii
A. Îmbunătăţirea calitativă a actului de predare, prin reducerea şi esenţializarea

informaţiilor
B. Regândirea programelor şcolare, simplificarea lor şi decongestionarea orarelor
şcolare
C. Practicarea unui stil de predare participativ, atractiv care să stimuleze interrelaţiile
profesor-elevi
D. Realizarea de programe consistente la nivelul cabinetelor de asistenţă
psihopedagogică care să vizeze creşterea motivaţiei în învăţare la elevi
E. Organizarea sistematică a activităţilor extraşcolare (tabere de odihnă, tabere de
creaţie, cluburi tehnico-aplicative si muzicale, cercuri literare şi ştiinţifice,
olimpiade şcolare, concursuri cu premii etc)
F. Dimensiunea aplicativă va trebui să crească în proiectarea lecţiilor; conţinuturile
teoretice atent alese, vor fi insotite de mici aplicaţii care să faciliteze înţelegerea
cursului la clasă
G. Dinamizarea comunicării şcoală-familie şi organizarea eficientă a „Şcolii
Familiei” (la nivelul unităţilor de învăţământ)
H. Perfecţionarea sistemului de recompense (laude, premii, distincţii, excursii, note,
etc) care să motiveze elevii în urma obţinerii unor rezultate şcolare şi
comportamentale deosebite
46
ANEXE
ANEXA 1
Motivaţia pentru învăţare. Martie 2011
Chestionar adresat elevilor
Dragi elevi, Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională
(CMBRAE)/ CMBAP realizează un studiu cu privire la motivaţia care stă la baza
învăţării. În acest sens, vă rugăm să completaţi chestionarul de mai jos. Sinceritatea
răspunsurilor voastre asigură acurateţea rezultatelor studiului.
1. Familia mea...
Nr. Variante de răspuns În În mare Într-o În Deloc
crt. foarte măsură oarecare mică
mare măsură măsură
măsură
1 reprezintă un model pentru mine
2 se implică în viaţa şcolară (are
iniţiative, răspunde solicitărilor,
îmi asigură materialele necesare
în învăţare)
3 mă ajută să învăţ (face lecţii
împreună cu mine, îmi oferă
pregătire suplimentară)
4 mă încurajează să am
şcoală
5 discută orice problemă care ţine
de activitatea mea în şcoală
6 are aşteptări în ceea ce priveşte
rezultatele mele şcolare
8 mă recompensează pentru
9 nu are aşteptări în ceea ce
priveşte rezultatele mele şcolare
10 nu manifestă interes faţă de
activitatea mea şcolară
2. Motivele pentru care învăţ sunt... Încercuieşte 5 variante care ţi se potrivesc cel mai
mult!
a. pentru a fi cel mai bun
b. pentru a fi recunoscut şi respectat de către ceilalţi
c. pentru ca profesorul explică pe înţelesul meu
d. pentru ca profesorul are un stil de predare atractiv
47
e. pentru ca profesorul e apropiat de noi
f. pentru ca profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică
g. pentru ca profesorul e calm, nu se enervează
h. pentru ca profesorul îmi inspiră teamă
i. pentru ca profesorul îmi inspiră respect, fiind un model pentru mine
j. pentru ca materia e interesantă
k. pentru ca materiile îmi vor fi utile mai târziu
l. pentru ca părinţii insistă să învăţ
m. pentru ca părinţii mă recompensează dacă învăţ
n. pentru ca îmi place să studiez
o. pentru ca sarcinile de învăţare date de către profesor sunt clare
p. pentru ca profesorul face o evaluare corectă
q. pentru a lua note bune
r. pentru a nu mă face de ruşine
s. pentru a avea o carieră de succes
t. altele...
3. Citeşte cu atenţie afirmaţiile următoare şi apreciază în ce măsură acestea
corespund modului tău de a învăţa. Notează cu X în rubrica ce indică cel mai bine
frecvenţa acestui comportament.
Variante de răspuns întotdeau de cele uneori rareor nicioda
na mai multe i tă
ori
a. când învăţ urmăresc să înţeleg
ce predă profesorul, în clasă
b. când studiez asociez noile

cunoştinţe cu cele deja
cunoscute
c. pentru a învăţa mai bine,

încerc să reţin logic
informaţiile predate (sub
forma schemelor, tabelelor,
formulelor, etc.)
48
d. apelez la informaţiile pe
care consider că le deţin
părinţii, fraţii/surorile,
bunicii, alte persoane, alte
surse de informaţii
e. când învăţ, încerc să găsesc

utilitatea informaţiilor în viaţa
de zi cu zi
f. obişnuiesc să învăţ pe de rost
4. Cât de mult timp aloci într-o zi următoarelor activităţi:

Variante de răspuns deloc mai puţin 1- 2 2- 4 mai
de o oră ore ore mult de
4 ore
a. te uiţi la TV
b. te joci la calculator
c. activităţi în familie
d. activităţi cu prietenii
e. cursuri organizate: dans,

instrument muzical, limbi străine,
sport, etc.
f. activităţi recreative în aer liber
g. citeşti
h. înveţi
i. altele
5. Bifează activităţile extraşcolare în care te-ai implicat:

a. Sport
b. Artă (pictură, desen, modelaj)
c. Dans
d. Vizionare de spectacole/ filme/ concerte
e. Vizite la muzeu
f. Excursii
g. Voluntariat
h. Programe/ proiecte educaţionale la şcoală
i. NS/NR
49
6. În ce măsură te-au ajutat aceste activităţi extraşcolare în învăţare?
foarte mult mult potrivit puţin deloc
7. Crezi că există alte modalităţi de a reuşi în viaţă în afară de învăţarea în şcoală?
Da Nu
8. Dacă DA, care sunt acestea?

................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
.................................................................................
9. Pe o scală de la 1- 10 apreciază-ţi nivelul de motivaţie pentru învăţare, unde 1 este
cel mai puţin, 10 este cel mai mult.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10. Ce te-ar ajuta mai mult să înveţi? Bifaţi variantele care ţi se potrivesc!
a. informaţiile predate să-ţi fie folositoare
b. atmosfera din timpul orelor de curs
c. recompensa prin laude, aprecieri pozitive, încurajări, premii
d. recompensa prin cadouri, bani, alte avantaje primite
e. orele să fie antrenante
f. părerea mea să fie luată în considerare de către profesori
g. să aplic practic ceea ce am învăţat
h. NS/NR
11. Pentru tine, succesul în viaţă înseamnă:

puţin mult
a. întemeierea unei familii
b. prestigiul social
c. cariera de succes
d. banii
e. relaţiile armonioase cu ceilalţi
12. Pentru tine în ce măsură o carieră de succes este importantă în viaţa?
13. Ce contribuie, din punctul tău de vedere, la construirea unei cariere de succes?
50
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
......................................................
14. Nu învăţ pentru că:
a. nu am condiţii (căldură, apă curentă, curent electric, camera mea, rechizite
şcolare, etc.)
b. nu am voinţă
c. atât pot eu
d. nu am timp
e. nu mă interesează ce fac la şcoală
f. nu vreau
g. nu vreau să fiu considerat tocilar
h. pentru familia mea nu contează
i. nu înţeleg nimic din ce se predă
j. profesorul nu mă apreciază/ valorizează
k. nu îmi foloseşte în ceea ce mi-am propus să fac mai târziu
l. NS/ NR
15. În şcoala mea:

a. se desfăşoară activităţi practice în laboratoare/ cabinete
b. este încurajată competiţia
c. sunt încurajate colaborarea, cooperarea
d. în clasa mea este important să ai rezultate bune
e. în clasa mea este important să fim prieteni buni
f. altele...
16. Din punctul tău de vedere, ierarhizează de la 1 la 6, unde 1 este primul loc, 6 este
a. şcoala
b. familia
c. grupul de prieteni
d. mass media
e. activităţi extraşcolare (sport, muzică, pictură, dans, etc.)
f. programe/ proiecte educaţionale (antreprenoriat, stil de viaţă sănătos, etc.)
g. NS/ NR
17. Consideri că succesul in şcoală contribuie la cresterea şanselor pentru reuşita în

viaţă?
în foarte mare în mare măsură în potrivită în mică măsură în foarte NS/ NR
măsură măsură mică măsură
Şcoala…
Gen: F/ M
Vârsta…
Media generală anuală în anul şcolar precedent
51
4- 4,99 5- 5,99 6- 6,99 7- 7,99 8- 8,99 9- 10.00
Vă mulţumim pentru colaborare!
52
ANEXA 2
Chestionar adresat părinţilor
Stimaţi părinţi,
Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE)/
CMBAP realizează un studiu cu privire la motivaţia care stă la baza învăţării. În acest
sens, vă rugăm să completaţi chestionarul de mai jos. Sinceritatea răspunsurilor dvs.
asigură acurateţea rezultatelor studiului.
1. Eu ca părinte/ tutore, consider că:
a. reprezint un model pentru copilul meu
b. mă implic în viaţa lui şcolară
c. îl ajut să înveţe
d. îl încurajez in ceea ce face la şcoală
e. obişnuiesc să discut cu copilul meu problemele pe care le are
f. aştept să înveţe lucruri noi şi utile
g. îl recompensez material pentru rezultatele şcolare bune obţinute
h. îl recompensez prin laude şi aprecieri
i. NS/NR
2. În ce măsură consideraţi că şcoala a contribuit la reuşita dvs. în viaţă?
în foarte mare în mare măsură potrivită în mică măsură în foarte NS/ NR
3. În ce măsură credeţi că şcoala va contribui la reuşita în viaţă a copilului dvs.?

4. Pentru dvs., succesul în viaţă înseamnă:
puţin mult
a. întemeierea unei familii
b. prestigiul social
c. cariera de succes
d. banii
53
e. relaţiile armonioase cu ceilalţi/ prietenii
5. În opinia dvs., care sunt condiţiile necesare pentru succes?

a. efort susţinut
b. retea dezvoltata de relaţii interpersonale
c. sprijin financiar din partea familiei
d. şansă/ noroc
e. sprijin moral din partea familiei
f. aptitudini dezvoltate
g. parcurgerea cât mai multor trepte de învăţământ
h. altele...
6. În ce măsură consideraţi că vă implicaţi în activitatea de învăţare a copilului dvs.?

în foarte în mare potrivită în mică în foarte NS/ NR
mare măsură măsură măsură măsură mică măsură
7. Mă implic în activitatea de învăţare/ dezvoltare personală a copilului meu prin:

a. oferirea condiţiilor necesare de studiu
b. ajutor la teme la anumite materii
c. stabilirea împreună cu copilul a unui program de lucru eficient şi util

d. stabilirea împreună cu copilul a recompenselor şi sancţiunilor e.
asigurarea pregătirii suplimentare (meditaţii)
f. oferirea de suport pentru activităţile extraşcolare (sport, muzică, dans, etc.)
g. altele...
8. Nu mă implic în activitatea de învăţare/ dezvoltare personală a copilului meu

pentru că:
a. nu am timp
b. nu mă pricep
c. copilul se descurcă singur
d. şcoala ar trebui să facă asta
e. profesorii sunt suficient de buni
54
f. altele...
9. Care consideraţi că ar fi recompensa potrivită pentru învăţare? Bifaţi 3 variante
potrivite opiniilor dvs.!
a. notele
b. cunoştinţele, abilităţile acumulate

c. diplomele, premiile
d. laudele, încurajările
e. banii sau alte recompense materiale
f. activităţile preferate de copii (computer, excursii, etc.)
g. imaginea copilului în grupul clasei
h. altele...
10. Consideraţi că programul “Şcoala părinţilor” ar ajuta la creşterea motivaţiei
pentru învăţare a elevilor?
Da Nu Nu ştiu
11. Dvs., personal, aţi fi dispus să participaţi la activităţile programului “Şcoala

părinţilor”, pe tematica dezvoltării motivaţiei pentru învăţare a elevilor?
Da Nu Nu ştiu
12. Consideraţi că succesul în şcoală creşte şansele pentru reuşita în viaţă?

Părinte/ Tutore
Gen: F/ M
Vârsta
20- 30 30- 40 40- 50 50- 60 60- ...
Studii
Ciclul Ciclul Şcoala Ciclul Şcoală Ciclul Master Şcoala
primar gimnazial de arte liceal post- superior Doctorală
şi liceală
meserii
55
Media generală anuală obţinută de copilul dvs. în anul şcolar precedent
4- 4,99 5- 5,99 6- 6,99 7- 7,99 8- 8,99 9- 10.00
56
ANEXA 3
Chestionar adresat cadrelor didactice
Stimaţi profesori,
Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE)/
CMBAP realizează un studiu cu privire la motivaţia care stă la baza învăţării. În acest
sens, vă rugăm să completaţi chestionarul de mai jos. Sinceritatea răspunsurilor dvs.
asigură acurateţea rezultatelor studiului.
1. Familia elevului/ elevei... Bifaţi variantele pe care le consideraţi importante.
a. reprezintă un model pentru el/ ea
b. se implică în viaţa şcolară
c. îl ajută să înveţe
d. îl încurajează pentru ceea ce face la şcoală
e.obişnuieşte să discute cu copilul problemele pe care le are la şcoală
f. aşteaptă să înveţe lucruri noi şi utile

g. aşteaptă ca el/ ea să obţină anumite rezultate pe care
aceştia le doresc
h. îl recompensează material pentru rezultatele şcolare bune
obţinute
i. îl recompensează prin laude şi aprecieri
j. NS/NR
2. Motivele pentru care elevul/ eleva învaţă sunt... Încercuieşte 5 variante care se
potrivesc cel mai mult elevului/ elevei!
a) ca să fie cel mai bun
b) pentru a fi recunoscut şi apreciat de către colegi
c) profesorul explică pe înţelesul său
d) profesorul are un stil de predare atractiv
e) profesorul e apropiat de elevi
f) profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică
g) profesorul e calm, nu se enervează
h) profesorul inspiră teamă
i) profesorul inspiră respect, este un model
j) materia e interesantă şi atractivă
k) materiile îi vor fi utile mai târziu
l) părinţii insistă să înveţe
m) părinţii îl recompensează dacă învăţă
n) îi place să studieze
57
o) sarcinile de învăţare date de către profesor îi sunt clare
p) profesorul face o evaluare corectă
q) pentru a lua note bune
r) pentru a nu se face de ruşine
s) pentru a câştiga bani cât mai mulţi
t) pentru a avea o carieră de succes
u) altele...
3. Citiţi cu atenţie afirmaţiile următoare şi apreciaţi în ce măsură acestea corespund

modului de a învăţa al elevilor cu care lucraţi. Notează cu X în rubrica ce indică cel
mai bine frecvenţa acestui comportament.
Variante de răspuns întotdeau de cele uneori rareor nicioda
na mai multe i tă
ori
a. când învăţă urmăreşte să
înţeleagă ce predă profesorul,
în clasă
b. când studiază asociază noile

cunoştinţe cu cele deja
cunoscute
c. pentru a învăţa mai bine,

încearcă să reţină logic
informaţiile predate (sub
forma schemelor, tabelelor,
formulelor, etc.)
d. foloseşte şi sursele
suplimentare
e. apelează la informaţiile pe
care consideră că le deţin
părinţii, fraţii/surorile, bunicii,
alte persoane
f. când învăţă, încearcă să

găsească utilitatea
informaţiilor în viaţa de zi cu
zi
g. în clasă sunt foarte atenţi la

explicaţiile profesorului
h. obişnuiesc să înveţe pe de rost
4. Bifează principalele activităţi extraşcolare în care se implică elevii:
58
a. Sport
b. Artă (pictură, desen, modelaj, foto, etc.)
c. Dans
d. Vizionare de spectacole/ filme/ concerte
e. Vizite la muzeu
f. Excursii
g. Voluntariat
h. Programe/ proiecte educaţionale în cadrul şcolii
i. Mediateca, videoteca, radioteleviziunea şcolară
j. Cercuri tehnico- aplicative
k. NS/ NR
5. În ce măsură consideraţi că aceste activităţi extraşcolare îi ajută pe elevi în

învăţare?
foarte mult mult potrivit puţin deloc
6. Credeţi că există alte modalităţi de a reuşi în viaţă în afară de învăţarea în şcoală?

Da Nu
7. Dacă DA, care sunt acestea?

................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
.................................................................................
8. Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învăţare? Bifaţi variantele pe care le
consideraţi importante.
a. informaţiile predate să-i fie prezentate problematizat
b. atmosfera din timpul orelor de curs
c. recompense şi încurajări sistematice
d. orele să fie atractive şi antrenante
e. importanţa acordată pentru exprimarea originală a opiniilor personale
f. abordarea preponderent practic- aplicativă a lecţiilor
g. organizarea activităţilor de învăţare în echipe/ grupe de elevi
h. fundamentarea transdisciplinară a procesului de învăţare
9. În ce măsură o carieră de succes este importantă în viaţă, pentru elevi?
10. Ce contribuie la construirea unei cariere de succes, pentru elevi?

................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
59
................................................................................................................................................
............................................................................................................
11. Din punctul dvs. de vedere, ierarhizaţi de la 1 la 6, unde 1 este primul loc, 6 este
a. şcoala
b. familia
c. grupul de prieteni
d. mass media
e. activităţi extraşcolare (sport, muzică, pictură, dans, etc.)
f. programe/ proiecte educaţionale (antreprenoriat, stil de viaţă sănătos, etc.)
g. NS/ NR
12. Consideraţi că vă implicaţi în dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare a elevilor?

în foarte mare în mare măsură în potrivită în mică măsură în foarte NS/ NR
Şcoala…
Gen: F/ M
Vârsta…
Vechimea în învăţământ…
Specializarea…
60
ANEXA 4
EŞANTION PROBABILISTIC LA NIVELUL ŞCOLILOR MUNICIPIULUI
BUCUREŞTI
STUDIUL PRIVIND MOTIVAŢIA ÎN ÎNVĂŢARE
Lot de elevi: 690

Elevii provin din 30 de şcoli generale şi 12 unităţi liceale din toate sectoarele Capitalei.

Eşantionul ca model şi decupaj al mediului instituţional educaţional relectă structura
învaţământului liceal bucureştean pe profiluri şi specializări.

În fiecare sector, au fost selecţionate 5 şcoli generale şi 2 unităţi liceale / câte
20 de elevi de instituţie liceală şi 15 elevi de şcoală generală

La nivelul liceului, au fost selecţionaţi câte 5 elevi / clasă (clasele IX – XII; din clase
cu specializări diferite) – total: 20 de elevi.
Total elevi liceu/sector: 40

La nivelul şcolii generale, au fost selecţionaţi câte 5 elevi / clasă (clasa a VI-a, clasa a
VII-a şi clasa a VIII-a ) – total: 15 de elevi
Total elevi şcoală generală/sector: 75
Total elevi/sector: 115
Lot de cadre didactice: 420


La nivelul liceului au fost selecţionate 10 cadre didactice; total profesori/sector (2 unităţi
liceale): 20

La nivelul şcolii generale au fost selecţionate 10 cadre didactice; total profesori/ sector
(5 şcoli generale): 50
Total profesori/sector:70 Total
profesori/municipiu: 420
Lot părinţi: 420


La nivelul liceului au fost selecţionaţi 10 părinţi; total părinţi/sector (2 unităţi liceale): 20

La nivelul şcolii generale au fost selecţionaţi 10 părinţi; total/părinţi sector (5 şcoli
generale): 50
Total părinţi/sector:70 Total
părinţi/municipiu: 420
61
INSTITUŢII ŞCOLARE SELECŢIONATE
PE FIECARE SECTOR
Sector 1
Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”
Liceul Teoretic „Ion Neculce”
Şcoala Generală Nr.1 „Sfinţii Voievozi”
Şcoala Generală Nr. 175 „Sf. Nicolae”
Şcoala Generală Nr. 152 „Uruguay”
Şcoala Generală Nr. 179
Şcoala Generală Nr. 170 „Geo Bogza”
Sector 2
Colegiul Naţional „Iulia Haşdeu”
Grup Şcolar Electronică Industrială
Şcoala Generală Nr.50 „Maica Domnului”
Şcoala Generală Nr. 85 „Vasile Bunescu”
Şcoala Generală Nr.10 „Maria Rosetti”
Sector 3
Şcoala Superioară Comercială „N. Kretzulescu”
Grup Şcolar Construcţii Montaj „Mihai Bravu”
Şcoala Generală Nr.84 „N. Bălcescu”
Şcoala Generală Nr. 88 „M. Viteazul” Şcoala
Generală Nr. 20 „Simion Mehedinţi” Şcoala
Generală Nr. 75 „Leonardo Da Vinci” Şcoala
Generală Nr.73 „Barbu Delavrancea”
Sector 4
Colegiul Naţional „Gh. Şincai”
Colegiul Tehnic „Petru Rareş”
Şcoala Generală Nr. 133 „G-ral Ion Dragalina”
Şcoala Generală Nr. 190 „Marcela Peneş”
Şcoala Generală Nr. 194 „Marin Sorescu”
Şcoala Generală Nr.36 „Ionel Teodoreanu”
Şcoala Generală Nr.120 „Mărţişor”
62
Sector 5
Liceul Teoretic „D. Bolintineanu”
Colegiul Tehnic Energetic
Şcoala Generală Nr. 280 „Mihail Sebastian”
Şcoala Generală Nr. 135 „Ştefan cel Mare”
Şcoala Generală Nr. 126 Şcoala Generală
Nr. 144
Şcoala Generală Nr. 150 „Sf. Elefterie”
Sector 6
Liceul Teoretic „Tudor Vladimirescu”
Grup Şcolar Ind. „Petru Poni”
Şcoala Generală Nr. 157 „Ion Dumitriu”
Şcoala Generală Nr. 59 „Dimitrie Sturdza”
Şcoala Generală Nr.142
Şcoala Generală Nr.310
63

Raport Studiu Motivatia in Invatare V1word

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Studiu Motivatia in Invatare V1word

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU PRIVIND

“MOTIVATŢ IA IÎN RESURSE Ș I

7 Februarie – 27 Mai 2011

Învăţarea şcolară este o activitate planificată, un model de acţiune dinamică, un

II. Obiectivele cercetării

II.1.Analizarea corelaţiilor opiniilor elevi gimnaziu-elevi liceu, profesori-elevi, profesori-

III. Ipotezele cercetării

III.1. Existenţa modelelor umane duce la creşterea motivaţiei pentru invăţare;

IV. Universul cercetării

VI. Echipa de cercetare:

Profesor Sociolog Doctor Adrian Ibiş

VII.1. Corelaţie opinii elevi-profesori

Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi elevilor

Itemul : Familia mea …..

Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi elevilor

Itemul : Motivele pentru care elevul învață sunt

Variante de răspuns Cadre didactice Elevi

Pentru a avea o carieră de succes 19,3% 70,62%

Motivaţia are nu numai un caracter energizator ori activator asupra

Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi elevilor

Itemul 3 : Modalitatea de a învăța

Apelează la infomațiile pe 47,3 % uneori 33,07% uneori

Variante de răspuns Cadre didactice Elevi

Activitățile extrașcolare în care se implică elevii sunt îndeosebi: excursii

Itemul : Măsura în care activitățile extrașcolare îl ajută pe elev în învățare

Variante de răspuns Cadre didactice Elevi

Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea

Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi a elevilor

Itemul : Existența altor modalități de a reuși în viață în afară de învățarea în școală

Opiniile cadrelor didactice şi a elevilor

Atât cadrele didactice cât şi elevii, au identificat ca modalităţi de reuşită în viaţă,

Elemente care nu apar în răspunsurile ambelor grupuri țintă, nu sunt comune

Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi a elevilor

Itemul : Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învățare?

Variante de răspuns Cadre didactice Elevi

Itemul: În ce măsură o carieră de succes este importantă în viața elevilor?

Variante de răspuns Cadre didactice Elevi

Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi a elevilor

Itemul: Ce contribuie la construirea unei cariere de succes?

Tabel de distribuție în ordinea frecvenței de apariție (1- frecvență mare a răspunsului)

Nivelul de pregatire şi rezultatele şcolare constituie factorul cel mai important în

Elemente care nu apar în răspunsurile ambelor grupuri țintă, nu sunt comune

Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi a elevilor

Itemul: Mediul care determină succesul în viață

Variante de răspuns Cadre didactice Elevi

VII.2. Corelaţie opinii elevi gimnaziu – elevi liceu

Opiniile elevilor de la gimnaziu

Variante de răspuns Elevi gimnaziu Elevi liceu

Analizând răspunsurile elevilor (gimnaziu-liceu) constatăm că pentru 54% dintre

Itemii: Are aşteptări (familia) legate de rezultatele şcolare

Variante de răspuns Elevi gimnaziu Elevi liceu

Atât în opinia elevilor de gimnaziu, cât şi în cea a elevilor de liceu, au aşteptări în

Itemul: Motivele pentru care învăţ sunt…

Ierarhia stabilită în funcţie de alegerile elevilor este următoarea:

Elevii de gimnaziu consideră că învaţă Liceenii consideră că învaţă pentru:

Observăm în ierarhia celor două categorii de elevi, de gimnaziu şi liceeni, că pe

Opiniile elevilor de la gimnaziu

Itemul: Modul de a învăţa:

Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu

Itemul: Cât de mult timp aloci într-o zi următoarelor activităţi:

Variante de răspuns deloc mai puţin 1- 2 2- 4 mai mult

Analizând timpul pe care îl acordă elevii anumitor activităţi am constatat că nu

Itemul: Bifează activităţile extraşcolare în care te-ai implicat: