UNIVERSITATEA DIN BUCURETI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINTE ALE EDUCATIEI

STUDIU PRIVIND MOTIVAIA CREATOARE A STUDENILOR

Autori : Capac Loredana Cargol Alma Madalina Neicu Loredana Preda Simona erban Alina

1.Cuprins

1.Cuprins 2.Rezumat 3.Introducere 3.1 Roulul motivaiei 3.2 Motivaia nvrii- factor de reuit colar i social 4.Obiective 5.Ipoteze 5.1 Ipoteza cercetrii (H1) 5.2 Ipoteza de nul (H0) 6.Metoda 6.1 Participani 6.2 Instrumente 6.3 Procedura 7.Rezultatele 8. Discuii 9. Concluzii 10. Anexe. Chestionarul aplicat 11.Bibliografie

2 3 4 4 5..6 7 7 7 7 7 7 7 8 8..9 10 10 11..15 16

2.Rezumat Obiective. Cercetarea de fa ii propune studiul diferenelor dintre stundenii de anul 1 i studenii de anul 2 din cadrul Facultii de Psihologie i tiinele Educaiei, din punct de vedere al motivaiei creatoare prin aplicarea unui chestionar specific. Ipoteza. Exista o difere semnificativ ntre coeficientul de creativitate al studenilor de anul 1 i anul 2 din cadrul Facultii de Psihologie i tiine ale Educaiei. Metoda: Participani: Dou grupuri aleator alese formate din 30 de stundeni de anul 1 i 30 de stundeni de anul 2 crora li s-a aplicat chestionarul ntocmit de Paul Popescu Neveanu cu privire la motivaia creatoare. Instrumente: S-a folosit un chestionar cu 50 de itemi despre motivaia creatoare, iar datele colectate au fost introduse n calculator i prelucrate cu programul de statistic SPSS, cu ajutorul testului Mann-Whitney. Rezultate: Rezultatele obinute n urma prelucrrii datelor cu testul Mann-Whitney releva faptul c nu exista o diferen semnificativ statistic ntre coeficienii de motivaie creatoare a studenilor din cei doi ani, pentru ca Z=-1,228, ipoteza cercetrii nefiind sprijinit de datele obinuite. Concluzii: Ca urmare, obiectivul cercetarii nu este indeplinit deoarece nu a fost evident o diferen semnificativ ntre coeficienii de motivaie creatoare a studenilor.

3.Introducere

Motivaia Caracterizare i definire

Omul desfoar multe activiti, mnnc, se joac, nva, colecionez lucrri de art, i agreseaz semenii, ii ajut, etc. O trstur comun acestor activiti este motivaia, fiind primul lor element cronologic. A cunoate motivaia unei persoane echivaleaz cu gsirea raspunsului la ntrebarea de ce ntreprinde o activitate. Rspunsul este dificil, deoarece cauzele declanatoare sunt multiple i nu se pot reduce la stimulii externi. Activitatea, reaciile sunt declanate i de cauze interne, ansamblul lor a fost numit motivaie de la latinescul motivus(care pune n micare). Pentru unii psihologi, motivul este unui generic al oricrei componente a motivaiei fiind definit ca fenomel psihic ce declaneaz, direcioneaz i susine energetic activitatea. Comportamentele sistemului motivaional sunt numeroase, variaz ca origine, mod de satisfacere i funcii, clasificarea i explicarea lor fiind controversate. Cei mai muli psihologi accept azi c motivaia uman include trebuine, tendine. Intenii, dorine, motive, interese, aspiraii, convingeri. Pentru descrierea motivaiei s-au utilizat n psihologie metafore construite pe baza unor noiuni mprumutate din fizic. Motivaia acioneaz ca un cmp de fore (Kurt Lewin) n care se afla att subiectul ct i obiectele, persoanele, activitile. Pentru a caracteriza o component a motivaiei s-a folosit conceptul de vector care posed n fizic mrime, direcie i sens. Analog vectorilor fizici, vectorii-motivaiei sunt caracterizai prin intensitate, direcie i sens, proprieti care pot fi msurate prin anumite metode psihologice. Direcia i sensul unui vector exprima atracia, apropierea sau evitarea sau respingerea. Intensitatea lui, se regsete n fora de apropiere sau respingere. ntre motivaiile active la un moment dat, ca i ntre forele fizice, pot exista relaii diverse, dar mult mai complexe.

3.1 Rolul motivaiei

Motivaia este esenial n activitatea psihic i n dezvoltarea personalitii : Este primul element cronologic al oricrei activiti, cauza ei intern

Semnalizeaz deficituri fiziologice i psihologice (ex. foamea semnalizeaz scderea procentului de zahr din snge sub o anumit limit, n timp ce trebuina de afiliere este semnalizat de sentimentul de singurtate) Selecteaz i declaneaz activitile corespunztoare propriei satisfaceri i le susine energetic Contribuie, prin repetarea unor activiti i evitarea altora la formarea si consolidarea unor nsuiri ale personalitii (interesul pentru muzic favorizeaz capacitatea de execuie a unei lucrri muzicale).

La randul ei, personalitatea matur funcioneaz ca un filtru pentru anumite motive : cele conforme orientrii ei generale sunt reinute, cele contrare sunt respinse. 3.2 Motivaia nvrii Epoca n care trim este dominat de o puternic expansiune a tiinei i tehnicii n toate sectoarele de activitate i de accelerarea continu a ritmului de via. Noul ritm de via care solicit omul ntr-o msur mai intens, din punct de vedere social, cultural i profesional se rsfrnge i asupra elevului. Ca urmare elevul particip activ viaa tiinific, artistic, sportiv. La toate acestea, adugnd i solicitrile diferitelor mijloace de informaie presa, radioul, televiziunea, internetul- se contureaz imaginea complex a condiiilor sociale care acioneaz n procesul de pregtire a tinerilor. Creterea rapid a volumului de informaii n toate domeniile, uzura accelerat a cunotintelor, pretinde adaptarea continu a obiectivelor colii, a coninutului, a formelor i metodelor de nvmnt acestei dinamici informaionale. Toate aceste condiii externe influeneaz elevii orientndu-i n nsi atitudinea lor fa de nvare, care, la cei mai muli dintre ei, este activ i contient, corespunznd cerinelor mereu crescnde ale societii. Creterea volumului informaiei a dus mai ales la ncrcarea planurilor de nvmnt, a programelor i manualelor colare, ceea ce a dus la suprasolicitarea funciilor mnezice. Firete c aceste condiii afecteaz randamentul activitilor elevului i uneori chiar sntatea lui. Cauzele acestei situaii ar trebui cutate mai ales in predare (volum mare de cunotine) i de asemenea, n lipsa unei motivai puternice la colari fa de sarcinile lor. Pentru nsuirea activ i creatoare a cunotinelor se contureaz, totui, cteva idei eseniale comune, care, teoretic, orienteaz n bun parte activitile de nvare ale elevului n coala modern.Voina de a nva este rezultatul unui proces educativ de durat. Exersarea voinei de a nva duce treptat la o dorin permanent de a tii mult, de a cunoate mai mult
5

atunci cand eforturile elevului sunt recompensate prin satisfacii care se gsesc n nsui nvare i duc la sentimentul de succes. Vorbind despre voina de a nva intrm n sfera motivaiei nvrii colare. Un motiv este o structur psihic, ducnd la orientarea, initierea i reglarea aciunilor n direcia unui scop mai mult sau mai puin precizat. Motivele sunt cauzele conduitei noastre, mai exact cauzele interne ale comportamentului. Prin urmare este evident necesitatea de a ne preocupa de educarea lor. Motivaia nvrii este construit din totalitatea motivelor care, n calitatea lor de condiii interne ale personalitii, determin, orienteaz, organizeaz i poeneaz intensitatea efortului n nvare. La baza motivaiei stau trebuinele. n manifestarile copiilor este identificat, ca un implus foarte puternic, curiozitatea, tendina de a cunoate, de a explora ambiana. Trebuinele, dorinele sunt puternic influenate de mediu, de experiena social. Ele se diversific i se complic foarte mult. Apar tendine noi : azi simim nevoia telefonului, televizorului .a.m.d dorine noi create de progresul tehnic.

4.Obiective Cercetarea de fa i propune studiul diferenelor dintre stundenii de anul 1 i studenii de anul 2 din cadrul Facultii de Psihologie i tiine ale Educaiei, din punct de vedere al motivaiei creatoare prin aplicarea unui chestionar specific. 5.Ipoteze 5.1 Ipoteza cercetrii. Exist o diferen semnificativ ntre coeficientul de motivaie creatoare ntre studenii din anul 1 si cei din anul 2. 5.2 Ipoteza de nul.Nu exist nicio diferen ntre coeficientul de motivaie creatoare ntre studenii celor doi ani. 6.Metoda 6.1 Participanii Pentru realizarea experimentului au fost alese aleator dou eantioane a cte 30 de subieci. Primul eantion a fost ales din studenii primul an, iar cel de-al doilea eantion din studenii celui de-al doilea an la psihologie.Subiecii au fost de ambele sexe .Acetia nu au consumat substane psihoactive anterior experimentului i nu au fost supui altor stimuli perturbatori. nainte de aplicarea chestionarului, subiecilor li s-a inut un fel de instructaj n legtura cu efectuarea testului. 6.2 Aparate i instrumente Instrumentul folosit n aceast cercetare a fost chestionarul aplicat pe doua eantioane diferite. Dupa aplicarea chestionarului datele obinute au fost interpretate cu programul SPSS, mai exact cu testul Mann-Whitney pentru eantioane independente. S-a folosit testul Mann-Whitney deoarece in raportul de cercetare s-a urmarit punerea n eviden a diferenei dintre coeficienii de motivaie creatoare obinui de cele doua grupuri. Acest instrument a reprezentat un aspect deosebit de important n realizarea proiectului de cercetare n obinerea unor date valide asupra capacitilor subiecilor testai.

6.3 Procedura S-a aplicat chestionarul i nainte a fost fcut un scurt instructaj prin care se asigura experimentatorul c subiecii tiu ce o s fac. Chestionarul este alctuit din 50 de itemi, iar subiectii trebuie s raspund astfel:a) cu totul adevarat pentru mine, b)n general adevrat pentru mine, c)da i nu, d)n general nu este adevrat pentru mine sau e) cu totul adevrat pentru mine. Fiecare dintre valorile de rspuns a avut un anumit punctaj 2, 1, 0, -1,-2 care, adunate redau coeficientul pentru motivaia creatoare a fiecrui student. Anul de facultate Scor: Anul I Anul II Total N 30 30 60 Mean Rank 33,27 27,73 Sum of Ranks 898,00 732,00

Test statistics Scor Mann Whitney U Wilcoxon W Z Asymp. Sig. (2-tailed) 346,000 894,000 -1,228 ,220

Tabel 1, Tabel 2- conform rangurilor si valorii U, este evidenta diferenta dintre cele doua esantioane, avand U=346.0, valoare mai mica decat cea critica tabelara (894.0) si Z=-1.228 7. Rezultate Datele obtinute in urma efectuarii testului computerizat au fost slectate si valorile celor 2 variabile au fost introduse in calculator si prelucrate cu testul pentru esantioane independente Mann-Whitney. S-a folosit acest test deoarece in raportul de carcetare s-a urmarit punerea in evidenta a diferentei dintre coeficientii de motivatie creatoare, obtinuti de cele 2 grupuri.

In acest raport de cercetare am avut de verificat 2 variabile independente, deci vom avea: Ipoteza cecetarii: exista o diferenta semnificativa intre coeficientul de motivatie creatoare intre studentii din anul I si anul II. Ipoteza de nul: nu exista nici o diferenta intre coeficientul de motivatie creatoare dintre studentii de anul I si II.

Valorile obtinute in urma chestionarii subiectilor sunt introduse in SPSS, iar cu ajutorul testelor Mann- Whitney si Chi-patrat bilateral se calculeaza atat rangurile, mediile cat si alti indicatori, dupa cum se poate vedea si in tabelele de mai sus. Crosstabs Case Processing Summary Cases Valid N Anul * scor Tabel 3, conform datelor nu exista abateri extreme de la conditiile de normalitate, deci nu exista raspunsuri invalide. Chi-Square tests Value Pearson Chi-Square Likelihood Ratio Linear- By- Linear Association N of Valid Cases ,842 60 1 ,359 44,667a 60,997 Df 40 40 Asymp. Sig. (2-sided) ,282 ,018 60 Percent 100,0% N 0 Missing Percent ,0% N 60 Total Percent 100,0%

A.

82 cells (100,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 50.
9

Tabel 4- in cazul testelor Chi-Patrat se afla z= 0,842 deci rezultatul este mai mic decat Z critic, pentru = 0,05 fapt ce arata ca ipoteza cercetarii este infirmata si cea de nul este acceptata.

Discutii
In urma prelucrarii statistice a datelor am obtinut un rezultat semnificativ cu privire la existenta diferentei semnificative intre motivatia studentilor de anul I si a celor de anul II. Acest lucru reiese din rezultatele obtinute la testele Mann- Whitney si Chi- Patrat, mai exact scorl z= -1,228 ceea ce inseamna ca ipoteza de nul este acceptata iar ipoteza cercetarii este respinsa.

Concluzii
Cercetarea a fost realizata cu scopul verificarii existentei diferentelor de motivatie intre studentii de anul I si anul II. Cercetarea a inceput prin aplicarea unui chestionar cu 50 de itemi cu referire la motivatie. Acesta a fost aplicat pe doua esantioane aleatoare a cate 30 de studenti de anul I si anul II. Rezultatele ne-au aratat ca nu exista diferente intre motivatia studentilor din acesti ani.

10

Anexe Chestionar M.C De Paul Popescu Neveanu Chestionarul cuprinde unele intrebari cu privire la modul in care va comportati, in care actionati sau la anumite motive sau sentimente ale dumneavoastra. Completand cu atentie si raspunzand cu sinceritate la intrebarile formulate contribuiti efectiv la studiu si progresul activitatii dumneavoastra, la elaborarea unor masuri care sa va aduca mai mari satisfactii profesionale, morale si materiale. Pentru fiecare intrebare va rugam sa alegeti cate o varianta de raspuns din cele 5 propuse: A)cu totul adevarat pentru mine B) in general adevarat pentru mine C) da si nu D) in general nu este adevarat pentru mine E) cu totul neadevarat pentru mine Va rugam sa raspundeti la fiecare intrebare din chetionar alegand raspunsul care vi se potriveste cel mai bine. Modul de concepere al chestionarului asigura anonimatul. Acum intoarceti pagina si incepeti. Lucrati repede urmarind numarul intrebarii si insemnand cu x pe foaia de raspuns varianta aleasa.

11

Va rugam sa retineti chestionarul de fata nu este o proba de inteligenta ci una de particularitati de conduita, nu exista raspunsuri juste sau nejuste, valoroase sau nevaloroase, exista numai raspunsuri sincere sau nesincere. 1. Daca eu stiu sa-mi fac onorabil treaba nu ma intereseaza ce cred altii despre mine. 2. Ma plictiseste sa fac mereu acelasi lucru. 3. Intalnindu-ma in timpul liber cu colegii, discut deseori si unele chestiuni profesionale. 4. Nu ma consider un om fricos, lipsit de indrrazneala. 5. Am multe pareri in dezacord cu ceilalt, si le sustin cu tarie 6. Daca poate cineva mai multi si mai bine, eu sunt gata sa-i recunosc drepturile si sal sustin. 7. Deseori sunt surprins de lucruri obisnuite si cunoscute 8. Preocuparea mea imi place mai mult decat oricare alta 9. Nu sunt decat rareori multumit de felul in care lucrez. 10. Dincolo de sarcinile ce mi se dau, urzesc mereu noi proiecte. 11. Imi place cand lucrul e greu, nu ma atrag lucruril;e prea usoare. 12. Am mare incredere in fortele mele si nu-mi pierd cumpatul. 13. Nu ma tem de ceea ce pare nastrusnic, absurd si contrat bunului simt. 14. Incerc sa-mi realizez obiectivele chiar daca sansele sunt impotriva mea. 15. Ma intereseaza tot ce este nou in preocuparile mele. 16. Cand e vorba de ceva nou apar multe opozitii, dar eu sunt dispus sa-mi asum riscurile, sa ma pun in primejdie. 17. Mi-ar conveni ca lucrul meu sa fie apreciat dupa criteriul de noutate sau originalitate. 18. Desi s-ar parea ca totul este in regula, eu deseori imi fac probleme. 19. De regula nu ma indoiesc de posibilitatile mele si sunt sigur de reusita.

12

20. Socotesc ca rutina e utila, numai in masura in care poate fi depasita prin noi metode. 21. Prefer sa rezolv probleme si sa hotarasc singur. 22. Sunt un om cu initiativa incercand mereu sa-mi impun proiectele. 23. Socotesc ca preocuparea mea mi se potriveste. 24. Consider ca a fi inventator e o veritabila fericire. 25. Ma intereseaza multe lucruri din afara preocuparilor mele. 26. Cel mai important lucru este ce si cum faci, nu cum te agreeaza profesorii. 27. Nu ma impac cu ceea ce a devenit banal. 28. Impreuna cu colegii mei sunt preocupat de lucrul nostru, nu numai la scoala. 29. Se intampla sa ma apuc de lucruri fara sa fiu sigur ca voi reusi. 30. Nu renunt usor la parerile mele, chiar daca nu sunt aprobate de altii. 31. Ceea ce intereseaza nu este daca se evidentiaza unul sau altul castigand ce i se cuvine, ci important este ca treaba sa mearga bine. 32. Lucrurile noi nu ma surprind, le consider la fel ca toate celelate. 33. Principalele satisfactii pe care le am in viata sunt de ordin profesional. 34. Cand trece un timp nu-mi mai plac lucrarile pe care le-am facut. 35. In profesiunea mea am tot felul de idei si planuri care sunt numai ale mele. 36. Ceea ce e dificil si s-ar parea imposibil, ma atrage mult 37. Cred ca intotdeauna pot face mai mult si mai bine si de aceea nu abandonez lucrul oricat ar fi de greu 38. Nu ma supara daca sunt socotit un om prea original cu idei fanteziste si utopice 39. Nu-mi place sa aman, sa renunt, sa ma opresc la jumatatea drumului 40. Socotesc ca in preocuparile mele sunt multe goluri si de aceea trebuie cautate noi solutii

13

41. Profesorii te agreeaza daca ii asculti, dar eu cred ca daca e nevoie trebuie sa iti pui pielea la bataie si sa ii contrazici 42. Ma intereseaza mai mult lucrarile noi decat cele cu care m-am obisnuit 43. Permanent sunt framantat de intrebari in legatura cu munca mea si a altora 44. Cand i-au cuvantul la adunari, nu ma intereseaza daca altii sunt sau nu de acord cu mine 45. Nu sunt de acord cu ideea ca o experienta bogata si solida face mai mult decat orice inventie 46. In lucru nu simt decat rareori nevoia indrumarii 47. Cel mai mult imi plac oamenii cu initiativa si care nu renunta la ideile lor 48. Daca as mai trai o data tot meseria asta as face-o 49. Cred ca inovatiile si inventiile imi aduc mari satisfacti 50. Socotesc ca preocuparea mea e prea inchistata in sistemul ei si nu imprumuta idei si exemple din alte sectoare. Chestionar de motivaie creatoare Mod de cotare: a= 2 puncte b=1 punct c=0 puncte d=-1 punct e=-2 puncte 5 4 3 2 1

Total maxim =100 puncte (coeficient ideal de creativitate) Indicatori ai chestionarului 1-26 -independen n aprecierea de sine 2-27 -incompatibilitate cu banalul 3-28 -persistena preocuprilor profesionale 4-29 -cutezana
14

5-30 -spirit de convingere 6-31 -simul valorii 7-32 -nclinaii spre surpriz 8-33 -interes profesional 9-34 -insatisfacie de sine 10-35 -nclinaie spre proiectivitate i ideaie 11-36 -atracie fa de dificulti 12-37 -ncredere n forele proprii 13-38 -nclinaii spre originalitate 14-39 -consecven, perseveren 15-40 -simul noului 16-41 -asumarea riscului 17-42 -nclinaii spre valorizri originale 18-43 -sensibilitate la situaii -problem 19-44 -siguran de sine 20-45 -atitudine antirutinier 21-46 -independen n lucru 22-47 -spirit de iniiativ 23-48 -dragoste de profesiune 24-49 -satisfacia inveniilor 25-50 -interese divergente -atitudini creative- 1,2,7,13,15,18,20 -implicare a Eu-lui- 1,9,11,16 -atitudini voluntare- 4,14,19 -atitudini vocaionale- 3,7,8,10,17

-caracteriale- 5,6,12
15

Bibliografie Anitei, M. (2010) Fundamentele Psihologiei, Editura Universitara, Bucuresti. Zlate, M (2007) Fundamentele Psihologiei, Editura Polirom, Iasi.

16