Universitatea Tehnica, Cluj-Napoca Departamentul pentru pregatirea personalului didactic

DEZVOLTAREA PERSONALITATII - ERIK ERIKSON

stoica horia & cifor ioana (2222-2221)

La tribul Oglala Lakota, exista o tradiie ca un adolecent s plece pe cont propriu, nearmat si
purtnd numai haine uoare. nfometat si obosit baiatul se atepta s aib un vis n ziua a patra.
La ntoarcere el trebuia s povesteasc ce a visat bratranilor nelepi. Acetia puteau s spun
dac tnrul trebuia s fie vntor, rzboinic, preot, lider spiritual, etc. Pe vremea cnd Erik
Erikson a vizitat tribul, lucrurile erau schimbate: tinerii erau dui la coal, departe de cas unde
au nvat alte standarde de via i alte obiceiuri.
Erik Erikson a fcut studii pe acest trib ncercand sa contureze etapele din viaa unui individ.
Din nefericire, i azi majoritatea copiilor i gasesc un model de urmat la televizor sau din alte
mijloace media. Aici personajele sunt mai frumoase, bogate, fericite dect cele din viata reala:
parini, vecini, etc. Astfel adolescenii sunt dezamgii cnd observ c realitatea nu seamn cu
ceea ce ei ar atepta s se ntmple.
Erik Erikson s-a nscut la 15 iunie 1902 n Frankfurt, Germania. A scris n 1950, " Copilarie i
societate" care conine studii cu privire la americanii nativi, discuii despre " personalitatea
american", influena culturii asupra personalitii. El a primit mai multe premii pentru munca sa
i din 1970 continu s scrie i s fac cercetri alturi de soia sa, pna n 1994 cnd moare.
Erik Erikson accept ideile lui Freud adugnd i dezvoltnd anumite teme; el este mai mult
orientat spre cultur i societate. El este mai cunoscut pentru stabilirea a opt etape de dezvoltare
a personalitii umane. Acestea sunt predefinite i evoluia dintr-o etap poate afecta etapele
urmtoare. Fiecare etap implic dezvoltarea mai multor sarcini care se refer fiecare la doi
termini n antitez. De exemplu, sarcina n perioada infantil este: ncredere- nencredere. La
prima vedere am crede ca trebuie s nvm n aceast perioad numai despre ncredere, nu i
despre nencredere dar Erik a subliniat clar c trebuie s existe o balan ntre cele dou; trebuie
sa avem mai mult ncredere dar ca s nu devenim nite " proti" trebuie s tim cnd s nu
avem ncredere. Dac aceasta etap este nsuit n mod corect, vom ramne cu o virtute care ne
va ajuta n etapele care urmeaz.
Cel mai mare merit al lui Erikson este c a dat opt etape, nu cinci cum Freud a descoperit. El a
mai spus cte ceva despre influena dintre generaii pe care a numit-o reciprocitate . Dac Freud a
spus c prinii determin dramatic evoluia copiilor, Erikson afirm ca i prinii sunt la rndul lor
sub influena copiilor; aceste influene reciproce pot afecta mai multe generaii.

Prima etap
Prima etap sau infantil este aproximativ primul an din via. Sarcina este de a dezvolta
ncrederea fr s eliminam complet nencrederea. Dac mama si tata pot s ofere noului nscut
un grad de familiaritate, consisten, continuitate, el va dezvolta sentimentul c lumea este
sigur, c oamenii sunt de ncredere. El nva s aib ncredere n propriul corp. Dac parinii nu
sunt adecvai sau daca l resping sau rnesc, el va dezvolta mai mult nencrederea, devenind
ngrijorat i suspicios n prezena oamenilor. Aceasta nu nseamn c parinii trebuie sa fie
perfeci, prea multa grija si atenie pot conduce la o ncredere exagerat i apoi individul nu se va
putea apra n faa unor persone care doresc s-l rneasc. Mai ru este dac balana se nclina
de partea nencrederii. Acest lucru poate cauza mai trziu drepresii, paranoia i posibile psihoze.
Dac se nsuete o balan corect copilul va dezvolta virtutea de speran, faptul ca dac
lucrurile nu merg bine, pn la urm totul va fi bine. Un semn c noul nscut i-a nsuit acest
calitate este atunci cnd acesta nu se supr prea tare dac trebuie s atepte cteva clipe pn
cnd i sunt satisfcute cerinele. El tie c dac mama sau tata nu au venit atunci cnd el i-a
chemat, sigur vor veni n cteva clipe. Acesta este abilitatea de mai trziu care s-l treac mai
uor prin dezamgiri n dragoste, cariera, bani sau alte domenii.
Etapa a doua
A doua etap este copilaria timpurie, de la 8 luni pn la trei sau patru ani. Sarcina este s se
ating un grad de autonomie minimaliznd rusinea i ndoiala. Dac mama, tata sau cei care au
grij de copil i permit acestuia s mearg singur, s exploreze mediul n care se afl, acesta va
dezvolta simul autonomiei sau independenei; se cere totui o balan. Dac nu i se permite
http://www.dppd.utcluj.ro
 Universitatea Tehnica, Cluj-Napoca Departamentul pentru pregatirea personalului didactic

nimic, copilul va renuna n curnd la orice ncercare de a afla ceva nou, simind c nu poate face
nimic singur. Trebuie s stim c orice lucru inocent cum ar fi de exemplu s rdem de ncercrile
lui de a merge singur, l vor face pe acesta s-i fie ruine de abilitile sale. Totui, este nevoie de
puin cumptare i ruine, altfel, mai trziu, adultul va fi impulsiv, va sri s fac anumite lucruri
far a se gndi la alternative.
Dac exist o balan corect individual va fi nzestrat cu voin, adic o atitudine de: " pot s fac"
care l va ajuta s opin rezultate mai bune.
Etapa a treia
Etapa a treia este etapa locomotoarie sau vrsta jocului. De la trei, patru ani, pana la cinci sau
ase, sarcina este s fie iniiativ fr s simt prea mult vinovie. Iniiativa nseamn s
raspund la provocrile lumii, s aib responsabiliti, s nvee lucruri noi. Parinii trebuie s
ncurajeze noile idei ale copilului, astfel el i va dezvolta curiozitatea, imaginaia. Iniiativa este o
incercare de a face irealul o realitate.
Inhibitia apare la persoanele care sufera de prea multa vina . O persoana care sufera de inhibitie
nu va incerca niciodata actiuni proprii,pentru ca nici o aventura,nimic de pierdut ,deci nimic
pentru care sa se simta vinovat sau responsabil. Din punct de vedere sexual aceste persoane pot
fi impotente sau frigide.
Etapa a patra
Este etapa latenta sau varsta scolara in care se incadreaza copiii cuprinsi intre 6 si 12 ani.In
aceasta perioada se incearca sa se dezvolte o capacitate pentru harnicie,evitand un excesiv simt al
inferioritati. Copiii trebuie sa imblanzeasca imaginatiasi sa se dedice educatiei si
comportamentului pe care societatea il pretinde de la ei.Copiii trebuie sa invete ca exista placere
nu numai in conceperea planului, ci si indeplinirea lui. Ei trebuie sa invete sentimentul
succesului,indiferent daca acesta apare in scoala sau gradinita,este academic sau social.
Prea multa harnicie conduce spre tendinta rau adaptiva numita putere limitata.In aceasta
categorie sunt cuprinsi copiii carora nu le este permis sa fie copii ;ai caror parinti sau profesori ii
imping spre o zona a competitiei ,fara a le permite dezvoltarea propriilor interese.de exemplu copii
actori ,muzicieni s.a.
O boala des intalnita in randul copiilor de aceasta varsta ,si nu numai,este inertia.Aceasa ii
include pe toti acei dintre noi care sufera de complexe de inferioritate.De exemplu,unii nu leaga
niciodata relatii sociale si nu ies niciodata in public,deci devin inerti.
Un caz ferici ar fi sa gasim un echilibru intre harnicie si inferioritate ,care trebuie sa cuprinda mai
multa harnicie, cu doar o atingere de inferioritate pentru a ne face sensibili cu cei care ne
inconjoara.In acest caz ,dupa opinia lui Erikson,vom capata virtutea numita competenta.
Etapa a cincea
Aceaata etapa reprezinta adolescenta,incepand cu pubertate si sfarsind in jurul varstei de 18-20
de ani. Sarcina din timpul adolescentei este de a obtine identitate eului si de a evita confundare
eului. Identitate eului inseamna sa te cunosti pe tine insuti si sa-ti dai seama cum te potrivesti in
restul societatii.Confundarea rolului apare in momentul in care un adolescent nu este sigur de
locul lui in societate si in lume,caz in care ,dupa teoria lui Erikson,sufera de o criza a identitatii.
Exista posibilitate ca o persoana sa aiba o identitate a eului prea mare,sa se implice intr-un
anumit rol sau activitate sociala ,incat sa nu mai loc pentru toleranta.Acest lucru este numit de
Erikson fanatism. Un fanatic este de parere ca singura cale care exista este aceea pe care merge
el. Adolescentii sunt cunoscuti pentru idealismul lor si pentru tendinta lor de a vedea lucrurile in
alb si negru.
Lipsa identitatii este insa mai dificila si Erikson o numeste respingere. Adolescentii
deseori recurg la droguri,alcool sau activitati distructive pentru a putea face parte intr-un
grup,crezand astfel ca pot obtine o identitate.Dupa toate,a fi rau sau un nimeni ,e mai bine
decat sa nu stii cine esti.
Daca reusesti sa treci cu bine peste aceasta etapa,vei avea o virtute pe care Erikson o
numeste fidelitate. Fidelitatea inseamna loialitate ,abilitatea de a trai dupa standardele
societatii,impotriva imperfectiunii,inconsistentei si lipsurilor ei.Fidelitatea inseamna ca ti-ai gasit
un loc in comunitate,un loc care sa-ti permita sa contribui pentru o societate mai buna.
Etapa a sasea

http://www.dppd.utcluj.ro
 Universitatea Tehnica, Cluj-Napoca Departamentul pentru pregatirea personalului didactic

Aceasta perioada este etapa tanarului adult,cuprinsa intre 18-30 de ani.Principala sarcina a
acestui timp este obtinerea uni grad de intimitate,ca opus ramanerii in izolare.
Intimitate este abilitate de a fi aproape de ceilalti ,ca iubit ,prieten si ca participant in societate.
In aceata perioada Erikson numeste doua stari care pot aparea si care sunt daunatoare
individului:dezordonarea,referindu-se in particular la a deveni intim prea liber,prea usor,fara nici o
implicare mai profunda.Cea de-a doua stare este excludera ,care se refera la tendinta de a te izola
singur de la dragoste,prietenie si comunitate si de ate compatimi singur.
Daca vei reusi sa treci cu succes de aceasta perioada,vei duce cu tine,instantaneu,pentru tot
restul vietii tale virtutea numita dragoste.Dragostea ,in contextul teoriei lui Erikson,inseamna a fi
capabil sa lasi la o parte diferentele si anonimatele prin devotarea reciproca.Inseamna nu numai
dragoste pentru prietenii nostri,ci si pentru toti cei cu care venim in contact in fiecare zi.
Etapa a saptea
Este perioada varstei mijlocii.Este greu sa o incadrezi intre anumiti ani,dar este inclusa perioada in
care suntem implicati in cresterea copiiilor.Principala sarcina este de a cultiva un echilibru intre
producere si stagnare.
Desi majoritate oamenilor practica producerea avand si crescand copii,exista multe alte cai pentru
realizarea acestui lucru.Erikson considera invatarea,scrisul,inventiile,artele si stiintele,activitatiile
sociale si contributia generala la bunastarea generatiei viitoare modalitati de producere.
Stagnarea excesiva ,pe de alta parte,este atitudinea de protejare si raspundere doar a propriei
persoane.Dar exista si partea opusa a stagnarii,si anume extenuarea, practicata de oameni foarte
activi ,care nu mai au timp pentru propia persoana,pentru odihna si relaxare.
Mult mai evidenta este insa , respingerea . Prea putina producere si prea multa stagnare duce
la neparticiparea individului in societate.
In aceasta perioada se manifesta asa numita criza a varstei mijlocii,cand individul isi da seama
ca imbatraneste si vrea sa experimenteze lucruri noi, pentru a se simti mai tanar.
Mai evidenta se manifesta aceasta criza la barbati.
Dar,daca treci cu bine peste aceasta atapa,vei dobandi o capacitate de raspundere, care te va
ajuta de-a lungul intregii tale vieti.
Etapa a opta
Ultima perioada,cunoscuta sub numele de maturitate ,care incepe o data cu pensionarea,adica in
jurul varstei de 60 de ani.
Principala incercare a acestei perioade este de a dezvolta integritate eului cu o minima
cantitate de deznadejde.Starea de deznadejde poate aparea datorita pensionarii si renuntarii
la o munca prestata de ani de zile sau datorita plecarii copiiilor de acasa sau datorita bolilor,mai
frecvente in aceasta perioada.Din aceasta cauza ,multi oameni in varsta devin
depresivi,rautaciosi,cu o permanenta frica de boala,senili (neavand o baza psihica ).
Integritate eului inseamna sa-ti dai seama de limitarea lumii in care traim.Daca esti capabil sa
privesti in urma si sa aceepti cursul evenimentelor ,alegerile facute si felul in care ti-ai trait viata
,atunci nu trebuie sa te temi de moarte.
Cel ce se apropie de moarte fara a-i fi frica ,are virtutea numita de Erikson intelepciune.
El o numeste un dar pentru copii,pentru ca daca cei mai invarsta nu se vor teme de moarte,nici
copiii sanatosi nu se vor teme de viata.

Etapele prezentate de Erikson par a ne oferi un cadru.Putem vorbi de cultura noastra,in

comparatie cu a altor popoare,de societate din ziua de astazi in comparatie cu cea de acum cateva
secole,dar privind la modalitatea cu care ne deosebim fata de standard,teoria lui este sustinuta.
Erikson si alti cercetatori au descoperit ca modelul general este acelasi ,indiferent de cultura si
timp,iar majoritatea dintre noi il gasim chiar familiar.Cu alte cuvinte,teoria lui intruneste una
dintre cele mai importante standarde ale teoriei personalitatii.
Erikson este si un excelent scriitori,printre cele mai cunoscute carti ale sale,din acest domeniu,
sunt : Copilaria si societate si Identitatea : tanarul si crizele

http://www.dppd.utcluj.ro