CERCETAREA SOCIOMETRICA

ASEM, Chisinau 2015

Calestru Iurie, DEP 151 curs Sociologie tema seminar Cercetarea Sociometrica

Considerata de multi teoreticieni ca fiind o

forma specifica de ancheta psihosociologica,
analiza sociometrica s-a impus odata cu
aparitia lucrarii lui J. L. Moreno, We shall
survive prin care el isi manifesta intentia de
a gasi o modalitate de sondare a relatiilor
interpersonale din cadrul grupurilor mici, mai
cu seama a celor de natura preferentiala.

ASEM, Chisinau 2015

Calestru Iurie, DEP 151 curs Sociologie tema seminar Cercetarea Sociometrica

Principalul instrument utilizat in cadrul metodelor

sociometrice il constituie testul sociometric care,
de la Moreno si pana astazi, a fost utilizat cu o
dubla destinatie:
a)
sa permita determinarea locului pe care il
ocupa un individ oarecare in contextul relatiilor
interpersonale din grup (cat de popular sau,
dimpotriva, cat de izolat, respins, ignorat este);
b)
sa permita detectarea structurii psihologice
globale a grupului, cu diferitele lui substructuri,
in centre de influenta, grade de coeziune etc.
ASEM, Chisinau 2015
Calestru Iurie, DEP 151 curs Sociologie tema seminar Cercetarea Sociometrica

Prin intermediul acestui instrument se incearca o

studiere a structurilor de grup prin prisma
factorilor psihologici, mai ales a atractiilor si
respingerilor ce se manifesta in cadrul grupului.
Cercetarea cu ajutorul testului sociometric
parcurge cateva etape distincte:
A) alcatuirea si aplicarea testului sociometric;
B)
despuierea testului si
alcatuirea sociomatricei;
C) intocmirea sociogramei;
D) reorganizarea grupului potrivit imaginii
rezultate din test.

ASEM, Chisinau 2015

Calestru Iurie, DEP 151 curs Sociologie tema seminar Cercetarea Sociometrica

A. In cursul primei etape se construiesc si se

aplica itemii sociometrici, prin care li se cere
subiectilor sa isi exprime preferintele, repulsiile si
indiferentele fata de ceilalti membri ai grupului
din care fac parte in prezent sau din care ar
putea face parte in viitor, in legatura cu
participarea la o activitate comuna (munca,
invatatura, petrecerea timpului liber) sau la o
situatie comuna (locuitul in comun). Nu sunt
vizate toate relatiile interpersonale, ci numai
relatiile preferentiale (simpatetice, afective) si
relatiile perceptive avand drept continut
reflectoriu preferinta simpatetica.
ASEM, Chisinau 2015
Calestru Iurie, DEP 151 curs Sociologie tema seminar Cercetarea Sociometrica

George Bastin, pentru a imbunatati sistemul de

obtinere a datelor cu privire la alegerile
preferentiale, trasforma testul sociometric intr-un
chestionar, incercand sa obtina raspunsuri la
anumite tipuri de intrebari. Astfel, un asemenea
chestionar va cuprinde urmatoarele parti:
a)
motivatia (de ce se cere completarea
chestionarului);
b)
crearea unei stari de incredere a
subiectilor (ei vor fi incredintati de faptul ca acel
chestionar va avea un caracter confidential);
c)
determinarea situatiei preferentiale; aici se
va avea in vedere:

ASEM, Chisinau 2015

Calestru Iurie, DEP 151 curs Sociologie tema seminar Cercetarea Sociometrica

stabilirea limitelor ariei preferentiale (clasa,

echipa de lucru etc.);
precizarea calitatii preferintei (alegere,
respingere, indiferenta);
criteriul de alegere unul sau mai multe;
limitarea sau nelimitarea numarului de
alegeri (respingeri);
utilizarea unei scari preferentiale si
descrierea ei; de exemplu: Scrieti in ordinea
preferintelor, incepand cu cel cu care doriti cel
mai mult sa fiti in aceeasi echipa.

ASEM, Chisinau 2015

Calestru Iurie, DEP 151 curs Sociologie tema seminar Cercetarea Sociometrica

Chestionarul este destinat sa ofere date atat cu privire

la afirmarea preferintelor de catre un subiect (pe cine
alege sau respinge), cat si asupra perceptiei de catre
el a atitudinii afective exprimate de ceilalti membri ai
grupului (cine crede ca l-a ales si cine nu). Acest
ultim aspect si insemnatatea sa pentru sporirea
eficientei unui astfel de instrument de investigare a
fost semnalat de catre Taguiri. El o
numeste perceptie sociometrica si mentioneaza
totodata faptul ca nici un comportament
interpersonal nu ar putea fi inteles fara a cunoaste
maniera in care este perceputa relatia de catre
persoanele implicate

ASEM, Chisinau 2015

Calestru Iurie, DEP 151 curs Sociologie tema seminar Cercetarea Sociometrica

O problema importanta ce tine de intocmirea

chestionarului o constituie caracterul formalizat
al preferintelor. Subiectilor li se cere sa raspunda
prin (+) pentru alegeri, (-) pentru respingeri si
(0) sau (X) pentru atitudinea de indiferenta. In
alte cazuri li se cere sa insire intr-o ordine
preferentiala, de obicei de la 1 la 5 pe cei cu care
doresc sau nu sa stea in grupul respectiv (Eugen
David, 2000, p. 145).

ASEM, Chisinau 2015

Calestru Iurie, DEP 151 curs Sociologie tema seminar Cercetarea Sociometrica

B. Dupa obtinerea datelor testului sociometric ele

trebuie despuiate si prelucrate pentru aflarea
locului preferential pe care il ocupa individul in
grup. O prima operatie in acest caz o constituie
construirea matricei sociometrice, adica a unui
tabel cu doua intrari in care, atat pe orizontala
cat si pe verticala se trec cu initiala numele
indivizilor grupului. La despuierea datelor se
citeste numele celui care a intocmit testul si se
trec raspunsurile formalizate (de la 1 la 5) pe
orizontala in dreptul rubricilor verticale care
indica pe membrii din grup, fie alesi, fie respinsi.

ASEM, Chisinau 2015

Calestru Iurie, DEP 151 curs Sociologie tema seminar Cercetarea Sociometrica

Cod
Membrii
grupului Preferinte

Scor Respingeri

Scor
Scor general
(+-)

10

(Bl)

10

-4

(V.G.)

11

-10

(C.i.)

16

10

+16

(VI)

11

+11

(II)

14

-13

(V.D.)

-7

(A.G.)

+4

(V.P.)

10

-7

(P.A.)

10

13

+13

10

(D.V.)

+3

Observ.

11
Lider
formal
Lider
informal

ASEM, Chisinau 2015

Calestru Iurie, DEP 151 curs Sociologie tema seminar Cercetarea Sociometrica

C. Pentru a trece la un nivel superior de analiza a

datelor cuprinse in matricea sociometrica si anume, la
nivelul interpersonal al relatiilor socioafective
constituite in cadrul grupului, este necesara
elaborarea sociogramei acestuia. Cu ajutorul ei putem
urmari si in plan intuitiv configuratia de moment a
structurii socioafective a grupului, masura in care
relatiile de alegere (respingere) exprimate sunt
unilaterale sau reciproce. Ca forma de prezentare
grafica a sociogramelor, cea mai utilizata
este sociograma-tinta conceputa de catre M. L.
Northway si care cuprinde un sistem de cercuri
concentrice in care subiectii sunt dispusi in functie de
gradul de popularitate.

ASEM, Chisinau 2015

Calestru Iurie, DEP 151 curs Sociologie tema seminar Cercetarea Sociometrica

Astfel, in raport cu valorile indicilor de status

preferential calculat pentru fiecare saubiect
investigat, putem stabili cinci categorii de putere
preferentiala, dupa cum urmeaza:
a)
subiecti foarte populari avand un indice al
statusului preferential cu valori de peste 0.50;
b)
subiecti populari avand un indice al statusului
preferential cu valori cuprinse intre 0.20 0.50;
c)
subiecti acceptati avand un indice al statusului
preferential cu valori cuprinse intre 0 0.20;
d)
subiecti indiferenti al caror indice este de
valoare nula;
e)
subiecti respinsi al caror indice al statusului
preferential primeste valori negative.
ASEM, Chisinau 2015
Calestru Iurie, DEP 151 curs Sociologie tema seminar Cercetarea Sociometrica

Importanta analizei sociometrice pentru cunoasterea unor

caracteristici definitorii pentru grupul social este data si de
faptul ca, in afara indicilor analizati mai sus, pot fi calculati
si altii, cum ar fi:

indicele de coeziune grupala;

indicele integrarii in grup;

indicele coerentei grupului;

indicele interesului pentru propriul grup etc.

(vezi Septimiu Chelcea, 1996).

ASEM, Chisinau 2015

Calestru Iurie, DEP 151 curs Sociologie tema seminar Cercetarea Sociometrica

Cu toate acestea, retinem atentia si asupra

faptului ca, desi are o serie de avantaje
incontestabile, tehnica sociometrica nu trebuie
absolutizata. Ea prezinta si o serie de limite
printre care, cea mai importanta este aceea ca
dezvaluie doar structura grupului la un moment
dat fara a preciza insa cauzele, natura sau
evolutia ulterioara a interrelatiilor din grup decat
in mod aproximativ. De aceea, cunoasterea in
profunzime a acestor aspecte necesita
coroborarea rezultatelor obtinute prin tehnica
sociometrica cu cele obtinute prin alte metode de
analiza psihosociologica (observatia, interviul,
analiza documentara etc.).
ASEM, Chisinau 2015
Calestru Iurie, DEP 151 curs Sociologie tema seminar Cercetarea Sociometrica

TEST SOCIOMETRIC
Numele si prenumele.
Uzina.
Sectia
Formatiunea de munca..
I.
Daca s-ar reorganiza formatiunea dvs. de munca, cu care dintre colegi ati prefera sa
lucrati si in formatiunea reorganizata?
1 ...
2.
3..
II.
Dar pe cine ati prefera mai putin sau nu ati prefera deloc?
1...
2..
3..
III.
Cine credeti ca v-ar prefera pe dvs. sa lucrati in formatiunea reorganizata?
1..
2..
3.
IV.
Cine credeti ca ar prefera mai putin sau nu ar prefera deloc sa lucreze in continuare cu
dvs.?
1..
2..
3
WIESE, Leopold von, Dictionnaire de la languephilosophique, 1966.

ASEM, Chisinau 2015

Calestru Iurie, DEP 151 curs Sociologie tema seminar Cercetarea Sociometrica