UNIVERSITATEA HYPERION

FACULTATEA DE STIINTE POLITICE

ANCHETA SOCIOLOGICA, SONDAJUL DE OPINIE SI

CHESTIONARUL
- CONCEPTE TEORETICE -

STUDENT: IONITA Cristina Cezarina

AN: I

GRUPA: I

- BUCURESTI, 2020-
 GENERALITATI

Ancheta sociologica

Reprezinta un tip de cercetare sociologica, al carei scop este acela de a culege

informatii folosindu-se mai ales de instrumente interogative precum chestionarul si
interviul. De asemenea, acest tip de cercetare nu face apel la experimente in vederea
extragerii de date, context in care cercetatorul are un control scazul asupra variabilelor
analizate.
Principalele caracteristici ale anchetei sociologice, sunt reprezentate de catre:
- tehnicile de realizare au un caracter standardizat, nepermitand abatari de la
schema de realizare;
- cel mai utilizat instrument de cercetare il reprezinta chestionarul;
- alegerea de esantioane mari de indivizi in vederea asigurarii reprezentativitatii,
- in sens statistic urmareste sadisfacerea cerintei de reprezentativitate a
esalonului in raport cu populatia;
- in vederea desfasurarii sale utilizeaza, in special personal auxiliar, denumit
operator de ancheta sau interviu, care este instruit corespunzator;
- datorita numarului mare al esantionului urmareste sa extraga informatii cat mai
simple si intr-o forma cat mai succinta;
- datele obtinute in cadrul sau presupune implementarea de proceduri statice
standard.
Valoarea unei anchete sociologice provine din faptul ca permite culegerea unei
mari varietati de informatii intr-un timp relativ scurt, facand posibila prelucrarea
acestora cu ajutorul calculatorului.

Sondajul de opinie
Sondajul de opinie este o metoda prin care se identifica cunoasterea opiniei publice, in
baza esantionarii si a chestionarului. Scopul principal al acestui tip de cercetare il
reprezinta cunoasterea complexului preferintelor exprimate de un numar semnificativ
de persoane, asupra unei probleme de interes general.
Principalele caracteristici ale unui sondaj de opinie sunt reprezentate de catre:
- este centrat pe aspectul opinional, subiectiv al realitatii sociale;
- este centrat pe probleme ce suscita un larg interes public;
 - se realizeaza intr-o perioada scurta de timp, pe baza de chestioanre simple si
clar structurate, cu o esantionare prin care sa se asigure o reprezentativitate rezonabila
pentru evaluarile ce au caracter general;
- prezentarea rezultatelor se realizeaza intr-o forma simpla;
- are un pronuntat caracter descriptiv.
Printre avantajele utilizarii sondajului de opinie se ragasesc: costul scazute fata
de o cercetare totala, furnizarea rezultatelor are loc intr-un interval scurt de timp, o
calitate si fiabilitate superioara, identificarea rapida si posibilitatea de corectare aproape
instant a erorilor de inregistrare, poate estima rezultatul preliminar al unei cercetari
sociologice totale. In aniteza, principalul dezavantaj al aceste metode de cercetare
sociologica il reprezint dificultatea sau imposibilitatea surprinderii schimbarilor ce se
petrec in evolutia fenomenelor studiate, de unde putem concluziona ca sondajele de
opinie reflecta numai o situatie concreta de moment.

Relatia ancheta sociologica – sondaj de opinie

Sondajul de opinie reprezinta o forma specifica a anchetei sociologice, fiind definit

drept metoda statica de stabilire, pe baza esantionarii, a statificarii a opiniilor in raport cu
diferite variabile socio- demografice ale populatiei studiate.

Principalele diferente intre ancheta sociologica si sondajul de opinie, pot fi reprezentate

de:

- specificul problemelor cercetate. In cazul sondajului de opinie adordarile au un

caracter de interes general, in timp ce temele anchetei pot fi centrate pe problemele ce preocupa
un grup mai restrans;

- sondajul de opinie reprezinta o subspecie a achetei sociologice, care se remarca printr-

un caracter puternic descriptiv;

- rezultatul sondajului de opinie este prezentat intr-o forma usor accesibila oricarui
individ, in timp ce rezultatul unei anchete sociologice este destinat unui public tinta;

- sondajul de opinie presupune utilizarea unei perioade mai scurte de timp, chestionarul
continand intrebari clar structurate si relativ simple, iar esantionarea asigura o
reprezentativitate rezonabila pentru evaluarile cu caracter general. Ancheta sociologica
presupune o durata de timp mult mai mare in vederea organizarii si desfasurarii, intrebarile
putand fii structurate, semistructurate sau nestructurate, iar esantionarea se realizeaza dupa
formule mult mai complexe decat in cazul sondajului.

Chestionarul
Este un instrument de cercetare, sub forma unei serii de intrebari si/sau alte solicitari,
avand ca target final strangerea de informatii de la persoane, pentru diferite metode de
cercetare.
Inventarea acestuia ii este atribuita lui Sir Francis Galton, fiind primul cercetator in
domeniul stiintelor sociale care a aplicat metode statistice pentru studierea diferentelor umane,
dar si utilizarea sondajului.
Printre avantajele utilizarii chestionrului se regasesc: costuri reduse, efort redus al celui
cel realizeaza in comparatie cu ancheta verbala sau prin intermediul telefonului; deseori au
raspunsuri standardizate fapt ce-l face simplu de completat; posibilitatea raspunsului anonim.
Din cuprinsul unui chestioanr pot face parte sapte tipuri de intrebari, respectiv intrebari
factuale(elemente de comportament al indivizilor, calitati fizice, samd); de cunostinta (despre
cunostiinte indivizilor); de opinie (despre parerile indivizilor); de control (pentru verificarea
acuratetei raspunsurilor); inchise; semideschise; deschise.
In elaborarea unui chestionar trebuie tinuta seama de structura si recomandari, astfel:
- in prima parte se formuleaza intrebarile care sa favorizeze comunicarea si cooperarea
individului;
- nu este recomandata logica asezarii intrebarilor, adica raspunsul intrabarii sa fie
influentat de catre intrebarile precedente, intrucat respondentul va fi tentat sa raspunda in
functie de raspunsul oferit la intrebarile precedente, astfel raspunsul nereprezentand opinia sa;
- la finalul chestionarului sa fie asezate intrebarile factuale;
- repetarea acelorasi intrebari, intr-o forma schimbata, pentru verificarea sinceritatii
si/sau acuratetei raspunsurilor;
Pentru a-si atinge obiectivul final, un chestionar intocmit intr-un mod corect trebuie sa
rapsunda concret la urmatoarele intrebari:
- Ce incearca sa descopere?
- Ce decizii se pot lua in baza informatiilor obtinute?
- Cum va arata raportul care va analiza rezultatele?
- Care sunt datele de care are nevoie cercetatorul pentru a asigura succesul actiunilor ulterioare?
Relatia chestionar - ancheta sociologica – sondaj de opinie

Chestionarul reprezinta una dintre punctele de plecare al oricarei cercetari in domeniul

stiintelor sociale. Atat ancheta sociologica cat si sondajul de opinie, in general, isi bazeaza
strangerea de date/informatii in baza unui chestionar, singura diferenta fiind modul de
concepere al intrebarilor si scopul urmarit.

In cadrul unui sondaj de opinie elaborarea chestionarului are la baza abordarea unui
scop general, fiind adresat unui public larg cu scopul informarii opiniei publice, studiul
realizandu-se pe un numar limitat de indivizi. Elaboararea chestionarului in cadrul unei anchete
sociologice urmareste un scop individual/ al unui grup restrans, iar intrebarile pot fi unele de
tipul celor axate pe un anumit concept, om politic, produs, serviciu, samd, fiind adresat unui
numar cat mai mare de indivizi in scopul obtinerii unui rezultat cat mai aproape de adevar.

Avantajul principal al utilizarii chestionarului ca metoda de colectare a informatiilor in

reprezinta timpul redus in care se realizeaza aceasta operatiunie, precum si costul scazul al
implementarii acestuia. In antiteza, principalul dezavantaj este reprezentat de veridicitatea
raspunsurilor oferite si faptul ca nu poate determina ce schimbari pot aparea in timpul
desfasurarii cercetarii.

CONCLUZII
Ancheta sociologica: metoda de cercetare ce incorporeaza tehnici, procedee si
instrumente interogative de culegere a informatiilor, specifice interviului si chestionarului
sociologic, avand un caracter neexperimental, cu un grad relativ scazut de control al
cercetatorului asupra variabilelor analizate.
Sondajul de opunie: ancheta efectuata pe anumite probleme/evenimente de interes
public, cu scopul de a identifica parerile/opiniile/atitudinile populatiei in ceea ce le priveste.
Chestionarul: reprezinta o lista tiparita de intrebari cu privire la modul in care oamenii
gandesc si actioneaza ( Richard T. Schaefer).
Relatia dintre analiza sociologica – sondaj de opinie – chestionar: chestionarul
presupune principala metoda de stranger a informatiilor de la populatie, in cadrul desfasurarii
analizei sociologice sau a unui sondaj de opinie.
Sondajul de opinie reprezinta o forma specifica a anchetei sociologice, iar ambele sunt
metode de cercetare sociologica.
 BIBLIOGRAFIE

• Traian Rotariu, Petru Ilut, Ancheta sociologica si sondajul de opinie,Polirom 2001;

• https://instrumentarium.wordpress.com/2011/10/31/chestionarul/;
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Francis_Galton
• https://www.scribd.com/doc/10034515/An-1-Metodologia-Cercetarii-Sociologice-
metode-Si-Tehnici-de-Cercetare
• https://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/viewFile/148/144
• http://www.crras.usm.md/CRRAS/manualepdf/metstat/2-Introducere.pdf
• https://www.academia.edu/25491161/Proiect_Sondaje_de_opinie
• https://www.iqads.ro/dictionar/sondaj-de-opinie