Sondajul de opinie

Cap I: Definiția sondajului de opinie:

Termenul de ,, sondaj” este, în general, sinonim cu cel de ,, cercetare selectivă” sau

de ,, eșantion(are)”. Cumpărătorul alege prin sondaj un obiect dintr-o mulțime spre a-i testa
calitățile, profesorul verifică prin sondaj câțiva elevi să vadă dacă au înțeles lecția predată etc.
Ideea sondajului este deci aceea de a reduce populația statistică efectiv cercetată la o parte
(mică) a ei, capabilă să reprezinte caracteristicile întregului.

În domeniul investigațiilor sociale, se utilizează frecvent expresia de ,,sondaje de

opinie” sau ,,sondaje de opinie publică” pentru a se desemna un anume gen de anchetă, și
anume cea efectuată pe diferite probleme de mare interes public și care urmărește, în
principal, să surprindă opiniile ( părerile, atitudinile, evaluările etc.) oamenilor legate de
aceste probleme. În ceea ce ne privește, preferăm să utilizăm denumirea de sondaj de opinie,
în locul celei de ,,sondaj de opinie publică”, noțiunea de opinie publică fiind, cum s-a văzut,
destul de complexă și greu de definit în mod operațional. De asemenea, vom rămâne la
înțelesul curent – în domeniul sociologiei – al noțiunii de sondaj de opinie, încercând doar să
delimităm, în măsura posibilului, această noțiune de cea de ,,eșantionare” și, mai ales, de cea
de ,,anchetă” .

Așadar, ,,sondaj” înseamnă metodă ( tehnică) de investigare iar apoi, pe parcurs,

sensul lui se reduce, deseori, la cel de operație sau modalitate de selectare ( alegere) a
indivizilor ce urmează a fi chestionați.

Sondajele de opinie sunt anchete realizate într-un timp foarte scurt, cu chestionare
simple și clar structurate și pe eșantioane care să asigure o reprezentativitate rezonabilă
pentru evaluările cu caracter general urmărite.

Sondajele de opinie sunt, într-o societate democratică, nu doar componentă a

cunoașterii științifice a socialului, ci parte inseparabilă din viața societății respective, un reper
în evaluarea diverselor elemente ale ,, mecanismului” social și puncte de sprijin pentru
ajustarea strategiilor și tacticilor forțelor politice.

Mai pe scurt, sondajul este o formă ,,populară” de anchetă, axată pe o problematică ce

stârnește un interes general și ale cărei rezultate sunt aduse la cunoștința publicului sub o
formă accesibilă, utilizându-se, de regulă, reprezentări grafice ale frecvențelor exprimate
procentual.

Capitolul II : Avantajele sondajului de opinie

Cercetarea prin sondaj își extinde continuu aria de investigare, datorită multiplelor
avantaje pe care le prezintă față de observarea tuturor elementelor populației.

Avantajele sunt:

 Costul total mai redus față de o cercetare totală, un volum redus de resurse materiale,
umane și financiare utilizate;
 Sondajul este mai operativ, furnizează rezultatele într-un interval de timp mai mic;
 Calitatea și fiabilitatea este net superioară într-un sondaj;
 Erorile de înregistrare sunt mult mai ușor de identificat și cercetat în faza validării
datelor primare;
 Sondajul este accesibil atunci când observarea implică distrugerea tuturor elementelor
sondajului;
 Se creează o facilitate pentru culegerea, controlul și prelucrarea datelor;
 Cu ajutorul sondajului se estimează rezultatele preliminare ale unei cercetări totale.
 Se realizează într-un timp foarte scurt, cu chestionare simple și clar structurate și pe
eșantioane care să asigure o reprezentativitate rezonabilă pentru evaluările cu caracter
general urmărite;
 Rezultatele sunt prezentate într-o formă simplă, fără a se recurge la mijloace
sofisticate de prelucrare și interpretare a informației;
 Are un pronunțat caracter descriptiv.

Sondajul are și un principal dezavantaj. Aceste este greutatea sau imposibilitatea

surprinderii schimbărilor ce se petrec în evoluția fenomenului studiat, chiar și în perioade
foarte scurte de timp. Deci sondajele reflectă numai o situație concretă de moment.