Ancheta Sociologica si Sondajul de opinie publica

In cercetarea sociologica concreta, ancheta este cea mai cunoscuta sic ea mai raspandita metoda. Spre deosebrire de alte metode preluate din stiintele naturiisi adaptate posibilitatilor de investigatie in domeniile proprii diferitelor stiinte sociale, ancheta apare si se dezvolta in legatura stransa cu evolutia stiintelor sociale si umane. Specificul anchetei sociologice. Valoarea si limitele sale. Ancheta este una dintre cele mai complexe metode de investigatie sociologica , atat de complexa incat uneori este identificata, in mod nepermis, cu cercetarea sociologica insasi. Complexitatea ei este data de ansamblul instrumentelor pe care le foloseste si de faptul ca adeseori utilizeaza, in mod complementar, alte metode si tehnici de cercetare. Obiectul anchetelor sociologice. Specificitatea si complexitatea anchetei sociologice sunt determinate in acelasi timp de obiectul sa de cercetare foarte lar, in care intra: opiniile, atitudinile, comportamentele; aspiratii, trebuinte, moticatii;caracteristici demografice;caracteristice ale mediului social si ale modului de viata al oamenilor. In mod precumpanitor prin ancheta se studiaza opiniile oamenilor, motiv pentru care adeseori I se mai spune si ancheta de opinie. Ancheta este si ramane o metoda de baza a sociologiei, subordonand o gama larga de fapte, fenomene sociale, care pot fi investigate cu ajutorul ei. Nu exista latura sau domeniu al vietii sociale in raport cu care oamenii sa nu-si formuleze pareri si nu exista atitutidin sau conduite de in care factorul opinie sa nu intervina ca element active Ioan Dragan, 1968, p.189 Ca si experimentul, ancheta este eo metoda active de cercetare. Aplicarea ei inseamna implicit actiune socioala, process de influentare, instruire, educare a subiectilor investigate. Caracterul active al anchetei consta in aceea ca, prin continutul intrebarilor sale, ea atrage atentia subiectilor investigate asupra problemelor supuse cercetarii. Cu acest prilej, sfapte necunoscute sau putin cunoscute pot devein mai deplin cunoscute. Valoarea anchetei sociologice consta in faptul ca permite culegerea unei mari varietati de informatii intr-un timp relative scurt si face psibila prelucrarea acestora cu ajutorul calculatorului. Pe de alta parte, este de retinut, ca un avantaj, aria mare de aplicabilitate pe populatii numeroase, representative din punct de vedere statistic. Aceste calitati ale anchetei au determinat sociologi de renume mondial, ca Rene Konig, sa o denumeasca calea regala a investigatiei sociologice, iar seful scolii poloneze de sociologie Jan Szczepansky sa considere ancheta cu instrumente standardizate dreptun tip de cercetare sociologica perfecta.

Sunt de mentionat si o serie de limite ale anchetei sociologice, de care trebuie sa se tina seama in pregatirea si realizarea ei. In doua situatii se reduca eficacitatea acestei metode; existenta undor distoriuni cauzate de mai multi factori si introducerea unei rigiditati in relatia anchetator-anchetat prin aplicarea de chestionare formalizate.Factorii de distorsiune intr-o ancheta sunt multipli. Adeseori subiectul anchetat este sursa unei game largi de elemente distorionante inerente subiectivitatii sale. Alti factori de distoriune in ancheta sociologica pot fi: estantionarea gresita, care determina greseli de extrapolare, genralizare a datelor de la esantion la populatia totala; instrumentele de ancheta gresit elaborate; operatorii de ancheta insufficient pregatiti, superficiali, prea putin rabdatori pot constitui adeseori surse de erori prin influentarea raspunsului subiectului anchetat. Desigur ca toate aceste surse de erori pot fi prevenite sau reduse la minimum daca ancheta este temeinic pregatita si daca informatiile colectate sunt confruntate cu date obtinute prin intermediul altor metode de cercetare. Pentru a preveni toate aceste erori este nevoie de tehnici si instrumente de investigatie care sa ofere maxima libertate de adaptare a cercetatorului la faptele studiate. Sistemul de ipoteze care sta la baza unor astfel de cercetari nu-si propune sa avanseze si reactiile posibile ale celor investigati. Astfel de tehnici si instrumente de cercetare trebuie sa permita surprinderea elementelor inedited, impreviziblie, adesea irepetablie, singulare, dar tipice pentru explicarea stiintifica a fenomenelor sociale. Definirea anchetei sociologice. Formularea unei definitii cuprinzatoare epentru ancheta sociologica este o sarcina destul de dificila. Aceasta datorita faptului ca insasi notiune de ancheta sociologica are semnificatii adeseori diferite. Unii autori acorda anchetei o semnificatie atat de larga incat o identifica cu cercetarea sociologica sau ii subordoneaza alte metode de cercetare. C.A.Moser arata ca o definitie data anchetei social ear fi atat de generala incat i-ar anula scopul,deoarece insusi termenul si metodele legate de ea se aplica intr-o varietate foarte large de cercatari. El precizeaza totusi ca, atunci cand e vorba de continutul concret al anchetelor, toate se ocupa de caracteristicile demografice, cu mediul social, cu activitatile, opiniile sau atitudinile unui anumit grup de oameni. Ancheta are drept scop cautarea de informatii referitoare la un grup social dat. Aceste informatii trebuie sa poate fi prezentate, in vederea analizei lor, sub forma unor rezultate cunatificabile C.Javeau, 1970, p1 Realizand o sinteza a diferitelor elemente cuprinse in definitiile si caracterizarile din literature de specialitate se poate defini ancheta drep o metode de interogare, informare asupra faptelor sociale la niveulul grupurilor umane, mai mici sau mai mari, de analiza cunatificabila a datelor in vederea descrierii si explicarii lor. Punctul de plecare al ancehtei il cunstituie intrebarile pe care si le pune cercetatorul cu privire la fapte, fenomene sociale, asupra carora, de regula, nu exista informatii statistice sau alte surse de date documentare sau de observatie. Raportul dintre sondaj, ancheta si cercetarea sociologica.

Adeseori, in randul nespecialistilor, cercetarea sociologica in general este identificata cu ancheta sociologica, iar unii reduc ancheta la plicarea de chestionare. Asa se face can, in viziunea unora, investigatia sociologica este pur si simplue redusa la aplicarea chestionarelor, inseamna nici mau mult nici mai putin decat manuirea de chestionare, colectarea de informatii cu ajutor acestora si prelucrarea lor. Este necesara o precizare pe scur a continutuli notiunilor de sondaj de opinie, ancheta sociologica si cercetare sociologica. Termenii de cercetare sociologica concreta si investigatia sociologica de teren subsumeaza termenii de ancheta si sondaj, constituind fata de acestia genul proxim, diferenta specifica fiind data de ponderea metodelor interrogative caracteristice anchetelor si sondajelor. S. Chelcea, 1975, p30 Sondajul de opinie este o forma specifica a anchetei sociologice, El este definit ca o metoda statistica de stabilire, pe baza esantionarii, a stratificarii opiniilor in raport cu diferite variablie socio-demografice ale populatiei studiate. Sondajul este un fel de ancheta pura si rapida; in cadrul sa se aplica doar instrumente de ancheta, fapt care permite colectarea rapida de informatii dintre cele mai variate. Acesta se opreste la date de ordin subiecti fara sa-si propuna confruntarea acestora cu faptele, fenomenele oviective care le determina si eventualele corectii care se impugn ca urmare a acestei confruntari. Ancheta sociologica reprezinta o metoda complexa in care accentual poate sa cad ape studiul opiniilor, atitudinilor, motivatiilor, aspiratiilor dar nu se opreste doar la ele. Coeficientul de eroare este deposit prin confrunatrea opiniilor cu faptele e care le reflecta. In acest scop, sunt utilizate metode si surse complementare de informare asupra fenomenelor cercetate. Confruntarea opiniilor recoltate cu instrumentele de ancheta, cu alte surse de informare, permite introducerea unor corectii menite sa ofere o imagine stiintifica asupra faptelor sociale investigate. Cercetarea sociologica are o sfera de cuprindere mai larga decat ancheta. Ea subsumeaza totalitatea metodelor, tehinicilor, procedeelor utilizate pentru studiul fenomenelor sociale ca si ansamblul normelor, principiilor si regulilor de ordin teoretico-epistemologic in aplicarea metodelor. In cercetarea sociologica se pot aplica metode, tehinic dintre cele mai variate, printre care ancheta poate sa fie prezenta sau poate sa lipseasa. O cercetare sociologica se poate baza pe un intreg ansamblu de metode sau se poate rezuma cu precadere la une dintre metodele sale de baza. Tipurile anchetei sociologice. Clasificarea anchetelor sociologice se face dupa mai multe criterii, in functie de forma sau continutul lor, dupa natura problemelor studiate, scopul cercetarii sau dupa istoria dezvoltarii lor etc. In functie de telurile urmarite si modul de desfasurare a anchetei distingem: Anchete intensive realizate pe populatii restranse cu scopul de a aprofunda o tema scpeiala sau chair o tematica complexa. Anchetele extensive asupra unor populatii numeroase, esantioane mari valabile la scara unui oras mare, judet, regiune sau a intregii tari. Anchetele calitative sunt intensive si pun accent pe studiul insusirilor, caracteristicilor definitorii ale faptelor sociaole supuse investigatiei, Anchetele cantitative cu instrumente formalizate si rezultate cinatificabile se realizeaza pe populatii mari, representative din punct de vedere statistic.

Anchetele collective se aplica pe grupuri de oameni in vederea colectarii informatiei necesare si nu pe indivizi luati separate. Anchetele indivituale presupun aplicarea individuala a instrumentelor de investigatie in vederea corelarii informatiilor culese cu o seama de indicatori socio-demografici. Anchetele directe ppresupun colectarea de informatii referitoare la subiectii investigate, opiniile lor cu privire la fapte, fenomene in care sunt implicate nemijlocit, participa la ele, sunt inerent vietii si activitatii lor. Anchetele indirecte se realizeaza, de obicei, asupra unor teme legate prea intim de viata si activitatea populatiei investigate. Dupa continutul problemelor investigate, anchetele se mai pot clasifica: Anchetele socio-economice de interes national. Anchetele asupra dezvoltarii zonale, rurale si urbane. Prin intermediul lor sunt studiate diferite aspecte ale sistematizarii si modernizarii localitatilor rurale si urbane, factorii economici si sociali si modernizarii localitatilor rurale si urbane, factorii economici si sociali de amplasare a obiectivelor industriale, de constructie, modernizare si extindere a oraselor. Anchetele de opinie publica asupra celor mai diferite probleme economice, politice, sociale, culturale. Anchetele comerciale sunt consecrate studiilor de marketing, de investigare si prospectare a pietei, in vederea optimizarii comertului si influentarii productiei de bunuri destinate consumului public. Anchetele asupra mijloacelor de comunicare in masa presupun studierea satisfactiilorinsatisfactiilor si cerintelor publicului fada de diferitele componente ale mass-media, in special fata de programele emisiunilor de ratio sit v, cu privire la calitatea si tirajul cartilor beletristice, studiul opiniilor cu privire la filme, spectacole teatrale, etc.

Bibliografie: 1) Cursuri 2) Metodologia Cercetarilor Sociologice, 2007, Editura Fundatiei Romania de Maine