MODULUL 29: CERCETARE ÎN NURSING

Tehnici si instrumente de cercetare

Tehnici si instrumente de cercetare

Interviul
Definitie
Interviul este cea mai uzuala metoda de obtinerea datelor despre pacient cand
pacientul este constient si cooperant.
In derularea unui interviu este nevoie de abilitati de comunicare din partea
asistentului medical.
► Obiectivele unui interviu
► Initierea unei relatii corespunzatoeare intre asistent si pacient.
► Obtinerea informatiilor pe toate directiile:fizic,emotional,social.
► Observarea atenta a pacientului si a comportamentului sau.
► Dezvoltarea compliantei terapeutice.
► Trebuie sa fie o metoda stiintifica, nu un dialog intamplator.
► Tipuri de interviu
► Interviul structurat,in care intrebarile sunt deja cunoscute, iar raspunsurile
trebuie sa fie punctuale.
► Interviul nestructurat, liber,dar care trebuie sa fie condus spre obtinerea
unor informatii utile.
► Interviul ,indiferent de tipul sau, trebuie condus dupa o anumita strategie.
► Intrebarile pot fi :
► inchise:
► Va doare?R. da/nu
► semideschise,cu rapuns punctual;
► Cand va doare?R .de obicei seara.
► deschise:
► Care sunt caracteristicile durerii resimtite?R:pacientul descrie durerea.
 Ancheta

► Ancheta este una dintre cele mai complexe metode de investigaţie

sociologică, atât de complexă încât uneori este identificată, în mod nepermis,cu
cercetarea sociologică însăşi.
Complexitatea ei este dată de ansamblul instrumentelor (chestionare, ghiduri
de interviu, planuri de anchetă), a tehnicilor (de codificare, scalare, analiză,
prelucrare etc.), pe care le foloseşte şi de faptul că adeseori utilizează, în mod
complementar, alte metode şi tehnici de cercetare (observaţia, analiza
documentară etc.).
► Definirea anchetei sociologice

Formularea unei definiţii cuprinzătoare pentru ancheta sociologică este o

sarcină mai mult decât dificilă. Aceasta datorită faptului că însăşi noţiunea
de„anchetă sociologică” (ancheta socială, ancheta psihosocială) are semnificaţii
adeseori diferite.
Unii autori acordă anchetei o semnificaţie atât de largă, încât o identifică cu
cercetarea sociologică sau îi subordonează alte metode de cercetare.
 Într-un sens mai restrâns, ancheta reprezintă o culegere metodică de
informaţii asupra opiniilor, atitudinilor indivizilor, ajungându-se la rezultate
cuantificabile cu privire la comportamentele grupurilor umane, a
gusturilor,trebuinţelor, motivaţiilor acestora, la maniera lor de amunci, de a
trăi.
Realizând o sinteză a diferitelor elemente cuprinse în definiţiile şi
caracterizările din literatura de specialitate se poate defini ancheta drept o
metodă de interogare, informare asupra faptelor sociale (opinii, atitudini,
motivaţii, aspiraţii, caracteristici personale, ale mediului social etc.) la nivelul
grupurilor umane, mai mici sau mai mari, de analiza cuantificabilă a datelor în
vederea descrierii şi explicării lor.
► Tipuri de anchete
► Anchetele intensive realizate pe populaţii restrânse (o întreprindere, o
secţie, un sat, un cartier etc.) cu scopul de a aprofunda o temă specială .
► Anchetele extensive asupra unor populaţii numeroase, eşantioane mari
valabile la scara unui mare oraş, judeţ, regiune sau a întregii ţări.
► Anchetele calitative sunt intensive şi pun accent pe studiul
însuşirilor,caracteristicilor definitorii ale faptelor sociale supuse investigaţiei.
► Anchetele cantitative cu instrumente formalizate şi rezultate cuantificabile
se realizează pe populaţii mari, reprezentative din punct de vedere statistic.
► Anchetele colective se aplică pe grupuri de oameni în vederea colectării
informaţiei necesare şi nu pe indivizi luaţi separat.
► Anchetele individuale presupun aplicarea individuală a instrumentelor de
investigaţie în vederea corelării informaţiilor culese cu o seamă de indicatori
socio-demografici (vârstă, sex, studii, profesie etc.).
► Anchetele directe presupun colectarea de informaţii referitoare la
► subiecţii investigaţi, opiniile lor cu privire la fapte, fenomene în care sunt
► implicaţi nemijlocit, participă la ele, sunt inerente vieţii şi activităţii lor.
► Anchetele indirecte se realizează, de obicei, asupra unor teme legate prea
intim de viaţa şi activitatea populaţiei investigate, situaţie în care sunt
anchetaţi fie subiecţi cunoscători ai faptelor studiate.
► Anchetele socio-economice de interes naţional.
► Anchetele asupra dezvoltării zonale, rurale şi urbane.
► Anchetele de opinie publică asupra celor mai diferite probleme
economice, politice, sociale, culturale.
Anchetele comerciale sunt consacrate studiilor de marketing,
Anchetele asupra mijloacelor de comunicare în masă
 Chestionarul

► Este instrumentul cel mai utilizat in ancheta sociologica si el consta dintr-un

set de intrebari formulate in scris si ordonate in mod logic, care se refera la
anumite aspecte ale vietii sociale. Calitatea cercetarii realizate cu ajutorul
chestionarului depinde in primul rand de calitatea intrebarilor acestuia,
sociologii apreciind ca ancheta nu poate fi mai buna decat intrebarile
continute de chestionar.
► In elaborarea chestionarului sociologic se procedeaza in felul urmator:
► se stabileste tema investigatiei
► se identifica aspectele ce decurg din aceasta tema
► se va fixa locul fiecaruia in cadrul domeniului investigat.

► In functie de aspectele urmarite se vor formula intrebari clare si precise, se

va proceda apoi la ordonarea logica a intrebarilor formulate
► Intrebarile unui chestionar se deosebesc dupa mai multe criterii:

            a) dupa rolul pe care il au in cadrul chestionarului:

-          intrebari introductive menite sa formalizeze respondentul cu

subiectul investigatiei, sa trezeasca interesul acestuia.

-          intrebari de trecere spre continutul propriu-zis al chestionarului

-          intrebari filtru care nu permit trecerea la intrebarile urmatoare daca

nu s-a raspuns la intrebarea anterioara
► -          intrebari bifurcate care directioneaza spre intrebarile urmatoare in
functie de raspunsul dat la aceasta intrebare

-          intrebari de control cu rolul de a verifica daca respondentul a inteles

sensul intrebarilor anterioare si daca raspunsurile date pana atunci sunt
sincere

-          intrebari de identificare prin care se cere respondentului sa

mentioneze sexul, varsta, studiile, zona de domiciliu pentru a stabili grupul
social carui ii apartine respectivul respondent
►
b) dupa forma intrebarilor si posibilitatile de raspuns se impart in:

-          intrebari standard sau inchise( da, nu, nu stiu sau foarte mult, putin,
foarte putin,deloc)

-          intrebari care contin raspunsuri posibile

-          intrebari deschise care dau posibilitatea respondentului sa formuleze

el insusi raspunsul si sa dea propriile explicatii.
► Clasificarea chestionarelor
► acestea se disting in functie de continutul informatiilor vizate in:
chestionare de date factuale si chestionare de opinie.
► Dupa intinderea si diversificarea informatiilor colectate chestionarele se
impart in:

-          chestionare speciale care se limiteaza la informatii dintr-un singur

domeniu

-          omni... care colecteaza informatii din mai multe domenii

► In cazul chestionarului de opinii, reusita anchetei desfasurate cu ajutorul
acestora este conditionata decisiv de modul in care se realizeaza
esantionarea si de caracterul reprezentativ al esantionului. Prin esantion  se
intelege grupul de persoane selectat pentru a raspunde la chestionar. In
raport cu numarul populatiei investigate esantionul este de dimensiuni foarte
mici, dar acesta nu reprezinta un obstacol in calea obtinerii unor informatii
foarte corecte.