Metode de cercetare in stiintele sociale;

1. Metoda stiintifica pentru a intelge mai bine scopul lucrarii sociale exista o serie de lucruri pe
care le putem face.
Putem apela initial la abordarea introspectiva meditand asupra lumii, prin aplicarea proprii
cunoasteri sau experienta anterioara asupra lucrarii sociale. Intuitia, sentementele sau convingerile joaca
un rol important in perceptia noastra asupra lumii. Abordarea nu este menita sa descrie cu exactitate, sa
explice sau sa prezica,iar intuitia se bazeaza pe convingeri, sentimente, sau chiar pe religie.
- Stiinta = este aceea care porneste de unde abordarea/intuitia se opreste, iar ea incerca sa obtina dovezi
folosind diferite metode. Punctul de plecare a cercetarii stiintifice este TEORIA, bazata pe observatii si
pe experientele celorlalti fiind mai sistematica, fiind un set de convingeri generale. Ele furnizeaza
functiile descriptive si explicative ale cercetarii.
Teorie care este mult mai sistematica decat intuitia.
- Investigatia stiintifica nu incepe cu indelugile procese de dobandire a experientei, ale implicarii
si ale observatiei pe care este bazata teoria.
- Cand teoria nu este practica atunci apare aceasta problema predictibilitatii. Teoria ar trebui sa
prezica ce se va intampla in anumite cazuri, daca aceasta reprezinta o descriere precisa a evenimentelor.
Cu cat se adeveresc mai mult predictiile noastre cu atat teoria devine mai puternica. Daca teoriile nu pot fi
testate practic atunci ea nu se poate dezvolta niciodata.
2- Experimentarea: presupune o mai buna verificare a ipotezelor /teoriilor. Exista mai multe
optiuni: analizele de ansamblu, chestionarele si observatiile. Alegerea acestora depinde de mai multi
factori, precum: numarul subiectelor, contextul, aspecte etice si problemele practice.
Cea mai folosita metoda in cercetarile sociale este cea a experimentarii, fiind punctul de plecare.
Ea presupune controlul aspectelor in care este efectuata o cercetare sociala si poate fi facuta in conditii de
laborator. Pe baza conditiilor de laborator un experiment poate fi analizat prin izolare si control asupra
unui anumit eveniment prin al intelege mai bine si a verifica comportamentul, insa nu poate fi aplicat in
mediul real, avand interactiuni cu mediul din afara laboratorului. Experimantarea se bazeaza pe
cercetatorul cantitativ prin metodologia laboratorului.
3- Observatia: poate varia ca natura, pornind de la observatii intamplatoare, pana la observatii
naturaliste sau etnografice, in care sunt studiate animalele in habitatul lor natural. Exista doua tipuri de
observatori:

Observator ocazional
Observator sistematic

4. Cercetarea secundara
In primul rand cand un individ sau un grup participa la elaborarea unei cercatari sociale, acesta
participa in mod activ la implementarea lui si se spune ca este o cercetare primara, iar datele culese se
numesc date primare.

In cazul in care raspunsurile la intrebarile legate de o cercetare anume pot fi adunate de la alti
investigatori se vorbeste despre Cercetare Secundara, iar datele se numesc date secundare. Majoritatea
cercetarilor se bazeaza pe datele secundare deja intocmite.

Avantaje: -datele secundare pot fi obtinute repede

-suporta cheltuieli minime
Dezavantaje: -sunt colectate in formatul lor original ca sa corespunda scopului unei anumite
cercetari
-sunt disponibile sub forma rezumativa
- sunt rareori actuale.
Datele secundare raman ca fiind cele mai populare in cadrul realizarii unei cercetari a stiintei

social.

SONDAJUL DE OPINIE

Sondajul de opinie este i va rmne nc mult vreme vedeta cercetrilor sociale.

Prin opinie se nelege o stare sau predispoziie mental fa de un anumit referent.
Opinia se compune din credine i atitudini. Un model al funcionrii atitudinilor i
credinelor n sistemul administrativo-politic ne arat c pe baza modului n care
funcioneaz instituiile se nasc opiniile.
Opiniile influeneaz diferitele aciuni legate de instituii, iar din aceste aciuni apar sau
se modific anumite cereri sau un anumit sprijin fa de instituii.
Un termen foarte des folosit este cel de sistem al opiniei publice, subliniindu-se astfel
complexitatea acesteia. Cnd vorbim despre opinia public trebuie s avem n vedere trei
aspecte fundamentale:
1. Intensitatea opiniei: variaz foarte mult de la om la om, sau de la problem la
problem. Dac vom cere opinia unui romn despre o situaie similar petrecut
n Romnia i n Haiti, rspunsul va fi cel mai probabil acelai, dar problemele
haitienilor nu sunt privite ca fiind la fel de importante i sentimentul fa de ele
este redus n intensitate;
2. Importana subiectului: subiectele nu sunt la fel de importante pentru fiecare.
De exemplu, protecia liliecilor este un subiect care nu va interesa prea muli
oameni;
3. Stabilitatea opiniilor: muli oameni politici sau cercettori se plng de lipsa de
stabilitate a opiniei publice. Cel mai ocant exemplu este cel al invadrii
Cambodgiei de ctre Statele Unite ale Americii n timpul rzboiului din Vietnam.
Procentul celor care aprobau o astfel de msur era de doar 7%, dar dup ce
Nixon a luat aceast decizie procentul a crescut la 50%. n probleme complexe

sau confuze, opiniile au tendina s se modifice n permanen, orice informaie

nou putnd s schimbe radical opiniile populaiei.

Caracteristici ale sondajelor de opinie

Sondajul de opinie este o metod indirect de colectare a datelor. Spre deosebire de cele
dou metode descrise anterior fenomenul nu se mai desfoar n faa noastr. Datele sunt
obinute ntrebnd persoanele care au anumite cunotine despre fenomenul care ne intereseaz
numii respondeni.
Sondajul de opinie este o metod cantitativ. Totui, nu este exclus nici posibilitatea de
a colecta i date de natur calitativ cu ocazia unui sondaj putem pune anumite ntrebri i s
permitem subiecilor s rspund n forma i detalierea pe care o doresc.
Sondajul de opinie are 5 caracteristici eseniale (Hyman, 1973)
1. presupune un numr mare de cazuri;
2. selectarea acestora trebuie fcut dup criterii riguroase de eantionare;
3. datele trebuie colectate n situaii normale, ct mai apropiate de viaa de zi cu zi;
4. colectarea se face n conformitate cu proceduri standardizate;
5. datele sunt ntr-o form msurabil cantitativ, cea mai simpl fiind prezena sau absena unui
atribut.
Sondajul de opinie se realizeaz prin aplicarea unei liste de ntrebri standardizat numit
chestionar prin intermediul unei anumite tehnici unor respondeni care constituie o parte (un
eantion) din ntreaga populaie.
Exist anumii factori care influeneaz calitatea rspunsurilor respondenilor. Acetia
sunt:
-

cadrul de desfurare n care vor fi furnizate rspunsurile: cel mai bun ar fi acela n care
respondentul se simte cel mai bine, de obicei casa sa;

tema anchetei: exist teme interesante i neinteresante, teme mai mult sau mai puin
sensibile, teme la care vrea s rspund i teme la care nu vrea s rspund;

personalitatea operatorului poate influena favorabil sau defavorabil calitatea rspunsului.

Este foarte important ca anchetatorul s trezeasc ncrederea celui intervievat, s-i ctige
atenia i s-l determine s rspund ct mai complet i mai corect. n caz c nu se
ntmpl aa, operatorul de sondaj poate fi o surs major de erori;

ora i ziua desfurrii anchetei trebuie s fie ct mai pe placul celui intervievat, astfel

nct acesta s aib i timpul necesar i dispoziia cea mai potrivit;

Tehnicile de sondare
Tehnicile prin care se poate realiza un sondaj de opinie sunt urmtoarele:
-

fa n fa presupune interaciunea dintre operator i respondent operatorul citete

ntrebrile i noteaz rspunsurile subiecilor;

-

prin pot ntrebrile sunt trimise prin pot i sunt returnate cercettorului n acelai

mod;
-

telefonic convorbirea se desfoar prin intermediul telefonului;

electronic ntrebrile pot fi trimise prin intermediul potei electronice (e-mail) i

recepionate n acelai fel sau pot fi postate pe un site;

-

chestionarul auto-administrat cercettorul distribuie ntrebrile, subiecii rspund la ele

i cercettorul colecteaz ulterior rspunsurile.

Fiecare tehnic are avantajele i dezavantajele sale.
Chestionarul
Instrumentul de baz al sondajului de opinie este chestionarul. Chestionarul poate fi construiut
doar n momentul n care tim foarte clar cum se prezint problema studiat.
Pentru ca s putem construi un chestionar bun trebuie s avem o cunoatere ct mai bun
a subiectului, s avem o schem explicativ a fenomenului (o teorie), s cunoatem ct mai bine
populaia care va fi chestionat i s stpnim tehnica de construcie a chestionarului.
Chestionarul cuprinde o parte introductiv (poate fi o pagin separat, n cazul n care
chestionarul este auto-administrat), n care se precizeaz cine este cercettorul, care este
afilierea sa i care este scopul cercetrii.
Formularea ntrebrilor
Exist cteva recomandri n ceea ce privete formularea ntrebrilor:
1. Folosii un limbaj accesibil. Chestionarul trebuie s fie ct mai uor de neles.
2. ntrebrile trebuie s fie clare nelesul lor nu trebuie s fi ambiguu.
3. Folosii ntrebri scurte cu ct o ntrebare este mai lung, cu att ansele ca acestea s
nu fie nelese sau ca respondentul s nu mai fie atent cresc;
4. Evitai negaiile i dublele negaii, ntrebrile formulate nu credei c sau nu credei
c nu putnd induce confuzii;
5. Formulai ntrebrile ct mai neutru cu putin. ntrebrile pot influena rspunsurile ntro direcie sau alta.

6. ntrebrile trebuie formulate astfel nct s micorm ct mai mult efectul dezirabilitii
sociale tendina de a da rspunsuri acceptabile din punct de vedere social.
7. Evitai ntrebrile duble. ntrebarea Ct de coreci i eficieni sunt funcionarii publici
din instituia X? nu ne permite s aflm nici ct de coreci sunt, nici ct de eficieni. Ca
s aflm aceste lucruri vom pune dou ntrebri una legat de corectitudine i una
legat de eficien;
8. Nu testai ipotezele printr-o ntrebare. Ipotezele nu se testeaz prin referendum, ci va

trebuie s msurm fiecare variabil (pregtirea funcionarilor i funcionarea

instituiilor) i s vedem ce relaie exist ntre acestea.

Tipuri de ntrebri
n funcie de subiectul lor putem avea ntrebri:
- factuale: referitoare la anumite comportamente sau situaii cunoscute de subieci.
Exemple: venitul familiei, daca a fost la vot, cu cine a votat la ultimele alegeri, etc.;
- de opinie: referitoare la atitudinile i credinele celor chestionai;
- de cunotine: se folosesc pentru a cunoate ct mai bine persoana investigat.
- ntrebri de identificare (sau clasificare), referitoare la anumite caracteristici sociodemografice cum ar fi sexul, vrsta, ocupaia, educaia .a.

Formularea variantelor de rspuns

Elaborarea variantelor de rspuns trebuie fcut cu mare grij. Variantele oferite trebuie
s fie clare, ct mai complete (n caz c exist posibilitatea altor rspunsuri, se apeleaz la
ntrebri mixte), i, n cazul n care se cere un singur rspuns ca variantele s fie mutual
exclusive (altfel subiectul s-ar putea s aib probleme, fiind pus s aleag ntre dou variante
care sunt adevrate).
Problema ntrebrilor cu posibiliti multiple de rspuns merit tratat. n general se
recomand evitarea acestora dac se dorete s aflm mai mult despre fiecare din itemii n
chestiune.

Formatul chestionarului
Numrul optim de ntrebri din chestionar difer de la un subiect la altul. Cu ct
problema studiat este mai complex i cercettorul mai ambiios, tendina va fi s fie ct mai

multe ntrebri. Totui, chestionarul nu trebuie s devin prea lung, obosind i subiectul i
operatorul. Trebuie avut n vedere n principal viteza cu care poate fi completat. Cu ct
ntrebrile sunt mai complexe, cu att timpul de completare crete. Ca durat, dac este vorba de
un sondaj pe strad acesta trebuie s dureze maximum 5-10 minute, iar n cazul unuia la
domiciliu maximum 45 de minute. n consecin i numrul de ntrebri trebuie s se limiteze la
cteva zeci, foarte rar putnd s ating 100 de ntrebri.

Analiza documentelor
Documentele n accepiunea tiinelor sociale semnific un obiect sau un text care ofer o
informaie despre un fenomen social. Metoda analizei documentelor ncearc s rezolve
problema obinerii datelor n cazul n care nu putem urmri fenomenul care nu ne
intereseaz i nu avem posibilitatea s interogm persoane care cunosc fenomenul.
Avantaje ale analizei documentelor sunt:

Este mult mai ieftin;

Se poate acoperi o arie geografic sau temporal mai mare;

Se pot face studii la nivel naional cu un buget

mic. Dezavantajele metodei sunt:

Documentele au fost ntocmite cu alte scopuri dect cele ale cercetrii noastre. De
aceea se poate ntmpla s avem la dispoziie doar o parte din informaia de care
avem nevoie i ntr-un format care s-ar putea s nu fie cel dorit;

Informaiile despre modul n care au fost ntocmite documentele este n general

redus;

Documentele sunt la fel de bune ca i cei care le-au produs putnd reflecta n mod
incorect, incomplet sau subiectiv fenomenul prezentat;

Situaia se poate s se fi modificat ntre timp. Dac folosim mai multe seturi de astfel
de documente, provenind din perioade diferite de timp s-ar putea s nu putem s le
coroborm chiar dac provin din perioade apropiate. (multe situaii s-au modificat
semnificativ de la un an la altul);

Tipuri de documente
ncercnd s mbinm mai multe clasificri vom spune c documentele pot fi:
-

Documente oficiale;

Date statistice;

Datele obinute n cadrul altor cercetri i baze de date ale instituiilor publice;

Documente private;

Materiale de pres (ziare, radio, TV, situri specializate);

Opere de art (literatur, teatru, muzic, sculptur, pictur, film, arhitectur);

Alte produse ale activitii umane

Etapele analizei documentului

1. Gsirea documentelor: un lucru nu foarte uor, mai ales n Romnia. n funcie de natura
documentelor respective trebuie s identificm locaiile n care s-ar putea gsi astfel de
documente i s obinem accesul la ele. Cu ct caracterul lor este mai sensibil s-ar putea
ca accesul s fie obinut mai dificil.
2. Evaluarea documentelor.
3. Selectarea documentelor
4. Verificarea documentelor
OBSERVATIA

Obvservaia este o metod prin care sunt culese in mod direct date cu privie la fenomene,
situaii, lucruri sau comportamente care sunt studiate.
Scopul observaiei este de a descrie contextul in care au loc observaiile, activitile care
au loc in acel context, actorii care au participat la activiti si sensurile pe care acestia le
dau prezenei si participrii lor in acel context.
Potrivit lui Michael Quinn Patton (1980), prin observaie pot fi culese date cu privire la:
contextul sau mediul fizic in care au loc aciuni, fenomene si comportamente care fac la
un moment dat obiectul cercetrii.
mediul uman si social
activiti care au loc intr-un context dat. limbajul natural dintr-un context - fiecare
instituie, organizaie sau context are un limbaj (jargon) specific utilizat pentru a prezenta
sau descrie situaiile, fenomenele sau comportamentele specifice.
formele de comunicare non-verbal gesturile celor aflai intr-un context la un moment
dat, modurile in care isi exprim opiniile, poziia spaial a fiecruia in raport cu ceilali,
modul in care se imbrac, etc.
caracteristici si msuri discrete

Rolul observatorului
Varietatea strategiilor prin care pot fi culese date prin observaie este determinat de
muli factori. Doi sunt mai importani:
1. Primul se refer la tipul de informaie care se urmreste a fi observat,
2. Al doilea se refer la gradul de participare a celui care efectueaz observaiile in
contextul/mediul investigat. In stiinele naturale este posibil si de cele mai multe ori
sidezirabil separarea observatorului de ceea ce este observat.
De-a lungul acestei linii continue Gold R.L. (1958) a dezvoltat o tipologie cu patru clase
a gradului de participare a observatorului in contextul investigat:
i.

ii.
iii.

Participant complet este situaia in care activitatea de observare si de cercetare a

celui care face observaii nu este cunoscut de ceilali indivizi care se afl in
contextul studiat.
Participant ca si observator in aceast situaie activitatea de observare a
cercettorului nu este complet necunoscut de ceilali
Observator ca si participant in aceast situaie activitatea de observare a
cercercettorului este cunoscut si acceptat de ctre cei aflai in contextul studiat.

iv.

Observator complet aceast ipostaz acoper o larg palet de situaii, de la cea

in care
activitatea si inteniile observatorului sunt complet cunoscute de cei observai.

INTERVIUL CALITATIV
Interviul calitativ este o metoda bazata pe discutie, fondata pe empatia celui care face
interviul in raport cu subiectul intervievat(individ/ grup). Interviul calitativ isi propune
culegerea de informatii care depind de subiectivitatea proprie celui supsu intervievarii.
Esenta si specificul Interviului calitativ rezida in atitudinea non-directiva care domina
acest tip de metoda, subiectul fiind lasat sa raspunda asa cum a inteles el intrebarea
deschisa care i-a fost adresata.
Interviul calitativ presupune ca cercetatorul sa aiba discutii total libere cu membrii
populatiei studiate, pe una sau mai multe probleme de interes.Exista chiar situatii in care
nici macar temele nu sunt prestabilite.

Tipuri de interviu calitativ

Desi Interviul calitativ are un specific care nu poate fi inlaturat indiferent de situatie,
continutul si forma lui pot sa difere in functie de problema analizata, de caracteristicile celor
intervievati.Luandu-se in ca;cul aceste criterii rezulta mai multe tipuri de interviu cu specific
non-directiv:
1) Interviul calitativ de tip clasic: este utilizat mai ales in cercetarea etnografica si
antropologica, insotiind observatia participativa, fiindu-i co-substanta
2) Studiile de istorie orala: se bazeaza aproape in totalitate pe interviul nestructurat doar ca
elementele de noutate care intervin consista in reconstituirea pe cale verbala a unor episoade
de viata, intamplari, portrete ale unor oameni cu infuenta in viata economica, educationala,
sociala.
3) Interviul creativ: are ca punt de plecare interviul nestructurat dar se recomanda atat
intervatorului cat si intervievatului sa renunte la o modalitate de gandire/ conduita
formala.Interviul creativ se apropie de metoda istorisirii vietii personale.
4) Miscarea postmodernista: este adpeta a prezentarii cat mai crude/ autentice a celor relatate de
subiect.