MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN BĂLȚI ALECCU RUSO

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE

CATEDRA ASISTENȚA SOCIALĂ

TEZĂ DE LICENȚĂ

TEMA: ROLUL ASISTENTULUI SOCIAL COMUNITAR ÎN PRESTAREA

SERVICIILOR FAMILIILOR MONOPARENTALE

Autor: Verejan Elena Studentă grupa AS41R

Conducator științific: conf. univ., dr. Gribincea Tatiana

Bălți- 2023
0
 Cuprins

Întroducere_______________________________________________________________ 3

CAPITOLUL I- CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA FAMILIE

MONOPARENTALE

1.1 Conceptul de familie monoparentală _________________________________________8

1.2 Managementul de caz a familiei monoparentale _______________________________14

1.3 Consecințele familiei monoparentale asupra copilului și părintelui_________________20

CAPITOLUL II- SERVICIILE SOCIALE ACORDATE FAMILIILOR

MONOPARENTALE

2.1 Protecția socială a familiilor monoparentală de către legislația Republicii Moldova _____25

2.2Prestarea servicilor sociale la nivel comunitar familiilor monoparentale ______________32

CAPITOLUL III- CERCETARE

3.1 Sondaj de opinie publică___________________________________________________39

CONCLUZII______________________________________________________________49

BIBLIOGRAFIE___________________________________________________________51

Întroducere

1
Actualitatea temei de cercetare: Familiile monoparentale sunt un fenomen tot mai des întîlnit în
societatea noastră, atît in mediul rural cît și în mediul urban, nu doar în Republica Moldova dar
în toate statele lumii.Pornind de la definiție: familia monoparentală este acel tip de familie în
care copiii locuiesc doar cu unul dintre părinți. Acest lucru se poate întâmpla ca urmare
a divorțului, a separării părinților, a decesului unuia dintre părinți, a înfierii de către un adult a
unui minor sau ca urmare a deciziei unei femei de a da naștere unui copil fără a fi căsătorită sau
fără a locui cu un bărbat. Atunci când familia devine monoparentală ca urmare a divorțului sau
separării părinților legăturile dintre copil și părintele cu care acesta nu locuiește permanent tind
să se întrerupă într-un foarte mare număr de cazuri.1

Potrivit datelor statistice se demonstrează că în întreaga lume, acest fenomen nu este o dezbatere
sau mai bine zis o criză a familiei, dar reprezinta o adaptare a familiilor la condițiile societății în
care aceasta supravețuiește:

În Republicii Moldova din 2004, peste 16% din gospodăriile familiale erau familii
monoparentale.2

În 2006, 12.9 milioane de familii din SUA erau de tip monoparental iar dintre acestea, în 80%
dintre cazuri părintele implicat era părintele de sex feminin. Din 1994 și până în prezent
procentajul familiilor monoparentale în totalul familiilor americane a rămas aproximativ constant
la aproximativ 9% din totalul familiilor. Cu toate acestea, față de anul 1970 acest procentaj este
de două ori mai mare3

În 2003, 14% din familiile australiene erau familii de tip monoparental.4

În Anglia, în anul 2009, au fost înregistrate 1.9 milioane de familii monoparentale având în total
peste 3 milioane de copii . Aproximativ 1 din 4 familii care au copiii de vârstă școlară sunt
familii monoparentale iar dintre aceste familii între 8 și 11 la sută dintre ele au cap de familie un
bărbat.5
1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Familie_monoparental%C4%83

2
FAMILIA MONOPARENTALĂ CA SUBIECT AL PROTECŢIEI SOCIALE Inga CHISTRUGA-SÎNCHEVICI, CCD INCE
3
Bergman, Mike (27 martie 2007). „Single-Parent Households Showed Little Variation Since 1994”. U.S.
Census Bureau. Accesat în 10 octombrie 2010
4
"Australia Single Parents Families"
5
households2005-final.xls2005 Office for National Statistics
2
În România din anul 2002, 84,5% din nucleele familiale monoparentale sunt de tipul "mame cu
unul sau mai mulți copii", restul de 15.5% fiind "tați cu copii. 6

Luând drept criteriu numărul persoanelor care constituie familia, acesata poate fi o familie
monoparentală binară(doi membrii), terțiară (trei membrii) ș.a.m.d.După calitatea și permanența
interacțiunilor pot fi: familii monoparentale camuflate, în cadrul legal al familiei nucleare, când
unul dintre părinți, deși prezent în cadrul familiei, nu interacționează sub aspect psihologic decât
în mică măsură cu ceilalți membrii; familii monoparentale în care legăturile sunt păstrate numai
cu copii, părinții evitând relațiile dintre ei (cum este cazul cuplurilor care s-au despărțit, au
divorțat, dar își manifestă grija față de copiii comuni); familii monoparentale prin absența fizică
a unuia dintre părinți, care este pentru o perioadă lungă de timp plecat din localitate, spitalizat,
deținut, etc.; familia monoparentală datorată decesului unuia dintre părinți; familia
monoparentală propriu -zisă, rezultată în urma divorțului. În cazul în care părinții nu au o relație
legalizată, apare familia monoparentală, formată din copil și părintele său necăsătorit. Un tip
aparte de familie monoparentală este rezultată din părinte și copilul său adoptat7

O familie cu doar un singur parinte este o celulă a societății ce încearcă să facă față tuturor
schimbărilor, obstacolelor care se pot întîlni în calea lor, dar pe cît viața este dură cu ei, pe atît și
discriminarea din partea societății nu le face existența lor mai ușoară. Atitudinea societății față de
copiii în afara căsătoriei și a mamelor solitare nu mai este una dezaprobatoare, atît în mediul
urban, cît și în mediul rural. Cu toate acestea, adesea familia monoparentală este abordată ca o
abatarere de la familia completă. În comparație cu familia completă, aceasta nu îndeplinește toate
funcțiile proprii instituției familiei - de reproducere, de reglementare a comportamentelor
sexuale, de asigurare a unui mediu securizant, afectiv-emoțională, de comunicare etc. Altfel
spus, în cadrul familiei monoparentale se înregistrează o serie de perturbaţii de rol. Toate aceste
carențe acţionează nemijlocit asupra creşterii şi dezvoltării copilului - starea de sănătate,
succes/eșec școlar, devianță, perspective de viitor etc.8

6
Studiul privind evoluția fenomenului familiilor monoparentale în România
7
https://ro.wikipedia.org/wiki/Familie_monoparental%C4%83

http://dspace.ince.md/jspui/bitstream/123456789/826/1/FAMILIA_MONOPARENTALA_CA_SUBIECT_AL_PROTECT
IEI_SOCIALE.pdf

3
Mamele sau tații singuri, dar si copii acestora sunt priviți cu alți ochi de catre colegii de muncă
sau clasă, cunoscuți atunci cînd se afla ca nu fac parte dintr-o familie completă, li se scade stima
acordată, sunt priviți ca niște persoane mai inferioare care nu7 pot fi puse pe același nivel cu
ceilalți de cea laltă parte. Dar pentru acești părinți singuri realitatea nu este doar ceea ce se
întîmplă cu ei înafara casei. Dincolo de problemele economice, mamele singure se pot confrunta
cu dificultăţi pe linia exercitării rolului parental şi a relaţionării interpersonale. În cadrul familiei
cu ambii părinţi distribuţia responsabilităţilor, a rolurilor parentale se realiza în direcţie
complementară şi compensatorie. Mama singură va fi pusă în situaţia unei creşteri a tensiunii şi
încordării în ceea ce priveşte adoptarea rolului parental, a unei extinderi a rolului cu sarcini
auxiliare, nespecifice rol – sexului. Această “acoperire” de roluri simultane parentale necesită
timp, energie şi angajează cereri conflictogene din punct de vedere psihologic. Pe linia
relaţionării mamă – copil se petrec schimbări, de asemenea. Timpul disponibil afectat relaţionării
cu copilul se restrânge considerabil. Există posibilitatea ca limitele dintre rolul parental şi cel al
copilului să se estompeze în sensul că, pe de o parte, mama, în special dacă are mai mulţi copii
poate “abdica” de la rolul său de părinte, devenind un fel de partener al celui mai în vârstă dintre
copii şi, pe de altă parte, poate pretinde copiilor săi să fie mult mai maturi decât sunt ei în
realitate. 9

Se observă clar că unii copii cecresc în astfel de condiții ei mai suferă de lipsa atenției parințolor,
ocuparea acestora cu ei de ex facerea temelor impreună sau discuții pe teme libere, părinții pur și
simplu fizic nu reusesc să realizeze si acest rol de parinte fiind prea obosit, sau ocupat. Deaceea
unii copii de 13 ani abandonează școala mergînd la muncă în cîmp pentru a o ajuta pe mama, sau
pleacă peste hotare cu tata astfel ne absolvind un colegiu, liceu ce i-ar putea decide soarta mai
departe, ar putea dobîndi o specialitate care l-ar ajuta în viitor să aibă un serviciu bine platit.
Acest lucru este înțeles de părinte atît si de copil dar adaptarea la condițiile societății nu-I
permite o altă soluție.

Pentru a nu fi întîlnite multe astfel de cazuri legislația tuturor statelor au inclus familiile
monoparentale find un subiect al protecției sociale. Protecția socială a tuturor familiilor cu copii
este fundamentată pe principiul echității sociale, nu este bazată pe categorii de populație, ci pe
evaluarea veniturilor gospodăriilor casnice. Această abordare este adecvată, fiindcă, dacă ne
referim la indicatorul venitul mediu lunar disponibil pe o persoană, nu există decalaje esențiale
dintre valoarea gospodăriilor formate din cuplu familial cu copii și a celor formate din părinți
singuri cu copii.10.

9
(Glenwick şi Mowrey, 1986).
4
 În general, ar fi bine daca politica societății ar pune accect pe prevenirea acestei probleme
sociale, pe educarea noii generații cei care urmează să întemeieze familii, pentru a reduce
numarul de divorturi, sau pentru a reduce numarul de copii născuți inafara căsătoriei, educarea
noii generații de a nu avea copii nedoriți, promovarea sexului protejat, creearea a noilor politici
ce ar pune accent pe planificarea familială, multi nu cunosc despre acesta.

Crearea unor condiții favorabile persoanelor singure care cresc și educă copii pentru îmbinarea
activității profesionale și a rolului de părinte, de asemenea, ar trebui să fie un domeniu bine
reglementat de autoritățile statului. Nu ar trebui să fie lipsit de atenție domeniul de creare a
serviciilor comunitare adresate copiilor din considerentul că părinții care cresc și educă copii
singuri își canalizează o mare parte din timpul lor asigurării stabilității financiare. Toate aceste
măsuri sunt necesare din considerentul că experiența de a fi părinte singur este una
traumatizanată și constrîngătoare.11

Problema cercetării : reprezintă familiile monoparentale.

Scopul prezentei lucrări este analiza problemelor cu care se confruntă familiile monoparentale
beneficiare a serviciilor asistentului social comunitar.

Pentru atingerea acestui scop autorul și-a propus urmatoarele obiective:

Cercetarea litaraturii științifice la problema data și studierea datelor statitice

Studierea problemelor cu care se întilnesc familiile monoparentale beneficiare a serviciilor

sociale

Evaluare, elaborarea concluziiei, propunerea sugestiilor pentru asistentii sociali din serviciile
specializate

Baza conceptuală a cercetării Pentru a îndeplini obiectivele propuse şi a investiga problemele

familiilor monoparentale cît mai bine am folosit în calitate de metode de lucru: metoda
comparativă, statistică şi teoretică.

10

http://dspace.ince.md/jspui/bitstream/123456789/826/1/FAMILIA_MONOPARENTALA_CA_SUBIECT_AL_PROTECT
IEI_SOCIALE.pdf
11

http://dspace.ince.md/jspui/bitstream/123456789/826/1/FAMILIA_MONOPARENTALA_CA_SUBIECT_AL_PROTECT
IEI_SOCIALE.pdf
5
Metodele cercetării:

 Studierea literaturii știențifice

 Analiza documentelor

 Metoda interviului

 Metoda observației

Ipotezele cercetării:

 Cu cît nivelul de trai este mai scăzut cu atît riscul de apariție a familiei
monoparentale este mai ridicat.

 Copii ce fac parte din familii monoparentale de mai multe ori ajung sa aibă ca
părinte doar mama.

 Abandondul școlar, delicventa juvenilă este întîlnit la copiii din familiile

monoparentale în cele mai dese cazuri.

 Dacă serviciile de asistenţă socială care sunt acordare famililor monoparentale vor
fi mai eficiente şi vor fi acordare pentru o perioadă de timp mai îndelungată atunci
există posibilitatea scăderii fenomenomului de abandon școlar și delicvență
juvenilă.

Baza experimentală a cercetării: a constituit-o 14 familii monoparentale, beneficiare de serviciile

acordate de asistentul social comunitar din s.Scăieni rn-Dondușeni

Importanța lucrării: rezidă în contabilizarea teoretico-aplicativă a mai multor izvoare științifice la

problema studiată,propunerea sugestilor pentru ameliorarea situației la moment, pentru
prevenirea acestui fenomen pe viitor, propunerea sugestiilor pentru asistenți sociali comunitari în
vederea descreșterii numarului de familii monoparentale din localitate.

Structura tezei e licență. Lucrarea este contruită din întroducere, trei capitole, concluzie,
bibliografie și anexe.

6
 Cuvinte chee: Asistent social comunitar, servicii sociale, servicii educaționale, servicii medico-
sociale, familie monoparentală, echipa multidisciplinară, management de caz, protecție socială,
prevenire, vulnerabilitate.

CAPITOLUL I- CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA FAMILII

MONOPARENTALE

CONCEPTUL DE FAMILIE MONOPARENTALĂ

Conform definiției cunoaștem că o familie monoparentală este acea familie formată din copil sau
copii si unul din părinte. Se poate ajunge la statutul de familie monoparentală din mai multe
cauze:

 Ca urmare a divorțului, în cazul în care cellalt părinte nu-și îndeplinește

obligațiunile de parinte: adică nu ajută la întreținerea copilului, nu menține legatura
cu copil, nu se vede cu el, nu mai vorbesc, deseori astfel de părinți sunt decăzuți din
dreptul de părinte.

 Decesului unui din părinți.

 Nașterea unui copil înafara căsătoriei, acesta poate fi in urma unei relații
armonioase de lungă sau de o singură nopate, sau în urma unui viol.

 Înfiarea de către un adul a unui minor.

 Abandonarea familiei de către un părinte.

In Mitrofan si Ciuperca(1998), Lisa Parkinson propune doua explicații asociate fenomenului de

divorțialitate: „speranțele ridicate cu privire la fericirea maritală se transformă mult mai repede
in reproșuri și deziluzii, pentru ca realitatea nu se potriveste așteptarilor”; boala, infirmitatea și
șomajul reprezinta o alta cauză.
7
Buhanon (1970) (apud Mitrofan,Ciuperca,1998) distinge șase etape în procesul de separare a
cuplurilor conjugale:

 Emoțional, ce poate avea loc cu mult înainte ca un cuplu sa se separe fizic;

 Legal, se referă la desfacerea juridică a căsătoriei;

 Economic, ce implică separarea bunurilor;

 Parental, se referă la îngrijirea copiilor și dreptul la vizită;

 Social, se referă la contactul cu prieteii si cunoștințele

 Psihic, se referă la problemele individului dupa divorț.

Indiferent de cauze acest tip de familie încă este într-o mare bătălie pentru existența sa de a fi
numită familie. Fiind considerată din punct de vedere a sociologiei ca o devianță, unii specialiști
din domeniul sociologiei o consideră ca un tip de familie special, pe cînd din punctul de vedere
al altor specialiști ea nu poate fi considerată familie în genere. Argumentele sunt diverse, de la
simţul comun şi tradiţie, care spun că pentru a exista o familie este nevoie de cuplul soţ-soţie şi
până la statisticile care demonstrează, că, fiind foarte răspândite în anumite ţări sau regiuni,
familiile monoparentale au devenit – şi au fost acceptate social – ca un nou tip de familie12.

În doctionarul de sociologie este definită ca „menaj parafamilial format dintr-un singur părinte şi
copiii săi”, familia monoparentală are meritul de a defini familia prin relaţia parentală care este
secundară în definiţiile „clasice” ale familiei, unde decurge din relaţia conjugală. Conceptul
surprinde una din direcţiile esenţiale ale transformărilor înregistrate în ultimele trei decenii în
domeniul familiei: „posibilitatea ca cele două tipuri de raporturi familiale – conjugal şi parental –
să apară şi să funcţioneze separat unul de celălalt”. Preda M., citat de C.Zamfir, efectuând
analiza comparativă a familiilor mono şi biparentale a dovedit, că dacă o familie nu cuprinde
unul dintre părinţi, ea nu este exclusă de a fi numită familie. 13 Faptul, că grupul părinte-copil
(copii) se consideră familie, are o identitate comună, include modele clare de schimb şi
reciprocitate, îşi dezvoltă reguli de rezolvare a conflictelor, satisface necesităţile membrilor de

12
PARTICULARITĂȚI ALE FAMILIEI MONOPARENTALE CA OBIECT AL ASISTEȚEI SOCIALE Valentina STRATAN, dr.,
conf. univ., Viorica CERNEAVSCHI, dr., lector
13
Zamfir, C., Politici sociale în România,. Ed. Expert, Bucureşti, 1999. Pag 315
8
afiliere şi suport emoţional. Toate aceste devin criterii de bază pentru a decide dacă o familie
există sau nu din punct de vedere sociologic14.

Din perspectivă juridică, familia monoparentală apare ca „un grup de persoane între care s-au
stabilit drepturi şi obligaţii, reglementate prin norme legale”15 unde se spune: Ambii părinţi au
aceleaşi drepturi şi îndatoriri faţă de copiii lor minori, fără a deosebi după cum aceştia sunt din
căsătorie, din afara căsătoriei ori înfiaţi. În articolul 58 16
este evidențiat că părinţii au drepturi şi
obligaţii egale faţă de copii, indiferent de faptul dacă copiii sînt născuţi în căsătorie sau în afara
ei, dacă locuiesc împreună cu părinţii sau separat. Art 60 prevede: părinţii au dreptul şi sînt
obligaţi să-şi educe copiii conform propriilor convingeri, indiferent de faptul dacă locuiesc
împreună sau separat. Părinţii poartă răspundere pentru dezvoltarea fizică, intelectuală şi
spirituală a copiilor şi au prioritate la educaţia lor faţă de oricare alte persoane.

Din cele studiate mai sus observăm că famila monoparentală nu întîlnește greutăți în viața de zi
cu zi, fiind discriminată privită dee sus în jos și considerată o greșeală a societății dar pînă în
prezent nu este recunoscută de toți specialiștii din domeniul sociologie ca Familie, deși unii
aucînd argumnete alții bazînduse pe rolul ambilor părinți în educarea copiilor și creșterea
acestora. Cum a fost menționat în codul familiei atîn in Republica Moldova cît și în România
iniferent trăiesc împreună sau separat părinții poarta aceeași răspundere față de copil, excepție
fiind deja cînd unul din părinte sau nu e în viață sau ete decazut din drepturile părintești.

Geneza fiind la toți diferită apariția și existența familiilor monoparentale din punct de vedere a
sociologiei este centrată pe trei teme principale:

14
Șaragova, N., Probleme sociale ale familiei monoparentale în condiţiile transformării societăţii. Autoreferat tezei
de dr. în sociologie, Chișinău, 2008. Pag 11
15
https://lege5.ro/gratuit/gu3tgmzy/art-97-drepturile-si-indatoririle-parintilor-fata-de-copii-si-minori-codul-
familiei?dp=giydcojzgm4tq

16
16 capitolul 11 drepturile şi obligaţiile părinţilor articolul 58. drepturile şi obligaţiile părinţilor

9
 Condiții de viață și

F a m ilie m o n o p a reă n tal

vulnerabilitate socio-
economică, nivelul de trai
scăzut

Eficacitatea politicilor
familiale, a acțiunilor sociale și
a trasferului social.

Efectele: disociației familiale

Fig.1 Temele principale a familiei monoparentale din punct de vedere a sociologiei

Printr-un citat Lev Tolstoi spune că toate familiile nefericite se aseamna între ele, dar fiecare
familie este fericită în felul său. Pornind de la acestă citată analizînd mai multe studii și văzînd
cu ochii proprii dosarele familiilor monoparentale la evidență în localitate unde am facut practica
pot spune că întradevăr familiile unde doar un părinte contribuie la întreținerea, creșterea și
educarea copiilor duc un trai mult mai modest mai econom și mai simplu fie cu un copil doi sau
mai mulți copii în comparație cu familiile unde contribuie ambii părinți.

O familie monoparentală este considerată social-vulnerabilă daca este în risc de a-şi pierde
capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate,
sărăcie, dependenţă de droguri sau de alcool ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitate
economică şi socială.17Situația de vulnerabilitate reprezintă una din următoarele situaţii în care se
află persoana:

nu realizează venituri proprii sau veniturile lor ori ale susţinătorilor legali nu sunt suficiente
pentru asigurarea unui trai decent şi mediu sigur de viaţă;

se află în imposibilitatea de a-şi asigura singure activităţile de bază ale vieţii zilnice, nu se pot
gospodări singure şi necesită asistenţă şi îngrijire;

nu au locuinţă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţiile de locuit pe baza resurselor proprii.18

17
Sursa: Legea Asistenței socialE (292/2011), Art. 6 litera p.
10
 Tipuri de familii monoparentale
Familie monoparentală atipică-acest tip de familie este atunci cînd cipilul devine fara un părinte
pînă a se naște, mama avînd o relație de scurtă durtaă cu tatăl, părinții ne reușid să-și contruiască
un viitor, să-și facă planuri despărțindu-se înainte de a se face familie cu copil.

Familie monoparentală temporară- atunci cînd cuplul traiește în concubinaj o durată de timp,
deseori apariția copilului este provocată de mamă fără dorința partenerului de a deveni părinte
astfel el este scutit de toate responsabilitățile de părinte. După o perioada cel mai des după
nașterea copilului partenerul este cel care însostă de a-și îndeplini obligația de părinte și a forma
o familie din punct de vedere legal.

Familie monoparentală stabilă și durabilă-este atunci cînd copilul își cunoaște abii părinți dar
niciodată nu vor trai tori împreună, astfel cu celalt părinte cu care nu locuește find excluse orice
tip de relații.

Familie monoparentală obiectivă-atunci cînd decizia de a deveni părinte singur este una
obiectivă, adică în urma violenței în familie sau a traiului cu un soț iresponsabil neactiv pe
cîmpul muncii, un tată și soț rău, atunci cînd acesta este o decizie bună pentru supravețuire.

Familie monoparentală de risc-sunt familii cu 3 și mai mulți copii, acest tip de familii sunt acelea
în care soțul sau soția părăsește familia lăsînd partenerul singur să se descurce cu nevoile și
educația copiilor.

Familii monoparentală neprevăute-aceste familii apar în urma divorțului sau a decesului unuia
dintre părinți.

Familie monoprentală dorită-atunci cînd copilul este născut pentru sine, de la bun început se
cunoaște ca nu vor întemeia familie, ca parteneruul care va crește copilul singur își asumă
responsabilitatea pentru crelterea și educare copilului.

Studiile sociologice evidentiaza faptul ca majoritatea familiilor monoparentale se confrunta cu

probleme materiale, fiind astfel victime ale “noii saracii”. Pe langa aceste probleme materiale,
sociologii mentioneaza supraincarcarea si conflictul de rol traite de femeia obligata sa adauge la
sarcinile cotidiene de ingrijire si educatie s pe acelea de aducator principal de venituri si de
exercitare a autoritatii. Astfel, N.Lefaucheur (1987) observa ca acei copii care traiesc in situatia

18
https://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/CU/POCU-2014/2018/05.09/Ghidul_indicatorilor/fise/
AP4_4S47.pdf
11
familiei monoparentale au in medie, conditii si un nivel mediu de viata inferioare de cei care
traiesc in camine bi-parentale.

Chiar si printre copiii a caror mama exerseaza o activitate profesionala, cei care traiesc cu o
mama singura au nivelul de viata mai scazut. Dar venitul pe unitatea de consumatie a caminelor
in care traiesc acesti copii este superior celui din familiile cu doi parinti in care femeia este
inactiva professional.

Copiii care traiesc in familii de acest tip sunt considerati ”populatie de risc”, condamnata la a
ingrosa randurile celor care traiesc la limita subzistentei, celor care esueaza scolar ori ale
deviantilor si delincventilor19

Familia monoparentala prezinta particularitati organizatorice si functionale diferite fata de

modelul de familie cu ambii parinti. Pentru fiecare dintre cei doi parinti apar noi tipuri de
solicitari care determina schimbari in plan comportamental. Relationarea cu copiii capata
infatisari diferite, iar efectele asupra procesului de crestere si maturizare psihologica si
psihosociala a acestora sunt diferite. Fiind insa tot mai prezinta aceasta forma de familie in
cadrul arhitectonicii sociale, ea trebuie sa intre tot mai mult in atentia cercetatorilor in vederea
conturarii unui ansamblu de recomandari destinate a ajuta la cresterea eficientei prelucrarii,
adoptarii si exercitarii acestui tip specific de rol parental in cadrul familiiei monoparentale,
conduse de un singur parinte.20

Familia monoparentală întâmpină dificultăţi de ordin material, fi ind una din familiile cu risc
mare de sărăcie (dat fiind un singur venit și necesităţi de consum sporite prin prezenţa mai
multor persoane, dintre care și a copiilor în creștere), disfuncţionalităţi de factură biologică
(probleme legate de sexualitate și restrângerea descendenţei), defi cienţe afective (implicate de
absenţa partenerului adult, a dragostei conjugale și a apariţiei unor frustrări legate de rolurile
extinse în neconcordanţă cu resursele, inclusiv cele sufletești).21

1.2 MANAGEMENTUL DE CAZ A FAMILIEI MONOPARENTALE

Ce este managementul de caz? Managementul de caz este metoda principală de lucru a

asistentului social, prin intermediul căreia acesta evaluează necesitățile copilului și familiei în

19
https://www.scrigroup.com/educatie/sociologie/Aspecte-psihosociale-cu-care-s12914.php
20
Mitrofan, N., Mitrofan, Elemente de psihologie a cuplului, Casa de Editura si Presa ,,Sansa”SRL, Bucuresti,
1994, pag. 50
21
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/124_141_Aspecte%20sociale%20ale%20vulnerabilitatii
%20familiilor%20monoparentale.%20Cazul%20judetului%20Arad.pdf
12
colaborare cu beneficiarul, coordonează, monitorizează și susține beneficiarul pentru a asigura
accesul la servicii sociale, educaționale, medicale, etc., care să răspundă necesităților acestuia.
Managementul de caz este un mod de organizare și realizare a activității profesionale pentru a
aborda individual un copil și familia lui, într-un mod corespunzător, sistematic și la timpul
potrivit, prin sprijin direct sau referiri, în conformitate cu obiectivele planificate. Managementul
de caz, ca abordare, poate fi utilizat, de asemenea, și în programe de prevenire sau de intervenție
primară.22

Managementul de caz este necesar atunci când: Necesitățile copilului sunt lezate sau există riscul
ca acestea să fie lezate și este nevoie de intervenții specializate individuale, planificate pentru a
satisface necesitățile copilului și a asigura protecția necesară. Este necesarsă se ofere sprijin, care
va include acțiuni pe termen scurt, mediu și lung. Accentul intervenției este, mai degrabă
persoana fizică, decât comunitatea în general.23

Pincipiile care fundamentează aplicarea managementului de caz

Principiile directoare pentru managerii de caz care ghidează comportamentul și interacțiunea lor
cu copilul și familia, în procesul de lucru cu metoda managementului de caz:

A nu dăuna. Acest principiu asigură că acțiunile și intervențiile menite să susțină copilul și

familia lui, nu-i expun la pericole. La fiecare etapă a managementului de caz, managerul de caz,
ca urmare a comportamentului său, a deciziilor luate sau a acțiunilor întreprinse în numele
beneficiarului, trebuie să se asigure că nu dăunează copilului sau familiei lui. De asemenea,
managerul de caz trebuie să fie prudent, să garanteze că prin colectarea, păstrarea sau schimbul
de informație cu privire la copil, familie sau la situația acestora, nu îi va expune altor riscuri
legate de utilizarea datelor cu caracter personal.

Interesul superior al copilului este prioritar. Acesta cuprinde bunăstarea, siguranța fizică și
emoțională a copilului, precum și dreptul lui la dezvoltare pozitivă. În conformitate cu art. 3 din
Convenția ONU cu privire la drepturile copilului 24, interesul superior al copilului trebuie să stea
la baza tuturor deciziilor și acțiunilor întreprinse; tot aici, prestatorii de servicii sociale trebuie să
țină cont de felul în care interacționează cu copilul și familia acestuia. Asistenții sociali și
managerii de servicii trebuie să evalueze în mod constant riscurile care „amenință” bunăstarea
copilului și resursele existente în mediul său de contact, precum și consecințele pozitive și/sau
22
MANAGEMENTUL DE CAZ – METODA PRINCIPALĂ DE LUCRU ÎN ASISTENȚA SOCIALĂ 1.1 Concepte generale
privind managementul de caz
23
GHID pentru echipe multidisciplinare teritoriale privind modul de abordare a cazurilor de violență în familie.
24
- CONVENTIA CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI
13
negative ale acțiunilor (sau inacțiunilor), să discute despre acestea cu copilul și
părinții/îngrijitorii, atunci când se iau decizii care îi vizează pe ei. Cel mai bun plan de asistență
este cel preferat de beneficiar. Toate acțiunile trebuie să asigure că dreptul copilului la siguranță
și dezvoltare nu este încălcat. Principiul dat trebuie să ghideze toate deciziile luate în timpul
procesului de management de caz. Deseori, în protecția copilului nu există o "soluție unică
ideală", ci mai degrabă, o serie de alegeri, mai mult sau mai puțin acceptabile (de ex.,
instituționalizarea), care trebuie să fie echilibrate cu interesul copilului.

Nediscriminarea. Aderarea la principiul nediscriminării înseamnă asigurarea faptului că copilul

nu este discriminat (tratat prost sau i se refuză accesul la serviciul necesar) din cauza
caracteristicilor individuale sau a apartenenței la un anumit grup social (de ex., sex, vârstă,
situație socio-economică, religie, etnie, dizabilitate). Copiii care au nevoie de servicii de
protecție ar trebui să primească suport din partea serviciilor sociale și a asistenților sociali,
calificați și instruiți, să creeze relații de respect, nediscriminatorii cu beneficiarii, să-i trateze cu
compasiune, empatie și grijă.

Respectarea standardelor etice. Asistenții sociali trebuie să conștientizeze că activitățile de

prevenire sau de intervenție trebuie să excludă acțiunile discriminatorii, inclusiv practicile care
consolidează discriminarea Respectarea standardelor etice profesionale va ajuta personalul care
lucrează cu copiii și familiile să ofere servicii de calitate.

Solicitarea acordului/consimțământului informat. Acesta este acordul voluntar al unei persoane

care are capacitatea de a-și da consimțământul și care face o alegere liberă și informată.
Consimțământul informat este dorința exprimată de a beneficia de un serviciu. În toate cazurile,
ar trebui să fie solicitat consimțământul copilului și al părinților/îngrijitorilor înainte de a fi
prestat un anumit serviciu social.

Managementul de caz urmează un ciclu de acțiuni pentru a identifica și a răspunde necesităților

copiilor și familiilor aflate în dificultate. Deși, nu întotdeauna este la fel în situația fiecărui copil,
procesul de management de caz, în general, trece prin următoarele etape:

1.Identificarea șă înregistrarea;

2.Evaluarea inițială și somplexă;

14
3.Elaborarea și implimentarea PIA;

4.Monitorizarea implimentării și revizuirea PIA;

5. Închiderea sa referirea cazului;

6.Monitorizarea situației familiei și copilului după închiderea cazului25

Funcțiile asistentului social și echipei multediscilinare la gestionarea managementului de caz a

familiilor monoparentale.

Principalele functii ale managementului sunt :

Planificarea, prin intermediul careia sunt stabilite scopurile organizatiei , metodele de lucru
pentru realizarea acestora.Este un proces critic deoarece toate celelalte functii depind de ea.In
cadrul planificarii se realizeaza o serie de actiuni:colectarea datelor, identificarea resurselor,
evaluare,stabilirea scopurilor, politici si standarde de lucru, proceduri de lucru, planuri de
actiune, de activitate.

Planificarea poate fi: strategica(politicile si scopurile pe termen lung) si operationala(planurile

pe termen scurt si interventia conform planului strategic);

Organizarea, presupune abilitati pentru colectarea resurselor, stabilirea echipei, a

responsabilitatilor acestora, relatiile si autoritatea pentru fiecare pozitie in parte;

Coordonarea, se refera la orientarea resurselor umane dar si la coordonarea activitatilor acestora;

Dirijarea, este procesul de dirijare, ghidare, indrumare a activitatilor membrilor organizatiei spre
realizarea scopurilor .Pe langa aceste activitati dirijarea mai presupune rezolvarea problemelor
pentru luarea deciziilor, rezolvarea conflictelor, conducerea pozitiva , monitorizarea progresului.

Evaluarea , se refera atat la performantele personalului angajat prin tehnici specifice cat si a
serviciilor oferite beneficiarilor.

Evaluarea serviciilor sociale se realizeaza prin:

-comisii si organizatii care evalueaza standardele profesionale si calitatea serviciilor, utilizarea

resurselor dar si evaluarea riscului proceselor de ingrijire.

25
GHIDUL_AS_Final_rom.pdf
15
Acest aspect a determinat aparitia unor noi concepte asociate managementului:

a)Managementul calitatii (Quality Management-QM)

b))Managementul calitatii totale(TQM)

Cristina D. Bodi descrie cele doua tipuri de management (coord.Muntean, Sagebiel,2007:42-49):

Managementul calitatii.

Pentru beneficiar calitatea inseamna:

Timpul si atentia acordata de catre profesionisti in ceea ce priveste furnizarea serviciilor,

momentul dar si durata acestora;

Stabilitatea serviciilor, conform contractului stabilit;

Deferenta – atitudinea personalului fata de beneficiar;

Finalitatea- obtinerea rezultatelor asteptate de beneficiar.

Criteriile de baza pentru acordarea unor servicii calitative, sunt corelate cu drepturile omului dar
si cu principiile etice ale muncii asistentului social.Acestea se refera la: respect si simpatie pentru
beneficiar, nondiscriminare, promptitudine, angajarea de personal calificat precum si capacitatea
acestuia de a utiliza deprinderile de comunicare indreptate in special spre atentie/ascultare activa
si claritatea informatiilor.

Functiile managementului calitatii serviciilor sociale sunt corelate cu functiile managementului

clasic dar accentul cade pe calitatea indeplinirii scopurilor si obiectivelor.

Pentru a putea realiza aceste functii, este necesar ca serviciul social sa functioneze dupa cateva
principii ce vizeaza standardele calitatii in asistenta sociala.Aceste standarde ale serviciului
trebuie sa fie vizibile si cunoscute atat de profesionisti cat si de beneficiari.

Managementul calitatii totale (TQM) , dezvoltat de Dr.W.E.Deming, este”bazat pe participarea

tuturor membrilor organizatiei, prin care se urmareste asigurarea succesului pe termen lung, prin
satisfacerea clientului si obtinerea de avantaje pentru toti membrii organizatiei si pentru
societate26

26
” (Butu, Mihai, Mihailescu Pintia,2000:283)
16
Principiile de baza ale TQM au in vedere orientarea pe client, calitatea serviciilor, imbunatatirea
continua, viziunea sistematica si argumentarea cu date.

In asistenta sociala , pentru oferirea de servicii de calitate exista modelul celor sapte etape,
utilizat ca instrument al calitatii.

Modelul celor sapte etape

Etape:

1.Crearea unui climat prietenos, prin prezentarea personala si a serviciului , prin utilizarea
corecta a deprinderilor de comunicare;

2.Obtinerea de informatii necesare prin ascultare si intrebari, pentru a clarifica situatia/problema

clientului(sa nu fie necesara o alta intalnire pentru completarea datelor pe care am omis sa le
obtinem);

3.Verificarea pentru intelegerea completa, atat din partea asistentului social cat si a
clientului.Trebuie sa ne asiguram ca beneficiarul a inteles explicatiile asistentului social dar si ca
problema lui a fost bine inteleasa de profesionist.

4.Propunerea unui plan de actiune, se refera la explicatii legate de ceea ce urmeaza sa

intreprindem precum si procedurile de lucru.Se exploreaza impreuna cu clientul alternativele si
se explica abordarile sugerate;

5.Obtinerea unui acord asupra a ceea ce trebuie sa se faca :cine?unde?cand?cum? Se refera la

o intelegere detaliata , importanta acestui acord pentru a preveni actiunile negative ale clientului.

6.Asigurarea asistentei asupra careia s-a convenit, prin respectarea contractului si explicarea
situatiilor nou aparute sau a celor neasteptate.Daca beneficiarii se declara toleranti fata de
intarzierea indeplinirii sarcinilor care le-au fost atribuite, nu vor manifesta toleranta fata de
intarzieri ale serviciului si se vor putea simti “parasiti”.

7.Monitorizarea in vederea asigurarii de rezultate, prin asigurarea de-a lungul interventiei ca

beneficiarul a primit sprijinul asteptat.

Funcțiile echipei si a asistentului social sunt de a gestiona menagementul de caz al familiilor

monoparentale, o dată ce deschid un caz ei îsi asuma responsabilitatea de ai ajuta să obțină un

17
ajutor corespunzător situației familiei, în caz că părintele nu este angajat în cîmpul muncii prin
intermediul Agenției Forțelor de muncă de al ajuta să-și găsească un serviciu. Familiile
monoparentale social vulnerabile sunt bine venite de a depune cereri pentru a solicita ajutor pe
perioada rece a anului, aceasta fiind o modalitate de existență în caz că au unde munci și cîștiga
un venit la lucruri de sezon în cîmp sau pe dealuri. Fiecare membru al echipei în frunte cu
asistentul social își îndeplinesc funcțiile: medicul de familie oferă consultații privind sănptateas
familiei, în caz că persoana este încadrată in grad de dizabilitate il ajută să poată solicita ajutor
pe bază de dizabilitate, psihologul echipei oferă consultații pentru al calma al ajuta să înțeleagă și
accepte realitatea făcîndul să înțeleagă ca nu-i acesta sfirsitul. Fiecare membru are o funcție
importantă astfel acest sistem funcționează și este binevenit.

Consecințele familiei monoparentale asupra copilului și părintelui

Una dintre formele noi spre care se indreaptă familia evoluînd și adaptînduse la condițiile actuale
este familia cu un singur părinte adică cea monoparentală, indiferent de cauză sau cu cine ajung
sa trăiască copilul sau copii aceștea impreună atît părintele cît și ciolul în cele mai dese cazuri
trec prin greutăți nu doar materiale, financiare dar si prin greutăți morale.

In ziua de azi, failile monoparentale tind sa fie privite negativ, datorita faptului ca idealul cultural
il reprezinta familia formata din doi parinti. Am putea spune ca astfel de familii sunt conduse de
mame, de tati sau de bunici. Acest tip de familie desi pare o familie obisnuita este foarte stresata,

18
atat pentru copii cat si pentru parinte, deoarece acestia se descurca mai greu din punct de vedere
financiar, copilul la scoala se simte mai indepartat de colegii sai care isi au ambii parinti. In
astfel de situatii parintele unic se simte depasit de responsabilitatea pe care o are, de a avea grija
de copii, de a-si mentine locul de munca si de a suporta toate cheltuielile financiare.

Părinții cu copii de vârstă mică, îndeosebi femeile, se confuntă cu mai multe tipuri de
discriminare pe piața muncii: în salarii; la angajarea la locul de muncă; în cazul reducerii
personalului; la promovarea într-o funcție; în dezvoltarea profesională. „Nimeni nu vrea să te
angajeze la lucru știind că trebuie să te ceri des de la serviciu fiindcă nu are cine te înlocui.27

Grimshaw D. și Rubery J. consideră că apariția „pedepsei maternității” este asociată, în primul

rând, cu un nivel mai scăzut al capitalului uman acumulat de-a lungul vieții profesionale din
cauza întreruperilor în muncă datorată nașterii copiilor, ceea ce duce la reducerea vechimii totale
în muncă și, în consecință, a experienței de muncă, precum și la pierderea și diluarea calificărilor
profesionale.28

Famililiile monoparentale conduse de mame au urmatoarele probleme29 :

 Aparența dificultăților financiare

 Au si alte sarcini „auxiliare, nespecifice rolsexului”

 Schimbări în relația cu copilul; copilul este confidentul mamei.

Cristina Ștefan (2001, p:48) afirma „cele mai numeroase familii monoparentale au ca sustinator
unic femeile.

In cazul familiei monoparentale condusă de mamă există o tensiune în adoptarea rolului parental
care crește pentru că responsabilitățile tatălui trebuie acum indeplinite de mamă. Încercarea
acesteia de a îndeplini ambele roluri parentale conduce fie la restrângerea sferei
comportamentale specifice fiecarui rol, fie la exagerarea unor tipuri de conduită din sfera rolului
matern. Sarcinile familiale și extrafamiliale răpesc mai mult timp mamei și consecința este
diminuarea timpului disponibil pentru relaționarea cu copiii săi. Funcția socializatoare este
diminuată din cauza absenței unui parinte (care determină lipsa afectivității). Totuți, doar pentru

27
Profilul femeilor în economie şi afaceri. Chişinău, 2016
28
https://ince.md/uploads/files/1643899185_monografie-chistruga_sinchevici_pdf.pdf)
29
(Mitrofan,Ciuperca,1998)
19
ca tatăl nu este vizibil nu înseamnă că este absent pentru ăa un parinte divorțat poate avea
contacte cu copiii sai și îi poate influența deți nu este prezent în familie.

Chiar și părintele decedat poate avea o influență asupra copiilor prin amintirea pe care aceștia i-o
poarăa. Daăa tatăl este absent în timpul copilariei există posibilitatea ca dorința de realizare a
acestuia ăa fie reprimată. Copilul nu va avea încrederea de sine care este necesaăa pentru a-și
fixa obiective și pentru a încerca să le atingă. Din acest motiv structurarea personalității lui va
ramane deficitară, mai ales din punct de vedere al orientării către un viitor personal și al relațiilor
extrafamiliale. Insuficiența paternă lasă amprente crude asupra copilului, iar socializarea lui are
șanse foarte mari să fie deficitară.30

Familia monoparentală paternă – un alt tip de familie monoparentală

Familia monoparentală condusă de tată reprezintă o minoritate în cadrul acestui tip familial.
Motivațiile care stau la baăa acceptării statutului de părinte singur sunt diferite: pe de o parte se
situează bărbații care-și susțin dreptul lor de a-ți exercita parentalitatea (se simt capabili și
motivați afectiv), iar pe de altă parte există tați obligați să consimtă la exercitarea custodiei ca
urmare a faptului că mama se dovedește a fi incapabilă să-și îngrijeascî copii din punct de vedere
fizic și emoțional sau mama este decedată.

Familia monoparentală condusă de tată prezinta urmatoarele caracteristici:

 Tați au mai puține probleme financiare

 Tatal solicită mai multă independenţă copilului;

 Apelul la diferite forme de sprijin extra familial este frecvent;

 Problemele gospodărești (prepararea hranei, curățenia).31

 Efectele monoparentalitatii asupra copiilor

30
https://www.scrigroup.com/educatie/sociologie/Tipuri-de-familii-monoparental35315.php
31
https://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/sociologie/Familia-monoparentala91.php
20
Familia este grupul de raportare ale cărui norme, virtuți și valori sunt adoptate de către copilul și
se raportează la ele în evaluarea comportamentelor. Structura interacţiunilor din cadrul familiei
devine o parte a personalităţii individuale. Copilul adoptă valorile, normele și practicile familiei
ca fiind ale sale. Familia este principalul grup de referinţă al copilului, cu care sunt comparate
toate experienţele viitoare. Membrii familiei dau copilului primele noţiuni în ceea ce privește
rolurile în cadrul societăţii.32

Influența climatului familial în adaptarea școlară a copilului Rolul familiei în adaptarea școlară
este unul major. Prin caracteristicile sale psihologice și sociale, familia poate favoriza sau, din
contra, bloca adaptarea școlară a copilului. În acest context, valoarea psihologică a familiei
(climatul afectiv familial, stabilitatea grupului familial, sănătatea mintală a familiei) și statutul
socio economic și socio cultural al familiei (mediul socio profesional și dezvoltarea intelectuală a
copilului, statutul socio economic și reușita școlară) devin factori de importanţă majoră în
adaptarea școlară. Pentru a se dezvolta armonios, copilul are nevoie de un climat familial sigur,
afectuos și stabil, creat de un cuplu familial unit.

Copiii care sunt educaţi în familii monoparentale, se confruntă cu probleme de ordin social,
psihologic şi pedagogic.33Problemele de ordin social reies din statutul social al copilului aflat în
îngrijirea unui părinte, acest copil se consideră „semi-orfan“. Ele pot apărea din cauza atitudinii
ostile din partea copiilor care sunt educaţi în familii integre şi a părinţilor acestora. Problemele
psihologice de cele mai dese ori sunt determinate de insuficienţa dragostei şi afecţiunii din partea
părinţilor, privării timpurii de comunicare neformală cu adulţii etc. Iar cele de ordin pedagogic
de cele mai dese ori sunt legate de delăsarea socialpedagogică a copiilor din familii separate. De
regulă, aceşti copii sunt caracterizaţi prin comportament deviant împrumutat din familia de
origine.

Un accent deosebit în analizele referitoare la familia monoparentală este pus pe consecițtele

asupra evoluției copiilor34:

 Starea de sănătate

 Succes sau eșec școlar

32
https://snpcar.ro/efectele-structurii-familiei-asupra-sanatatii-mintale-a-copiilor-si-adolescentilor/
33
Respectarea drepturilor copilului în Republica Moldova în anul 2015.http://www.ombudsman.
md/ro/content/respectarea-drepturilor-copilului-republica-moldova-anul-2015. (vizitat la 25.10.2016)
34
( Ștefan,2001, p:8)
21
  Abandon școlar

 Devianța

 Stabilitate în familiile pe care le formează

 Izolarea copilului față de celalat părinte, deoarece soțul/soția nu mai vor să mai
interacționeze

 Lipsa afectivității

 Izolarea copilului față de propriul părinte cu, care locuiește deoarece acesta iși
petrece mai mult timp la locul de muncă, fiind singurul salariat din casa

 Majoritatea sunt predispuși sa trăiască la rândul lor in familii monoparentale

 Cu cât copilul este mai mic cu atît întelege mai greu situația în care se află

Familia monoparentală are multiple consecințe asupra copiilor. Când vorbim despre structură ne
referim fie la componența numerică, fie la componența referitoare la diviziunea rolurilor în
interiorul familiei si exercitarea autoritatii.

Copiii din familiile monoparentale conduse de mamă se caracterizează printr-o maturizare

timpurie datorită faptului că de la vârste mici trebuie să rezolve diferite sarcini domestice și sunt
investiți cu rolul de parteneri. Datorită faptului că mama singură abdică uneori de la rolul de
parinte și devine un fel de partener al celui mai in varsta copil sunt sporite raporturile de
comunicare privitoare la aspecte legate de viață. Mama găsește în copilul cel mai în vârstă un
suport emoțional, determiâandu-l pe acesta să se maturizeze înainte de vreme. Copilul preia
treptat rolul părintelui absent, iar conflictele ce apar tind să le imite pe cele vechi. Datorită
faptului că cel mic poate fi pedepsit pentru că se comportă ca fostul soț, copiii nu își pot exprima
sentimentele și trăirile tensional-conflictuale. În timp, pot aparea însa reacții mășcate sub forma
unor somatizări sau conduite nevrotice.

Familia reprezintă un model educațional și sociocultural important, influențând formarea

concepțiilor despre viață, a normelor morale și sociale ale copilului, cu rol de structurare a
sistemului valoric și de stabilizare afectivă, fiind suportul principal al formării caracterului și
personalității. În prezent, există o mare diversitate de structuri familiale cu influență directă în

22
dezvoltare, dar cel mai important element rămân calitatea relațiilor intrafamiliale și educația,
esențiale pentru prevenirea apariției unei tulburări psihiatrice.35

CAPITOLUL II- SERVICIILE SOCIALE ACORDATE FAMILIILOR

MONOPARENTALE

2.1 Protecția socială a familiilor monoparentală de către legislația Republicii

Moldova
În Republica Moldova, deşi, de-a lungul istoriei, putem urmări procesul de evoluţie a serviciilor
sociale, totuşi, nu putem evidenţia o organizare eficientă a acestora. Referindu-ne nemijlocit la
serviciile sociale de protecţie a copilului şi a familiei cu copii, constatăm că anume perioada de
tranziţie pe care o parcurge Republica Moldova a generat apariţia unor noi fenomene care au

35
https://snpcar.ro/efectele-structurii-familiei-asupra-sanatatii-mintale-a-copiilor-si-adolescentilor/
23
plasat copilul şi familia cu copii în situaţii de dificultate diferite de cele existente până la acest
moment, fapt ce a condiţionat necesitatea identificării unor noi forme de protecţie, inclusiv a
unor noi servicii sociale specializate. Tot mai mult se observă o tendinţă de creştere a proporţiei
familiilor dezmembrate, monoparentale, dezorganizate şi familiilor supuse diferitelor forme de
risc.36

Potrivit datelor Recensămîntului Republicii Moldova din 2004, peste 16% din gospodăriile
familiale erau familii monoparentale.

Potrivit prevederilor art. 10 din Legea asistenţei sociale a Republicii Moldova, serviciile sociale
constituie activităţi specializate desfăşurate în favoarea persoanelor sau a familiilor specificate în
lege.37 Convenţia ONU privind Drepturile Copilului 1989, prevede că familia este unitatea
fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea şi bunăstarea tuturor membrilor săi
şi, în mod deosebit, a copiilor 38. Activitatea Direcţiei de protecţie a drepturilor copilului (DPDC),
în calitate de autoritate tutelară locală, se bazează pe sprijinul copiilor rămaşi fără îngrijire
părintească, temporar fără îngrijire părintească, precum şi copilului în diverse situaţii dificile
precum divorţul sau separarea părinţilor.

Printre serviciile cu caracter primar care sunt acordate în cadrul DPDC părinţilor copiilor în
dificultate, persoanele intervievate au menţionat următoarele:

 Asigurarea respectării graficului de întrevederi stabilit de părinţi sau prin hotărârea

instanţei de judecată;

 Stabilirea domiciliului copilului;

 Informare asupra cadrului legislativ actual;

 Referire către instituţiile de sprijin din comunitate;

 Sprijin material şi financiar adresate părintelui în grija căruia rămâne copilul;

 Orientare, ajutor pentru realizarea demersurilor de informare şi prevenire;

36
https://ulim.md/sju/wp-content/uploads/revista-SJU-1-2-2016-Andrei-Smochina-Tatiana-FOCSA.-
Particularitatile-serviciilor-sociale-prestate-copiilor-din-familiile-divortate-din-Republica-Moldova.pdf
37
Legea asistenţei sociale. Nr. 547 din 25.12.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 12.03.2004, nr. 42-
44
38
Convenţia Internaţională cu privire la drepturile copilului adoptată la 20.11.1989 la New York, Aderat prin
Hotărârea Parlamentului RM nr. 408 — XII din 12.12.1990, în vigoare din 25.02.1993. În Tratate internaţionale, Vol.
I, Chişinău 1998
24
  Recomandări părinţilor cu privire la diminuarea impactului negativ a divorţului
asupra copilului prin apelarea la metodele alternative de soluţionare a conflictelor,
în mod special medierea.39

Familiile monoparentale sunt, au fost și vor fi o temă actuală și o problemă care a aparut o dată
cu evoluția și adaptarea familiei la situația economică în orice societate, deaceea pretutindedi
sunt cadre legale ce au ca scop protecția lor. În Republica Moldova raporturile ce au ca subiecți
această categorie de persoane sunt:

 Cadrul Național Legal:

 Constituţia Republicii Moldova;

 Codul familiei, nr. 1316-XIVdin 26.10.2000;

 Legea asistenţei sociale, nr.547 –XV din 25 .12.200340 ;

 Legea privind drepturile copilului, nr.338-XIII din 15.12.1994;

 Legea cu privire la ajutorul social, nr.133 din 13.06.2008;

 Legea privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni nr.499-
XIV din 14.07.1999;

 Legea cu privire la protecţia socială specială a unor categorii de populaţie nr.933

din 14.04.2000;

 Legea privind integrarea străinilor în Republica Moldova nr.274 din 27.12.2011; −

Legea privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în
căutarea unui loc de muncă, nr.102 din 13.03.2003;

 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013, nr.250 din 08.11.2012;

 Lgea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013, nr.249 din 02.11.2012;

 Hotărîrea Guvernului nr.1478 din 15 noiembrie 2002;

39
Particularităţile serviciilor sociale prestate copiilor din familiile divorţate din Republica Moldova
40
Legea asistenţei sociale, nr.547-XV din 25.12.2003 Cap.1. art.1/Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004,
nr.42-44 .
25
  „Dreptul la asistenţă și protecţie socială“, conferă valoare constituţională unuia
dintre principiile de bază ale statului democratic. Acest principiu stabilește că
dezvoltarea omului liber nu este problema lui personală sau a familiei lui, ci o
componentă esenţială a politicii de stat.Obiectivul asistenţei și protecţiei sociale
este de a răspunde nevoilor de trai ale persoanelor ce întîmpină dificultăţi în viaţa
cotidiană, cum sunt marea majoritate a familiilor monoparentale.41

Republica Moldova a aderat la tratate internaţionale privind protecţia socială a mamei şi a

copilului, acestea constituind

 Cadrul internațional

 Dectalația Universală a Dreptului Omului,

 Pact international nr. 19 din 16-12-1966 cu privire la drepturile economice, sociale

şi culturale42

 Convenţia europeană asupra recunoaşterii şi executării deciziilor privind

supravegherea copiilor şi restabilirea supravegherii copiilor, adoptată la 20.05.1980
la Luxemburg. Are 7 Legea asistenţei sociale, nr.547-XV din 25.12.2003 Cap.1.
art.1/Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.42-44 . 17 scopul de a
proteja interesele copilului prin instituirea de măsuri destinate facilitării
recunoaşterii şi aplicării hotărârilor privind încredinţarea copilului care are drept
efect asigurarea unei mai bune protecţii a interesului lui. E_1_6, asistent social
secţia Asistenţă Socială s.Sireţi afirmă că: „La nivel naţional avem: Constituţia
R.M., Codul familiei, Legea asistenţei sociale, Legea privind drepturile copilului,
Legea cu privire la ajutorul social, Legea privind alocaţiile sociale de stat pentru
unele categorii de cetăţeni, Legea cu privire la protecţia socială specială a unor
categorii de populaţie, Legea privind integrarea străinilor în Republica Moldova,
Legea privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în
căutarea unui loc de muncă, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. La nivel
internaţional avem: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul
internaţional cu privire la drepturile economice, sociale i culturale, ș Convenţia
europeană asupra recunoaşterii şi executării deciziilor privind supravegherea

41
file:///C:/Users/DELL/Downloads/402006611-174716028-Rolul-Asistentului-Social-in-Munca-Cu-Mamele-
Solitare-pdf.pdf
42
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=115566&lang=ro
26
 copiilor şi restabilirea supravegherii copiilor, Convenţia europeană asupra statutului
juridic al copiilor născuţi in afara căsătoriei”.

 CONVENŢIE din 20 iunie 1956 privind obținerea pensiei de întreţinere în

strainatate, incheiată la New York la 20 iunie 195643,

 După articplul 1 al prezentei convenții avem: convenţia are ca obiect sa faciliteze

unei persoane, denumita în cele ce urmeaza creditor, care se găseşte pe teritoriul
uneia dintre părţile contractante, obtinerea pensiei de întreţinere la care ea pretinde
ca are dreptul din partea unei persoane denumita în cele ce urmeaza debitor, care se
afla sub jurisdictia unei alte părţi contractante. Organismele care vor fi folosite în
acest scop sînt denumite în cele ce urmeaza autorităţi transmitatoare şi institutii
intermediare.

 Convenție europeană asupra statutului juridic al copiilor născuţi în afara căsătorie44

Prin acestă convenție copiilor care au fost născuți înafara căsătoriei li se atribie aceleași drepturi
și obligații din partea părinților săi precum o au și acei copii care sunt născuți ăn căsătorie.
Conform articolului 9 copii născuți înafara căsătoriei: Drepturile copilului născut în afara
căsătoriei la succesiunea tatălui şi mamei sale şi a membrilor familiilor lor sunt aceleaşi ca şi în
cazul în care s-ar fi născut în timpul căsătoriei.

 Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului(1989) stipulează dreptul

la viaţă (art.6); dreptul la nume şi cetăţenie (art.7); dreptul la viaţa de familie
(art.9); interzicere aoricăror elemente de violenţă, vătămare sau abuz fizic şi
mental, tratamente, exploatare şi violenţă sexuală (art.19), protecţia deosebită a
copiilor handicapaţi, dreptul la educaţie,interzicerea exploatării economice a
copilului etc. Conform art.7 din Convenţia sus-numită,copilul se înregistrează
imediat după naştere, fapt ce îl pune în posesia mai multor drepturi fundamentale
din momentul naşterii, de aceea noi venim cu propunerea de a completa Codu
lfamiliei, Titlul III, cap.9 cu un articol ce ar obliga părinţii să înregistreze naşterea

43
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/50387
44
Republica Moldova MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE ȘI INTEGRĂRII EUROPENE CONVENŢIE Nr. 52
din 15-10-1975

27
 copilului în primele trei zile după naştere, nu pe parcursul a 3 luni, după cum
recomandă Instrucţiunea cu privire la modul de înregistrare a actelor civile.45

 Conferința Generală a Organizației Internțtionale a Muncii, convocată la Geneva

de Consiliul de administrație al Biroului Internațional al Muncii, asupra protecției
maternității din 195246,

Indiferent de este din familie monoparentală sau famiie cu ambii părinți Ministerul Muncii și
protecției sociale a lansat un numar mare de schimbări în favoarea familiilor cu copii din
Republica Moldova orientate spre suportul lor:

Astfel, începând cu 1 octombrie 2022, toți copiii, până la vârsta de 2 ani, vor primi o
indemnizație lunară de 1000 de lei, indiferent dacă părinții acestora sunt persoane asigurare sau
neasigurate social. Această indemnizație va fi achitată suplimentar pentru persoanele asigurate și
majorată de la 740 la 1000 de lei pentru persoanele neasigurate. De asemenea, se majorează de la
370 la 500 de lei și indemnizaţia lunară de suport pentru creșterea gemenilor sau a mai multor
copii născuți dintr-o singură sarcină. Totodată, din 1 ianuarie 2023, indemnizația unică acordată
la nașterea copilului va crește cu 864 de lei, de la 10068 până la 10932 de lei.

Concomitent, sunt aplicate măsuri de prevenire a separării copiilor de părinți. În acest sens,
grație suportului financiar al organizațiilor internaționale, din septembrie curent, circa 25000 de
beneficiari vor primi ajutor financiar în valoare de până la 4000 de lei, achitat pentru asigurarea
condițiilor adecvate de creștere a copilului, îngrijirea și tratarea copilului bolnav, prevenirea
oricărei situații de risc, care ar putea cauza separarea copiilor de părinți. Ajutorul bănesc va fi
acordat în perioada septembrie 2022-septembrie 2023, în cadrul Serviciului social de sprijin
pentru familiile cu copii, prin intermediul structurilor teritoriale de asistență socială.

În plus, Guvernul a alocat din bugetul de stat aproape un 1 miliard de lei pentru acordarea unui
ajutor unic de 1500 de lei copiilor cu dizabilități și a altor beneficiari de alocații sociale de stat,
precum și persoanelor care primesc o pensie mai mică de 5000 de lei, măsură valabilă din 1
octombrie curent.

45
ministerul afacerilor externe Convenție internatională nr. 52 din 20-11-1989 cu privire la drepturile copilului*

46
Conventia nr. 183/2000 privind revizuirea Conventiei asupra protectiei maternitatii din 1952
28
Un alt aspect al programului „Familia” vizează activizarea revenirii la serviciu a mămicilor,
precum și asigurarea posibilității de a îmbina cu succes activitatea profesională și viața
personală.

În acest sens, MMPS vine cu mai multe măsuri, active deja începând cu 1 septembrie curent.
Una dintre ele este includerea opțiunii de achitare a indemnizației pentru îngrijirea copilului în
cuantum de 90% din venit până la împlinirea vârstei de 1 an și 2 luni a copilului. De asemenea,
au fost introduse programele flexibile de muncă, fapt ce va permite părinților să negocieze orele
de lucru și să-și stabilească un program care să le permită atât să activeze, cât și să participe la
creșterea copiilor.

Tot din 1 septembrie, este posibilă partajarea concediului de îngrijire a copilului între soți, iar
perioada în care tații pot solicita concediul paternal de 14 zile s-a extins de la 56 de zile la 12
luni.

În același context, Ministerul Muncii și Protecției Sociale conlucrează cu alte ministere de resort
în vederea reglementării activității mini-creșelor de tip familial pentru copiii mai mici de trei ani,
care vor putea fi create începând cu anul 2023. Tot din anul viitor, va fi posibilă subvenționarea
de către stat a serviciilor alternative de îngrijire a copiilor, inclusiv deschiderea creșelor în cadrul
întreprinderilor.

Protecția copiilor aflați în situație de risc și dezvoltarea serviciilor de asistență socială a acestora
reprezintă o altă prioritate a Ministerului Muncii și Protecției Sociale. În acest scop, vor fi
finanțate suplimentar 20 de servicii noi de asistență parentală profesionistă pentru plasamentul
acestei categorii de copii, inclusiv a copiilor refugiați din Ucraina.

În același context, s-a majorat până la 2074 de lei indemnizația lunară pentru 1056 de copii care
sunt plasați în serviciul social de asistență parentală profesionistă și în casele de tip familial.
Măsurile respective vor fi valabile în perioada septembrie 2022-septembrie 2023 și sunt finanțate
din fonduri donate de organizații internaționale.

Tot pentru perioada septembrie 2022-septembrie 2023, vor fi angajați 900 de asistenți personali
noi, care vor avea grijă de copiii cu dizabilități severe, și 42 de specialiști în domeniul protecției
copilului în cadrul structurilor teritoriale de asistență socială.

În același interval, asistenții parentali profesioniști, părinții-educatori, asistenții sociali

comunitari, specialiștii în domeniul protecției drepturilor copiilor și a familiilor aflate în situație

29
de risc, precum și personalul structurilor teritoriale de asistență socială, implicat în gestionarea
crizei refugiaților, vor beneficia de un suport financiar lunar de 1000 de lei.

Așadar, prin aceste măsuri, Ministerul Muncii și Protecției Sociale tinde să susțină familiile cu
copii, să creeze condiții favorabile pentru îmbinarea vieții profesionale și a celei personale și, nu
în ultimul rând, să asigure protecția copiilor aflați în situații de risc și a familiilor vulnerabile,
astfel încât să prevină separarea copiilor de părinți, iar cât mai mulți copiii orfani să beneficieze
de o familie47.

2.2 Prestarea servicilor sociale la nivel comunitar familiilor monoparentale

Fiind un grup social cu risc ridicat de sărăcie, familia monoparentala este sprijinită de stat cu
măsuri speciale de susținere cum ar fi: creșterea rolului familiei în societate, diminuarea
numarului de familii sărace dezmembrate și monoparentale. Acest tip de familie are ca sprijin
alocațiile lunare de susținere, măsuri pentru prevenirea și combaterea marginalizării
sociale, scutirea sau diminuarea contribuțiilor datorate pentru serviciile acordate în creșe,
grădinițe sau alte tipuri de servicii acordate în instituții de zi sau semirezidențiale, acordarea cu
prioritate a serviciilor cantinei de ajutor social, accesul cu prioritate in centre de zi pentru copiii
de vârsta școlara și asigurarea de servicii de ingrijire de tip rezidențial sau la domiciliu. De
asemenea, mai au acces la servicii de informare și consiliere gratuita cu privire la drepturile de
protecție și asistență socială, accesul la o locuință corespunzatoare sau in regim de urgență,
acordarea de către primar de ajutoare in bani sau in natura acestor familii care sunt in situația de
a fi evacuate din locuințe sau in alte situații stabilite prin hotararea Consiliului Local.48

Asistentul social este cel ce face legatură între un serviciu social și familia sau persoana din
cadrul familiei care are nevoie de acest serviciu. El este medicul social la care se poate adresa
orice persoană care se consideră într-o situație de risc social pentru a beneficia de un oarecare
serviciu, în cazul dar orice familie monoparentală care necesită prestare un oarecărui serviciu.
Legea nr. 123/2010 cu privire la serviciile sociale, stabilește cadrul general de creare și
47
PROGRAMUL „FAMILIA” – UN SET DE MĂSURI GUVERNAMENTALE PENTRU SUSȚINEREA FAMILIILOR ȘI A
COPIILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

48
https://www.creeaza.com/familie/asistenta-sociala/Servicii-sociale-la-nivel-comu737.php
30
funcționare a sistemului integrat de servicii sociale, cu determinarea sarcinilor și
responsabilităților autorităților administrației publice centrale și locale, ale altor persoane juridice
și fizice abilitate cu asigurarea şi prestarea serviciilor sociale, precum și protecția drepturilor
beneficiarilor de servicii sociale.49

Servicii sociale se clasivică în:

 Servicii sociale primare

 Servicii sociale specializare

 Servicii sociale cu specializare înaltă

Serviciile sociale primare sunt serviciile care se acordă la nivel de comunitate tuturor
beneficiarilor şi au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate care pot cauza
marginalizarea sau excluziunea socială50

Serviciile sociale specializate sunt serviciile care implică antrenarea specialiştilor şi au drept
scop menţinerea, reabilitarea şi dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei
situaţii de dificultate în care se află beneficiarul sau familia acestuia.49

Serviciile sociale cu specializare înaltă sunt serviciile prestate într-o instituţie rezidenţială sau
într-o instituţie specializată de plasament temporar, care impun un şir de intervenţii complexe ce
pot include orice combinaţie de servicii sociale specializate, acordate beneficiarilor cu
dependenţă sporită şi care necesită supraveghere continuă (24/24 ore).49

Servicii care pot fi prestate la nivel de comunitate:

Centrul comunitar de asistență socială

Centrul comunitar de asistență socială (multifuncțional) este o instituție publică creată la nivel
comunitar/municipiu în cadrul căreia se organizează și se prestează o gamă largă de servicii
sociale pentru persoanele/familiile aflate în dificultate. Beneficiarii acestui centru pot fi
persoanele, familiile și grupurile sociale aflate în situație de dificultate din comunitate.

49
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=112516&lang=ro
50
Legea nr. 123 din 18.06.2010 cu privire la serviciile sociale
31
Centrele comunitare oferă servicii de:

 Informare;

 Consiliere;

 Consultanță;

 Reintegrare în familie și în comunitate;

 Servicii de dezvoltare a capacităților ocupaționale;

 Alimentare.51

Serviciul Asistenţă socială comunitară prestează asistenţă socială persoanelor, familiilor şi

grupurilor sociale, la nivel de comunitate, pentru prevenirea şi depăşirea situaţiilor de dificultate.

Servicii acordate:

 Identificarea persoanelor în situație de dificultate și facilitarea accesului acestora la

prestații și servicii sociale;

 Susținerea și mobilizarea comunității în scopul soluționării situațiilor de dificultate.

Cantinele de ajutor social sunt persoane juridice care prestează servicii gratuite persoanelor
socialmente vulnerabile şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile Legii nr. 81 din 28.02.2003
privind cantinele de ajutor social. Cantinele de ajutor social se înfiinţează de autorităţile
administraţiei publice locale.

Cantinele de ajutor social prestează, după caz, următoarele servicii:

 Prepararea şi servirea zilnică a unei mese de persoană (de obicei a prânzului);

 Aprovizionarea, contra cost, de la sediul cantinei, cu produse agroalimentare de

bază la preţurile lor de achiziţie;

51
lista serviciilor sociale primare și specializate din republica moldova
32
  Transportarea gratuită la domiciliu a hranei (pentru persoanele socialmente
vulnerabile care, din motive obiective (constatate în ancheta socială), nu se pot
deplasa la sediul cantinei de ajutor social);

 Prepararea şi distribuirea hranei prin centrele mobile de deservire.52

Serviciul social „Casă comunitară” este un serviciu social specializat pentru persoane cu
dizabilităţi severe, care necesită protecţie, îngrijire şi suport specializat continuu în raport cu
vârsta şi dezvoltarea lor şi care întrunesc condițiile de eligibilitate:

 Solicitantul posedă un grad sever de dizabilitate și necesită îngrijire permanentă,

inclusiv în contextul dezinstituționalizării sau prevenirii instituționalizării;

 Starea de sănătate a solicitantului nu pune în pericol integritatea celorlalţi

beneficiari ai Serviciului;

 Solicitantul nu poate fi plasat în familia biologică / extinsă sau într-un alt serviciu
de protecţie socială pentru asigurarea îngrijirii permanente necesare acestuia;

 Plasamentul în Serviciu este măsura de protecţie cea mai potrivită pentru solicitant,
ţinându-se cont de toate circumstanţele cazului şi prevederile prezentului
regulament;

 Raportul de evaluare complexă a solicitantului a atestat concordanţa necesităţilor

sale individuale de asistenţă şi suport cu specificul Serviciului.

Scopul Serviciului este îngrijirea permanentă, dezvoltarea aptitudinilor de autoservire şi

socializare a beneficiarilor în vederea asigurării acestora cu un mod de viaţă pe cât este posibil
apropiat de cel obişnuit comunităţii, pentru a facilita creşterea capacităţii lor de a se (re)integra în
familie şi societate.

Obiectivele Serviciului sunt:

 Cazarea, asigurarea condiţiilor minime de trai şi a condiţiilor igienico-sanitare

necesare beneficiarilor Serviciului;

 Dezinstituționalizarea și prevenirea instituționalizării persoanelor cu dizabilităţi;

52
Legea nr. 81 din 28.02.2003 privind cantinele de ajutor social
33
  Protecţia, supravegherea, asistenţa medicală, îngrijirea şi suportul permanent al
beneficiarilor;

 Dezvoltarea abilităţilor de autoservire şi de autonomie, şi a climatului favorabil

dezvoltării personalităţii beneficiarilor Serviciului;

 Asigurarea accesului beneficiarilor la serviciile din comunitate;

 Asigurarea socializării beneficiarilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea;

 Menținerea contactului cu familia și facilitarea (re)integrării în familia biologică /

extinsă.53

Serviciul social Centrul de zi pentru copii în situaţie de risc reprezintă o instituţie publică sau
privată de asistenţă socială care prestează servicii sociale specializate de îngrijire în regim de zi a
copiilor în situaţie de risc în vederea (re)integrării sociale şi familiale a acestora, precum şi în
scopul prevenirii separării copiilor în situaţie de risc de mediul familial.

Serviciul are drept scop prevenirea separării copilului de familie, marginalizării, excluderii
sociale şi instituţionalizării copilului și facilitarea procesului de incluziune a copilului în situaţie
de risc în familie şi în comunitate.

Serviciul prestează un spectru larg de servicii care variază în funcţie de necesităţile

beneficiarilor:

 Alimentaţie;

 Formarea deprinderilor de viaţă;

 Dezvoltarea abilităţilor cognitive, de comunicare şi comportament;

 Suport în studierea şi asimilarea programelor de studii;

 Orientare profesională;

 Consiliere şi reabilitare psihosocială a copiilor;

53
Hotărârea Guvernului nr. 885 din 28.12.2015 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și
funcționarea Serviciului social „Casă comunitară” și a standardelor minime de calitate
34
  Petrecerea timpului liber;

 Facilitarea accesului la servicii din comunitate (educație, sănătate, cultură etc.);

 Consolidarea abilităților părintești în creșterea și educarea copiilor;

 Alte servicii, în funcție de necesitățile beneficiarilor54

Serviciul sprijin pentru famiiile cu copii

Serviciul este orientat spre familiile cu copii, pentru a preveni şi/sau a depăşi situaţiile de risc în
vederea asigurării creşterii şi educaţiei copilului în mediul familial. Scopul Serviciului constă în
asigurarea bunăstării copilului prin dezvoltarea și consolidarea capacităților familiei în creșterea
și educația acestuia.

Serviciul se prestează în două forme: sprijin familial primar şi sprijin familial secundar.
Beneficiari ai sprijinului familial primar sunt toate familiile cu copii din comunitate, care au
nevoie de suport. Beneficiari ai sprijinului familial secundar sunt familiile cu copii în situaţii de
risc şi/sau familiile ai căror copii se află în proces de reintegrare, precum și familiile cu copii în
risc de separare.55

Servicii socio-medicale.

Serviciile socio-medicale reprezintă un complex de activități care se acordă în cadrul unui sistem
social și medical integrat care au ca drept scop:

 Menținerea autonomiei persoanei;

 Prevenirea agravării și dependenței;

 Prevenirea malnutriției, prin distribuirea gratuită a laptelui praf;

54
Hotărârea Guvernului nr. 52 din 17.01.2013 privind aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la organizarea şi
funcţionarea Serviciului social Casa comunitară pentru copii în situaţie de risc
Hotărârea Guvernului nr. 529 din 03.07.2014 cu privire la aprobarea standardelor minime de calitate pentru
Serviciul social „Casă comunitară pentru copii în situaţie de risc”
Hotărârea Guvernului nr. 378 din 25.04.2018 la stabilirea și plata indemnizației zilnice pentru copii

55
Hotărârea Guvernului nr. 889 din 11.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la organizarea şi
funcţionarea Serviciului social de sprijin pentru familiile cu copii
Hotărârea Guvernului nr. 780 din 25.09.2014 cu privire la aprobarea Standardelor minime de calitate privind
Serviciul social de sprijin pentru familiile cu copii

35
  Reducerea mortalității infantile;

 Asigurarea serviciilor medicale pentru gravide în perioada pre si post natală chiar
daca nu au calitatea de persoană asigurată;

 Informarea părinților la situația de sănătate a copiilor, avantajele alaptării etc.;

 Programe de ocrotire, educare și planning familial;

 Educație sexuală pentru prevenirea bolilor cu transmisie sexuală.

Orice om respectiv copil are prevazut în drepturi, dreptul la asistență medicală prin oferirea de
servicii medicale specializate. Astfel, copii în timpul școlii beneficiază de campanii de vaccinare
împotriva bolilor contagioase, ca parte a programelor de preventie. În rândul adulților serviciile
medicale la nivel medical se mai referă și la: asigurările de sănatate, proiectele cu caracter
preventiv prin informare, în vederea protejării sănătății, etc.56

56
https://www.creeaza.com/familie/asistenta-sociala/Servicii-sociale-la-nivel-comu737.php
36
 CAPITOLUL III- CERCETARE

SONDAJ DE OPINIE PUBLICĂ

Sondaj de opinie = metodă psihologică folosită în vederea cunoașterii opiniei membrilor

societății privind chestiuni (economice, politice, culturale, electorale etc.) devenite importante la
un moment dat.57

Metodologie

Sondajul a fost coordonat de Primaria s.Scăieni, a fost realizat d către asistentul social Bordian
Mariana împreună cu practicanta Verejan elena. Lucrul în teren a fost realizat de sus numitele.

Datele au fost colectate de pe teritpriul S.Scăieni rn- Dondușeni în perioada 1 octombrie- 30

octombrie, prin intermediul vizitelor la domiciliu la respondenții aleși.

Respondeții au primit fiecare sondajul au bifat raspunsurile ce li se corespund fiecaruia, la final

sau semnat, iar pentru timpul acordat au fost remunerați.

Eșantionul îl constituie 14 familii monoparentale ce au la ingrijire copii minori.

La sondaj au participat 14 persoane ce sunt capul familiilor monoparentale:

1.Cebotari Călina

57
https://dexonline.ro/definitie/sondaj

37
2.Tachi Dana

3. Covali Tatiana

4. Covali Doina

5. Conovali Aurelia

6.Popovici Larisa

7. Burcenco Vadim

8.Bogdan Lilia

9. Curarai Viorica

10.Rîșchitori Aliona

11. Druzînschii Andrian

12. Caraiman Pavel

13.Rotari Diana

14. Veledniuc Ana

Au dat răspuns 100% respondenți

Dataele din diagrame cospund cu datele din raspunsurile primate.

Sondaj de opinie publică adresatfamiliilor monoparentale din localitatea s.Scăieni rn-

Dondușeni

38
1 Sexul respondentului? F M

2 Care este vîrsta dvs? >18 18-25 25<

3 Sunteți familie monoparentală? Da Nu

4 La ce vîrtsă ați devenit părinte? >18 18-25 25<

5 Cîți copii sunt în familia dvs? 1 2 3 45

Ce studii aveți finisate? Primare

Gimnaziale

6 Liceale/colegiu/școală
profesională

Superioare

Fac studii la moment

7 Sunteți angajat/ă în cîmpul muncii? Da Nu

8 Locuiți în locuința proprie? Da Nu

9 Cîte odai are locuința?

10 În locuință este baie? Da Nu

11 În locuință este bucătărie? Da Nu

12 Copii au cameră separată? Da Nu

13 Ce studii fac copilul/copii la moment?

14 Au condițiile necesare pentru reușita școlară? Da Nu

39
 Acces la calculator Da Nu

Acces la internet Da Nu

Masă pentru lecții Da Nu

Ați fost discriminat din motivul statutului de părinte Da Nu

15
singuratic?

16 Vă descurcați cu rolul de părinte singur? Da Nu

17 Venitul minim lunar?

18 Sunt suficienți banii pentru întreținere? Da Nu

19 Cum acoperiți cheltuelele ?

20 Ce sumă v-ar ajunge pentru un trai decent după părere dvs?

21 Ați dori să vă recăsătoriți și să formați o familie nucleară? Da Nu

22 Cu ce notă v-ați aprecia viața de familie la moment?

În urmatoarele figuri voi prezenta datele răspunsurilor primite de la respontenți.

40
 1-Sexul respondentului

11

masculin femenin

1-sexul respondentului masculin -3 femenin- 11

Părinți singuratici de genul masculince cresc și educă copii de genul masculin sunt 3 persoane,
cauza fiind 1-decesul soției, 2- divortul. Din rata procentajului total ei constituie 21%.

78% sunt patinții de genul femenin, cauza fiind 4 persoane sunt copii nerecunoscuți de catre
tată, sau tatăț nu se cunoaște, 1 mama rămasă vădană, 6 mame ramase fară susținerea tatălui în
urma divorțului.

2-Vîrtsa respondentului
1

13

>18 18-25 25<

2-Vîrsta actuală a respondentului >18-0 18-25 – 1 25< - 13

Doar o persoană la moment are virsta de 19 ani, avînd copil mic ea se află sub îngrijiirea
părinților. 13 persoane sunt peste 25 de ani, pot sa se angajere la lucru și nu pot fi dependente de
părinți sau alte rude .

41
3-tipul familiei monoparentale 14 nucleară-0

Toți participanții la sondaj sunt persoane reale din familii unde doar ei au grijă de copii, fără
cellalt părinte.

4-Devenirea de părinte

12

>18 18<

4- vîrsta de devenire a părintelui >18-2 <18-12

Din numarul total doar 2 persoane au devenit părinte fiind minori, din motivul unei veți sexuale
iresponsabile, necunoasterea metodelor de planificare a familiei. 12 persoane au devenit părinte
deja cînd era casatorite sau fiind mature puteau fi apte de munca și asigura copilului strict
necesarul.

5-Copii în familie

1 copil 2 copii 3 copii

5- Copii în familie

42
7 familii au cîte un copil, 5 familii cite 2, doua familii cîte 3, iai familii monoparentale cu mai
mult de 3 copii nu sunt in localitate.

6-Studiile părințolor

1 1
1 1
1

fără studii școală profesională

colegiu gimnaziale
studii superioare fac studii la moment

6-Studii ale părințolor

fără studii-1 Scoală profesională -1 liceu/colegiu -1

gimnaziale -9 fac studii-1 superioare -1

O mare importanță în familie, o are studiile părinților. Ei avînd careva studii în domeniu pot
activa în mai multe direcții, sau chiar a avea un loc de muncă stabil, creștere în carieră, familia
în astfel de situații pot avea un venit lunar suficient.

7-Persoane angajate în cîmpul muncii

10

Da Nu

43
7- persoane angajate în cîmpul muncii da-4 nu – 10

4 familii sunt cu părintele ce lucrează și are un venit stabil de o perioada indelungată, 2 sunt
înregistrate la birja muncii, iar restul 8 au lucru ocazițional sau nu lucreaza deloc.

8-locunță proprie

10

da nu

8-locuință proprie, traiesc separat da -4 nu -10

10 familii traiesc sau in locuintele părinților sau a rudelor plecate peste hotare, casele buneilor,
unei familii primariia i-a procurat casă de trai. Ne fiind locunță proprie ei nu au scopul pentru
imbunătățirea condițiilor.

4 familii au locunță proprie, 3 familii au obținut casele după plecarea soțului, o familie datorită
serviciului prestegios și bine platit și-a procurat singuri casă.

9- cîte odăi sunt in locuință

44
 9-Odăi în locuință

1 odaie
4 2 odăi
3 odăi
4-5 odăi
9

10-condițiile de trai în încapere

Baie în locuință da-3 nu- 11,bucătărie în locuință da-3 nu-11, cameră separată pentru copii
da – 3 nu – 11

11-copii fac studii la moment da-9 nu -5

La marea majoritate din familiile monoparentale copii fac studii la moment, în diferite domenii
ceea ce este o dificultate pentru părinți fiindca se necesită o cheltuiala în plus pentru transport,
alimentație, vestimentație la sezon, din cauza acestor cheltueli 3 copii din familiile
monoparentale au abandonat școala și acum sau stau acasa avînd grijă de gosppdarie, sau
împreună cu părinții lucrează ocazițional.

12- studiile copiilor

Ginaziul -8 scoală profesionașă- 2 colegiu-1 nu au vîrsta pentru gradiniță-4

13-Copii fac față materialului școlar da 10 nu 0

14 accesul copiilor la calculator: da-6

Masă pentru lecții: da- 5

Conexiune la internet: da -9

15- Au fost supuși situațiilor de discriminare: da-10 nu -4

45
16Daca respondentul se descurcă cu rolul său de unu singur: da-1 nu-13

17-Venitul minim lunar: >2000-11 ( 2000-5000_)-2 5000< -1

18 – Beneficiază de ajutor social: da-12 nu-2

Pentru majoritatea respondenților ajutorul social este una din sursele principale de venit,
deasemene în perioada rece anului ei sunt la depunerea cererilor pentru căldură, pe lîngă
asisitent social preotul satului este implicat în multe proiecte unde iarași ajută familiile
monoparentale daruindule carbune, alimente, în ajunul sărbătorilor cadouri copiilor. Din motivul
traiului la sat majoritate nu pot găși un serviciu permanent și bine platit deaceea asistentul social
comunitar este sursa lor de existentă pe tot parcursul anului.

19- Sunt suficienți banii din bugetul familiei pentru întreținere: da-0 nu-14

Indifirent de suma din bugetul familiei fiecare familie zilnic re nevoie de o suma mult mai mare
decît cea calculată de guvern, luînf în considerație scumpirea la absolut tot, de la alimente,
energie, pina si gradinița salariul la doar un părinte nu este suficient unei familii cu 1 copil, ne
mai vorbind de cea cu 3.

20-Cum acoperiți cheltuelele?

Cele mai dese răspunsuri primite au fost lucrul de ocazie, cum se începe primăvara mulți sunt în
cîmp cu bovinele, cînd este sezonul de prașit, de cules mere iarăși este o ocazie de lucru.

Un alt răspuns a fost că din cauza migrației peste hotare au rămas mulți bătrini singuri iar copii
lor îi angajează platindule lunar de la 1000-2000 pentru grija de parintele său.

Cei care sunt în cîmpul muncii pe lingă un serviciu mai au încă unul: de exeplmu o mama a 3
copii este medic de familie la punctul medical din localitate avînd un salariu bun ei nu ii este
suficient, astefel ea este angajată în ture la asistența medicală 112.

21-Ce sumă reală v-ar ajunge pentru un trai decent?

la această întrebare fiecare respondent și-a permis pe o secundă să se abată de la realitate, să uite
de probleme și datorii deaceea răspunsul lor este:

46
 21-suma pentru un trai bun
1
3

5000 10000 15000 30000

Majoritatea au optat pentru 10000 mii,acestea sunt cei care sunt angajași pot avea un serviciu de
ocazie... hotarînd că astfel ei vor putea beneficia de tot necesarul nu vor avea datorii, cei care nu
au serviciu si trăiesc doar din ajutorul social sau a părinților au ales 5000, persoana care lucrează
la 2 servicii avind +/- 15000 salriu crede ca dublu va fi suficient si va reuși să și trăiască.

22- Dorința de a se căsători de a face o familie completă: da-13 nu-1

23- Sunteți mulțumiți de situația la moment: da-0 nu-14

Toți într-un cuvînd doresc o viață mai ușoară, cu mai multe uși deschise, mai multe posibilități,
fiecare speră că ziua de miine le va oferi mai mult ca acea de azi, dar majoritatea așteaptă, doar
cei care au acceptat situația au gasit cale de iesire au schimbat cît de cît situația financiară, cea
morală și atitudinea celor din jur.

CONCLUZIE SONDAJ

Scopul acestui chestionar este de a menționa condițiile de trai a familiilor, nivelul de studii a
parințiolor, nivelul de studii al copiilor, bugetul familiei, metodele de supravețuire, au sau nu
locuință proprie ce condiții de trai au, în comparație cu nivelul de trai al familiilor complete unde
47
ambii părinți muncesc și participă la educarea și creșterea copiilor. Familii monoparentale au fost
sunt și vor fi, acestă problema nu poate fi rezolvata doar de unul singur, trebuie să ne implicăm
toți care putem, sunt diferite familii unde doar așteaptă un ajutor, sunt familii unde lasă inima de
părinte și pleaca la muncă pentru a crește copilul bine și să aibă de toate, unde stă mama lîngă
copil dar muncește zi și noapte doar ca sa fie bine și la ea în familie, să nu fie copilul discriminat
sau să nu simta dorul și lipsa celuilalt părinte. Ascultînd mai multe persoane, cu situații diferite,
care au ajuns la acest statut am ajuns la concluzia că e greu să fii părinte în familie nucleară dar
să fii părinte în familie monomarentală e și greu, greu de făcut față încercărilor, lumii, scumpirii,
a tot ce te înconjoară. Un rol în tot îl joacă cu cine rămîne copilul/copii cînd rămîne ca tatăl este
mare probabilitatea ca tatal sa consume alcool, să nu vina pe acasă, să nu fie oridine în casă, să
nu-i aștepte cu mincare caldă de la școală sau grădiniță, haine curate... Este mare probabilitatea
ca copii să ajungă la bunei și acolo să ducă dorul nu doar la un părinte dar la doi. Un alt rol în
joacă traiul în mediul rural, aici lumea este blocată, nui serviciu, nui venit, sunt doar cheltueli.
Deasemenea pentru un serviciu bun și bine plătit trebuie ca părintele să aibă studii iar aceasta
deja este problema deceniilor trecute unde nu se punea accent pe studii iar majoritatea de la sate
fac gimnaziu după care pleacă peste hotare la serviciu iar cînd ajung în așa situații nu au ieșire
din situații. Un bun plus ar fi dacă prin instituțiile de învățămînt s-ar pune accent pe planificare
familială, daca părinții din ziua de azi nu ar da libertate totală copiilor dar iar ghida mai bine să
facă studii, s-au daca s-ar schimba legislația ca precum copilul face studiile gimnaziale, la fel să
fie obligatorii și cele de colegiu, sau liceu cu susținerea bacalaureatului, astefel căt de tărziu dar
va putea face studii care să-i garanteze un loc de muncă indiferent de va fi cu traiul la sat sau
oraș. Pentru situația actuală unde deja nu mai putem schimba nimic aș propune ca să se deschida
prin sate sau unde este nevoie o mini scoală unde fiecare s-ar învăța ceva ce iar aduce bani, de
ex: foarte întrebate sunt patiseriile, torturi prajituri personalizate.Să se predee cum să croiască, să
coase, săi ajute să devină un croitor ce ar executa costumașe pentru diferite festivițăți la copii (tot
ce este individual acum este în vogă). În acești oameni trebuie de investit și ei trebuie să
dorească să crească.

CONCLUZIE

Familia fiind principalul factor socializator, grupul social cu cea mai mare influență în ceea ce

48
privește reproducerea valorilor și normelor sociale, mediul f resc de creștere și educare a
copilului, indiferent de tipul acesteia, a reprezentat dintotdeauna principala preocupare a oricărui
sistem și regim politic. Astăzi, trăim într-o lume care nu mai poate să se exprime numai sub
incidența vechilor pattern-uri, care își creează astfel noile modele acționale, dar și de gândire, de
manifestare individuală și socială. În fiecare zi ceva se schimbă, ceva se descoperă. 58

Problemele sociale cu care se confruntă familia monoparentală devin foarte actuale în contextul
transformării societăţii contemporane. În această ordine de idei, familia monoparentală apare şi
se impune ca un fenomen foarte dificil pentru Republica Moldova, împovărat cu un şir de
probleme sociale ce se reflectă negativ asupra membrilor şi a funcţionării familiei ca institut
social fundamental. De aici rezultă că familia monoparentală este cel mai indicat grup care
necesită protecție și sprijin socio-psiho-pedagogic din partea societății. Statul nu trebuie sa se
retragă pe considerentul că sunt alte mecanisme prin care se poate interveni pentru ajutorul
acestor familii. Una dintre premisele care se înscrie în problematica familiei monoparentale, ca
subiect al atenţiei asistenței sociale, include toate acele reglementari guvernamentale care prin
ajustări succesive acordă beneficii de asigurări sociale şi cele bazate pe prestarea de servicii
sociale.59

Dar totuși singurul mediu care poate asigura nivelurile cele mai inalte de dezvoltare psiho-
afective si integrare sociala a copilului si care permite dezvoltarea normala este mediul format
bi-parental.60

Cel mai des tip de familie monoparentală întîlnit este cel format din mama și copii, în acest caz
toate probleme cade pe umerii mamei și în cele mai dese cazuri ai copilului mai mare, din acest
motiv multi copii din astfel de familii sunt lipsiți de copilarie, ei îndeplinid rolul de al doile-a
părinte, pe cînd cel din tăi părinte îndeplinelte rolul de întreținator. În situațiile cînd copii ajung
să rămînă cu tatăl, aceștea ajung în îngrjirea buneilor sau a altor rude în cazurile cele mai rele
ajung fără îngrijire părintească, deoarece tații încep să consume alcool, nu vin acasa, ei nu
primesc așa realitatea precum o femie, nu îndeplinesc rolul de mama, nu pregatesc hrana, nu
spală hainele…

Experienţa de a fi părinte singur nu este neaparat devastatoare pentru adult sau pentru copii, dar
nu este confortabilă în permanenţă. Ea rămâne o experienţă particulară de tip familial, ce duce la
58
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/124_141_Aspecte%20sociale%20ale%20vulnerabilitatii
%20familiilor%20monoparentale.%20Cazul%20judetului%20Arad.pdf
59
Cuzneţov, L., Tratat de educaţie pentru familie. Pedagogia familiei, CEP USM, Chişinău, 2008. Pag 136

60
https://www.scrigroup.com/educatie/sociologie/Aspecte-psihosociale-cu-care-s12914.php
49
schimbări în raporturile dintre părinţi şi copii. Deşi nu sunt cu mult semnificative, schimbările
pot depinde de timpul pe care îl consacră mama sau tatăl familiei ,,de modul în care efectele
separării au marcat adulţii, ca şi copiii, de modul în care ambii adulţi şi copiii dezvoltă strategii
de a face faţă problemelor, noi stiluri de viaţă. Pentru mulţi indivizi, aceste „adaptări” şi
„ajustări” pot fi relativ temporare, câtă vreme majoritatea părinţilor singuri reuşesc să se
recăsătorească”61

BIBLIOGRAFIE

Cuzneţov, L., Tratat de educaţie pentru familie. Pedagogia familiei, CEP USM, Chişinău, 2008.

Dicționar de sociologie. Coordonatori: Cătălin Zamfir, Lazăr Viăsceanu, Editura Babei,

Bucureşti, 1998.

61
Cuzneţov, L., Tratat de educaţie pentru familie. Pedagogia familiei, CEP USM, Chişinău, 2008.
50
Irimescu, G., Asistența socială a familiei și copilului. Iași, 2002.

Mitrofan, I., Ciupercă, C., Psihologia relațiilor dintre sexe, Alternative, București, 1997.

Mitrofan I., Ciupercă, C., Psihologia vieții de cuplu: între iluzie și realitate, Editura S.P.E.R.,
București, 2002.

Șaragova, N., Probleme sociale ale familiei monoparentale în condiţiile transformării societăţii.
Autoreferat tezei de dr. în sociologie, Chișinău, 2008. Voinea, M., Psihologia familiei, Tip.
Universitatii, Bucuresti, 1996.

Zamfir, C., Politici sociale în România,. Ed. Expert, Bucureşti, 1999.

www. Single Mothers in an International Context, 1997; The World's Women 2000.

www. mmpsf. Raportul social anual al MMPSF/ 2015/Ch., 2016

.http://www.scrigroup.com/educatie/sociologie/Conceptii-desprefamilia-monop14183.php.

https://lege5.ro/Gratuit/gu3tgmzy/art-97-drepturile-si-indatoririle-parintilor-fata-de-copii-si-
minori-codul-familiei?dp=giydcojzgm4tq

https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=112685&lang=ro

https://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/sociologie/Familia-monoparentala91.php

https://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/sociologie/Familia-monoparentala91.php

https://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/CU/POCU-2014/2018/05.09/
Ghidul_indicatorilor/fise/AP4_4S47.pdf

https://www.scrigroup.com/educatie/sociologie/Aspecte-psihosociale-cu-care-s12914.php

https://statistica.gov.md/public/files/Cooperare_internationala/PNUD/10_tablou
ri_femei_RM/prof_4_economie.pdf 45 fost refuzată”

https://www.scrigroup.com/educatie/sociologie/Tipuri-de-familii-monoparental35315.php

https://snpcar.ro/efectele-structurii-familiei-asupra-sanatatii-mintale-a-copiilor-si-adolescentilor/

51
https://ulim.md/sju/wp-content/uploads/revista-SJU-1-2-2016-Andrei-Smochina-Tatiana-
FOCSA.-Particularitatile-serviciilor-sociale-prestate-copiilor-din-familiile-divortate-din-
Republica-Moldova.pdf

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/50387

https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=115568&lang=ro

https://gov.md/ro/content/programul-familia-un-set-de-masuri-guvernamentale-pentru-
sustinerea-familiilor-si-copiilor

https://incluziune.md/informatii-utile/servicii-sociale/

https://www.creeaza.com/familie/asistenta-sociala/Servicii-sociale-la-nivel-comu737.php

52
53