Chestionarul sociologic în anchete şi

sondaje
Ancheta sociologică şi sondajul de opinie
 Definiţie - Ancheta reprezintă o metodă de interogare, informare asupra faptelor sociale (opinii,
atitudini, motivatii, aspiratii, caracteristici personale si ale mediului social) la nivelul grupurilor
umane de diferite dimensiuni si care permite cuantificarea datelor in vederea descrierii si explicarii
lor. (Cauc, 1998: 167). Ancheta este o metodă complexă care include metode diverse,
complementare, cum sunt chestionarul, analiza documentelor, observaţia.
 Sondajul de opinie este o formă specifică a anchetei sociologice, este o metoda statistică de
stabilire, pe baza eşantionării, a stratificării opiniilor în raport cu anumite variabile socio-
demografice ale populaţiei studiate. (Cauc, 1998: 168). Este realizat pe bază de chestionar.
Obiectul anchetelor sociologice:
 Opinii, atitudini, comportamente, aspiraţii, nevoi, motivaţii, cunoştinţe, mărturii ale oamenilor
despre fapte, fenomene, evenimente inaccesibile cercetătorului;
 Caracteristici demografice: structuri familiale, structuri de vârstă, socioprofesionale;
 Caracteristici ale mediului social şi ale modului de viaţă al oamenilor: ocupaţii, venituri, condiţii de
locuit, servicii sociale, factori social-economici care influenţează activitatea lor.
Valoarea anchetei sociologice - permite culegerea unui volum mare de informaţie într-un timp relativ
scurt şi face posibilă prelucrarea rapidă a acestora, într-o arie mare de aplicabilitate pe populaţii
reprezentative din punct de vedere statistic.
Ancheta sociologică şi sondajul de opinie
 Limitele anchetei sociologice: existenţa unor factori care pot conduce la erori de măsurare - subiectul
anchetei (sentimente, prejudecăţi cu privire la subiectul anchetei, gradul de implicare, erorile de memorie
etc) - eşantionarea - instrumentele de cercetare (vagi, ambigue) - operatorii insuficient instruiţi -
rigiditatea relaţiei dintre operator şi subiect.
Tipuri de anchete
 In funcţie de obiective şi modul de desfăşurare:
- Anchete intensive realizate pe o populaţie restrânsă (grup, sat, cartier etc) cu scopul de a aprofunda o
tema specială;
- Anchete extensive realizate pe populaţii mari;
 In funcţie de instrumentele folosite:
- Anchete calitative, realizate pe populaţii restrânse, cu instrumente calitative, care permit identificarea
caracteristicilor de profunzime ale realităţii sociale;
-Anchete cantitative cu instrumente formalizate şi rezultate cuantificabile, pe populaţii reprezentative
statistic.
 In funcţie de modul în care se aplică:
- Anchete colective: pe grupuri de oameni;
- Anchete individuale: aplicarea individuala a instrumentelor de cercetare;
 In funcţie de modul de colectare a informaţiei :
- Anchete directe: colectează informaţii despre subiecţii investigaţi, în care aceştia sunt implicaţi in mod
nemijlocit;
- Anchete indirecte: colectează date despre fenomene prin subiecţi neimplicaţi în desfăşurarea lor
(evenimente trecute).
Chestionarul sociologic
 Definiţie - Chestionarul este o tehnică, respectiv un instrument de investigare constând dintr-un
ansamblu de întrebări scrise şi, eventual, imagini grafice, ordonate logic şi psihologic care, prin
administrarea de către operatori de ancheta sau autoadministrare determină din partea
persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris (Chelcea, 1998: 180).
 Elemente care influenţează răspunsul la chestionar:
 Personalitatea celui anchetat;
 Situaţia de desfăşurare a anchetei;
 Tema chestionarului;
 Timpul cand are loc chestionarea;
 Structura chestionarului;
 Personalitatea operatorului de interviu.
 Clasificarea chestionarelor
In funcţie de conţinutul informaţiilor colectate - Chestionare de date factuale: de tip administrativ,
contin date obiective (varsta, gen, stare civila, profesie, nivel de instructie); Chestionare de opinie:
colectează date despre opinii, motivaţii, nevoi, aspiraţii, atitudini, comportamente.
In funcţie de cantitatea informaţiei - Chestionare speciale, cu o singura temă; Chestionare omnibuz,
cu mai multe teme.
Dupa forma întrebărilor - Chestionare cu întrebări închise; Chestionare cu întrebări deschise.
Chestionarul sociologic
 In functie de modul de administrare:
- Chestionare administrate de către operatori de interviu (erori de memorie a operatorului,
netransmiterea completă a instrucţiunilor, fenomenul de supra-sondare, mare variabilitate în
funcţie de operator a comportamentului, percepţie selectivă, folosirea propriului vocabular în
înregistrarea răspunsurilor la întrebările libere, scurtarea sau lungirea răspunsurilor);
Postale (nr. mare de nonraspunsuri, imposibilitatea reprezentativităţii, elaborarea răspunsurilor);
- Chestionare publicate în reviste;
- Chestionare autoadministrate colectiv;
- Chestionare administrate de operatori de interviu.
 Structura chestionarelor :
- Intrebări introductive cu rolul de a "sparge gheata“;
- Intrebări de trecere care au rolul de a marca o nouă grupă de întrebări referitoare la o problemă
diferită;
- Intrebările filtru: opresc trecerea unor categorii de subiecţi la intrebarile succesive;
- Intrebările "de ce“;
Intrebările de control verifică consistenţa opiniei exprimate;
 Intrebările de identificare conţin variabilele socio-demografice.
Chestionarul sociologic
 Tehnici de structurare a chestionarelor :
 Tehnica pâlniei: trecerea de la general la particular, de la întrebări deschise la cele închise;
 Tehnica pâlniei răsturnate, trecerea de la particular la general.
 Surse de eroare:
- Efectul "halo" constă în contagiunea răspunsurilor, fie prin iradierea sentimentelor, fie prin organizarea
lor logică;
 Efectul de poziâie produs de modul în care se succed întrebările;
 Lungimea chestionarului;
 Design-ul chestionarelor;
 Formularea intrebărilor.
Reguli de formulare a intrebărilor (Babbie, 2001)
-Intrebările închise trebuie să ofere răspunsuri mutual exclusive;
-Intrebările trebuie să fie clare, să nu conţină lucruri ambigue. Ex: Ce inseamna "ultima saptamana"?;
-Evitarea intrebărilor duble. Ex: sunteti de acord cu retragerea trupelor romanesti din Irak si cheltuirea
banilor corespunzatori pentru serviciile sociale?;
-Intrebarile nu trebuie formulate negativ: De ce nu...?, Nu consideraţi că...?;
-Respondenţii trebuie să fie competenţi pt. a raspunde;
-Subiecţii ar trebui să fie doritori să raspundă (indecizia in loc de exprimarea opiniei atunci cand cred ca
se afla in minoritate). Intrebarile ar trebui sa fie relevante. Intrebarile scurte sunt cele mai bune. Evitarea
formularilor de tipul "Nu e asa ca...?" Evitarea invocarii unei autoritati, organizatii de prestigiu in favoarea
a ceva: Sunteti de acord cu decizia presedintelui Basescu de a ... (decizia Curtii Supreme de Justitie...)
VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE!