Metodologia cercetării în

științele sociale
=Etapele cercetării=

Curs 3 – [18.10.2023]

Lect. univ. dr. Alexandru-Cosmin Apostol

Recapitulare
Curs 2 – 11 octombrie 2023

• Metodologia = știința efectuării unei cercetări;

• Metodologia = Metode + Tehnici + Instrumente
• Metoda = modalitate generală, strategică de abordare a realității sociale;
• Tehnicile = forme concrete pe care le îmbracă metodele. Aceeași metodă poate să se
realizeze prin tehnici diferite;
• Instrumentul = mijloc cu ajutorul căruia se realizează „captarea” informației
științifică, se interpune între cercetător și realitatea studiată.
• Prin cunoașterea științifică se urmărește determinarea naturii
fenomenelor și modurilor de manifestare a legităților (ansamblul de legi)
care guvernează domeniul respectiv.
• Cum? Printr-un instrumentar de lucru metodologie de cercetare
1.1. Stabilirea problemei de studiat (I)
• Un aspect considerat a fi important și care constituie o problemă
socială.
• Ce sunt problemele sociale? (cf. https://www.gale.com/intl/databases-explored/social-issues)

• Teme sau subiecte care afectează mulți oameni.

• Evenimente actuale, dar și probleme de lungă durată sau dezacorduri greu de
rezolvat.
• Sunt subiecte importante de cercetare, deoarece îi ajută pe oameni să
înțeleagă că există mai multe moduri de a gândi și de a aborda aceeași
problemă.
1.1. Stabilirea problemei de studiat (II)
• Cum apar problemele sociale?
• Problemele sociale tind să apară atunci când devenim neglijenți și nu reușim
să vedem faptul că diverse probleme se dezvoltă la nivel de societate.
• Ce fel de probleme sociale pot fi studiate de un asistent social?
• Sărăcia și modurile sale de manifestare
• Diverse forme de abuz
• Violența
• Discriminarea și rasismul
• Șomajul
• Oportunitățile / șansele inegale
• Consumul de substanțe (adicțiile) etc.
Sursa: https://www.sagepub.com/sites/default/files/upm-assets/38141_book_item_38141.pdf
Cum stabilim o temă de studiu? [exemplu]
• VIOLENȚA – Poate fi considerată o problemă de cercetare?
• Tema însă este foarte generală.
• Ce fel de „violență” dorim să cercetăm?
• În funcție de mediul de manifestare poate fi: violența în familie, violența la locul de
muncă, violența în școli etc.
• VIOLENȚA ÎN ȘCOLI
• Tema devine mai particulară
• Este însă suficientă?
• Sunt mai multe dimensiuni de analiză ale „violenței în școli”
• Violența este un comportoment care depășește granița legalității
• Bullying-ul este un comportament care – în numeroase rânduri, rămâne între limitele
legii
Cum stabilim o temă de studiu? [exemplu]
• BULLYING-UL ÎN ȘCOLI
• Este în schimb o temă particulară de interes
• Poate fi separată pe sub-teme
• Efectele comportamentelor de tip bullying
• Cauzele bullying-ului
• Forme de manifestare ale bullying-ului
• Metode și strategii de combatere/ diminuare/ prevenție a bullying-ului
• Profilul tinerilor implicați în comportamente de tip bullying ș.a.
1.2. Fixarea obiectivelor cercetării
Obiective generale
• Descrierea / evidențierea specificului unui fenomen studiat;
• Determinarea frecvențelor de manifestare a unui fenomen
(diagnoză);
• Formularea de explicații privind relația unui fenomen cu alte
fenomene sociale;
• Identificarea de soluții pentru fundamentarea unor decizii;
• Evaluarea efectelor unor servicii, programe, proiecte;
• Măsurarea schimbării sociale;
• Elaborarea de predicții cu privire la evoluția fenomenului;
• Analizarea impactului unui fenomen asupra societății sau asupra
unui grup / unei comunități ș.a.
1.2. Fixarea obiectivelor cercetării
Obiective particulare

•Cunoașterea modalităților de acțiune

socială într-un domeniu sau altul;
•Descifrarea mecanismelor de influență
socială;
•+Multe altele...
2. Studiul bibliografiei problemei
• Realitatea socială este deosebit de cuprinzătoare, fiind deja
studiată din multiple perspective;
• Anumite probleme sociale pot fi cercetate în conexiune cu altele,
deja tratate în alte cercetări;
• Este o activitate de bibliotecă sau de arhivă;
• În limba engleză: literature review
• Surse de consultat: cărți, articole, rapoarte de cercetare, bănci de
date statistice, motoare de căutare academice ș.a.;
• Ce putem identifica în urma studiului bibliografiei?
• Teorii, perspective, definiții;
• Modalități (sau modele) de abordare a problemei sociale
diverse, deja aplicate de alți cercetători;
Exemplu raport de cercetare
[Bullying-ul în școli]

• Studiu Cyberbullying – 2023 – realizat de Salvați Copiii

• https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/files/f8/f851d9ad-d5a9-4ab8-a2b5-
692b3a56e960.pdf
• Studiu Bullying – 2016 – Salvați Copiii
• https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/files/10/10551dfa-f0b2-4cb0-a103-
08d811dc31a9.pdf
3. Formularea ipotezelor (I)
• Enunțuri CLARE și SPECIFICE prin care cercetătorul stabilește legături (care
ulterior pot fi demonstrate) între fapte / fenomene sociale;
• Din ce sunt compuse ipotezele?
• O variabilă-cauză (INDEPENDENTĂ)
• O variabilă-efect (DEPEDENTĂ)
• Trebuie exprimate într-o formă care să permită măsurarea (să fie
TESTABILĂ și MĂSURABILĂ);
• Cum pot fi formulate ipotezele?
• Inductiv – pe baza propriei experiențe de viață sau / și de cercetare;
• Deductiv – din alte teorii sau ipoteze prezente în literatura de specialitate;
• Analogic – din domenii conexe de studiu științific sau alte domenii ale realității;
3. Formularea ipotezelor (II)
• O ipoteză poate fi infirmată?
• DA!!! O ipoteză infirmată poate fi la fel de valoaroasă ca una confirmată
(principiul FALSIFICABILITĂȚII);
• Cum pot fi testate ipotezele statistice?
• Prin corelații – între variabile cantitative (exprimate prin date numerice – spre
ex.: vârsta, note, număr de copii, număr de absențe ș.a.);
• Prin asociere – între variabile calitative (arată caracteristici personale – gen,
nivel de educație, statut matrimonial, ocupație / profesie etc. sau opinii /
atitudini – nivel de mulțumire, satisfacție ș.a.)
• Neutralitate axiologică - „value free” – tratament obiectiv al
fenomenului studiat;
4. Determinarea populației studiate
• Problemele sociale pot viza:
• Populația / societatea în întregul ei;
• Anumite categorii de populație sau anumite comunități;
• Cercetări exhaustive – o categorie aparte, care vizează întreaga
populație a unei societăți / comunități – mai mici sau mai mari
• Costisitoare, pot fi realizate la intervale mari de timp – Ex.: RECENSĂMÂNTUL
• Cercetări selective – bazate – în general, pe eșantioane
reprezentative
• Eșantionul – un grup care reproduce în mic structura de ansamblu a
populației studiate, în raport cu variabile relevante (gen, vârstă, nivel
educațional, profesie, mediu de rezidență etc.)
• Cercetările pot fi realizate și conform unor tehnici de eșantionare
neprobabiliste (spre ex., eșantionare pe cote);
5. Stabilirea metodelor și tehnicilor de
cercetare
• Sunt fixate în raport cu problema de studiat, ipotezele enunțate, dar și
obiectivele cercetării;
• În funcție de metodele și tehnicile utilizate, se elaborează
instrumentele de culegere a datelor;
• Principalele metode sunt considerate a fi:
• Analiza documentară;
• Observația;
• Ancheta prin chestionar;
• Interviul;
• Experimentul;

Aceste metode și tehnici pot fi combinate – TRIANGULAȚIA METODOLOGICĂ

6. Colectarea datelor
• Etapă de teren, de înregistrare a datelor;
• Interacțiune cu populația de studiat;
• Pot fi implicate persoane calificate (spre ex.: asistenți de
cercetare, operatori de teren ș.a.);
• Există posibilitatea colectării prin intermediul unor
instrumente auto-administrate (chestionare, ghiduri de
interviu auto-completate de respondent);
• Recent, colectarea datelor se poate realiza și online;
7. Analiza rezultatelor
• Datele sunt prelucrate, combinate (inclusiv cu
literatura de specialitate) și analizate;
• Sunt verificate ipotezele formulate prin proceduri
statistice specifice;
• Se răspunde la întrebările de cercetare;
• Sunt utilizate programe de analiză electronică a
datelor (spre ex.: SPSS sau PSPP și multe altele);
• Datele sunt interpretate în raport cu literatura de
specialitate consultată;
8. Formularea concluziilor
• Ipotezele sunt confirmate sau infirmate, cercetătorul
acceptând, respingând sau modificând ipotezele avansate;
• Raportul de cercetare prezintă toate etapele parcurse,
inclusiv metodologia;
• Cercetătorul formulează concluzii care au finalitate aplicativă
sau teoretică;
• Concluziile teoretice trebuie verificate prin alte cercetări. O
singură investigație este insuficientă pentru elaborarea unei
teorii.
Etapele unei cercetări (I)
Mackenzie & Knipe (2006) – articol cu peste 3000 de citări
• Etapa 1 – Formularea problemei de cercetare și încadrarea tematicii într-o perspectivă teoretică potrivită
studiului;
• Etapa 2 – Se determină aria de de investigație și se identifică un anumit tip de abordare a studiului;
• Etapa 3 – Analizarea literaturii de specialitate [Literature Review];
• În funcție de analiza asupra literaturii de specialitate se stabilesc:
• Scopul cercetării
• Obiectivele cercetării
• Ipotezele / întrebările cercetărilor

• Etapa 4 – Determinarea tipurilor de date pe care cercetătorul dorește să le recolteze;

• Date cantitative
• Date calitative
• Atât date calitative, cât și cantitative

• Etapa 5 – Alegerea metodelor/ instrumentelor adecvate de colectare a datelor;

• Ancheta prin chestionar
• Interviul individual sau de grup – ghid de interviu
• Observația etc.
Etapele unei cercetări (II)
Mackenzie & Knipe (2006) – articol cu peste 3000 de citări
• Etapa 6 – Stabilirea felului în care vor fi colectate datele și identificarea participanților la studiu;
• Cercetarea este planificată conform unui calendar;
• Datele pot fi colectate de cercetători sau de alți specialiști implicați în studiu

• Etapa 7 – Obținerea aprobărilor de ordin etic și deontologic, referitoare la desfășurarea cercetării;

• Diferă în funcție de natura cercetării – spre ex. pentru aplicarea unor instrumente minorilor, este nevoie de aprobarea părinților /
tutorilor legali;

• Etapa 8 – Colectarea propriu-zisă a datelor;

• Culegere directă a datelor, prin administrarea instrumentelor de către un operator (care se poate sau nu să se identifice cu
cercetătorul);
• Colectare prin instrumente auto-administrate;

• Etapa 9 – Analiza datelor;

• Analiză tematică
• Analiză statistică – descriptivă sau inferențială

• Etapa 10 – Redactarea raportului de cercetare, principalelor concluzii și discuții.

• Sunt confirmate sau infirmate ipotezele
• Se prezintă răspunsurile la întrebările cercetării
Metoda deductivă vs. Metoda inductivă
• Metoda deductivă de cercetare
• Teorie (existentă);
• Formulare ipoteze;
• Colectare date;
• Analiza datelor;
• Confirmare / infirmare ipoteze.
• Metoda inductivă de cercetare
• Observație specifică;
• Recunoașterea (sau configurarea) unor modele sau tipare;
• Concluzii generale.
Ce vom studia la următorul curs?
• Cum se elaborează un titlu corect al unui studiu?
• Cum se construiesc scopul și obiectivele unei cercetări?
• Cum sunt formulate ipotezele de cercetare?
• Ce sunt întrebările de cercetare și cum sunt stabilite?
• Ce reprezintă „operaționalizarea conceptelor”?
• Care sunt caracteristicile generale ale anchetei prin chestionar?
(Elemente introductive)
Surse bibliografice:
• Mărginean, I. (2000). Proiectarea cercetării sociologice. Polirom.
• Mackenzie, N., & Knipe, S. (2006). Research dilemmas: Paradigms, methods and methodology. Issues in
educational research, 16(2), 193-205.
• Mihăilescu, I. (2003). Sociologie generală. Polirom.