Babbie, Earl Practica cercetării sociale.

Iaşi: Polirom, 2009

Babbie, Earl Practica cercetării sociale. Iaşi: Polirom, 2009

Propunerea de cercetare
Destul cie des, în designul unui proiect de cercetare va trebui să faceţi cunoscute detaliile
plănuiţii pentru ca altcineva să îi poată evalua şi/sau aproba. De exemplu, în cazul unui proiect de curs,
instructorul poate dori să vadă o „propunere" înainte să începeţi lucrul. Mai târziu în carieră, dacă
doriţi să realizaţi un proiect major, este probabil necesară obţinerea de fonduri de la o fundaţie sau
agenţie guvernamentală care cu siguranţă va dori o propunere detaliată care să descrie modalitatea în
care ie veţi cheltui banii. Puteţi aplica ia o Cerere pentru Propuneri (Request for Proposals - RFP) în
care agenţiile publice şi private caută pe cineva care să facă cercetare pentru ele.
Elementele unei propuneri de cercetare
Deşi unele agenţii finanţatoare (sau instructorul) pot avea cerinţe specifice referitoare la
elementele sau structura unei propuneri de cercetare, iată câteva elemente de bază care ar trebui
incluse. [171]
Problema sau obiectivul
Ce vreţi să studiaţi ? De ce este important ? Are studiul propus semnificaţie practică ? Contribuie
la construirea teoriilor sociale ?
Trecerea în revistă a literaturii
Ce. au spus alţii despre subiect ? Ce teorii îl abordează şi ce spun acestea ? Ce cercetare
precedentă există ? Există rezultate consistente sau studiile anterioare sunt în dezacord ? Există lipsuri
în actuala literatură pe care credeţi că le puteţi remedia ?
Parţial, trecerea în revistă a literaturii existente va fi modelată de metoda sau metodele de
colectare a datelor pe care doriţi să le folosiţi în studiul dumneavoastră. Trecerea în revistă a
designurilor precedentelor studii care au folosit aceeaşi tehnică vă poate oferi un indiciu în planificarea
propriului studiu. în acelaşi timp, ar trebui să vă axaţi căutarea pe subiectul dumneavoastră de
cercetare, indiferent de metodele folosite de alţi cercetători. Astfel, dacă, de exemplu, plănuiţi o
cercetare de teren despre căsătoriile interrasiale, veţi putea obţine câteva informaţii valoroase din
precedentele sondaje referitoare la subiect; în plus, precedentele cercetări de teren referitoare la acest
tip de căsătorii pot fi nepreţuite în elaborarea propriului design de cercetare.
Datorită faptului că trecerea în revistă a literaturii va apărea devreme în propunerea de cercetare,
ar trebui să o scrieţi gândindu-vă la introducerea cititorilor în tematica pe care o abordaţi, prezentând
într-o manieră logică ceea ce alţi cercetători au aflat despre subiect, iar mai apoi lipsa de informaţii
existentă pe care doriţi să o remediaţi. Sau, ceva mai diferit, trecerea în revistă a literaturii poate indica
inconsistenţe sau dezacorduri între rezultatele cercetărilor existente. în acel caz, cercetarea pe care o
propuneţi va viza rezolvarea acestor ambiguităţi. Nu ştiu cum vă simţiţi, dar eu sunt deja entuziasmat
când mă gândesc la cercetarea pe care vreţi să o faceţi.
Subiecţii studiului
Pe cine sau ce veţi studia pentru a aduna date ? Trebuie să identificaţi subiecţii în termeni
generali, teoretici; iar în termeni specifici, la nivel concret, trebuie să identificaţi cine este disponibil
pentru studiu şi cum îi veţi aborda. Este potrivită selectarea unui eşantion ? Dacă da, cum veţi face
acest lucru? Dacă cercetarea afectează în vreun fel subiecţii, cum vă veţi asigura că nu îi va prejudicia?
În afara acestor întrebări generale, metoda specifică de cercetare pe care o veţi folosi va clarifica
şi mai mult problema. De exemplu, în cazul unui experiment, sondaj sau al [172] unei cercetări de
teren, tehnicile pentru selectarea subiecţilor vor varia destul de mult.
Măsurarea
Care sunt variabilele-cheie ale studiului ? Cum le veţi defini şi măsura ? Sunt definiţiile şi
metodele de măsurare în acord sau diferă de cele ale precedentelor cercetări pe acest subiect? Dacă aţi
dezvoltat deja metoda de măsurare (de exemplu, un chestionar) sau dacă folosiţi deja una utilizată de
alţii, ar putea fi potrivită includerea acesteia în anexele propunerii.
Metode de colectare a datelor
Cum veţi colecta datele pentru studiu ? Cum veţi realiza un experiment sau un sondaj ? Veţi
recurge la cercetarea de teren sau vă veţi concentra pe reanalizarea unor date statistice deja create de
alţii? Poate veţi folosi mai multe metode.

1
 Babbie, Earl Practica cercetării sociale. Iaşi: Polirom, 2009

Analiza
Indicaţi tipul de analiză pe care doriţi să o realizaţi. Explicaţi scopul şi logica analizei. Vă
interesează descrierea cu precizie ? încercaţi să explicaţi de ce anumite lucruri sunt aşa cum sunt?
Doriţi să explicaţi variaţia unor caracteristici: de exemplu, de ce unii studenţi sunt mai liberali decât
alţii ? Ce variabile explicatorii posibile va lua în calcul analiza şi cum veţi şti dacă aţi explicat variaţia
în mod adecvat ?
Programul
Este deseori potrivit să oferiţi un program al diferitelor stadii de cercetare. Chiar dacă nu faceţi
acest lucru în propunerea de cercetare, este util pentru dumneavoastră. Dacă nu aveţi un program bine
stabilit pentru îndeplinirea etapelor cercetării şi urmărirea desfăşurării lor, puteţi avea probleme.
Bugetul
Când cereţi cuiva să acopere costurile cercetării, trebuie să prezentaţi un buget care să specifice
modalitatea în care veţi cheltui banii. Proiectele mari, costisitoare includ categorii bugetare precum
personal, echipament, materiale, telefon şi costuri de cores¬pondenţă. Chiar şi într-un proiect în care
vă acoperiţi costurile singur, este o idee bună să încercaţi să anticipaţi cheltuielile: materiale de birou,
fotocopiere, CD-ROM-uri, telefoane, transport etc.
După cum vedeţi, dacă sunteţi interesat de realizarea unui proiect de cercetare socială, e o idee
bună să pregătiţi un proiect de cercetare pentru propriile scopuri, chiar dacă nu vă este cerut de agenţia
care vă finanţează sau de profesor. Dacă vreţi să investiţi [173] timp şi energie într-un asemenea
proiect, ar trebui să faceţi tot posibilul pentru a asigura recuperarea investiţiei.
Acum că aveţi o vedere de ansamblu asupra cercetării sociale, să trecem la celelalte capitole din
carte şi să aflăm cum să planificăm şi să executăm fiecare dintre aceşti paşi. Dacă aţi identificat o temă
de cercetare care vă interesează, reţineţi-o pentru a vedea cum o puteţi studia.
IDEI PRINCIPALE
Introducere
• Orice plan de cercetare necesită din partea cercetătorilor specificarea cât mai clară a ceea ce vor
să evidenţieze şi apoi determinarea celei mai bune modalităţi de a face acest lucru.
Trei obiective ale cercetării
• Obiectivele principale ale cercetării sociale includ explorarea, descrierea şi explicarea. Studiile
de cercetare combină deseori mai multe obiective.
• Explorarea este încercarea de a dezvolta o înţelegere iniţială, generală a unui fenomen.
• Descrierea este măsurarea precisă şi expunerea caracteristicilor populaţiei sau feno-menului
studiat.
• Explicarea este descoperirea şi expunerea relaţiilor dintre diferite aspecte ale fenomenului
studiat. în timp ce studiile descriptive răspund la întrebarea „Ce?", cele explicative tind să răspundă
întrebării „De ce ? ".
Logica explicaţiei nomotetice
• Ambele modele explicative, idiografică şi nomotetică, se bazează pe ideea de cauzalitate.
Modelul idiografic vizează o înţelegere completă a unui fenomen particular, folosindu-se de toţi
factorii cauzali relevanţi. Modelul nomotetic vizează o înţelegere generală - nu neapărat completă - a
unei clase de fenomene, folosind un număr mic de factori cauzali relevanţi.
• Există trei criterii de bază pentru stabilirea cauzalităţii în analizele nomotetice : (1) variabilele
trebuie să fie asociate empiric sau corelate, (2) variabila cauzală trebuie să apară înaintea celei pe care
se spune că o afectează şi (3) efectul observat nu poate fi explicat la fel ca efectul unei variabile
diferite.
Cauzele necesare şi suficiente
• Simpla asociere sau corelaţie nu poate stabili singură cauzalitatea. O relaţie cauzală falsă
reprezintă o asociere care în realitate este cauzată de una sau mai multe alte variabile.
Unităţile de analiză
• Unităţile de analiză sunt oamenii sau lucrurile ale căror caracteristici sunt observate, descrise şi
explicate de cercetătorii sociali. De obicei, unitatea de analiză din [174] cercetarea socială este
individul, dar poate fi şi un grup social, o organizaţie formală, o interacţiune socială, un artefact social
sau un alt fenomen, precum stilul de viaţă sau un tip de interacţiune socială.

2
 Babbie, Earl Practica cercetării sociale. Iaşi: Polirom, 2009

• Eroarea ecologică presupune concluzii trase din analiza grupurilor (de exemplu, corporaţiile)
care sunt apoi considerate ca aplicându-se indivizilor (de exemplu, angajaţii corporaţiilor).
• Reducţionismul reprezintă încercarea de a înţelege un fenomen complex din perspectiva unui
set limitat de concepte, precum încercarea de a explica Revoluţia americană numai în termeni
economici (sau idealism politic ori psihologie).
Dimensiunea temporală
• Cercetarea proceselor apărute în timp prezintă provocările sociale care pot fi abordate prin
studii transversale sau studii longitudinale.
• Studiile transversale sunt bazate pe observaţii făcute într-un anumit moment. Deşi astfel de
studii sunt limitate de caracteristicile lor, cercetătorii pot uneori să tragă concluzii despre procesele
ivite în timp.
• În studiile longitudinale, observaţiile sunt făcute în mai multe momente. Acestea pot fi bazate
pe eşantioane ale populaţiei generale (studii de tendinţe), eşantioane ale unor subpopuiaţii mai
specifice (studii de cohortă) sau acelaşi eşantion de populaţie de fiecare dată (studii panel).
Cum se concepe un proiect de cercetare
• Planul cercetării porneşte de la un interes iniţial, o idee sau o aşteptare teoretică şi continuă cu o
serie de paşi interrelaţionaţi pentru a restrânge aria de interes a studiului astfel încât conceptele,
metodele şi procedurile să fie bine definite. Un plan reuşit de cercetare ţine cont în avans de toţi aceşti
paşi.
• Încă de la început, un cercetător specifică semnificaţia conceptelor sau variabilelor de studiat
(conceptualizarea), alege o metodă de cercetare sau mai multe (de exemplu, experimente versus
sondaje) şi specifică populaţia care va fi studiată şi, dacă este cazul, cum va fi eşantionată aceasta.
• Pentru operaţionalizarea conceptelor de studiat, cercetătorul stabileşte precis cum vor fi
măsurate variabilele din studiu. Cercetătorul continuă apoi cu observarea, procesarea datelor,
analizarea şi aplicarea, precum şi raportarea rezultatelor şi estimarea implicaţiilor acestora.
Propunerea de cercetare
• O propunere de cercetare oferă o imagine prealabilă a scopului studiului şi a modului în care va
fi el realizat. Un proiect de cercetare necesită deseori permisiune sau resurse. Chiar şi când nu este
cerută, propunerea de proiect este utilă planificării. [175]

LECTURI SUPLIMENTARE
Bart, Pauline şi Linda Frankel/1986), The Student Sociologist's Handbook, General Learning
Press, Morristown, NJ. O broşură de referinţă care ajută la demararea unui proiect de cercetare. Scrisă
din punctul de vedere al lucrării unui student, acest volum este un ghid adini bun pentru literatura
periodică a ştiinţelor sociale disponibilă într-o bibliotecă bună.

Casley, D.J. şi D.A. Lury (1987), Data Collection in Developing Countries, Clarendon Press,
Oxford. Această carte discută problemele speciale de cercetare din ţările în rntru curs de dezvoltare.

Cooper, Harris M. (1989), Integrating Research : A Guide for Literature Reviews, Sage,
Newbury Park, CA. Autorul ne conduce prin fiecare pas al procesului de trecere în revistă a literaturii.

Hunt, Morton(1985), Profiles of Social Research : The Scientific Study of Human Interactions,
Basic Books, New York. O serie atrăgătoare şi informativă de biografii ale proiectelor: prezentat şi
studiul lui James Coleman despre şcolile segregate, alături de alte câteva proiecte majore care
ilustrează elementele cercetării sociale în practica actuală.

Iversen, Gudmund (1991), Contextual Analysis, Sage, Newbury Park, CA. Analiza contextuală
examinează impactul factorilor mediului social asupra comportamentului individual. Studiul lui
Durkheim despre sinucidere oferă un exemplu bun pentru ra... aceasta, identificând contextele
sociale care afectează probabilitatea autodistrugerii,

3
 Babbie, Earl Practica cercetării sociale. Iaşi: Polirom, 2009

Maxwell, Joseph A. (1996), Qualitative Research Design: An Interactive Approach, Sage,

Newbury Park, CA. Maxwell acoperă multe dintre temele acestui capitol, însă cu o atenţie dedicată în
special proiectelor de cercetare calitativă.

Menard, Scott (1991), Longitudinal Research, Sage, Newbury Park, CA. începând prin a
explica de ce cercetătorii realizează studii longitudinale, autorul detaliază o varietate a de designuri
de studiu, precum şi sugestii pentru analizarea datelor longitudinale.

Miller, Delbert (1991), Handbook of Research Design and Social Measurement, Sage,
Newbury Park, CA. O carte de referinţă utilă pentru prezentarea numeroaselor probleme implicate de
design sau măsurare. în plus, cartea abundă în informaţii tan- practice referitoare la fundaţii,
reviste şi asociaţii profesionale. [177]

Resurse de studiu pe internet

Fiţi conştient de faptul că internetul este o entitate în continuă dezvoltare, care este supus
schimbărilor. Totuşi, iată câteva site-uri care ar trebui să fie destul de stabile. De asemenea, intraţi pe
site-ul cărţii pentru mai multe Web Links.

Biblioteca publică de pe internet, resurse de ştiinţe sociale http :

//www.ipl.org/ref/RR/static/socOO.OO.QQ.html
Acest site, alături de numeroasele sale linkuri, oferă o perspectivă largă asupra tipurilor de teme
de cercetare explorate de cercetătorii sociali în multiple discipline.

Universitatea din Calgary, ghid pentru începători în realizarea unui proiect de cercetare http:
//www.ucalgary.ca/md/CAH/research/res_prop.htm
Aşa cum sugerează numele, acest site vă va purta prin procesul de pregătire a unei propuneri de
cercetare.

Anthony W. Heath, The Proposal in Qualitative Research http: //www.nova.edu/ssss/QR/QR3-

l/heath.html
Acest articol, republicat din The Qualitative Report 3 (nr. 1, martie 1997), oferă un alt ghid de
scriere a propunerii, de această dată specific proiectelor de cercetare calitativă. [178]