Sociologie Variante BAC 2008/2009 (1-100), subiectul III, 1

Metode si tehnici de cercetarein sociologie

Ancheta socială/sociologică
Metodă de cercetare socială având trei caracteristici definitorii – tipul de conținut, forma datelor și metoda
de analiza folosită. Conținutul său este social, forma datelor este sistematică, structurată și întemeiată în
jurul unor variabile, iar metoda de analiză se bazează pe comparații între grupuri

Biografia socială
Este istoria unei vieți scrise de altcineva pe baza datelor și informațiilor disponibile. Se identifică adesea
cu studiul de caz. Biografia cuprinde: date demografice și sociale despre sine și familia de provenință;
istoria dezvoltării individuale; caracteristici și semnificații asociate vieții subiective, referitoare la
concepția despre sine, relațiile cu alții, trăiri și atitudini, opțiuni valorice

Observația sociologică
Constă în investigaria sistematică, pe baza unui plan dinainte elaborat și cu ajutorul unor instrumente
adecvate, a acțiunilor și a interacțiunilor evenimentelor, a relațiilor și a proceselor dintr-un câmp social
dat. Tehnicile de observare se diferențiază în funcție de : modul în care se înregistrarea faptelor, modul de
implicare a observatorului. Combinarea celor 2 criterii a generat trei tipuri de observații: structurată,
participativă, nedistorsionată.

Chestionar
Set de întrebări atent concepute, administrat exact în aceeași formă unui grup de oameni, cu scopul de a
culege date despre subiectul (subiectele) de interes pentru cercetător. Chestionarele constituie un mijloc
excelent de culegere a datelor cantitative la scară mare.

Tehnică de investigație sociologică

Tehnica. Termenul tehnica(gr. tekne – procedeu, viclesug) desemneaza un anumit instrument sau
procedeu operator de inregistrare si interpretare a datelor rezultate din cercetarea stiintifica. Ea esteo
operatie concreta de identificare sau utilizare a datelor realitatii in interesul cunoasterii. Tehnicile de
cercetare sunt subordonate metodelor fiecarei stiinte.Deosebirea dintre metoda si tehnica estereprezentata
tocmai de acest caracter procedural sau operational, tehnica fiind o unealta de lucru. Astfel, daca ancheta
reprezinta o metoda, chestionarul apare ca tehnica.Aceleiasi metode ii pot fi subordonate mai multe
tehnici, fiecare putand fi aplicata in modalitati variate.

Eșantion
Grup de subiecti, parte din populatia totala a unei colectivitati, care face obiect al unei cercetari prin
sondaj si ale caror puncte de vedere sunt reprezentative pentru intreaga colectivitate (scopul unei anchete
prin sondaj este ca, pornind de la un esantion restrans, sa ofere rezultate care sa poata fi generalizate
pentru intreaga populatie investigata).

1
CGV
Sociologie Variante BAC 2008/2009 (1-100), subiectul III, 1
Sondaj de opinie (publică)
Sunt centrate-dacă nu exclusiv, cel cu preponderență-pe aspectul opinional, subiectiv al realității sociale.
Ele urmăresc să evidențieze ceea ce cred, gândesc, simt, apreciază, intenționează să facă oamenii. Cel
mai adesea prin sondaje se testează gradul de satisfacție de activitatea diferitelor organisme sau persoane
cu funcții în stat, notorietatea personalităților politice, opțiunile electorale, raportarea la anumite sisteme
de valori.

Interviu (sociologic)
Metodă de culegere a datelor, informațiilor și opiniilor care implică în mod specific adresarea unei serii de
întrebări. De regulă un intreviu reprezintă un interviu reprezintă o întâlnire sau un dialog între oameni în
care ia naștere o interacțiune personală și socială.

Observație (observare) participativă

Metodă calitativă de investigație socială, în care cercetătorul participă la viața cotidiană a cadrului social
studiat și își notează experiențele și observațiile. Principala metodă de consemnare a observațiilor sunt
notițele de teren. Terenul se referă la cadrul în care se realizează observarea participativă.

Structură socială
Structura sociala se refera la modul de alcatuire al realitatii sociale, la modul în care elementele sistemului
social se ordoneaza si se ierarhizeaza, la relatiile necesare, esentiale ce se stabilesc între aceste elemente.
Structura sociala reprezinta un ansamblu de interactiuni umane si sociale integrate într-un sistem, caruia îi
confera omogenitate si continuitate si-i determina identitatea si stabilitatea.

Experiment (sociologic)
Design de cercetare folosit pentru a extrage inferențe cauzale cu privire la impactul unei variabile de
tratament asupra unei variabile de ieșire.
Observare (observație) structurată
Metodă sistematică de culegere a datelor în care există o precodificare remarcabilă, iar observația îmbracă
forma înregistrării când, cât de des și pentru cât timp au loc comportamentele precodificate.

Document social
În domeniul ştiinţelor sociale, termenul de document semnifică un obiect sau un text care oferă o
informaţie. Un document este “o urmă lăsată de un fapt”. Urmele lăsate de faptele anterioare pot fi de
două tipuri: urme directe (o clădire, unelte, etc.) și urme indirecte (descrieri - texte, acte oficiale, etc.)
Clasificarea documentelor
Documente cifrice publice oficiale – caracterizări cantitativ-numerice
Ex. Recensămintele populaţiei, ale locuinţelor şi animalelor, statistica stării civile, vechile cartografii şi
urbarii, actele administrative, dările de seamă statistice, balanţa chetuilelilor şi încasărilor, etc. sunt
documente oficiale cu caracter public.
Documentele cifrice publice neoficiale – reprezintă informaţii statistice ce apar în cărţi, reviste sau ziare.
Ele pot fi reinterpretate, adâncindu-se sau formulându-se noi concluzii.
Ex. Analizele etnografice sau de antropologie culturală folosesc sursele de informare neoficiale locale,

2
CGV
Sociologie Variante BAC 2008/2009 (1-100), subiectul III, 1
chiar informatori individuali
Documentele cifrice personale oficale şi neoficiale
Ex. Contracte, decizii de încadrare, extrase de conturi/liste de venituri şi chetuieli, registre sau diverse
jurnale de evidenţă, etc
Documentele scrise necifrice – pot fi publice sau personale. La rândul lor cele publice pot fi oficiale sau
neoficiale.
Ex. Documente scrise publice oficiale: documentele istorice, legile, actele visteriei, rapoartele consulare
au registrele de vamă, etc./constituţia, decretele prezidenţiale, hotărârile de guvern

Mobilitate socială
Reprezintă fenomenul de deplasare a indivizilor în spațiul social (mobilitate ascendentă-schimbarea
poziției inferioare cu o alta superioară; mobilitate descedentă-în sensul invers, de coborâre în ierarhia
socială; mobilitate intergenerațională-între generații, când se aleg ca repere poziția familiei de proveniență
și cea de destinație; mobilitate intragenerațională-schimbare de poziție în cursul vieții active).

Clasă socială
se referă la diferențele ierarhice dintre indivizi sau grupuri de indivizi în societăți sau culturi.
grup numeros de oameni, istoriceşte constituit, cărora le sînt proprii anumite caracteristici sociale comune,
şi anume: acelaşi loc în sistemul producţiei sociale, acelaşi raport (de cele mai multe ori consfinţit prin
legi) faţă de mijloacele de producţie; acelaşi rol în organizarea socială a muncii; acelaşi mod de obţinere a
părţii de care dispun din bogăţia societăţii, precum şi aceeaşi mărime a acestei părţi; conştiinţa
apartenenţei la acest grup, anumite trăsături psihosociale proprii.

Familie nucleară
Alcătuită dintr-o pereche maritală (soț/soție) și copii (descendenții ei).

Metodă de cercetare
Modalitate generală, strategică de abordare, studiere a realității
Metoda reprezintă - aşa cum se precizează în "Dicţionar de filozofie" (1978) "aspectul teoretic cei mai
activ al ştiinţei, care jalonează calea dobândirii de cunoştinţe noi". Gândirea metodică asigură adequatio
intellectus ad
intellecti (coerenta logică internă) şi adequatio intellectus ad rei (concordant imaginilor noastre mintale
cu realitatea obiectiva).

Tehnică de cercetare (sociologică)

Forme concrete pe care le îmbracă metodele (este posibil ca una și aceeași metodă să se realizeze cu
tehnici diferite).
"tehnică" (gr.: tekne, procedeu, vicleşug), desemnând "ansamblul de prescripţii metodologice (reguli,
procedee) pentru o acţiune eficientă, atât în sfera producţiei materiale, cât şi în sfera producţiei spiritual
(tehnici de cunoaştere, de calcul, de creaţie), precum şi cadrul altor acţiuni umane (tehnici de luptă,
sportive)"

3
CGV
Sociologie Variante BAC 2008/2009 (1-100), subiectul III, 1

Stratificare socială
Orice formă de diferențiere socială care generează în societate grupări aflate într-o relație de ordine.
Criterii de stratificare: sursa de venituri, dimensiunea economică a stratificării, diferențierea dintre
clasele/categoriile sociale.

Macrogrup
Comunitatea umană este un macrogrup care trăieşte într-un spaţiu geografic delimitat , dispune de o
anumită organizare a activităţilor şi este conştientă de apartenenţa sa la comunitate .

Statusul (social)
Reprezintă poziția unui individ sau a unui grup în cadrul unui sistem social. Apartenența la un grup ne
conferă și un anumit status.

Relațiile sociale
Se formeaza pe baza interactiunii dintre indivizi, pe baza unor scopuri si interese individuale si sociale.
Relatiile interindividuale pot fi intamplatoare, efemere sau spontane, avand – sub raportul vietii sociale –
un rol derivat, secundar.
Relațiile sociale sunt în primul rând materiale, obiective, independente de voința oamenilor.
Tipologia relatiilor sociale
Dupa natura lor, relatiile sociale sunt:
-economice;
- politice;
- educationale;
- juridice.
Dupa cadrul in care se desfasoara, relatiile sociale sunt:
- interindividuale: se stabilesc intre doi indivizi. Pot fi relatii de prietenie, de colaborare, de dusmanie etc.;
- intre individ si grup: relatii de comunicare, afective, de conducere, de mobilitate;
- intergrupale: se stabilesc intre grupuri ca totalitati. Ele sunt diferite in raport cu natura (scopul) si
marimea grupului.
Dupa modul in care afecteaza coeziunea sociala, relatiile sociale sunt:
- de cooperare: in grupurile primare cooperare directa, personala; in grupurile mari cooperare impersonala,
simbolica (nu e decisa si planificata de catre individ);
- de subordonare/supraordonare: un grup sau un individ este dominat de catre un alt grup sau alt individ
sau domina, prin diverse mijloace, un alt grup/individ;
- de compromis si toleranta: doi indivizi sau doua grupuri au interese si scopuri diferite, dar nu si le pot
impune si se accepta reciproc;
- de marginalitate: indivizii participa la grupuri cu modele valorice diferite, fara a se identifica complet cu
nici unul dintre ele;

4
CGV
Sociologie Variante BAC 2008/2009 (1-100), subiectul III, 1
- de competitie: apar cand resursele (produse, statusuri, putere, prestigiu etc.) sunt limitate sau percepute
ca atare;
- de conflict: apar atunci cand deosebirea de interese dintre indivizi sau grupuri nu se poate rezolva prin
compromis si toleranta.
Dupa natura activitatii, scopului care formeaza obiectul relatiei, relatiile sociale sunt:
- de munca;
- familiale;
- de vecinatate;
- de petrecere a timpului liber.
Studiul acestor relatii formeaza obiectul unor ramuri ale sociologiei: sociologia muncii; sociologia
familiei; ecologia sociala; sociologia timpului liber.
Dupa gradul lor de reglementare, relatiile sociale sunt:
- informale: sunt directe, personale, putin reglementate si controlate;
- formale: sunt definite social, reglementate prin norme si coduri. Decurg din diviziunea sociala a
activitatilor.

Instrument de investigație sociologică

Nu sunt altceva decât uneltele materiale (foaie de observație, fișă de înregistrare, ghid de interviu, test
creion-hârtie aparat) de care se slujește cercetătorul pentru cunoașterea științifică a fenomenelor socio-
umane.

Grup social
Definim grupul social ca o pluralitate de indivizi aflați într-o situație de solidaritate mai mult sau mai
puțin accentuată.

Familie extinsă
Cuprinde, pe lângă nucleul familial, și alte rude din mai multe generații (soț/soție, părinții acestora, copii,
frații și surorile părinților)

Status dobândit
Este cel la care individul accede prin propriile eforturi. Majoritatea statusurilor deținute de un individ sunt
obținute pe parcursul socializării și interacțiunii sociale. Dobândirea unui status este rezultatul unei alegeri
individuale și al unei competiții.

Grup formal
Grup al cărui ansamblu de reguli sunt urmate explicit sau nu de membrii (ex. grupuri definite juridic)

Rol dobândit
Învățarea rolului implică două aspecte: dobândirea capacității de a exercita îndatoririle și de a pretinde
privilegiile rolului și dobândirea atitudinilor, sentimentelor și așteptărilor pretinse de rol. Primul aspect se

5
CGV
Sociologie Variante BAC 2008/2009 (1-100), subiectul III, 1
realizezeză mai ușor, al doilea presupune reorientări mentale și atitudinale necesare pentru exercitarea
eficientă a rolului.

Grupul de apartenență
Grupul la care individul este membru ( ex: familia de origine)
Grupurile din care facem parte la un moment dat, cu care ne identificăm şi care, de cele mai multe ori, ne
influenţează modul de a gândi, simţi şi acţiona.

Recensământul populației
Operaţiunea care produce la intervale regulate numărarea oficială a populaţiei pe teritoriul unei ţări şi în
cele mai mici sub-teritorii geografice ale sale, împreună cu un număr selectat de caracteristici demografice
şi sociale ale populaţiei. De asemenea, produce informaţii referitoare stocul de locuinţe. Această
operaţiune are avantajul obţinerii informaţiei referitoare la două universuri – populaţie şi condiţii de locuit
– în cadrul aceluiaşi proces de diseminare.

Status prescris
Este cel deținut de un individ în cadrul unei societăți independent de calitățile sale și de eforturile pe care
le face. Prescrierea statusurilor se face în mod obișnuit în societate în raport cu sexul și vârsta.
Socializarea statusurilor prescrise începe foarte timpuriu. În majoritatea societăților, încă de la naștere,
copiii sunt socializați diferențiat, în raport cu sexul.

Grup informal
Constituite neoficial, fără reguli de interacţiune scrise şi scopuri fixate prin legi sau acte juridice.
Grup definit prin comportamentele și regulile ce sunt urmate și care decurg progresiv din interacțiunea
membrilor (ex: grupul de prieteni)

6
CGV