Controlul social

1.Controlul social şi ordinea normativă.

2. Tipuri şi forme de control social.
3. Mijloace și agenți ai controlului social
 Conceptul de control social (II)

• Conceptul de control social a fost introdus în sociologie la începutul secolului

XX de către scoala americană a "jurisprudenței sociologice" (E. A. Ross,  L.
Brandeis, O.W. Holmes) pentru a desemna pârghiile principale prin care orice
societate îşi asigură coeziunea, funcţionalitatea și stabilitatea sa. 

• Controlul social reprezintă ansamblul mijloacelor și mecanismelor de

natură psihologică, socială, culturală, juridică sau politică, care reglementează,
orientează, modifică sau influentează comportamentele indivizilor în societate,
în scopul conformării lor la sistemul valorico-normativ, precum și menținerii
echilibrului societății ca sistem.
 Conceptul de control social (II)

• Prin intermediul controlului social sunt: impuse o serie de presiuni,

interdicții și constrângeri referitoare la necesitatea respectării normelor
și valorilor dezirabile;
• permise anumite acțiuni; apreciate și recompensate conduitele conforme
modelului normativ și cultural al societății;
• interzise acele acţiuni care transgresează ordinea socială.

Controlul social are ca finalitate fundamentală instituirea unei legături

puternice între individ şi societate, care are efecte benefice atât asupra
individului, cât şi asupra societăţii. 
 Conceptul de control social (III)

• Noțiunea de control social include pe lângă legile și normele

juridice, mijloacele si regulile care stimulează și promovează
conduitele dezirabile social, precum: obiceiurile, moravurile,
uzanțele, educația, arta, etica etc.

• Legislaţia şi dreptul constituie fundamentul ordinii sociale,

reprezentând cele mai specializate şi performante mijloace de
control social utilizate de societate.
 Funcții ale controlului social

• Pornind de la funcţiile normativităţii, unii sociologi şi jurişti

consideră că dreptul şi legislaţia au două funcţii de control
social:
 pasivă, de sistematizare şi codificare a cutumelor şi regulilor
morale, a uzanţelor şi practicilor sociale dintr-o societate;
activă, prin instituţionalizarea şi interiorizarea valorilor şi
normelor sociale în conduita şi comportamentul indivizilor.
 Forme de control social
 forme spontane, elementare de control social (de exemplu,
adaptarea spontană a individului la comportamentul unei mulțimi
sub presiunea ei);
 opinia publică - joaca rolul de autoritate socială
neinstitutionalizată;
 Instituțiile și reglementările juridice - functionează ca autorități
imperative instituționalizate în controlarea șio menținerea unor
comportamente dezirabile social.
 Ordinea socială

• Ordinea socială constituie ansamblul de modele, acţiune, norme, reguli,

îndatoriri şi conduite sociale.
• Sub acțiunea controlului social – care asigură concordanţa între
motivaţiile sau aspiraţiile individuale şi exigenţele normative – individul
crede în normele sociale, participă la respectarea lor şi manifestă un
comportament autoreglat.

• Comportamentul individului nu este static, conservator,

ci evolutiv, în consens cu tendinţele progresului social.
 Forme de control social (I)

• Există mai multe criterii de clasificare a formelor de control social:

 În funcție de tipul agenţilor care pun în acțiune mijloacele de exercitare a controlul
social: 
Controlul social formal (instituţional) constă în definirea şi instituirea de norme
impersonale, instituţionalizate în acte legislative, regulamente de către organizaţii sau
asociaţii oficiale.
• Scopul acestor norme constă în:
• - coordonarea acţiunilor individuale în vederea realizării scopurilor comune;
• - minimalizarea surselor de conflict din cadrul asociaţiei sau organizaţiei;
• - perpetuarea organizaţiei/asociaţiei.

Controlul social informal (neinstituţionalizat) - se realizează mai ales la nivelul rolurilor

sociale dintr-un grup şi se manifestă prin participarea acestora la viaţa colectivă. Se
realizează într-o manieră neorganizată, spontană şi difuză, în absenţa unor agenţi
specializaţi de control.
 Forme de control social (II)

 În funcție de mijloacele utilizate:

Controlul social stimulatăv (pozitiv) se întemeiază pe cunoaşterea şi internalizarea de

către indivizi a valorilor, normelor şi regulilor de convieţuire socială ca şi pe
motivaţia acestora de a le respecta din convingere.
• Poate fi exercitat atât de „agenţi” oficiali, cât şi neoficiali, atât de organizaţii
sociale, grupuri, cât şi indivizi.

Controlul social coercitiv (negativ) se bazează, în special, pe temerile individului că

poate fi sancţionat în cazul nerespectării sau încălcării normelor sociale.
• Oficial este realizat de instituţiile juridice, cât și alte instituţii investite cu
asigurarea ordinii publice.
• Neoficial (sub o formă mai uşoară), poate fi realizat de diferite organizaţii,
asociaţii şi grupuri oficiale sau neoficiale, precum și de indivizi statusul cărora poate
fi recunoscut sau nu în mod oficial.
 Forme de control social (III)

În funcţie de instanţele sociale care exercită controlul social:

Control social organizat (formal), exercitat de societate în ansamblul ei prin intermediul
unor instituţii, organizaţii sau „agenţi” specializaţi de control;
Controlul social neorganizat (informal), realizat prin intermediul unor grupuri sociale sau
de anumiți indivizi care au o anumită autoritate în grup, inclusiv de către opinia publică.
 In funcție de direcția acțiunii exercitate:
Control social direct (explicit), care îmbracă forma aprobărilor, amenintărilor, sancțiunilor;
Control social indirect (implicit) - se prin zvonuri, sugestii, manipulare, prin intermediul
propagandei sau publictatii etc.
 Forme de control social (IV)

 În funcție de mecanismele de reglare

normativă:
 Control social psihosocial (sugestia,
convingerea, persuasiunea, manipularea etc.);
 Control social cultural (obiceiuri, moravuri,
convenții, tradiții etc.);
 Control social propriu-zis (institutii sau
organisme cu caracter statal, juridic, politic,
adminstrativ etc.)
 Forme de control social (V)

 În funcţie de metodele şi tipurile de sanctiuni:

Control social penal, bazat pe sancţiuni şi pedepse penale
aplicate indivizilor care încalcă sau violează normele juridice
cu caracter penal;
Control social compensator (plata unor daune), bazat pe ideea
reparării prejudiciilor produse de către cei care încalcă
normele;
Control social conciliator, bazat pe negociere, dialog,
mediere între diverse părţi implicate într-un conflict social;
Control social terapeutic (re-socializare), exercitat în special
faţă de persoanele deviante.
 Mijloace de control social (I)

Mijloacele de control social includ o serie de modalităţi/insturmente de presiune

şi persuasiune, organizate şi neorganizate, implicite şi explicite, directe şi
indirecte, formale şi informale, conştiente şi difuze, menite să influenţeze indivizii
în adoptarea de conduite dezirabile, precum și conformarea lor la normele şi
prescripțiile grupului, comunităţii sau societăţii.
 După „agenţii” care le elaborează şi/sau le aplică
Mijloacele de control instituţionalizate (formale) - instrumente prevăzute în
acte legislative și normative, în acte cu caracter moral, religios, politic, ştiinţific,
militar, sportiv etc.
Mijloacele de control neinstituţionalizate (informale) - instrumente
neformalizate, neinstituționalizate, neoficializate ale controlului social.
Ele sunt reprezentate de tradiţii, obiceiuri, cutume, uzanţe, convenţii,
practici instituite la nivelul grupurilor, dar şi de încurajări, laude, blamări,
etichetări, ironizări etc.
 Mijloace de control social (II)

 După conţinutul mecanismelor prin care acţionează asupra

indivizilor: 
Mijloace psihosociale, care se adresează psihicului uman determinând
individul să interiorizeze normele şi valorile dezirabile social, în baza
cărora va adapta opiniile, atitudinile, comportamentele sale la
modelele culturale propuse de grup sau societate.
Mijloace material-sociale, prin care societatea îl obligă pe individ să
se conformeze standardelor de comportament pe care ea le impune.
 După natura lor mijloacele de control social pot fi: morale,
juridice, religioase, politice, ştiinţifice, educaţionale, culturale,
economice, militare etc. 
 Tipuri de agenți ai controlului social

Agenţii controlului social pot fi grupaţi în:

Agenţii instituţionalizaţi (formali) - reprezentaţi de diferite
organisme şi organizaţii de stat, juridice, politice, administrative
etc. sau organisme, asociaţii, ligi formale ale societăţii civile,
indivizi care deţin un statut oficial în societate
Agenţii neinstituţionalizaţi (informali) - reprezentaţi de anumite
grupuri (de presiune, de prietenie, de vecinătate, de joacă,
criminale etc.) sau indivizi.