REFERAT PROBLEME SOCIALE

BOLOBITA DARIA ELENA

CLASA a-XI-a F

INFRACTIONALITATEA
Criminalitatea - fenomen alarmant al lumii contemporane, datorita intensitatii si extinderii cu
care se manifesta, nu este doar un epifenomen al societatii umane de astazi, ci constituie o trasatura a
acesteia, avandu-se in vedere permanenta ei in configuratia fiecarei epoci.
Desemnand ansamblul incalcarilor normelor sociale sanctionate penal savarsite de minori,
delincventa juvenila constuituie un fenomen social complex si grav prin consecintele sale negative, nu
numai pentru societate, dar si pentru destinul ulterior al minorului.In cadrul cercetarii infractionalitatii
juvenile, se retine ca a crescut grupa de minori in cadrul structurii pe varsta a populatiei si in acelasi
timp se constata o tendinta ascendenta a delincventei in randul minorilor, paralel cu gravitatea
faptelor savarsite. In acest context s-au formulat si utilizat variate metode si procedee in scopul
prevenirii si combaterii acestui fenomen. Delincventa juvenila este un produs istoric rezultat din
interactiunea unor procese sociale relativ autonome cu procese psiho-morale proprii in formare la
minori.
Explicarea si intelegerea justa a cauzelor savarsirii unei infractiuni concrete este conditionata de
persoana infractorului, a factorilor de ordin subiectiv care au actionat in situatia concreta data.
Anumite studii in criminologie permit observarea actiunii unui anumit numar de evenimente din viata
asupra activitatii infractionale, deoarece la varsta adolescentei, viata spirituala a minorului este in curs
de dezvoltare, el nu a dobandit inca o experienta sociala suficienta si anumite imprejurari pot contribui
la formarea necorespunzatoare a personalitatii sale. Factorii care influenteaza comportamentul
minorului in legatura cu faptele infractionale pot fi de natura familiala, scolara, sociala.

FACTORI DE DELICVENTA
Factorii de grup vin in completarea influentelor familiale si scolare, participand la dezvoltarea
personalitatii tinerilor. Un fapt remarcabil pentru instantele educative consta in aceea ca majoritatea
infractiunilor savarsite de minori si tineri se efectueaza in grup. Acestia (tinerii), in marea lor
majoritate, provin din familii dezorganizate, fiind nesupravegheati si neindrumati suficient de catre
parinti, avand carente socio-afective si morale.
In cadrul bandelor, delincventii cauta o recunoastere a persoanei lor de catre ceilalti, o
suplimentare a puterii, din dorinta de a-si satisface egoismul. Banda apare ca o forma de organizare
sociala negativa a tinerilor datorita esecului actiunii unor institutii sociale, somajul, saracia. La nivelul
bandei exista o forma de organizare intima, cu coduri, drepturi si obligatii mutuale, cu valori si norme
proprii, opuse celor general acceptate de societate. Marele pericol al grupurilor stradale il constituie
alcatuirea lui din tineri cu deficiente serioase si din lideri care se impun cu forta sau prin "tupeu" si prin
exploatarea unor slabiciuni ale grupului.
Fuga, vagabondajul, cersetoria, cand nu devin comportamente antisociale persistente si bine
structurate sunt forme de evaziune, de protectie sau chiar modalitati de procurare a celor necesare
traiului.

DISCRIMINAREA
Discriminarea este aciunea prin care unele persoane sunt tratate diferit sau lipsite de anumite
drepturi n mod nejustificat, pe baza unor considerente nentemeiate.
n majoritatea rilor democratice exist legi mpotriva discriminrii, iar egalitatea de tratament
este n general garantat de Constituie. Cu toate acestea fenomenele de discriminare exist chiar i n
absena unor legi pro-discriminare, i mpotriva eforturilor legislative de combatere a fenomenului.
Printre cele mai frecvente fenomene de discriminare se afl: discriminarea pe baz de vrst,
de avere, de convingeri politice, de naionalitate, de ras, de sex, de religie, de orientare sexual etc.
n unele locuri au fost tentative controversate de utilizare a cotelor rasiale pentru a remedia
efectele negative ale discriminrii.
n sociologie, termenul "discriminare" este tratamentul defavorabil al unui individ sau al unui
grup de indivizi bazat pe apartenea lor la o anumit "clas" sau "categorie". Discriminarea se refer la
comportamentul pe care o persoan, o instituie sau un grup de persoane o au mpotriva membrilor
respectivei clase sau cateogrii. Poate implica excluderea sau limitarea accesului membrilor grupului de
persoane discriminat de la exerciiul anumitor drepturi i anse care altfel sunt disponibile celorlalte
grupuri sociale. Filosofii morali l-au definit ca fiind un tratament sau o atenie defavorabil . Aceasta
este o definiie comparativ. Un individ nu trebuie neaprat s fie lezat pentru a fi discriminat. El sau
ea, trebuie doar s fie tratai mai ru dect alii pentru anumite motive arbitrare, pentru a fi
discriminai. Ca exemplu, dac cineva decide s doneze pentru a ajuta copiii orfani, dar decide s
doneze mai puin, s spunem, pentru un copil negru dintr-o atitudine rasist, donatorul va aciona n
mod discriminatoriu, chiar dac i ajut cu bani.
n conformitate cu definiia Naiunilor Unite "comportamentele discriminatorii pot lua multe
forme, dar toate implic o anume form de excludere sau respingere sau de tratament inegal". In
multe ri au existat i nc exist chiar legi discriminatorii.

SARACIA
Srcia nseamn o via lipsit de ansele de a tri n cadrul unui anumit standard minim de
nivel de trai. Acest standard este relativ, fiind foarte diferit dup ar sau regiune. Organizaia
Mondial a Sntii (OMS), organizaie din cadrul ONU, definete srcia ca pe un indice rezultat din
raportul dintre venitul mediu pe glob pe cap de locuitor i venitul mediu (salariul mediu) pe cap de
locuitor al rii respective. De exemplu n Germania, unde exist un procent de 60 % din salariile medii
din Uniunea European, limita srciei a fost considerat n anul 2003 la un venit lunar de 983 euro.
Alte repere pentru stabilirea limitei srciei sunt insuficiena venitului pentru acoperirea
cheltuielilor necesare unei alimentri regulate, sau a necesarului pentru mbrcminte, nclzire i alte
necesiti indispensabile traiului.

Aceast srcie atrage dup sine deficiene culturale, o lips de calificare i creterea
analfabetismului populaiei.
Srcia poate s fie o srcie absolut i o srcie relativ, ntre aceste dou forme existnd
forme structurale tranzitive.
n lume, aproape un miliard (850 de milioane) de oameni sufer de foame sau subnutriie din
care 170 de milioane de copii. La fiecare 5 secunde moare un copil de o vrst de sub 5 ani, n total
mor anual cca. 30 de miloane de oameni din cauza subnutriiei.
Pe glob, circa 1,4 miliarde de oameni nu au acces la energie electric, circa 880 de milioane de
persoane triesc, nc, fr ap potabil i 2,6 miliarde de semeni de-ai notri nu au canalizare.

CAUZELE SARACIEI
-Rzboaiele, sau alte conflicte militare

-Structura politic (de exemplu dictatura)

-Structura economic (o repartiie inegal a venitului naional, corupia, datoriile mari ale statului)
-Greeli ale regimului de conducere (incompeten, instabilitate, lipsa reformelor necesare avntului
economic) care pot provoca ridicarea ratei omajului
-Catastrofe naturale (cutremure, secet)
-Epidemii
-O cretere intens a numrului populaiei

CORUPTIA
Corupie se numete un abuz, activ sau pasiv, al funcionarilor publici (fie numii fie alei), n
scopul obinerii de avantaje financiare private sau de alte beneficii.Corupia reprezint folosirea
abuziv a puterii publice, n scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. Ca act antisocial,
corupia este foarte frecvent ntlnit n societate i este deosebit de grav deoarece favorizeaz
interesele unor particulari, mai ales n aria economic, afectnd interesele colective prin: nsuirea,
deturnarea i folosirea resurselor publice n interes personal, ocuparea unor funcii publice prin relaii
prefereniale, ncheierea unor tranzacii prin eludarea normelor morale i legale.
Corupia vizeaz un ansamblu de activiti imorale, ilicite, ilegale realizate nu numai de indivizi
cu funcii de conducere sau care exercit un rol public, ci i de diverse grupuri i organizaii, publice sau

private, n scopul obinerii unor avantaje materiale sau morale sau unui statut social superior prin
utilizarea unor forme de constrngere, antaj, nelciune, mituire, cumprare, intimidare.
Printre cauzele care favorizeaz apariia corupiei se regsesc i: slbirea autoritii statului
datorit ineficienei instituiilor acestuia, degradarea nivelului de trai al indivizilor, lipsa unor valori
sociale nsoit de alterarea respectrii principiilor morale, lipsa unei reforme la nivelul instituional i
legislativ care s fie n concordan cu condiiile socio-economice.

Mica corupie
Prin mica corupie se nelege acel sector din corupie care nu aduce atingere intereselor majoritii
indivizilor unui stat. n aceast categorie poate fi inclus corupia unui cadru medical, a unui funcionar,
etc care prin deciziile lor favorizeaz un individ sau grup de indivizi n detrimentul altora, dar acest gen
de nedreptate este limitat n timp i spaiu.

Marea corupie
Prin marea corupie se nelege corupia la nivel nalt a unui funcionar, demnitar, etc. Acest gen de
corupie are ca i carecteristic principal efectul asupra ntregului stat i a indivizilor care l compun.
Urmrile acestui gen de corupie se pot traduce n costuri directe sau indirecte care vor fi suportate
ntr-un final de toi contribuabilii.

OPINIE PERSONALA DESPRE DISCRIMINARE

In opinia mea, discriminarea este una dintre cele mai raspandite probleme sociale ce provine
din prejudecati, care nu poate fi oprita nici prin lege, dar cel mai important este faptul ca discriminarea
sta in calea dezvoltarii socitatii.
In primul rand, discriminarea este provenita din prejudecati legate de rasa, religie, varsta etc.
Aceste prejudecati nu pot fi evitate decat in urma unei educatii potrivite, dar cele mai multe acte de
discriminare se intampla chiar acolo unde nu ar trebui: in scoli. In Romania 70% dintre tineri se tem sa
se duca la ore din cauza actelor de huliganism, care, conform statisticilor, se petrec cel putin o data pe
saptamana. Cultura adolescentilor pare a fi centrata pe violenta, fenomen la care au contribuit familia,
scoala industria divertismentului si mass-media. Potrivit psihologilor, cauza principala este lipsa de
comunicare, iar aceasta duce la forme usoare de violenta intre elevi, precum ton ridicat, ironie, insulte,
injuraturi, intimidari, pana la forme grave de violenta, precum indiscipline, hartuire, amenintare,
vatamare corporala, furt, talharie. Multe tari au adoptat legi conform carora, discriminarea este
interzisa. Cu toate acestea discriminarea inca exista . Oamenii se lupta zi de zi cu aceasta problema la
locul de munca, in scoli, pe strada si alte locuri publice.
In al doilea rand, inegalitatile si discriminarea sunt principale obstacole in calea dezvoltarii in
domenii precum sanatatea si educatia. Studii efectuate de Consiliul National pentru Combaterea
Discriminarii arata ca cei mai multi romani nu ar vota persoane de etnie sau religie diferita, cu
dizabilitati sau o orientare sexuala diferita pentru functii importante in administratia locala, centrala
sau europeana, iar cele mai discriminate categorii, in opinia respondentilor, sunt romii, persoanele
infectate cu HIV/SIDA, persoanele cu dizabilitati, dependentii de droguri, minoritatile sexuale si copiii
institutionalizati. Cei mai multi respondenti spun ca romii sunt discriminati la scoala, la serviciu si in
spitale. Cei mai multi respondenti considera ca femeile nu sunt in general in dezavantaj fata de barbati.
Insa 37 la suta dintre romani cred ca un barbat este avantajat in obtinerea unui loc de munca si a unui
anumit venit, 35 la suta cred ca acest lucru se intampla la incheierea afacerilor, 29 la suta considera ca
femeile sunt dezavantajate in ceea ce priveste promovarea la locul de munca, iar 24 la suta cred ca
acest lucru se intampla la repartizarea treburilor casnice. Asadar, cum poate o societate sa se dezvolte,
daca oamenii gandesc astfel? Acordarea locurilor de munca si acordarea de ingrijire medicala nu ar
trebui sa se bazeze pe discriminare.
In concluzie, discriminarea ne impiedica sa vedem cu adevarat lumea si sa etichetam gresit
anumite persoane. Fiecare persoana ar trebui sa aiba depturi egale cu restul populatiei, indiferent de
rasa, religie sau situatie materiala. Acest fenomen nu cred ca ar putea fi vreodata stopat deoarece este
imposibil sa faci fiecare om sa inteleaga ca este gresit sa adopte un astfel de comportament.