UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

CORP ȘI TATUAJE

Semnificația tatuajelor deținuților ruși

Roșu Mădălina – Alexandra

O.P.C , Grupa 2, Sociologie

 “Căutăm în societate corpurile celorlalți drept oglinzi ale noastre înșine - a doua
trăsătură a vieții sociale. Și aceasta deoarece propriile noatre corpuri reprezintă baza
premeabilă a tuturor comportamentelor sociale; corpurile noastre sunt însăși carnația
societății.” (O’Neill, John, Five bodies: the shape of modern society, p. 22-23)

O’Neill vede în corp fundamentul senzorial al oricărei interacțiuni sociale : “Ceea ce

vedem, auzim și simțim despre alte persoanale reprezintă baza primară pentru interacțiunea
noastră cu acestea. Acesta este fundamentarea cazuală a cunoașterii noastre sociale. Deoarece
societatea nu este niciodată un spectacol acorporal, ne implicăm în interacțiunea socială de la
bun început pe baza impresiilor senzoriale și estetice, corpul nostru find „instrumentul cald al
celor mai intime asocieri pe care le cunoaștem. ” (Petruța, Teampău, Corp gândit, corp trait.
Ipoteze teoretice, Ed.Unarte, 2010, p.23)

Thomas Csordas spune: „corpul nu trebuie considerat obiect, ci subiect – temei

exsitențial – al culturii și acesta din urmă ar trebui studiat prin perspectiva în-
corporării.”( Petruța, Teampău, Corp gândit, corp trait. Ipoteze teoretice, Ed. Unarte, 2010 p.
25)

Corpul modernității este un “öbiect estetic” cu o semnifi cație socială complexă, care
poate fi pictat, imbrăcat, epilat, ras, străpuns, tatuat și încorsetat ; un obiect politic care poate fi
modelat și disciplinat.

De mii de ani, oamenii și-am făcut tot felul de semne pe corp. Tatuaje, ciatrice,
piercing, auto-mutilări precum și diversificare opțiunilor corporale (liposucția, protezarea,
clonarea etc.) toate sunt menite să amplifice funcțiile corpului, să-i sporească capabilită țile,
să-l determine să se conformeze cât mai bine modelelor, imaginilor, să fie cât mai fiabil și
flexibil, să răspundă optim cerințelor “utilizatorului.” De cele mai multe ori, acestea indicau
statutul persoanei era un simbol al credinței, sau un mijloc de transmitere a mesajelor secrete.
În zilele noastre, tatuajele reprezintă atât apartenența la o grupare criminală, cât și un trend
printre tineri.

Corpul este perceput inițial în diviziune și angoasă, nu în unitate și plenitudine.

Lacan observă cum apar conduitele arhaice agresive față de corp în practici sociale precum
tatuajele, inciziile, sau mai voalat, în procustianismul modelor, al codurilor înveșmântării.
(Adrian, Mihalache, Corp gândit, corp trait. Ipoteze teoretice, Ed. Unarte, 2010 p. 39)
 Potrivit izvoarelor arheologice, tatuarea provine din Noua Zeelandă, iar instrumental
de tatuat era o daltă din os, prevăzută cu o margine zimțată. În perioada Greciei Antice,
tatuajele eraun asociate cu grupuri religioase, iar mai târziu, acestea erau asociate cu sclavii.

Populația Maori, care populează partea centrală a Noii Zeelande, este cunoscută pentru
tatuajele pe care și le aplică pe față. Datele istorice arată că tatuajele tradi ționale Maori se
numesc “TA MAKO” și constau in desene spirale și foarte reliefate ce acoperă fața.

Limbajul trupului este o formă de comunicare nonverbală ce cuprinde dimensiuni ca

cea mentală sau cea fizică, constând în poziția corpului, gesturi, reacții.

Tatuajele înseamnă mult mai mult în închisoare. Acestea pot deveni o parte
importantă în uniforma unui deținut, nu marchează doar infracțiunea pentru care a fost închis
ci servește și ca un instrument de comunicare pentru alții.

În anul 1920 în închisorile din Rusia au apărut primele tatuaje, cu imagini religioase
doar ca formă, nu și ca sens. De exemplu : o cruce pe piept înseamna că purtătorul ei este un
hoț, iar Fecioara Maria cu Pruncul Iisus înseamnă că deținutul a fost un ho ț de când era mic.
Acum mulți ani, imaginile lui Stalin și Lenin erau tatuate în zona inimii și a altor organe vitale
pentru a împiedica gardienii să-i lovească pe deținuții în acel loc deoarece gardienii nu ar fi
lovit niciodată într-o imagine atât de sacră. Alte simboluri politice, includ și svastica, simbol
ce nu implică apartenența la nazism a celui care îl poartă, ci doar un tatuaj general împotriva
autorităților din Rusia și poate semnifica și o condamnare pe viață.

Craniul și oasele încrucișate de pe umerii de ținu ților sugerează că ace știa au sentin ță
pe viață, iar fata care își agață rochia în undiță, este un tatuaj comun printre violatori. Fiecare
imagine de pe corpul deținutului rus, explică relația deținutului cu faptele lui: o femeie arsă pe
cruce simbolizează o condamnare pentru uciderea unei femei, iar numărul de bușteni, de sub
cruce, simbolizează numărul anilor de sentință.

Majoritatea tatuajelor din închisorile rusești erau făcute într-un mod dureros și
primitiv chiar. Aparatul preferat pentru realizarea tatuajelor, era un aparat de ras electric,
modificat, căruia deținuții îi atașau ace și fiole de vopsea. Pigmentul era făcut din cauciuc ars,
combinat cu urină. (Bronnikov, Arkadi, Russian Criminal Tattoo Police Files, Ed. FUEL,
2014 p.210)
 Printre tatuajele mai dese preferate de de ținu ții ru și sunt și acelea ce reprezintă un
pumnal, realizat în zona gâtului, arată că deținutul a ucis pe cineva în închisoare și poate să
ucidă din nou, iar picăturile de sânge, pot semnifica numărul de crime comise.

Pentru cei care nu știu nimic despre simbolurile tatuajelor de ținu ților și mafio ților
ruși, acestea par o înlănțuire fără noimă a câtorva simboluri : diavoli, biserici, capete de lupi,
fetițe, cruci, portrete, stele, pânze de paianjen, galoane militare. De regulă, liderii interlopi nu
au multe tatuaje – doar o pereche de stele cu șapte sau opt colțuri pe claviculă.

Cele mai dese tatuaje întâlnite la mafio ți sunt acelea ce reprezintă biserici și
mănăstiri, tatuate pe piept, umeri sau spate. Numărul de turnuri al bisericii semnifică de câte
ori a fost închis mândrul purtător al tatuajelor. Sub biserică este de multe ori trecut: „Biserica
este casa lui Dumnezeu, iar închisoarea este casa criminalilor.” (Bronnikov, Arkadi, Russian
Criminal Tattoo Police Files, Ed. FUEL, 2014 p.160)

Mafiotul care are tatuat un pirat, a fost mai mult ca sigur un soldat, care a comis un
jaf armat sau a încălcat un articol din Codul Penal Rus. Cel care are tatuat un craniu este un
ucigaș, iar cel care are tatuat o pânză de paianjen pe umăr este un dependent de droguri. Cel
care are tatuat un trandafir pe piept este un membru marcant al Mafiei Ruse – nu trebuie jignit
sau supărat de alți deținuți.

Animalele poartă și ele un înțeles aparte în tatuajele mafioților și de ținu ților ru și.
Pisica este tatuajul comun al hoților, iar cel care are șarpele în jurul gâtului se declară
influențat de partidul comunist. Vulturul simbolizează banditul, iar taurul reprezintă “peștele”.
Pentru mafioți Madona și Pruncul este unul dintre cele mai populare tatuaje purtate de aceștia,
acesta reprezentând că purtătorul crede că Mama lui Iisus îl păzește de rău, dar poate arăta că
purtătorul se află în spatele gratiilor de la o vârstă fragedă.

În majoritatea cazurilor, deținuții afirmă că au început să se tatueze doar după ce au

comis o infracțiune. Pe măsură ce condamnările cresc și condițiile în închisoare devin tot mai
stricte, tatuajele se înmulțesc. În închisorile de minimă securitate din Rusia, sunt tatua ți 65% -
70% dintre deținuți; cifra crește până la 80% în închisorile de securitate medie și până la 95%
- 98% în închisorile de maximă securitate. (Bronnikov, Arkadi, Russian Criminal Tattoo
Police Files, Ed. FUEL, 2014 p. 86)

Deținuții riscă foarte mult când se tatuează în închisoare. Mul ți dintre de ținu ți
contactează SIDA, Sifilis sau Tetanos, din cauza proastei igiene în timpul tatuării. Procesul de
tatuare poate dura ani de zile, dar o singură figură mică putea fi creată în patru – șase ore de
muncă neîntreruptă. Din cauză că tatuajele sunt interzise de autorități, acestea sunt facute in
secret. Tatuajele au devenit cel mai respectat și cel mai de temut lucru în societatea din
închisori. Nu sunt doar personale ci au și o semnificație importantă și fac legea în închisoare.

Părerea mea personală despre cultura tatuajelor deținuților și mafio ților ru și este
aceea că tatuajele lor nu reprezintă un limbaj foarte clar definit ca în alte culturi. După cum
spune și Terence Turner vede în corp, înainte de toate, o relație. Corpul este “subiectiv și
obiectiv, încărcat cu semnificație și material, personal și social și poate fi considerat
infrastructură materială pentru producerea sinelui, apartenenței și identității ”. Fiecare imagine
este încărcată de semnificție, un tatuaj poate fi considerat o chestiune de viață și moarte
pentru purtătorul lui. Prin aceste “desene” corporale, aceștia își exprimă agresivitatea,
vulnerabilitatea, melancolia și trufia. Corpurile tatuate afișează o istorie neoficială – spusă nu
doar prin tatuaje ci și prin cicatrici și degete sau member lipsă.

Evoluția societății occidentale postbleice, mai ales în ultimele decenii, se reflectă

în dezbaterea sociologică, ilustrând corpul drept subiect legitim de analiză și făcând în jurul
său unele dintre cele mai intense discuții teoretice. După toate acestea, corpul nu se oferă u șor
analizei : “ el nu se abandonează unei priviri simple, dezbrăcate de orice conținut cultural, ci
unei strategii complexe, ce ar ști să identifice modurile semantice în țesătura cărora se
găsește.”

După cum am observant, tatuajele servesc ca un sistem de clasificare, fiecare

simbol are o semnificație aparte.
BIBLIOGRAFIE

 Bronnikov, Arkadi Russian Criminal Tattoo Police Files, Editura FUEL, 2014
 Fisher, Jill A. Tattooing the Body, Marking Culture. Body and Society, 2002
 Prof. univ. dr. Marilena Preda Sânc, prof. univ. drd. Romana Mateia ș, asist. univ. drd.
Bogdan Mateiaș, Corp gândit, corp trait. Ipoteze teoretice, Editura Unarte, 2010
 O’Neill, Jhon Five bodies: the shape of modern society, Ithaca: Cornell University
Press