CAMPANIE IMPOTRIVA DISCRIMINARII FEMEILOR PE PIATA FORTEI DE MUNCA

ARGUMENT
Ne aflam in sec XXI, cand avem numeroase surse de informare, tehnologia si serviciile au evoluat si s-au dezvoltat foarte mult, modul de a gandi al oamenilor s-a aflat intr-o continua schimbare si totusi discriminarea impotriva femeii inca mai persista in unele tari ale globului, printre care si Romania. Aceasta discriminare a femeilor se manifesta in diferite aspecte si domenii ale vietii. Conform statisticilor Naiunilor Unite, n rile mai puin dezvoltate, dou treimi din totalul analfabeilor sunt femei. Mai mult, violena ndreptat mpotriva femeilor este o realitate universal, la nivel mondial, o treime dintre femei sau fete fiind btute sau abuzate sexual pe parcursul existenei lor. Chiar i la nivelul instituiilor Comisiei Europene, spre exemplu, ideea egalitii de anse ntre cei 27.000 de brbai i femei angajai este serios neglijat n aproape jumtate din direciile i departamentele aparatului administrativ de la Bruxelles.

Studiul i propune s urmareasc pe baza unor instrumente cantitative care sunt opiniile i tendinele la nivelul societii romneti n probleme de discriminare ntre cele dou categorii de persoane, percepia cauzelor care genereaz discriminarea i care sunt variabilele principale prin care se percepe discriminarea ntre cele dou sexe. n egal msur n cadrul studiului organizat la nivelul Universitatii Alexandru Ioan Cuza vor fi culese o serie de informaii legate de religia persoanei, venituri sau alte caracteristici sociale ce pot explica o serie de comportamente ale populaiei n direcia apariiei i perpeturii discriminrii ntre cele dou categorii de persoane. A fost aleas aceast instituie de nvmnt superior pentru desfurarea acestei campanii ntruct prin numrul de studeni i prin tradiia acesteia n nvmntul superior este o universitate reprezentativ.

Obiective
- cresterea gradului de constientizare in randul grupului-tinta a amplorii si gravitatii fenomenului discriminarii femeilor pe piata muncii) - cunoasterea de catre grupul-tinta a insitutiilor si/sau a organizatiilor la care poate apela o femeie in cazul in care se confrunta cu un astfel de tip de discriminare - cunoasterea de catre grupul tinta a drepturilor si obligatiilor pe care le are femeia la locul de munca

Obiective
- inlaturarea stereotipurilor ci privire la rolul femeii si rolul barbatului in spatiul privat si in cel public - cresterea numarului de femeiabsolvente a facultatii angajate in campul de munca de pe piata muncii nationale . - reducerea numarului de femei care emigreaza in cautarea unui loc de munca

Ipoteze
1. Cand se confrunta cu acest tip de discriminare, de obicei, femeile nu apeleaza la istitutii/ajutor specializat in domeniu. 2. Institutiile care se ocupa cu drepturile femeilor la locul de munca nu sunt foarte cunoscute in randul tinerilor. 3. Atat tinerii, cat si tinerele considera ca este mai mult de datoria femeii sa se ocupe de treburile casnice. 4. Atat studentii, cat si studentele considera ca este mai mult de datoria barbatului sa aduca venituri in casa.

Ipoteze
5. Studentii si studentele cred ca o femeie poate creste, educa si ingriji mai bine un copil decat ar face acest lucru un barbat.
6. Studentii din zona rurala sunt mai afectati de stereotipurile asociate femeilor si cele asociate barbatilor decat cei din zona urbana.

7. Tinerii chestionati considera ca barbatii sunt mai capabili sa conduca decat femeile.
8. Femeile considera ca au prea multe responsabilitati casnice fata de partenerii lor.

Grupul tinta
Grupul tinta: studenti din cadrul universitatii Al.I. Cuza Iasi, de la diferite facultati si specializari, cu varste cuprinse intre 20-26 ani, atat de gen feminin, cat si masculin Cercetarea va consta n aplicarea unui sondaj de opinie, reprezentativ pentru populaia tanata educata din Iasi, realizat pentru studentii cu varste cuprinse intre 20-26 ani din cadrul UAIC Caracteristicile esantionului: - crietriul educational: studenti selectati din diferite facultati si specializari din cadrul universitatii - categoria localittii - studenti provenind atat din mediul urban, cat si din mediul rural - persoana - vor fi selectate persoanele voluntare (care vor dori sa raspunda) ,cu varste cuprinse intre 20-26 ani(baieti si fete) din cadrul Universitatii Al.I. Cuza

Discriminarea de gen definitii

Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare impotriva femeilor Adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 18 decembrie 1979 defineste discriminarea de gen drept "orice diferentiere, excludere sau restrictie bazata pe sex, care are drept efect sau scop sa compromita ori sa anihileze recunoasterea, beneficiul si exercitarea de catre femei, indiferent de starea lor matrimoniala, pe baza egalitatii dintre barbat si femeie, a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, in domeniile politic, economic, social, cultural si civil sau in orice alt domeniu."

Masuri pentru eliminarea discriminarii femeilor pe piata

Statele parti ale Conventiei vor lua masurile corespunzatoare pentru eliminarea discriminarii fata de femei, in scopul de a le asigura drepturi egale cu cele ale barbatului in ceea ce priveste educatia si, in special, pentru a asigura pe baza egalitatii barbatului cu femeia: 1. aceleasi conditii de orientare profesionala, de acces la studii si la obtinerea de diplome in institutiile de invatamint de toate categoriile, in zone rurale ca si in zone urbane, aceasta egalitate trebuind sa fie asigurata in invatamintul prescolar, general, tehnic, profesional si invatamintul tehnic superios, ca si in cadrul oricarui alt mijloc de formare profesionala; 2. accesul la aceleasi programe, la aceleasi examene, la un corp didactic posedind o calificare de acelasi nivel si la locuri si echipamente scolare de aceeasi calitate; 3. eliminarea oricarei conceptii sablon privind rolul barbatului si al femeii la toate nivelurile si in toate formele de invatamint, prin incurajarea educatiei mixte si a altor tipuri de educatie, care sunt destinate sa contribuie la realizarea acestui obiectiv si, in special, prin revizuirea cartilor si programelor scolare si adaptarea corespunzatoare a metodelor pedagogice; 4. aceleasi posibilitati in ceea ce priveste acordarea de burse si alte subventii pentru studii;

muncii

5. aceleasi posibilitati de acces la programele de educatie permanenta, inclusiv la programele de alfabetizare pentru adulti si la programele de alfabetizare speciale, indeosebi in vederea reducerii cit mai rapide a oricarei discrepante in domeniul instructiei publice intre barbat si femeie;
6. reducerea procentului femeilor care isi abandoneaza studiile si organizarea de programe pentru tinerele fete si pentru femeile care parasesc scoala inainte de terminarea ei; 7. aceleasi posibilitati de a participa activ la sport si educatie fizica; 8. accesul la informatiile specifice de ordin educativ, care au drept scop asigurarea sanatatii si bunastarii familiilor, inclusiv la informatii si sfaturile referitoare la planificarea familiala.

Legea nr. 202 din 19 aprilie 2002 privind egalitatea de sanse ntre femei si brbati cuprinde urmatoarele angajamente : - Autorittile publice, centrale si locale (...) promoveaz si sustin participarea echilibrat a femeilor si brbailor la conducere si la decizie. - Pentru a accelera realizarea n fapt a egalittii de sanse ntre femei si brbati autorittile publice centrale si locale vor adopta msuri stimulative de reprezentare echitabil si echilibrat a femeilor si brbatilor n cadrul autorittilor decizionale ale partenerilor sociali, cu respectarea criteriilor de competent etc.

Constituia Romniei cuprinde prevederi care afirm egalitatea n drepturi a cetenilor, n faa legii i a autoritilor publice, indiferent de sex. n ceea ce priveste ocuparea funciilor i demnitilor publice, civile sau militare statul romn garanteaz egalitatea de anse ntre femei i brbai. Ca reper legislativ, noua Constituie a Romniei nregistreaz un progres important prin statuarea explicit a principiului egalitii de anse ntre femei i brbai.

Stereotipuri
Stereotipurile reprezinta seturi de trasaturi atribuite membrilor unui grup social. Insa acestea nu sunt doar o colectie de trasaturi considerate drept caracteristice pentru membrii grupului, ci cuprind si o explicatie care leaga acele atribute, o schema care permite intelegerea reunirii acestora intr-o structura cognitiva comuna. Stereotipurile pot fi pozitive, atunci cand aduna in structura lor trasaturi valorizate pozitiv la nivelul social, sau negative, daca pun alaturi anumite caracteristici valorizate negativ. In general, indivizii dezvolta mai puternic stereotipuri negative referitoare la alte grupuri decat la cele din care ei fac parte.

Stereotipuri asociate femeilor

Stereotipurile asociate in mod curent femeilor le prezinta ca devotate celorlalti, empatice, emotionale, blande, bune, intelegatoare, preocupate de a fi placute, dragute(cochete, gratioase), de a realiza un mediu cat mai agreabil(pregatesc masa, curata, ordoneaza, decoreaza casa), vorbesc mult, cu sau fara rost.

In spatiul public, femeia este reprezentata ca femeia fatala, aratand ca succesul depinde preponderent de calitatile fizice, nu de performantele profesionale, corelate cu alte ipostaze: stereotipul femeii ca trup, insotit de preocuparea pentru aspectul acestuia, stereotipul femeii blonde, decorative, eventual care nu stie sa sofeze. In spatiul privat, o ipostaza prezenta ca stereotip asociat femeilor este cea de sluga de casa a barbatului, iar o alta de sotie isterica, cicalitoare, soacra scorpie.

Stereotipuri asociate barbatilor

Atributele asociate barbatilor ii prezinta ca persoane care se antreneaza in activitati competitive, rezolva probleme, iau decizii, au intiativa, au incredere in sine, fiind independenti, chiar superiori, analitici, duri, isi asuma responsabilitati(financiare, decizionale, in relatiile cu institutiile publice), rezista bine la stres.

Cate ceva despre...

FEMINISM
Feminismul este o doctrin teoretic i de aciune care revendic lupta mpotriva inegalitii de gen, promovnd afirmarea femeii n societate prin ameliorarea i extinderea rolului i drepturilor sale. Doctrina nu trebuie confundat, ca n acreditarea vulgatei, cu simpla revendicare a unor drepturi. Organizarea concret i afirmarea social ncep cu adevrat odat cu micarea numit "a sufragetelor", structur militant activ n Statele Unite i n Anglia care-i propune denunarea formelor de sclavie social i obinerea unor schimbri juridice concrete. Dreptul femeilor de a vota este statuat n 1918 n Anglia, i n 1920 n Statele Unite; vor urma revendicri specifice, viznd drepturi salariale, civice etc.

Volumul Simonei de Beauvoir Al doilea sex (Le Deuxime sexe, 1949) este prima ncercare de structurare teoretic exhaustiv a tematicii feministe. Cartea, o riguroas analiz istoric, antropo-sociologic i tipologic a condiiilor sociale i psihologice de inferioritate la care femeia este constrns, provoac nc de la apariie un interes imens i este considerat pn astzi textul fondator al feminismului contemporan. Feminismul contemporan Diverse micri i denominaii feministe revendic astzi, mai cu seam la nivel academic i civic-instituional, latura activ-militant a doctrinei. n Romnia, studiile Mihaelei Miroiu si ale Laurei Grunberg sunt printre primele ncercri de a prezenta publicului ideile i problematica feminismului. O reprezentat cunoscut a micrii feministe, din Germania este Alice Schwarzer.

Reprezentarile de gen
Reprezentarea de gen este acea reprezentare in care diferentele de gen, configurate in virtutea rolurilor de gen asociate barbatilor si femeilor, se regasesc in imaginea lor sociala, mai avantajoasa pentru unii si mai dezavantajoasa pentru altii. Reprezentarile de gen sunt reprezentari sociale in masura in care, desfasurandu-se in societate, surprind raporturi si relatii interindividuale si sunt politice in masura in care transmit relatii de putere. Reprezentarile de gen se regasesc la nivelul vietii cotidiene, in modul cum este inteleasa si explicata realitatea sociala, cum sunt definite problemele comune, cum sunt formulate masurile de politici publice.

Reprezentarile de gen pot fi ascunse sub ceea ce s-ar numi prezumtia de neintentionalitate, ele aparand ca un efect neasteptat al raporturilor de putere din societate. Asa se explica modul in care discriminarea de gen apare in societatea romaneasca actuala si ca rezultat neintentionat al politicilor publice. In fapt, costurile tranzitiei au fost diferite pentru femei si barbati: lucratorii din industria grea si falimentara, barbati in proportie de masa, demonstrand un potential ridicat de a forta bunavointa guvernantilor, au devenit "clientii favoriti" ai tranzitiei si au beneficiat de masuri generoase de protectie sociala, in special prin salarii compensatorii. In schimb, femeile, care lucrau preponderent in invatamant, sanatate, turism, comert etc, in industria usoara, rentabila, au continuat sa primeasca salarii modeste, sa plateasca impozite si sa presteze pentru familiile lor servicii pentru care oricum nu aveau resurse sa le cumpere. Iar in cazul extrem al somajului, femeile disponibilizate au fost tratate mai degraba ca aflandu-se in situatia de casnice decat in cea de somaj propriu-zis, asteptarea comuna fiind ca ele sa se ocupe prioritar de gospodarie si de familie. Din nou reprezentarea de gen este de asa natura incat, daca intemeiaza discriminari, atunci acestea le prejudiciaza pe femei.

Motivele accesului scazut al femeilor pe

piata muncii
Motivele accesului scazut al femeilor pe piata muncii sunt variate: intreprinzatorii angajeaza mai rar femeile, pentru ca presupun ca acestea vor pleca din intreprindere si vor determina costuri crescute din cauza posibilitatii unei sarcini sau a unei casatorii(femeile insarcinate, drept consecinta, au si mai mari probleme la angajare) sau ca, din cauza muncii domestice depuse si a inclinatiei "naturale" spre astfel de munci, randamentul lor profesional va fi mai scazut. De altfel, deseori discriminarea femeilor la angajare transpare chiar din anunturile care mentioneaza expresia "fara obligatii familiale", practica frecventa a angajatorilor romani, categoric nemiloasa cu femeile care au copii sau intentioneaza sa aiba copii. O alta forma de discriminare este segregarea profesiunilor pe genuri, accesul la anumite profesii fiind foarte greu sau imposibil pentru femei(de exemplu la Academia de Politie, unde femeile au un numar fix de locuri, mult mai mic decat cel barbatilor).

O consecinta suplimentara a repartizarii muncilor casnice femeilor in virtutea "naturii" lor, o constituie starea financiara inferioara in raport cu barbatii. Relatia dintre distanta de salaraziare intre genuri si muncile domestice este recunoscuta si de UE, care, in 2005, recomanda pentru micsorarea acestei distante asigurarea de facilitati de ingrijire a copiilor si a altor dependenti, stiut fiind faptul ca acest tip de activitati este preponderent indeplinit de femei. De altfel, exista studii care atesta acest lucru: "Cu cat femeile si barbatii se apropie de o stare de egalitate la locul de munca, cu atat vor inainta spre o impartire mai egalitara a responsabilitatilor domestice", confirmandu-se din nou interdependenta intre spatiul public si cel privat.

Rezultate chestionar
1. In opinia dvs, exista in Romania egalitate reala intre femei si barbati?
- 60% dintre cei chestionati au raspuns afirmativ, iar 40% negativ
70.00% 60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% Da Nu

2. Vi s-a negat vreodata un drept sau ati fost tratat(a) inegal din cauza faptului ca sunteti barbat/femeie? - 26,7% dintre cei chestionati au raspuns afirmativ,46,7% negativ, iar 26,7% au bifat ca nu isi mai amintesc daca au trecut printr-o astfel de situatie

Da Nu Nu imi amintesc

3. Cunoasteti institutii/organizatii din Romania care se ocupa cu afirmarea egalitatii in drepturi a femeilor cu barbatii?
- 40% dintre cei chestionati au raspuns afirmativ si au incercat sa dea si exemple de institutii, in timp ce 40% au raspuns negativ, iar restul de 20% au bifat NS/NR

Da Nu NS/NR

4. Sunteti de parere ca in viata publica: in administratie, politica, la locul de munca este de preferat sa conduca:

- 13,3% au ales barbatii - 6,7% femeile - 80% genul nu conteaza, importante sunt calitatile profesionale ale persoanei care conduce
90.00% 80.00% 70.00% 60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% Barbatii Femeile Genul nu conteaza

5. Dupa dvs, participarea femeilor la viata politica ar influenta lucrurile in bine sau in rau?

- 33,3% au ales varianta in bine - 60% nici in bine, nici in rau - 6,7% in rau 70.00%
60.00%

50.00%

40.00% Row 2 30.00%

20.00%

10.00%

0.00% In bine Nici in bine, nici in rau In rau

7. Dupa parerea dvs, in Romania femeile sunt mai degraba preocupate:

- 46,7% au ales varianta de familie - 53,3% - sa imbine viata de familie cu serviciul

54.00% 53.00% 52.00% 51.00% 50.00% 49.00% Row 2 48.00% 47.00% 46.00% 45.00% 44.00% De familie Sa imbine familia cu serviciul

8. Dar barbatii, sunt mai degraba preocupati:

- 80% - de serviciu - 13,3% - sa imbine viata de familie cu serviciul - 6,7% - nici de serviciu, nici de familie
90.00%

80.00% 70.00% 60.00%

50.00% 40.00% Row 2

30.00% 20.00%

10.00% 0.00% Sa imbine familia cu serviciul De familie Nici de serviciu, nici de familie

9. Dupa parerea dvs in urmatoarele domenii ar trebui sa lucreze:

- agricultura 66,7% - mai ales barbatii, 33,3% - genul nu conteaza - energetica 73,3% - mai ales barbatii, 26,7% - genul nu conteaza - transporturi 60% - mai ales barbatii, 6,7% - mai ales femeile, 33,3% genul nu coneaza - justitie 26,7% - mai ales barbatii, 13,3% - mai ales femeile, 60% - genul nu conteaza - educatie 33,3% - mai ales femeile, 66,7% - genul nu conteaza

10. Sunteti sau nu de acord cu urmatoarele afirmatii: Barbatii sunt mai capabili sa conduca decat femeile 26,7% - da, 66,7% nu, 6,7% - NS/NR Femeile nu au incredere in fortele lor 46,7% - da, 53,3% - nu

11. In general, sunteti de parere ca activitatile casnice sunt egale cu orisicare tip de munca remunerat/platit? - cele mai multe raspunsuri au fost negative, urmate de nu m-am gandit la aceasta, da si NS/NR 12. In general, considerati ca femeile au prea multe responsabilitati pentru activitatile casnice in comparatie cu partenerii lor? - cele mai multe raspunsuri au fost afirmative, urmate de cele negative

13. De obicei, cine face urmatoarele activitati in familia dvs?

- repara instalatiile din casa 86,7% - mai des barbatii, 13,3% - platim pe cineva - gateste mancarea 80% - mai des femeile, 20% - femeile si barbatii in egala masura - spala vesela 53,3% - mai des femeile, 6,7% - mai des barbatii, 40% femeile si barbatii in egala masura - merge cu copiiii la doctor 73,3% - mai des femeile, 6,7% - mai des barbatii, 13,3 ambii in egala masura, 6,7% NS/NR

14. Sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii:

Viata de familie are de suferit daca femeia lucreaza ziua de munca deplina 13,3% - totalmente de acord, 20% - de acord, 20% - nici acord, nici dezacord, 40% - nu sunt de acord, 6,7% - nu sunt deloc de acord Un loc de lucru e bine, dar ceea ce isi doresc femeile cu adevarat este o casa si copii 26,7% - de acord, 20% - nici acord, nici dezacord, 26,7% - nu sunt de acord, 26,7% - nu sunt deloc de acord Un loc de munca este cea mai buna cale pt o femeie de a deveni/ a se simti o persoana independenta 66,7% - totalmente de acord, 26,7% - de acord, 6,7% - nici acord, nici dezacord

Verificarea ipotezelor
Institutiile care se ocupa cu drepturile femeilor la locul de munca nu sunt foarte cunoscute in randul tinerilor.

- nu putem spune ca este afirmata, dar nici infirmata, intrucat 40% dintre chestionati au raspuns afirmativ, incercand sa ofere si exemple de institutii, insa majoritatea institutiilor enuntate au fost asemanatoare/ identice, ceea ce indica atat faptul ca tinerii nu cunosc multe institutii de acest gen, cat si ca ele nu sunt atat de numeroase in Romania - 40% au raspuns negativ, ceea ce este un procentaj considerabil, iar 20% au preferat sa aleaga varianta NS/NR

Atat tinerii, cat si tinerele considera ca este mai mult de datoria femeii sa se ocupe de treburile casnice.

- din ceea ce s-a observat in urma analizei chestionarelor, in majoritatea gospodariilor femeile sunt cele care se ocupa de treburile casnice, cum ar fi gatitul, spalarea veselei, sau alte activitati mersul la doctor cu copiii - totusi, la intrebarea referitoare la preocuparile femeilor din Romania, raspunsurile referitoare la imbinarea serviciului cu viata de familie au fost mai numeroase decat cele referitoare doar la preocuparea pentru familie

Studentii si studentele cred ca o femeie poate creste, educa si ingriji mai bine un copil decat ar face acest lucru un barbat.
- din intrebarile adresate, s-a observat spre exemplu ca in familiile tinerilor femeile sunt cele care merg mai des cu copiii la doctor; - insa opiniile tinerilor cu privire la viata de familie si dorintele femeilor sunt impartite, intrucat la intrebarea Un loc de lucru e bine, dar ceea ce isi doresc femeile cu adevarat este o casa si copii 26,7% dintre ei au fost de acord, 20% - nici acord, nici dezacord, 26,7% - nu au fost de acord, 26,7% - nu au fost deloc de acord, dar aceasta nu inseamna ca femeile nu pot creste mai bine decat barbatii un copil

Tinerii chestionati considera ca barbatii sunt mai capabili sa conduca decat femeile.
- aceasta ipoteza este adevarata, intrucat la intrebarea Barbatii sunt mai capabili sa conduca decat femeile, 26,7% dintre respondenti au raspuns cu da, 66,7% - cu nu si 6,7% - cu NS/NR, ceea ce indica faptul ca tinerii sunt marcati de stereotipurile privind rolul barbatului si cel al femeii