Spune Nu Cersetoriei

UNIVERSITATEA „PETRE ANDREI” IASI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI
LUCRARE DE DISERTAŢIE
„SPUNE NU CERSETORIEI!”
COORDONATOR:
CONF. UNIV. DR. TUDOR PITULAC
STUDENT:
IASI
IUNIE 2011
1
CUPRINS
Introducere ………………………………………………………………………………………. 3
Cersetoria – un stil de viata......................................................................................... …...5

Cersetoria in istorie si literatura...................................................................…………..…....7
SPUNE NU CERSETORIEI
Obiective...................................... ………………………………………………………......…10
Arborele problemelor......................................................................................….......…......11
Arborele obiectivelor...............................................................................…………………..12
Matricea logica......................................................................................…………………....13
Descrierea detaliata a activitatii......………………………………………………………….....16
Metodologia............................................................................ …………………………...….19
Durata si planul de actiune.............................................................…………………………..21

Rezultate anticipate........................……………………………………………………………...22
Impactul estimat asupra grupului tinta.................................…………………………………..23
Factorii de risc in obtinerea rezultatelor..........................………………………………………24
Efectul de multiplicare............................………………………………………………………...25
Auto-sustinerea (durabilitatea programului)............…………………………………………....25
Bugetul proiectului............................................................................………………………....26
Surse de finantare anticipate pentru proiect....................................................……………....27
Detalierea categoriilor cuprinse in buget……………………………….............……………….28
Concluzii …………………………………………………………………………………….....……30
Anexe.....................................................................................................................................33
Bibliografie ………………………………………………………………………………………....105
2
INTRODUCERE
Schimbarile sociale si economice produse în tara noastra au avut un impact
deosebit asupra întregului sistem social, inclusiv asupra structurii si organizarii familiei. În
acest context, din ce în ce mai multi copii experimenteaza un nou mod de viata, împinşi în
strada atât de costurile sociale ale reformei cât si de alterarea relatiilor interumane în cadrul
nucleului familial.
Societatea româneasca a fost marcata de aparitia fenomenului de copii strazii dupa
1990. Problematica acestor copii a fost si ramâne în actualitate, pe de o parte datorita
specificului acestui fenomen social, iar pe de alta parte datorita modalitatilor diferite de a
diagnostica si de a initia masuri concrete de diminuare a lui.
În mod firesc, apar întrebarile: De ce si cum ajunge un copil în strada? Care este
magnitudinea acestui fenomen la noi în tara? Care sunt efectele pe care mediul stradal le are
asupra dezvoltarii copilului? Care sunt cele mai eficiente metode de interventie?
Copiii strazii, ca fenomen social extins la scara nationala, este legat în mod direct de
rata saraciei din diferitele zone ale tarii. Principala zona de unde provin copiii este Moldova
(o treime din numarul total). Indicatorul teritorial de saracie indica o concentratie a saraciei în
partea de nord-est a tarii (în Moldova). Rata saraciei pentru aceasta regiune este de 40,61 %,
cea mai ridicata din toata tara. Aceasta zona include 2/3 din comunitatile cele mai
sarace (89 din 137), 1/3 din cele aflate în risc (86 din 227). Analizele efectuate de Institutul
de Cercetare a Calitatii Vietii arata ca familiile cu mai mult de doi copii si cele monoparentale
sunt cele mai afectate de saracie. În aceste familii preponderenta este populatia cu
vârste între 0 si 16 ani.
Cauzele care determina un copil sa ajunga în mediul stradal sunt saracia, violenta în
familie si fuga sau parasirea la 18 ani din centrele de plasament. Din studiile existente în
România, reiese ca familia este principalul mediu de provenienta a copiilor strazii, ea fiind
3
responsabila de aproximativ 80% din cazuri de ajungere a copiilor pe strada. Aceasta situatie
configureaza si zona asupra careia trebuie sa se intervina pentru prevenirea fenomenului.
Doar 14% din copii si tineri provin din institutiile de ocrotire ale statului.
Aceasta distributie a cauzelor indica faptul ca familia este principalul „rezervor” de
copii ai strazii, fie prin faptul ca ea influenteaza prin saracie, violenta sau indiferenta
decizia copilului de a-şi parasi caminul, fie pentru ca aceasta nebeneficiind de locuinta ajunge
împreuna cu copilul în strada.1
De asemenea, distributia cauzelor indica un procent de 6% din copii care ajung în
strada datorita unor dorinte individuale (de a fi liber, independent). În spatele acestor afirmatii
se poate întelege absenta interesului parintilor în creşterea si educarea copiilor.
CERSETORIA – UN STIL DE VIATA

1
Salvaţi copii, Studiul National Privind Situatia Copiilor fara Adapost , 1999, pag. 56-57
4
Nelipsiti in realitatea sociala, cersetorii sunt o categorie sociala aparte care a inspirat
deopotriva scriitori de beletristica, jurnalisti si nu in ultimul rand acestia au devenit izvor de
cercetare pentru oamenii de stiinta contemporani (sociologi, antropologi, psihologi etc.)
Atat in istoria mondiala cat si in cea romaneasca regasim nenumarate referiri cu
privire la cersetori. Poate din punctul nostru de vedere, una diintre cele mai interesante
povestiri despre cersetori - si sursa de inspiratie a titlului acestei lucrari - este povestea
filosofului grec Diogene din Sinope (cca. 412 i. Hr. - 322 i. Hr). Diogene a devenit personaj
de legenda inca din timpul vietii sale. Se spune ca insusi marele Alexandru Macedon ar fi
afirmat: “Daca nu eram Alexandru, as fi vrut sa fiu Diogene”. Ajuns cu Hicesias, tatal sau in
exil la Atena, Diogene ajunge discipolul lui Antistene. Adept al unui stil de viata cu totul
inedit, la care vom face referire in cadrul acestei lucrari, Diogene devine creatorul unui sistem
filosofic – cinismul – care consacra ca valori o existenta la limita de subzistenta si o repulsie
fata de conventiile si principiile societatii. Conform traditiei filosofice Diogene din Sinope se
considera un “cetatean al lumii”, locuia intr-un butoi, purta aceeasi haina atat vara cat si iarna
si batjocorea neincetat pe locuitorii urbei pentru modul lor de viata.2 Ceea ce este absolut
intersant la acest personaj, si semnificativ din punct de vedere sociologic, deopotriva sursa de
inspiratie pentru tema acestei lucrar, este cersetoria ca stil de viata. Departe de a fi doar o
simpla practica ce are menirea de a asigura subzistenta unor categorii sociale defavorizate
(bolnavi psihici, persoane cu grave dizabilitati fizice, persoane cu venituri foarte mici etc.)
cersetoria implica un anumit stil de viata. Acum cinci ani de zile, in incercarea de a ajuta o
batrana cersetoare care practica cersetoria in Piata Universitatii din Bucuresti m-am lovit de
un refuz categoric. Afland povestea acestei batrane, impreuna cu mai multi colegi, i-am
propus internarea intr-un azil de batrani unde ar fi beneficiat de un trai decent, mai ales ca
persoana respectiva avea o pensie deloc neglijabila. Raspunsul batranei cersetoare a fost un
“Nu” transant, motivand ca cersetoria reprezinta pentru ea mai mult decat un mijloc de a-si
asigura existenta. Nu de putine ori am asistat la scene in care societatea civila “amenda”
aceasta practica a cersetoriei. Nu de putine ori, persoane apte de munca aleg acest stil de
viata, datorita unor preferinte si valori (sau antivalori mai bine zis) la care acestia subscriu, de
unde si esecul unor institutii si organizatii nonguvernamentale in a integra in societate aceste
persoane.
2
Sursa:http://ro.wikipedia.org/wiki/Diogene_din_Sinope
5
CERSETORIA IN ISTORIE SI LITERATURA
6
Civilizatiile europene cat si cele asiatice au reprezentari dintre cele mai interesante cu
privire la cersetori. Modul in care anticii isi reprezentau cersetoria ca fenomen social ne este
foarte putin cunoscut. Cert este ca fenomenul cersetoriei a aparut si s-a dezvoltat odata cu
fenomenul urbanizarii. Nu e nevoie de un studiu pentru a se vedea ca cersetorii sunt mult mai
prezenti la oras decat la sate. Acolo unde sunt mari aglomeratii urbane se regasesc si cersetori
(a se vedea exemplul Montrealului, care in ciuda faptului ca este un oras cu un standard de
viata foarte ridicat, are un numar foarte mare de cersetori). Este lesne sa ne imaginam ca odata
cu aparitia primelor orase pe mapamond (Tirul Sidonului, Ur, Babilon si mai apoi cele de tip
civitas specifice lumiii grecesti), au aparut si cersetori. In sprijinul acestei idei, conform careia
acolo unde exista mai multi oameni ce convietuiesc, sau acolo unde se regaseste un trafic
intens, exista si cersetori, vin si basmele populare romanesti, in care, de cele mai multe ori
personaje pozitive (Sf. Vineri) sau personaje malefice se deghizeaza in cersetori si se
pozitioneaza langa poduri (locuri cu trafic uman).
Antichitatea este si ea bogata in relatari cu privire la cersetori. Dincolo de acest
personaj carismatic numit Diogene din Sinope, a carui sistem filosofic si-a gasit aprecierea
chiar si in randul capetelor incoronate (imparatul roman Iulian Apostatul 331-363 d. Hr. este
unul dintre ei)
Textele biblice consemneaza si ele practica cersetoriei in antichitate acest fenomen
fiind intalnit in randul celor care aveau anumite incapacitatii fizice. Un alt lucru demn de
consemnat este acela ca unele popoare pedepseau cersetorii care nu aveau nici un fel de
handicap si totusi simulau acest lucru pentru a obtine foloase necuvenite. Noul Testament
consemneaza povestea unui cersetor orb din nastere vindecat de catre Iisus Hristos.
Interesante sunt totusi detaliile despre acest cersetor precum si povestea sa.
Evul Mediu nu este nici el lipsit de anumite tendinte de modificare a reprezentarilor
sociale cu privire la cersetori. Au loc mutatii semnificative cu privire la modul in care sunt
vazuti cersetorii. In lumea crestina sunt vazuti, de cele mai multe ori, ca niste
persoanemizerabilii carora soarta le-a fost potrivnica si care merita compasiunea celorlalti
(miluirea saracilor fiind una dintre valorile promovate de crestini – de aici deriva si termenul
romanesc de “milog” prin care sunt desemnati cersetorii). Mai mult chiar, in traditia
romaneasca regasim numeroase relatari in care cersetorii sunt asociati cu sfintenia (probabil si
povestea biblica a saracului Lazar avand o influenta semnificativa in acest sens). Nu de putine
7
ori in basmele romanesti este pomenita Sf. Vineri 3 care sta deghizata in cersetor la un capat de
pod si incearca credinta personajelor din basme.
Tot in Evul Mediu apar si ordine calugaresti cersetoare denumite medicantes. Una din
caracteristica de baza a acestor ordine este pauperitatea. Membrii acestor ordine traiesc fie din
munca lor, fie din mila credinciosilor pe care o cersesc. Pe cand vechii bendictini erau legati
de casa, acesti noi calugari umblau cersind din casa in casa. cu toate acestea ei nu erau
vagabonzi ci foarte disciplinati asa cum ni se relateaza. Din categoria acestorordine
calugaresti cersetoare fac parte si ordinul franciscanilor a carui intemeietor a fost Sfantul
Francisc de Assisi si ordinul dominicanilor. Iportanta acestor ordine religioase din punct de
vedere sociologic este data de faptul ca promovau un stil de viata care implica saracia si
practica cersitoriei. De altfel nu putine sunt cultele religioase care au in randul lor ordine
religioase care predica saracia si a caror membri traiesc din mila altora. Intre acestea amintim
cultul budhist (callugarii budhisti isi asigura existenta uneori cersind) si hindus (reprezentantii
castei brahma, considerati a fi sfinti si “de neatins” traiesc din mila celor de aceiasi religie cu
ei). Stilul acesta de viata care implica traiul in saracie, un nivel de trai scazut, satisfacerea
nevoilor prin apelul la mila oamenilor este cel care ne intereseaza in vederea elaborarii acestui
studiu.4
Tot in Evul Mediu, dar de aceasta data facand referire la istoria romanilor, asistam la o
modificare a modului in care sunt vazuti cersetorii. Nu numai la noi ci si la popoarele
occidentale apare ideea ca cersetorii ca si hotii sunt niste tare a unei societati. Vlad Tepes, asa
cum spune o cronica germana ar fi adunat intr-o casa toti hotii si cersetorii, la un ospat si i-a
ucis cu brutalitate dandu-le foc. Este evident de aici imaginea pe care o aveau cersetorii, mai
ales datorita faptului ca din randul lor faceau parte si foarte multe persoane care se ocupau cu
hotia.
Si literatura universala trateaza cersetoria ca stil de viata. Capodopera lui Mark Twain,
Print si cersetor, trateaza in mod antagonist doua stiluri de viata: cel al familiei regale engleze
Tudor si cel al unui cersetor. Situatiile inedite apar atunci cand are loc un schimb de roluri,
micul print al familiei regale devenind interesat de modul in care traiesc cersetorii. O poveste
asemanatoare regasim si in colectai de povestiri araba O mie si una de nopti. Victor Hugo, in
opera sa Mizearbilii introduce pasaje in care se prezinta viata cersetorilor din capitala
franceza. Imaginea lui Gavroche asa cum reiese din opera lui Victor Hugo este imaginea unui
personaj extraordinar, asa cum sunt e altfel toate personajele scriitorilor romantici.
3
Nimeni alta decat Sf. Parascheva, paraschevi in greaca arhaica insemnand “vineri'.
4
Sursa: http://www.profamilia.ro/istorie.asp?antev=34
8
Astazi, din pacate imaginea cersetorilor a suferit mutatii de nedorit. In Romania,
fenomenul a devenit patologic, dupa opinia multora dintre reprezentantii institutiilor statului,
dar si ale unor jurnalisti. Initiative precum recensamantul cersetorilor sau unele legi care nu
fac parte dintr-o politica unitara prin care sa se combata fenomenul. Exista unele organizatii
nonguvernamentale care sustin ca cersetoria este cauzata in primul rand de saracie. Nimic mai
adevarat, insa integrarea in societate a cersetorilor nu se poate face doar prin politici care se
axeaza pe combaterea problemelor si nevoilor acestor persoane. Nu putine au fost cazurile in
care cersetorii au fost recuperati de pe strada si, in ciuda faptului ca s-a facut tot ce este uman
posibil pentru integrarea sociala a acestora (li s-au oferit locuri de munca,locuinte,
posibilitatea urmarii unei scoli etc.), dupa un anumit timp, s-au intors la cersit. Nici
amendarea cersetorilor nu pare a fi o solutie de vreme ce acesti cersetori, imediat ce parasesc
sectia de politie unde au fost identificati si li s-a aplicat masura contraventionala, se intorc
imediat in strada unde isi reiau ocupatia si stilul de viata. 5 Se vorbeste tot mai des in presa
despre un cerc vicios prin raportarea la fenomenul cersetoriei. Ipoteza de la care se pleaca in
acest studiu este aceea ca cersetoria nu reprezinta doar o simpla ocupatie, ci mai mult decat
atat reprezinta un stil de viata la care cei mai multi dintre cei care practica acesasta ocupatie,
nu pot renunta, si cei mai multi dintre acstia nici nu doresc sa renunte la acest stil de viata.
Din pacate exista lucrari care trateaza stilul de viata al tinerilor, batranilor, stilul de viata al
romanilor6 etc, exista studii cu privire la aceste categorii, dar nu exista cercetari privind stilul
de viata al cersetorilor si de aici si esecul de integrare sociala a acestor categorii sociale.
In cele ce urmeaza vom face anumite precizari conceptuale cu privire la ceea ce

inseamna stil de viata si cum vom cerceta fenomenul cersetoriei si a celor care practica
aceasta ocupatie din punctul de vedere al stilurilor de viata.
5
http://www.monitorulsb.ro/cms/site/m_sb/news/certati_cu_legea_20335.html
6
http://www.daedalus.ro/ro/index.php?P=281
9
OBIECTIVE
1. Diminuarea fenomenului de copii cersetori
2. Prevenirea fenomenului de copii cersetori
3. Prevenirea abandonului scolar
4. Socializarea copiilor cersetori
ARBORELE PROBLEMELOR
10
Abandon şcolar Copii fără adăpost şi Copii cu probleme de
Efecte
crescut mijloace de întreţinere sănătate
Nivel ridicat al fenomenului

de copii cersetori
Cauze Sărăcie Violenţă şi abuzuri în Fuga din centre de

familie plasament
ARBORELE OBIECTIVELOR
11
Prevenirea Prevenirea Socializarea copiilor
fenomenului de copii abandonului şcolar cersetori
cersetori
Diminuarea fenomenului de
copii cersetori
Reintegrare Acordare sprijin Sprijin material Acordare de Acordare de

familială material pentru pentru familiile în asistenţă medicală consiliere şi suport
copiii cersetori care s-a realizat primară de urgenţă psihologic
integrarea
12
MATRICEA LOGICA
Indicatorii de verificare a Surse şi mijloace de

Logica intervenţiei Supoziţii şi ipoteze
obiectivelor verificare a indicatorilor
Obiective generale - Prevenirea fenomenului - Rata de apariţie a - Statistici naţionale şi
de copii cersetori fenomenului de copii locale
- Prevenirea abandonului cersetori
şcolar - Rata abandonului şcolar
- Socializarea copiilor - Indicatori statistici şi
cersetori cantitativi obţinuţi printr-o
evaluare internă
Obiectivul (scopul) Diminuarea fenomenului Statistici locale; indicatori - Rapoarte statistice - Implicare sporită a
central de copii cersetori cantitativi şi calitativi autorităţilor locale
obţinuţi printr-o evaluare
internă
Rezultate 1. Minimalizarea riscurilor - Clădire şi dotări - Proces verbal recepţie - Comunicare eficientă la
ajungerii în stradă - Număr de copii integraţi centru nivel local între instituţii
2. Îmbunătăţirea la nivel în familiile lor - Rapoarte statistice a - Sprijin din partea
de şcoală a relaţiilor - Număr de familii ajutate Direcţiei de Asistenţă autorităţilor
profesor-părinte-copil material după integrarea Socială, a Inspectoratului
3. Copii vor beneficia de copiilor Şcolar, etc.
suport în activitatea - Număr de copii integraţi - Raportul proiectului
şcolară, recuperând şcolar
lacunele educaţionale - Alţi indicatori cantitativi
4. Benficiarii progarmului şi calitativi
vor putea să-şi descopere
anumite talente şi să-şi
dezvolte anumite abilităţi
5. Se vor crea parteneriate
locale care să sprijine
integrarea socială, şcolară
şi familială a copiilor
străzii
13
Activităţi (grupate pe A.1.1 Pregătirea echipei de - Sprijin de la autorităţi
obiective) lucru
A.1.2 Identificarea şi
selectarea beneficiarilor
direcţi
A.1.3 Acordarea de mese
zilnice pentru copii
A.1.4. Acordarea asistenţei
medicale primare de
urgenţă
A.1.5. Acordarea de
consiliere şi suport
psihologic
A.1.6. Reintegrarea
familială
A.1.7. Sprijinirea materială
a familiilor în care s-a
realizat integrarea
A.2.1. Identificarea
beneficiarilor direcţi
A.2.2. Evaluarea situaţiei
materiale a familiilor şi
selecţia acestora
A.2.3. Susţinerea materială
a familiilor incluse în
proiect
A.2.4. Realizarea actelor
de identitate necesare
A.2.5. Realizarea de
întâlniri de grup şi cu
părinţii
14
meditaţii
A.3.2. Integrarea şcolară
A.4.1. Diferite activităţi
pentru formarea unor
deprinderi
spectacole
A.4.3. Realizarea unor
întâlniri de grup cu scopuri
educative
Precondiţii:
- susţinere din partea
factorilor de decizie,
clădire existentă,
cofinanţare prin hotărâre
de la consiliul local, etc.
15
DESCRIEREA DETALIATA A ACTIVITATILOR
Obiectivul 1. Diminuarea fenomenului de copii cersetori
Activitatea 1.1 Pregatirea echipei de lucru ce va lucra pe proiect
Se va realiza pregatirea echipei de lucru. În acest sens se vor selectiona specialistii
care vor lucra în cadrul proiectului (1 coordonator proiect, un psiholog, 3 asistenti sociali, un
psihopedagog, un asistent medical, 2 supraveghetori) si selectia unui numar de 20 voluntari
(studenti de la facultatile de asistenta sociala, psihopedagogie, psihologie).
Activitatea 1.2. Identificarea si selectarea beneficiarilor directi
Asistentii sociali vor selecta beneficiarii programului din propunerile venite de la alte
organizatii sau institutii din domeniu. De asemenea va avea loc o recrutare stradala a
beneficiarilor în principalele zone ale orasului unde se afla acesti copii.
Activitatea 1.3. Acordarea de mese zilnice pentru copiii
Copiii inclusi în program vor beneficia de mese zilnice.
Activitatea 1.4. Acordarea asistentei medicale
Va exista un asistent medical care va monitoriza starea de sanatate a copiilor si
va oferi tratamentul medical necesar în functie de afectiunea fiecarui copil. De asemenea
asistentul medical va realiza întâlniri de instruire periodice cu beneficiarii pe diferite
teme: bolile cu transmitere sexuala, consumul de droguri, mijloace contraceptive etc.
Activitatea 1.5. Acordarea de consiliere si suport psihologic
În cadrul centrului, se va acorda consiliere si suport psihologic beneficiarilor realizata
de catre psiholog si asistenti sociali. Atât copiii cât si parintii vor beneficia de consiliere
pentru principalele probleme cu care acetia se confrunta.
Activitatea 1.6. Reintegrarea familiala a copiilor cersetori
Dupa evaluarea familiilor nucleu sau largite a copiilor cersetori se va încerca
integrarea copiilor în mediul familial. Activitatea se va realiza de catre asistentii sociali.
16
Activitatea 1.7. Sprijinirea materiala a familiilor în care s-a realizat integrarea
Acolo unde este posibila integrarea, familiile vor fi sprijinite financiar, pentru o
perioada de 6 luni cu alimente, îmbracaminte, rechizite scolare etc. Activitatea se va realiza de
catre asistenti sociali.
Obiectivul 2. Prevenirea fenomenului de copii cersetori
Activitatea 2.1 Identificarea beneficiarilor directi
Alaturi de copiii care nu mai au legatura cu familia, vor fi incluşi în program si copii
cu risc crescut de a ajunge în strada (copii pe strada si copii în strada).
Activitatea 2.2 Evaluarea situaţiei materiale a familiilor şi selecţia acestora
În urma evaluarii situatiei familiale si a riscului se vor selecta beneficiarii.
Activitatea 2.3 Sustinerea materiala a familiilor incluse în proiect
Se vor sprijini familiile copiilor în care exista riscul abandonului familial.
Sprijinul va consta în alimente, îmbracaminte, rechizite scolare, etc.
Activitatea 2.4. Realizarea actelor de identitate necesare
Se va realiza un parteneriat cu politia pentru a depista copiii fugiti de acasa, pentru
realizarea actelor de identitate necesare acestor copii atunci când este cazul.
Activitatea 2.5. Realizarea de întâlniri de grup cu parintii
Se vor organiza întâlniri periodice cu parintii copiilor inclusi în program. În cadrul
acestor întâlniri se dezbate diferite teme precum: îmbunatatirea comunicarii copil – parinte,
delincventa juvenila, abandonul scolar, riscurile pe care le prezinta mediul stradal etc.
Obiectivul 3. Prevenirea abandonului scolar
Activitatea 3.1 Realizarea de meditatii
Se vor organiza grupuri de voluntari, coordonati de psihopedagog, care vor realiza
meditatii pentru copiii în prag de abandon scolar, care au repetat anul scolar sau care au
probleme la diferite discipline. Se va stabili zilnic un orar de meditatii.
17
Activitatea 3.2 Integrarea /Reintegrarea scolara
Copiii care au abandonat scoala sau care nu au fost înscrii în nici o forma de
învatamânt vor fi integrati scolar, în functie de nevoile fiecaruia (forma de învatamânt, nivel
scolar etc. ). În acest sens, se va stabili un parteneriat cu Inspectoratul Scolar.
Obiectivul 4. Socializarea copiilor cersetori
Activitatea 4.1 Diferite activitati pentru formarea unor deprinderi
Copiii vor participa la diferite activitati care au drept scop formarea unor
deprinderi: teatru, lucru manual, pictura, în functie de talentul si înclinatiile fiecaruia. Se vor
organiza concursuri si expozitii.
Activitatea 4.4. Realizarea unor întâlniri de grup cu scopuri educative
Se vor organiza diferite întâlniri de grup unde se vor fi atinse urmatoarele teme de
discutii: delincventa juvenila, drepturile copilului, consumul de droguri, educatie pentru
sanatate etc.
Activitatea 4.5. Evaluarea
Evaluarea va fi realizata periodic de catre parteneri. Ea se va desfasura la nivelul
fiecarei activitati în parte si va urmari sa identifice gradul de atingere a obiectivelor, adica de
realizare a rezultatelor (câti copiii au fost integrati familial, scolar). De asemenea, va avea loc
o evaluare interna, folosindu-se chestionare, interviuri, discutii,
comparare a datelor initiale, de mijloc si finale, metode cantitative si statistici.
18
METODOLOGIA
În general, programele adresate copiilor strazii, le asigura acestora nevoile de baza, pe
o perioada provizorie de timp. Proiectul de fata îsi propune ca dincolo de nevoile elementare,
sa li se ofere copiilor alternative la viata din strada.
Pentru fiecare copil se va întocmi un plan de interventie, în functie de nevoile
fiecaruia. În cadrul acestui plan de interventie sa vor specifica obiectivele propuse,
actiunile care se vor desfasura pentru îndeplinirea acestor obiective, precum si specialistul
necesar pentru fiecare activitate (asistent social, psiholog, psihopedagog etc.).
Activitatile care vor avea loc sunt concepute pentru a înlatura principalele probleme cu
care aceti copii se confrunta: stima de sine, relationare, controlul comportamentelor violente
etc.
Se va întocmi un plan psihopedagogic pentru fiecare copil în parte, în functie de
nevoile educationale ale fiecaruia. De asemenea se vor întocmi fise de evaluare lunare pentru
a se masura progresele sau regresele copiilor.
Dupa evaluarea psihologica fiecarui copil i se va întocmi un plan psihologic si va
beneficia de consiliere si terapie în functie de problemele cu care se confrunta.
Se vor utiliza metode de evaluare bazate pe chestionare, interviuri, discutii,
comparare a datelor initiale, de mijloc si finale, metode cantitative si statistici.
 Implementarea proiectului se va realiza în parteneriat cu:
 Directia de Asistenta Sociala – care ne ofera spatiul necesar înfiintarii centrului
si colaboreaza cu asistentii sociali pentru integrarea familiala a copiilor strazii;
Inspectoratul Scolar – integrarea copiilor în diferite forme de învatamânt;
 Politia Municipiului Ploiesti – identificarea copiilor si eliberarea actelor de
identitate;
19
Echipa care va lucra la proiect este formata din:
– 1 coordonator program;
– 3 asistenti sociali;
– 1 psiholog;
– 1 psihopedagog;
– 1 asistent medical;
– 1 contabil.
20
DURATA SI PLANUL DE ACTIUNE
Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna
Activitatea
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
A.1.1 Pregătirea echipei de lucru
A.1.2 Înfiinţarea centrului
A.1.3 Identificarea şi selectarea beneficiarilor
direcţi
A.1.4 Acordarea de mese zilnice pentru copii
A.1.5. Acordarea asistenţei medicale primare
de urgenţă
A.1.6. Acordarea de consiliere şi suport
psihologic
A.1.7. Reintegrarea familială
A.1.8. Sprijinirea materială a familiilor în care
s-a realizat integrarea
A.2.1. Identificarea beneficiarilor direcţi
A.2.2. Evaluarea situaţiei materiale a
familiilor şi selecţia acestora
A.2.3. Susţinerea materială a familiilor incluse
în proiect
A.2.4. Realizarea actelor de identitate
necesare
A.2.5. Realizarea de întâlniri de grup şi cu
părinţii
A.3.1. Realizarea de meditaţii
A.3.2. Integrarea şcolară
A.4.1. Diferite activităţi pentru formarea unor
deprinderi
A.4.2. Realizarea de spectacole
A.4.3. Realizarea unor întâlniri de grup cu
scopuri educative
21
A.4.4. Evaluarea
Durata şi planul de acţiune vor fi de 12 luni.
22
REZULTATE ANTICIPATE
 Copii cersetori, vor avea un acoperis si hrana zilnica. De asemenea, pe
parcursul celor 12 luni, vor fi integrati copii în familiile naturale sau în alte
familii substitut.
 Prin activitatile de asistare si consiliere psiho–sociala parinte - copil, se
vor minimaliza riscurile ajungerii în strada.
 La nivelul scolii se vor dezvolta si îmbunatati relatiile profesor – parinte –
copil.
 Copiii vor beneficia de suport în activitatea scolara, recuperând lacunele
educationale, evitându-se astfel repetentia sau abandonul scolar.
 Vor avea posibilitatea sa-si descopere anumite talente, sa-si dezvolte
anumite abilitati, deprinderi care vor duce la creterea respectului de sine.
Se vor crea anumite parteneriate locale care sa poata sprijini integrarea
sociala, scolara si familiala a copiilor strazii.
 Popularizarea proiectului va sensibiliza comunitatea privind
problemele copiilor strazii.
23
IMPACTUL ESTIMAT ASUPRA GRUPULUI TINTA
Proiectul se adreseaza unui numar de 40 de copii (copii cersetori si copii care
prezinta un risc ridicat de a ajunge în strada.). Prin înfiintarea unui centru, copiii cersetori
vor avea un adapost unde pot sa doarma si sa manânce. Astfel, efectele negative pe care
mediul stradal le are asupra dezvoltarii lor fizice si psihice vor fi diminuate. Un numar
de 20 copii ai strazii vor beneficia 24 de ore din 24 de adapost, hrana si servicii medicale.
De asemenea, un numar de 20 copiii cu risc ridicat de a ajunge în strada, vor fi
integrati în program, cu scopul de a mentine copiii în mijlocul familiilor lor naturale. Este
cunoscut faptul ca aceti copii, de cele mai multe ori, îi petrec mult timp pe strada, existând
riscul ca acestia sa prinda „gustul strazii”, iar recuperarea lor ulterioara va fi mult mai
dificila.
Prin activitatile pe care acest proiect si le propune se va preveni abandonul scolar,
aparitia si creterea comportamentelor delincvente a acestor copii, iar prin implicarea
acestora în activitati de socializare se urmarete cresterea stimei de sine, a capacitatii de
rezolvare si depasire a problemelor.
24
FACTORII DE RISC IN OBTINEREA REZULTATELOR
- Riscuri în implementarea proiectului pot interveni în momentul selectarii
beneficiarilor. Unii dintre ei au trait în mediul stradal multi ani, fapt ce si-a pus amprenta
asupra personalitatii lor, formându-i anumite deprinderi si obiceiuri de viata ce pot fi greu
înlaturate. Astfel, dupa o perioada de timp, este posibil sa paraseasca centrul sau sa nu se
mai implice în activitati.
- Fiind bine cunoscuta repulsia copiilor cersetori fata de centrele de plasament,
este posibil, ca initial, acestia sa confunde adapostul cu centrul de plasament (fiind situat
în incinta acestuia).
- Este posibil ca voluntarii implicati în proiect sa detina putine cunostinte
în problematica copiilor cersetori.
- Fiind o sursa de venit pentru întreaga familie, parintii pot fi reticenti în ceea ce
priveste implicarea copiilor în program. Tinând cont si de rezistenta la schimbare
în general, este posibil ca acestia sa nu colaboreze cu personalul organizatiei.
25
EFECTUL DE MULTIPLICARE
- Beneficiile majore vor rezulta din activitatile educative, de socializare si
consiliere care vor conduce la formarea anumitor deprinderi în rândul copiilor si familiilor
acestora. Acest lucru constituie ca o investitie durabila, cu efecte pe termen lung. Copiii,
ramânând în sânul familiei, fiind integrati scolar, vor avea posibilitatea sa–si
dezvolte un comportament prosocial, sa se integreze în societate.
- Proiectul vizeaza si lucrul cu cadrele didactice si parintii copiilor. Astfel, se
creeaza bazele unei relatii solide profesor - parinte, cu efecte de durata.
- La nivelul familiei se vor dezvolta si îmbunatati relatiile parinte-copil. Parintii
vor învata cum sa se adapteze schimbarilor si sa-i îndeplineasca rolul si responsabilitatea
de a creste si educa copiii.
AUTO – SUSTINEREA (DURABILITATEA PROGRAMULUI)
În cazul în care, la sfârşitul celor 12 luni, obiectivele si scopurile au fost atinse,
Directia de Asistenta Sociala va continua programul, oferind sustinerea financiara si
spatiul necesar.
26
BUGETUL PROIECTULUI
Bugetul
Bugetul proiectului Anul 1

Cost
Nr. de Costuri
Cheltuieli Unitate unitar (în
unităţi (în EUR)
EUR)
1. Resurse umane
1.1 Salarii (cost total, personal local)
1.1.1. Personal full time Pe lună 12 2200 26400
1.1.2. Personal part time Pe lună 12 75 900
1.2. Diurna pentru deplasări/călătorii Pe lună - -
Subtotal Resurse umane 1175 17400
2. Transport
2.1. Transport internaţional Pe zbor - -
2.2. Transport local Pe lună 50 600
Subtotal Transport 50 600
3. Echipamente şi bunuri
3.1. Cumpărări sau închirieri de Pe vehicul 1 4000 4000
vehicule
3.2. Mobilier, echipamente, Bucăţi 4000
computere, echipamente de instruire
etc.
3.3. Piese de schimb/echipamente Pe vehicul 1 300 300
pentru maşini, scule
3.4. Altele
Subtotal Echipamente şi bunuri 8300
4. Costuri birou local proiect

4.1. Costuri vehicule (benzină, Pe lună 12 80 960
verificări tehnice, etc.)
4.2. Chirie birou Pe lună 12 300 3600
4.3. Consumabile – rechizite birou Pe lună 12 50 600
4.4. Alte servicii Pe lună 12 410 4920
- tel/fax, internet, elctricitate,
încălzire, întreţinere;
- alte servicii de birou;
- materiale promoţionale: broşuri,
cărţi, pliante, adresă internet, etc.
Subtotal costuri birou local proiect 10080
5. Alte costuri, servicii

5.1. Publicaţii Pe lună 2 100 200
27
Bugetul proiectului Anul 1
Cost
Nr. de Costuri
Cheltuieli Unitate unitar (în
unităţi (în EUR)
EUR)
5.2. Studii, cercetări
5.3. Costuri de audit (costuri de 600 600
auditare a proiectului)
5.4. Costuri de evaluare Pe lună 10 100 1000
5.5.Traduceri, interpreţi
5.6. Servicii financiare (garanţii
financiare, etc.)
5.7. Costul conferinţelor/seminariilor număr 2 100 200
Subtotal Alte costuri, servicii 2000
6. Altele
6.1. Sprijin material pentru familii Pe lună 5 400 2000
6.2. Sprijin pentru beneficiari (haine, Pe lună 11 1200 13200
rechizite, jocuri, produse igienico-
sanitare, medicamente)
6.3. Hrană pentru beneficiari Pe lună 11 1600 17600
Subtotal Altele 32800
7. Imobile şi construcţii
7.1. Achiziţionări de teren
7.2. Achiziţionări de clădiri
7.3. Lucrări de construcţii, amenajări, Camere 8 250 2000
renovări
Subtotal Imobile şi construcţii 2000
8. Total costuri proiect 73180
SURSE DE FINANTARE ANTICIPATE PENTRU PROIECT
% din suma
Suma
Bugetul aşteptat Nume totală a
(Euro)
proiectului
1. Contribuţia solicitată
62680 85,65
finanţatorului
1 vehicul = 4000 Euro
2. Contribuţia aplicantului 1 copiator = 200 Euro 6000 8,2
1 psiholog = 1800 Euro
3. Contribuţia partenerilor
Chirie sediu = 3600 Euro
(Direcţia de Asistenţă 4500 6,15
1 bucătar = 900 Euro
Socială)
Total general 73180 100
28
DETALIEREA CATEGORIILOR CUPRINSE IN BUGET
Salarii Lună 12 luni

Coordonator program 300 Euro 3600 Euro
Asistenţi sociali (3) 3 x 150 Euro = 450 Euro 5400 Euro
Psiholog (1) 150 Euro 1800 Euro
Asistent medical (1) 100 Euro 1200 Euro
Psihopedagog 150 Euro 1800 Euro
Contabil (1) (part time) 75 Euro 900 Euro
Supraveghetor de noapte (2) 2 x 75 Euro = 150 Euro 1800 Euro
Bucătar (1) 75 Euro 900 Euro
Total 1375 Euro 17400 Euro
Transport Lună 12 luni

Asistent social 15 Euro 180 Euro
Psiholog 10 Euro 120 Euro
Psihopedagog 10 Euro 120 Euro
Coordonator program 15 Euro 180 Euro
Echipamente şi bunuri
1 vehicul 4000 Euro
1 copiator 200 Euro
2 calculatoare + 2 imprimante 1500 Euro
2 telefoane fax 250 Euro
4 birouri 100 Euro
20 paturi 1000 Euro
Mochetă 200 Euro
2 televizoare color 500 Euro
10 mese 250 Euro
Piese de schimb/echipamente pentru maşini 300 Euro
Total 8300 Euro
Costuri birou local proiect Lună 12 luni
Costuri vehicule (benzină, verficări 80 Euro 960 Euro
tehnice, etc.)
Chirie birou 300 Euro 3600 Euro
Consumabile – rechizite birou 50 Euro 600 Euro
Alte servicii: 410 Euro 4920 Euro
Tel/fax 100 Euro 1200 Euro
Internet 10 Euro 120 Euro
Elctricitate, încălzire, întreţinere 300 Euro 3600 Euro
29
Alte costuri, servicii
Broşuri, pliante 200 Euro
Costuri de audit (costuri de auditare a proiectului) 600 Euro
Costuri de evaluare 1000 Euro
Costul conferinţelor/seminariilor 200 Euro
Total 2000 Euro
Altele (cheltuieli directe beneficiari)

Sprijin material pentru familii 20 familii x 20 Euro x 5 luni = 2000 Euro
Sprijin pentru beneficiari (haine, 40 beneficiari x 30 Euro x 11 luni = 13200
rechizite, jocuri, produse igienico- Euro
sanitare, medicamente)
Hrană pentru beneficiari 20 beneficiari x 80 Euro x 11 luni = 17600
Euro
Total 32800 Euro
Imobile şi construcţii
Lucrări de construcţii, amenajări, renovări 8 camere x 250 Euro = 2000 Euro
Total 2000 Euro
30
CONCLUZII
 Prin persistenta, amploare si implicatiile pe care le prezinta, „copiii
cersetori” au devenit un fenomen multiplu determinat.
 Conditiile din familie sunt cauzele principale care determina ajungerea
copiilor în strada: saracia, violenta si abuzul, alcoolismul sau indiferenta
ducând la ruptura psihologica copil - familie, esentiala în decizia de a fugi
în strada. Familiile sunt responsabile în 80 % din situatiile ajungerii
copiilor în strada.
 Institutiile de ocrotire a statului sunt a doua „sursa” a acestui flagel
datorita conditiilor proaste de viata, izolarii fata de comunitate, violentei
unor copii mai mari.
 Cei mai multi copii fara adapost traiesc în grupuri variabile ca numar (2 –
 20) datorita avantajelor de supravietuire pe care le ofera.
 În ultimii ani a aparut o noua categorie de copii cersetori: copii împreuna
cu familiile în strada.
 Consumul de alcool, tutun, „Aurolac”, este destul de raspândit în rândul
copiilor cersetori.
 Nivelul de pregatire scolara în rândul acestor copii este foarte scazut.
 Principala sursa de venit este cersitul, atât pentru fete cât si pentru baieti.
 Situatia abuzurilor sexuale în rândul „copiilor strazii” prezinta un tablou
de o mare diversitate, de la violuri, continuând cu prostitutia sau realizarea
de materiale pornografice, transformarea copiilor însusi în abuzatori,
angajarea liderilor în retele de racolare si trafic, întretinerea de relatii
homosexuale.
 Cea mai mare parte din copiii cersetori au probleme de sanatate ( pentru
31
aproximativ o treime starea de sanatate se plaseaza de la mediocra la
proasta), în conditiile în care accesul la institutiile medicale este deficitar.
 Reintegrarea copiilor cersetori este cu atât mai dificila cu cât perioada
petrecuta în strada este mai mare, datorita obisnuintelor si stilului de viata
pe care si l-au însusit.
 interventie eficienta trebuie sa urmareasca desprinderea clientului de
 vechile obisnuinte, de vechiul mediu de viata si nu doar asigurarea nevoilor
 primare (spatiu de locuit, siguranta hrana).
 Activitatea recuperatorie trebuie centrata pe ameliorarea psiho-
comportamentala (prin terapii individualizate sau de grup), reinsertie
scolara, reinsertie sociala, reintegrare familiala.
 Este necesar elaborarea unei strategii nationale pentru prevenirea si
diminuarea fenomenului de „copii cersetori” care sa se centreze pe trei
directii:
1. programe de prevenire care se realizeaza prin sprijinul familiilor
cu multi copii si a celor cu dificultati financiare, precum si
sprijinirea copiilor din institutiile de protectie sociala (centre de
plasament, centre de primire minori)
2. programe de integrare în familii sau în familii substitut;
3. programe de sprijin focalizate pe copii cersetori.
32
ANEXE
RAPORT DE ACTIVITATE
2005
Ca o concluzie generala,asupra drepturilor copilului,va voi prezenta in continuare

RAPORTUL DE ACTIVITATE pe 2005 al AUTORITATII NATIONALE.
I. Introducere
Anul 2005 a constituit o adevărată provocare pentru Autoritatea Naţională pentru
Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC), atât din perspectiva reorganizării activităţii
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, cât şi din perspectiva
acţiunilor de implementare a noii legislaţii privind respectarea şi promovarea drepturilor
copilului în România, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2005.
ANPDC asigură respectarea, pe teritoriul României, a drepturilor copilului prin
intervenţia, în condiţiile legii, în procedurile administrative şi judiciare privind
respectarea şi promovarea drepturilor copilului.
a. Cadru legal în baza căruia ANPDC îşi desfăşoară activitatea:
􀂾 Legea nr.272/2004 privind protecţia si promavarea drepturilor copilului;
􀂾 Legea nr.275/2004 pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.12/2001
privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie;
􀂾 Hotararea Guvernului nr.1432/2004 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, conform căruia aceasta se
organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu
personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale si Familiei.
b. Pornind de la funcţiile şi atribuţiile principale, definite în actele normative anterior
menţionate, activităţile ANPDC din cursul anului 2005 s-au concentrat pe următoarele
33
arii prioritare:
1. fundamentarea şi elaborarea strategiei naţionale în domeniul protecţiei şi promovării
drepturilor copilului;
2. elaborarea şi monitorizarea implementării Planului Naţional de Acţiune privind
implementarea legislaţiei în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului;
3. identificarea nevoilor de formare, promovarea şi sprijinirea formării specialiştilor care
acţionează în domeniul protecţiei drepturilor copilului;
4. fundamentarea, elaborarea/revizuirea şi, după caz, aprobarea proiectelor de acte
normative, în vederea armonizării legislaţiei interne cu principiile şi normele tratatelor
internaţionale în domeniul drepturilor copilului, la care România este parte, precum şi cu
alte acte normative interne, în vederea aplicării efective a acestora;
5. fundamentarea, elaborarea şi gestionarea de programe de interes naţional în domeniul
protecţiei si promovării drepturilor copilului;
6. fundamentarea, elaborarea şi gestionarea/coordonarea de programe cu finanţare
externă;
7. monitorizarea şi controlul în cea ce priveşte aplicarea legislaţiei în domeniul propriu
şi modul în care sunt respectate drepturile copilului de către instituţiile publice, alte
persoane juridice, precum şi de către persoane fizice, în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
8. analizarea şi evaluarea implementării standardele minime obligatorii si a structurii
cadru de organizare si funcţionare a serviciilor destinate prevenirii separării copilului de
părinţii săi, precum şi protecţiei speciale a copilului;
9. realizarea-elaborarea instrumentelor de inspecţie şi verificarea modului în care
sunt respectate standardele minime obligatorii şi a structurii cadru de organizare şi
funcţionare a serviciilor destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi, precum şi
34
protecţiei speciale a copilului;
10. licenţierea serviciilor destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi, precum şi
protecţiei speciale a copilului;
11. monitorizarea activităţilor de protecţie a copilului;
12. asigurarea transparenţei asupra măsurilor care se iau în vederea implementării
reformei în domeniul protecţiei copilului
II. Activităţile ANPDC în anul 2005
A. DERULAREA PROGRAMELOR DE INTERES NAŢIONAL (PIN)
Prin HG nr.166/2005, a cărei anexă a fost modificată prin HG nr.1.396/2005, a fost
aprobată derularea a 6 PIN-uri menite să contribuie la punerea în practică a prevederilor
noii legislaţii din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, precum şi la
susţinerea autorităţilor administraţiei locale în crearea/dezvoltarea serviciilor necesare
pentru copii şi familii. Pentru derularea acestora în anul 2005, ANPDC a alocat un buget
de 14.026,2 RON. Fundamentarea, elaborarea şi gestionarea PIN-urilor s-a realizat de
către ANPDC.
Pentru implementarea acestor programe, ANPDC a organizat licitaţii publice, în spiritul
principiului transparenţei, pe baza prevederilor Ordinului secretarului de stat nr.112/2005
pentru aprobarea Metodologiei de finanţare şi selectare a proiectelor. La licitatie au
participat organizaţii neguvernamentale (ONG). În urma primei etape a licitaţiei s-au
calificat 23 ONG-uri şi au fost depuse 66 de proiecte de către 14 ONG-uri. În urma
întregii licitaţii au fost declarate caştigătoare 41 de proiecte depuse de 7 ONG-uri.
Începând cu luna iulie a început perioada de contractare, care s-a desfăşurat pană în luna
noiembrie. Prelungirea perioadei de contractare şi dificultăţile întâmpinate s-au datorat în
principal procedurilor prevăzute în legislaţia în domeniu desfăşurării licitaţiilor publice,
precum şi necesităţii semnării contractelor pe regiuni (de către toate judeţele componente)
35
în cazul PIN-urilor 3 si 5. Părţile semnatare ale unui contract, în general – după caz, sunt:
ANPDC, ONG-ul prestator şi DGASPC (sau Consiliul local în cazul PIN 6) în calitate de
beneficiar.
Desfăşurarea activităţilor din cadrul acestor programe s-a concretizat în următoarele
rezultate:
PIN 1: "Integrarea socio-profesionala a copiilor/tinerilor din sistemul de protecţie" a
avut drept scop atât crearea şi dezvoltarea de practici integrative pentru copii/ tineri care
până la vârsta de 18 ani beneficiază de una dintre măsurile de protecţie specială a
copilului, prevăzute de lege, în vederea îmbunătăţirii şanselor acestora de integrare socio-
profesională cât si dezvoltarea unui set de măsuri şi mecanisme destinat acestora, care să
faciliteze dobândirea abilităţilor necesare pentru integrarea lor educaţională, ocupaţională
şi identificarea unei forme legale de angajare. Bugetul alocat a fost de 244.770 RON, din
care s-au cheltuit 226.507,11 RON.
In urma depunerii scrisorii de interes s-au calificat 7 ONG-uri. Au depus oferte pentru
proiecte un număr de 3 ONG-uri şi a fost declarat câştigător proiectul depus de Fundaţia
„Inimă pentru inimă” pentru judeţul Vîlcea. Licitaţia a fost deschisă pentru 10 judeţe,
însă restul proiectelor au fost respinse nefiind corespunzătoare cerinţelor documentaţiei
de ofertare.
Fundaţia „Inimă pentru inimă” a derulat, în parteneriat cu autorităţile locale din judeţul
Vîlcea, proiectul intitulat ,,Servicii de Socializare şi Integrare Socio-Profesională’’;
rezultate obţinute, conform raportului final:
- s-au creat două servicii noi pentru protecţia tinerilor ajunşi la 18 ani care au beneficiat de
o măsură de protecţie conform legii : serviciul de zi şi consiliere profesională Bistriţa şi
serviciul rezidenţial, orientare şi consiliere profesională Rânicu Sărat;
- numărul de locuri în noile servicii este de 102 (indicatorul de performanţă era stabilit la
36
95 de locuri) ;
- s-au încheiat 11 contracte de muncă pentru tinerii proveniţi din sistem (indicatorul de
performantă era stabilit pentru 10 beneficiari);
- fiecare persoană angajată în cadrul proiectului a beneficiat de un număr de 60 de ore de
formare profesională ;
- au fost dezinstituţionalizaţi un număr de 42 de tineri din sistemul de protecţie al
judeţului Valcea.
PIN 2: "Dezvoltarea serviciilor de zi/recuperare si/sau închiderea instituţiilor de tip
vechi destinate copiilor cu dizabilităţi/ handicap care nu pot fi restructurate/
reabilitate" a avut drept scop crearea şi dezvoltarea de servicii specializate şi practici
integrative pentru copiii cu dizabilităţi/handicap în vederea îmbunătăţirii şanselor acestora
de dezvoltare deplină şi armonioasă. Bugetul alocat a fost de 6.816.570 RON, din care s-
au cheltuit 2.505.831,01 RON pentru încheierea proiectelor aprobate în anul 2004 şi
2.149.620,9 RON pentru proiectele aprobate în anul 2005.
Fundaţiile SERA România şi Pentru Copiii Noştri s-au calificat, au depus oferte şi o parte
din proiectele lor au fost declarate câştigătoare.
SERA România – contract pentru derularea proiectului în judeţul Valcea; rezultatele
consemnate in urma rapoartelor intermediare si a discuţiilor purtate cu SERA in cursul
monitorizării de specialitate:
- S-a identificat şi achiziţionat terenul (in municipiul Râmnicu-Vâlcea) necesar construirii
a 2 căsuţe de tip familial pentru copiii cu dizabilităţi ce vor fi preluaţi din centrul de
plasament Băbeni;
- S-a contractat proiectarea si executia constructiei celor 2 casute (contractul de executie
nr.1.259/10.11.2005);
- A fost demarata activitatea de proiectare a construcţiilor şi de achiziţie a bunurilor;
37
- S-a selectat si pregatit personalul pentru cele 2 căsuţe;
- S-au contractat si livrat bunurilor necesare pentru dotarea serviciilor nou înfiinţate;
- S-a obtinut avizul de construire.
Celelalte activitati aferente proiectului care nu s-au încheiat in anul 2005 s-au realizat în
anul 2006, fiind încheiat un act aditional pentru prelungirea contractului.
Fundatia Pentru Copiii Noştri (PCN) – contract pentru derularea proiectului in judetul
Timis; rezultatele consemnate in urma rapoartelor intermediare si a discutiilor purtate cu
PCN in cursul monitorizarii de specialitate:
- Terenul a fost pus la dispoziţia proiectului de către Consiliul Local Lugoj, conform
Hotărârii nr.195/28.07.2005;
- S-a organizat licitaţia pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor;
- S-a organizat cererea de oferta pentru contractarea serviciilor de urmărire, asistenţă şi
dirigenţie;
- S-a organizat cererea de oferte pentru achiziţie bunuri;
- S-a realizat recepţia proiectului tehnic – PV 598/12.12.2005;
- S-a organizat procesul de urmărire/dirigenţie şantier;
- S-au achiziţitionat bunuri;
- S-a realizat situaţia de lucrări nr.1.
PIN 3: "Reintegrarea si sprijinirea copiilor repatriaţi sau victime ale traficului" a avut
drept scop crearea de servicii de protecţie specială a copiilor repatriaţi şi/sau traficaţi,
precum şi activităţi de prevenire a traficului de copii. Bugetul alocat a fost de 1.077.760
RON, din care s-au cheltuit 645.448,89 RON.
S-au calificat 5 ONG-uri, din care 3 ONG-uri au depus proiecte şi o parte din aceste
proiecte au fost declarate castigatoare.
1) Fundatia SOS Copiii Gorjului – contract pentru derularea proiectului in Regiunea 4
38
(judetele Mehedinti, Dolj, Gorj, Valcea si Olt); rezultate obtinute, conform raportului
final:
- A fost creat un nou centru de tranzit in judetul Mehedinti, cu o capacitate de 10 locuri de

cazare;
- S-au constituit, in cele 5 judete din regiune, echipele interinstitutionale pentru
coordonarea activitatilor in domeniul prevenirii si combaterii migratiei ilegale, exploatarii
si traficului de copii – echipe formalizate prin incheierea de acorduri de parteneriat;
totoadata, a avut loc si formarea membrilor acestora;
- S-au pregatit 13 angajati din cadrul celor 5 DGASPC (cate 2-3 persoane din fiecare
judet, cursurile avand o durata de 2-3 zile);
- S-a organizat o campanie de informare si sensibilizare; in acest scop au fost elaborate
1.000 de postere si 2.000 de pliante care au fost distribuite in scoli, DGASPC-uri, spitale,
alte locuri publice cu impact (se estimeaza un numar de circa 2.000 de beneficiari pentru 3
scoli din Craiova si Tg. Jiu);
- S-au furnizat servicii pentru pregatirea repatrierii unui numar de 6 copii.
2) Fundatia Romana pentru Copil Comunitate şi Familie (FRCCF) - contract pentru
derularea proiectului in Regiunea 6 (judetele Maramures, Satu-Mare, Salaj si Bistrita-
Nasaud); rezultate consemnate in baza rapoartelor intermediare si discutiilor cu FRCFF :
- Fundatia nu a realizat obiectivul privind infiintarea centrului de tranzit din judetul
Maramures si ansamblul activitatilor aferente, fapt datorat atat imposibilitatii Consiliului
Judetean si DGASPC – Maramures de a pune la dispozitie o locatie corespunzatoare cu
aceasta destinatie – asa cum prevedeau angajamente contractuale asumate – cat si
dificultatilor intampinate ca urmare a lipsei totale de colaborare din partea Consiliilor
Locale Sighet si Viseul de Sus, unde se aflau locatiile propuse succesiv de catre Consiliul
Judetean;
39
- A fost constituita o singura echipa interinstitutionala pentru coordonarea activitatilor in
domeniul prevenirii si combaterii migratiei ilegale, exploatarii si traficului de copii – in
judetul Salaj – fata de totalul prevazut de 3 (in judetele Maramures, Bistrita-Nasaud si

Salaj) si nu au fost organizate seminarii pentru instruirea membrilor acesteia si ai echipei
deja constituite din judetul Satu-Mare;
- Au fost organizate cursuri de formare pentru un total de 14 angajati ai DGASPC (4 –
Satu-Mare, 1 – Bistrita-Nasaud, 3 – Salaj, 6 – Maramures);
- A fost organizata o campanie pentru sensibilizarea opiniei publice, desfasurata in
judetele Maramures, Bistrita-Nasaud, Satu-Mare si Salaj, de care au beneficiat 1.650 de
copii; in acest scop au fost editate si multiplicate 3.000 de afise si 9.000 de pliante;
- S-au furnizate servicii directe pentru un numar de 70 de copii, din care: 57 de copii cu
risc, sprijiniti prin consiliere si suport material (judetele satu-Mare si Bistrita-Nasaud); 6
copii aflati in strainatate, sprijiniti prin demersuri pentru repatriere (judetele Satu-Mare si
Bistrita-Nasaud); 7 copii repatriati, sprijiniti in vederea reintegrarii sociale (judetul Satu-
Mare); 7 copii victime ale traficului, din care 5 copii – victime ale traficului extern si 2
copii – trafic intern, au beneficiat de servicii de sprijin pentru reabilitare si reintegrare
sociala.
3) Organizatia Salvati Copiii - 4 contracte pentru derularea proiectelor in:
- Regiunea 1 (judetele Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui);
- Regiunea 2 (judetele Galati, Buzau si Vrancea);
- Regiunea 3 (judetele Giurgiu si Teleorman);
- Regiunea 5 (judetele Arad, Timis si Hunedoara)
Rezultate consemnate in baza rapoartelor intermediare si discutiilor cu Salvati Copiii :
- A fost creat un nou centru de tranzit in judetul Giurgiu, cu o capacitate de 6 locuri de
cazare;
- Au fost create echipe interinstitutionale judetene pentru coordonarea activitatilor in
40
domeniul prevenirii si combaterii migratiei ilegale, exploatarii si traficului de copii in 7
judete (Bacau, Vaslui, Buzau, Vrancea, Giurgiu, Teleorman si Hunedoara) – prin
incheierea de acorduri de parteneriat - si au fost formati membrii acestora;
- Au fost organizate cursuri de formare pentru un total de 82 de angajati ai DGASPC din
ansamblul judetelor contractate ;
- A fost organizata o campanie de informare si sensibilizare in scoli, beneficiari fiind
1.200 de copii, 130 de parinti si 145 de profesori;
- S-au furnizat servicii directe pentru un numar de 153 de copii si 228 de familii cu risc
(suport material pentru 103 copii cu risc, sprijin pentru pregatirea repatrierii unui numar
de 4 copii si pentru repatrierea a 3 copii, sprijin pentru reintegrarea familiala pentru 27 de
copii si sprijin pentru 16 copii asistati in centrele de tranzit din Iasi, Galati si centrul de
primire in regim de urgenta-Barlad);
PIN 4: "Prevenirea si combaterea exploatării prin muncă a copiilor" a avut drept scop
dezvoltarea şi diversificarea modalităţilor de intervenţie în vederea prevenirii şi
combaterii exploatării prin muncă a copiilor. Bugetul alocat a fost de 304.810 RON, din
care s-au cheltuit 264.369,26 RON.
S-au calificat 5 ONG-uri, din care 4 ONG-uri au depus oferte şi au fost declarate
castigatoare proiectele depuse de 2 ONG-uri: Organizaţia Salvati Copiii (in judetele
Bistrita Nasaud, Mures şi Vrancea) si Fundatia Filantropia Ortodoxa (in judeţul Alba).
Rezultatele sintetice consemnate in baza rapoartelor finale au fost urmatoarele:
- Au fost create 4 echipe intersectoriale locale pentru prevenirea şi combaterea exploatării
copiilor prin muncă la nivelul judeţelor Bistriţa Năsăud, Mureş, Vrancea şi Alba;
- Au fost create 40 puncte focale (structuri comunitare consultative) în comunităţile
vulnerabile din cele 4 judeţe (câte 10/ judeţ);
- A crescut cu 8 numărul serviciilor specializate pentru copiii exploataţi prin muncă. Au
41
fost deschise 3 centre de zi în localităţile Bistriţa, Focşani şi Târgu Mureş, precum şi 5
centre de prevenire a exploatarii prin munca a copiilor (componente nou înfiinţate în
cadrul centrelor de zi existente) în localităţile : Alba Iulia, Aiud, Cugir, Blaj, Ocna Mureş
care se vor ocupa de prevenirea şi combaterea exploatării prin muncă a copiilor;
- Au beneficiat de serviciile oferite de către centrele nou create un număr de aproximativ
200 de copii exploataţi prin muncă.
PIN 5: "Crearea retelei de asistenti maternali profesionisti pentru protecţia in regim de
urgenta a copiilor pana la varsta de 2 ani separati de familie" a avut drept scop
promovarea drepturilor copilului 0-2 ani separat de familie de a fi ingrijit in familia
asistentului maternal, precum şi prevenirea spitalizării prelungite si nejustificate a copiilor
0-2 ani părăsiţi de familie in unităţile sanitare. Bugetul alocat a fost de 3.258.660 RON,
din care s-au cheltuit 2.080.775,31 RON.
În urma depunerii scrisorii de intentie s-au calificat 13 ONG-uri, din care 6 ONG-uri au
depus proiecte şi au fost declarate castigatoare proiectele depuse de Fundatia SERA
România. Contractele au fost semnate
Contractele cu SERA s-au incheiat pentru derularea proiectelor pentru :
- Regiunea NE: Bacau , Botoşani , Iasi, Neamt , Suceava , Vaslui ;
- Regiunea S: Arges , Calarasi , Giurgiu , Ialomita , Prahova, Teleorman;
- Regiunea SV: judetele: Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea;
- Regiunea SE: judetele: Braila, Buzau, Galati, Tulcea,Constanta, Vrancea.
Rezultate consemnate in baza rapoartelor intermediare si discutiilor cu SERA :
- Au fost formati 683 de asistenti maternali profesionisti (AMP) in vederea asigurarii unei
ingrijiri de calitate copiilor cu varsta cuprinsa intre 0-2 ani, plasati in regim de urgenta,
din care 680 de AMP au fost atestati de catre comisiile pentru protectia copilului;
- Au fost plasati 245 de copii cu varsta cuprinsa intre 0-2 ani, proveniti din unitatile
42
sanitare si/sau din familia naturala la asistentii maternali atestati prin intermediul acestui
proiect.
Defalcat pe judete, situatia AMP atestaţi şi a plasarii copilului la AMP este urmatoarea :
Regiunea NE
- Bacau : 20 AMP si 19 copii plasati la AMP ;
- Botosani : 10 AMP si 8 copii plasati la AMP ;
- Iasi : 30 AMP ;
- Neamt : 10 AMP si 9 copii plasati la AMP ;
- Suceava : 20 AMP si 8 copii plasati la AMP ;
- Vaslui : 25 AMP si 3 copii plasati la AMP.
Regiunea 3 (S)
- Arges : 50 AMP si 13 copii plasati la AMP ;
- Calarasi : 68 AMP si 14 copii plasati la AMP (trebuiau 70 – 2 în minus) ;
- Ialomita : 10 AMP si 12 copii plasati la AMP ;
- Prahova : 47 AMP si 23 copii plasati la AMP (trebuiau 50 - 3 în minus) ;
- Telorman : 55 AMP si 22 copii plasati la AMP (trebuiau 50 – 5 în plus).
Regiunea SV
- Dolj : 15 AMP si 5 copii plasati ;
- Gorj : 10 AMP si 7 copii plasati la AMP ;
- Mehedinti : 10 AMP si 7 copii plasati la AMP ;
- Olt : 10 AMP si 11 copii plasati la AMP ;
- Valcea : 40 AMP si 24 copii plasati la AMP.
Regiunea SE
- Braila : 25 AMP si 4 copii plasati la AMP ;
- Buzau : 15 AMP si 5 copii plasati la AMP ;
43
- Galati : 35 AMP si 6 copii plasati la AMP ;
- Tulcea : 25 de AMP si 9 copii plasati la AMP
- Constanta : 100 AMP si 28 copii plasati la AMP
- Vrancea-20 AMP si 13 copii plasati la AMP.
PIN 6: "Crearea si dezvoltarea serviciilor sociale comunitare pentru copil si familie in
vederea prevenirii separarii copilului de familia sa si sprijinirii reintegrarii sau
integrarii copilului in familie" a avut drept scop capacitatea serviciilor publice de
asistenta sociala de la nivelul consiliilor locale, prin angajarea unor persoane cu atributii
alternative care sa asigure sprijin corespunzator pentru copil si familie. Bugetul alocat a
fost de 2.323.630 RON, din care s-au cheltuit 2.058.601,65 RON.
S-au calificat 10 ONG-uri, din care 6 ONG-uri au depus proiecte si au castigat proiectele
depuse de 2 ONG-uri: Pentru Copiii Nostri si Fundatia Sera România.
Rezultate consemnate :
PIN-ul s-a derulat în 5 judeţe: Buzău, Dolj, Ialomiţa, Iaşi şi Vrancea;
- S-au pregătit şi angajat 96 de persoane cu atribuţii în asistenţa socială la nivelul a 82 de
primării (marea majoritate la nivel de comună), ceea ce corespunde cu înfiinţarea a 82 de
servicii publice de asistenţă socială;
- S-au înfiinţat 26 de servicii de prevenire a separării copilului de părinţii săi: 5 centre de
zi (câte unul pe judeţ), 5 centre de consiliere pentru părinţi (în judeţul Iaşi) şi 16 servicii
de monitorizare a femeii gravide predispuse să-şi abandoneze copilul (câte 4 în celelalte
judeţe); în concluzie s-au înfiinţat 108 servicii sociale comunitare (82 servicii de asistenţă
socială şi 26 servicii de prevenire);
- 400 de copii pentru care s-au întocmit planuri de servicii pentru prevenirea separării de
părinţi la nivelul judeţului Iaşi, din care 197 au beneficiat şi de sprijin material;
- 64 de copii pentru care s-au revizuit planurile individualizate de protecţie în vederea
44
reintegrării în familie la nivelul judeţului Iaşi.
B. DERULAREA PROGRAMELOR CU FINANŢARE EXTERNĂ
1) Proiectul de reformă a sistemului de protecţie copilului 1999-2001 (buget: 5
2) milioane USD – BIRD, 10 milioane de EURO – BDCE, 14 milioane USD – alţi
donatori) – 86 subproiecte aprobate.
Activităţile prevăzute în acordul de împrumut cu BIRD au fost finalizate in septembrie
2003, calificativul final obţinut fiind „highly satisfactory”. In anul 2005, s-au derulat
urmatoarele subproiecte:
Ag 01.04 Complex de servicii comunitare destinat protectiei copilului cu handicap sever
- bugetul total al subproiectului a fost echivalentul in lei a 1.093.072 EURO, din care
bugetul alocat de ANPDC de 430.000 EURO (344.000 EURO proveniti din credite
externe), in timp ce echivalentul in lei a 663.072 EURO au fost asigurati din bugetul
Consiliului Judetean Arges. Subproiectul a fost finalizat in 2005 si consta in infiintarea
urmatoarelor servicii:
- Centru de plasament pentru copilul cu handicap sever – capacitate maxima de 40 de
copii;
- Centru de ingrijire si recuperare de zi pentru copilul cu handicap sever – capacitate
maxima de 37 copii/tura;
- Centru de reintegrare/integrare a copilului in familie – capacitate proiectata de 20
cazuri/luna;
- Centru de consiliere si sprijin pentru copii si parinti – capacitate proiectata de 20
cazuri/luna.
B2 01.04 Complex de servicii comunitare destinat protectiei copilului cu handicap sever
45
- bugetul total al subproiectului a fost echivalentul in lei a 854.835 EURO, din care
bugetul alocat de ANPDC de 364.243 EURO (291.394 EURO proveniti din credite
Consiliului Local Bucuresti – Sector 2. Subproiectul a ramas in derulare cu suma
provenind din contributia locala si consta in infiintarea urmatoarelor servicii:
copii;
cazuri/luna.
Cl 01.04 Complex de servicii comunitare destinat protectiei copilului cu handicap sever
- bugetul total al subproiectului a fost echivalentul in lei a 666.887 EURO, din care
bugetul alocat de ANPDC de 543.464 EURO (434.771 Euro proveniti din credite
Consiliului Judetean Calarasi. Subproiectul a fost finalizat in 2005 si consta in infiintarea
copii;
cazuri/luna;
cazuri/luna;
46
- Centru maternal - capacitate maxima de 3 cupluri mama-copil;
- Serviciu de monitorizare si sprijin a femeii gravide cu risc de a-si abandona copilul –
capacitate proiectata de 20 cazuri/luna.
Ms 01.04 Complex de servicii comunitare destinat protectiei copilului cu handicap
sever - bugetul total al subproiectului a fost echivalentul in lei a 766.680 EURO, din care
bugetul alocat de ANPDC de 650.000 EURO (520.000 Euro proveniti din credite
Consiliului Judetean Mures. Subproiectul a fost finalizat in 2005 si consta in infiintarea
copii;
- Centru de tratament si recuperare pentru copilul cu handicap sever – capacitate maxima
de 12 copii/tura;
cazuri/luna;
cazuri/luna.
Cj 01.04 Adapost de zi si de noapte pentru copiii strazii, capacitate proiectata 12 cazuri.
Bugetul total al subproiectului a fost echivalentul in lei a 115.052 EURO, din care bugetul
alocat de ANPDC de 85.340 EURO (68.272 EURO proveniti din credite externe), in timp
ce echivalentul in lei a 29.712 Euro au fost asigurati din bugetul Consiliului Judetean
Cluj. Subproiectul a fost finalizat in anul 2005.
Bz 01.05 Reparatii de urgenta la complexul de servicii comunitare existent de protectie
a copilului - Beceni. Bugetul total al subproiectului a fost echivalentul in lei a 99.643
EURO, din care bugetul alocat de ANPDC de 87.065 EURO (69.652 Euro proveniti din
47
credite externe), in timp ce echivalentul in lei a 12.578 EURO au fost asigurati din
bugetul Consiliului Judetean Buzau. Subproiectul a fost finalizat in anul 2005.
Is 01.05 Complex de servicii comunitare destinat protectiei copilului cu deficiente
mentale - bugetul total al subproiectului a fost echivalentul in lei a 149.261 EURO, din
care bugetul alocat de ANPDC de 135.323 EURO (108.258 Euro proveniti din credite
Consiliului Judetean Iasi. Subproiectul a fost finalizat in 2005 si consta in infiintarea
- Centru de plasament de 5 zile pentru copilul cu deficiente mentale – capacitate maxima
de 80 de copii;
- Centru de consiliere pentru parinti si recuperare pentru copilul cu deficiente mentale –
capacitate proiectata 20 cazuri/luna.
2) Proiecte cu finantare Phare
Proiectele PHARE :
􀂾 Phare 2001 – RO 0104.01 – schema de granturi (buget 10,57 milioane EURO);
􀂾 Phare 2002 – 2002/000-586.01.01 – schema de granturi, componenta de asistenţă
tehnică pentru monitorizarea proiectelor finanţate prin schema de granturi si campania
publică de educaţie cu privire la drepturile copilului « Drepturile copiilor sunt lege ! »
(buget 14,8 milioane EURO, din care 3,7 milioane EURO contributie din partea
Guvernului);
􀂾 Proiectul de twinning light pentru elaborarea planului de acţiune pentru implementarea
pachetului legislativ în domeniul protecţiei drepturilor copilului (buget 150.000 EURO);
􀂾 Proiectul de twinning light pentru evaluarea stadiului actual al reţelei de asistenţă
maternală în România (buget 200.000 EURO);
􀂾 Phare 2003 – 2003/005-551.01.01 – campania de educaţie privind drepturile copilului
48
(buget 3 milioane EURO).
Fundamentarea, elaborarea si gestionarea Programelor PHARE se realizeaza de către
Serviciului Integrare Europeana împreuna cu Direcţia Economică şi Resurse Umane şi
Biroul Juridic şi Contencios.

.
2.1. Schema de granturi PHARE 2001
Prin proiectele finanţate în cadrul schemei de granturi PHARE 2001 au fost închise 36
instituţii de tip vechi1. Contractele au fost semnate în perioada iulie-noiembrie 2003 şi au
fost finalizate în perioada ianuarie-septembrie 2005. Pentru închiderea celor 36 de
institutii s-au selectat, pregatit si atestat 1.100 asistenţi maternali si s-au infiintat 151 de
servicii dupa cum urmeaza:
• un centru maternal;
• 9 centre de zi;
• 7 centre de recuperare;
• un centru de primire în regim de urgenţă;
• 133 centre de plasament de tip familial (47 căsuţe de tip familial şi 86 apartamente).
Dintr-un total de 3.500 de copii protejaţi iniţial în institutiile respective, aproximativ
1.000 au fost reintegraţi în familia naturală/ extinsă, mai mult de 80% dintre acestia
beneficiind de sprijin material pentru sustinerea reintegrarii.
2.2. PHARE 2002
Prin proiectele aflate în derulare în cadrul schemei de granturi PHARE 2002 vor fi
închise alte 26 instituţii de tip vechi2. Contractele au fost semnate în septembrie-
noiembrie 2004 şi vor fi finalizate în perioada februarie-iunie 2006.
Componenta de asistenţă tehnică pentru monitorizarea proiectelor finanţate în
cadrul schemelor de granturi. Contractul a fost semnat în luna mai 2004 cu firma
Ramboll Management, urmând a se încheia în luna octombrie 2006. In afara activităţilor
49
de monitorizare a proiectelor (vizite trimestriale, analiza documentelor/ rapoartelor
DGASPC-urilor, vizite speciale, avizare addendum-uri/ rapoarte trimestriale şi finale
etc.), în cadrul acestui contract a fost editat in anul 2005 un ghid de bună practică «
Drepturile omului în protecţia copilului ». Ghidul a fost elaborat ca urmare a conferinţelor
pe tema Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului şi a Convenţiei Europene
privind drepturile omului, desfăşurate în perioada ianuarie – iunie 2004.
Campania publică de educaţie cu privire la drepturile copilului « Drepturile copiilor
sunt lege ! ». În perioada 01 aprilie – 01 iunie 2005 s-a desfăşurat ediţia a III-a a
Concursului naţional « Floare de colţ » pentru copiii talentaţi din sistemul de protecţie şi,
la fel ca şi ediţiile anterioare, s-a bucurat de un succes deosebit. Concursul a fost organizat
pe 9 categorii, iar cei 27 de câştigători ai fazei naţionale (trei la fiecare categorie) au fost
premiaţi cu burse de 100 EURO lunar timp de 1, 2 respectiv 3 ani, urmând să beneficieze
de o vizită la Strasbourg la instituţiile europene.
1 Centrul de plasament (CP) Colibri, Botoşani; CP SF.Stelian Botoşani; CP nr.1 pentru
copii 0-3 ani Brăila; CP nr.5 Brăila; CP Barza Mica, Braşov; CP Micul Print, Braşov; CP
nr.3, Buzău; CP nr.6 pentru copii 0-3 ani Rm Sărat, Buzău; CP nr.1 Targu Secuiesc,
Covasna; CP Veronica Micle, Tg Bujor, Galaţi; CP "Unirea", Galaţi; CP Tg-Jiu, Gorj; CP
"Sf. Andrei", Giurgiu; CP "Sf. Toader", Grădinari, Giurgiu; CP Uricani, Hunedoara; CP
nr.5 Slobozia, Ialomiţa; CP nr.1 Slobozia, Ialomiţa; CP nr.1 Sf Paraschiva, Iaşi; CP nr.1
Târgu Mures, Mureş; CP "Prichindel", Slatina, Olt; CP "Sf. Ioachim şi Ana", Slatina, Olt;
CP pentru copii cu dizabilităţi Bădăcin, Sălaj; CP nr.14 Pomi, Satu Mare; CP pentru copii
0-3 ani Satu Mare; CP Apa, Satu Mare; CP pentru copii cu dizabilităţi Fălticeni, Suceava;
CP Sf Andrei, Tulcea; CP Isaccea, Tulcea; CP nr.4 Falciu, Vaslui; CP nr.7 Bogesti,
Vaslui; CP Sf.Andrei, sec.1, Bucureşti; CP Sf.Ecaterina, sec.1, Bucureşti; CP Lizuca,
sec.2, Bucureşti; CP nr. 2 "Casa Speranţei ", sec.4, Bucureşti; CP "Sf. Vasile", sec.4,
50
Bucureşti; CP "Sf. Spiridon", sec.4, Bucureşti.
2 CP pentru copii 0-3 ani Câmpulung, Argeş; CP nr.1Arlechino, Brăila; CP nr. 8 Cosette,
Brăila; CP nr.1 pentru copii cu dizabilitati Buzau; CP "Sf. Nicolae", Câmpia Turzii, Cluj;
CP "Caius Mihaila", Constanţa; CP Novaci, Gorj; CP Deva, Hunedoara; CP "Zorile"
Slatina, Olt; CP Nedelea, Prahova; CP "Sf. Maria", Cluj; CP nr.3 “Casa piticilor”, Cluj;
Centrul de recuperare şi reabilitare pentru copilul cu handicap Tinca, Bihor; CP
"Primăverii" Iaşi; CP nr.1 Timişoara; CP „George Sidorovici” Gura Humorului, Suceava;
CP “Dumbrava Minunata” Falticeni, Suceava; CP "Sf. Maria", Suceava; CP “Cocorii”
Tulcea; CP Sf. Ierarh Nicolae şi “Pinocchio”, Brăila; CP nr.7 Rm. Sărat, Valcea; CP “Sf.
Elisabeta” Caracal, Olt; CP “Speranţa” Slatina, Olt; CP “Optimiştii” Caracal, Olt; CP
Trivale, Argeş.
Linia verde pentru protecţia copilului (0 800 8 200 200), care a început să funcţioneze în
anul 2001, în cadrul precedentei campanii “Casa de copii nu e acasă”, oferind informaţii,
îndrumare şi chiar consiliere pentru toate tipurile de beneficiari, a continuat şi continuă să
fie popularizată pe diferite căi: postere, fluturaşi, broşuri, plicuri, articole şi publicitate în
presa scrisă, vizibilitate pe canale TV etc. Un studiu de fezabilitate efectuat in cadrul
campaniei actuale, avand ca scop identificarea unei organizari sustenabile a liniei verzi,
dupa incetarea finantarii prin programul Phare 2002, a fost prezentat la ANPDC si
Delegatiei Comisiei Europene, in vederea luarii unei decizii cu privire la propunerile de
organizare. A fost luată decizia de înfiinţare a unei asociaţii care sa preia administrarea
liniei verzi.
O campanie media complexă, menită să crească gradul de conştientizare a publicului larg
cu privire la drepturile copilului şi să schimbe atitudinea acestuia, precum şi să continue
popularizarea liniei verzi, a fost pregătită şi va fi desfăşurată începând cu luna ianuarie
51
2006. Campania media include 4 spoturi TV, 3 spoturi radio, dezbateri în cadrul
emisiunilor radio şi TV, articole şi publicitate în ziare şi reviste.
In perioada 29 august – 1 noiembrie au avut loc:
- 100 ateliere de formare pentru 1.800 de profesionisti (asistenti sociali ai DGASPC,
profesori, personal medical – medici si asistente medicale, politisti, preoti, judecatori,
procurori);
- 86 ateliere de formare pentru 3.000 de asistentii sociali din DGASPC si lucratorii sociali
din serviciile publice de asistenta sociala de la nivel local.
În perioada octombrie-noiembrie 2005 au fost organizate 8 ateliere pentru persoanele
responsabile de relaţia cu media din cadrul DGASPC-urilor şi pentru jurnalişti.
S-a desfăşurat faza judeţeană a competiţiei de eseuri pe tema „Drepturilor copilului”, care
a fost lansată pentru toate liceele din ţară. În luna ianuarie 2006 va fi organizată faza
nationala, iar câştigătorii vor beneficia de o excursie la Strasbourg.
2.3. Proiectul de twinning light pentru elaborarea planului de acţiune pentru
implementarea pachetului legislativ în domeniul protecţiei drepturilor copilului
Contractul a fost semnat cu Ministerul Afacerilor Sociale din Franţa în luna august 2004
şi s-a încheiat în luna aprilie 2005. Planul de acţiune a fost elaborat în colaborare cu
celelalte instituţii/ autorităţi publice centrale şi locale şi a avut la bază informaţiile culese
în cadrul celor 8 întâlniri regionale organizate în perioada ianuarie – februarie 2005.
Planul de acţiune a fost lansat la 17.03.2005, în cadrul unui seminar naţional, evenimentul
bucurându-se de prezenţa doamnei Emma Nicholson, membru al Parlamentului European,
a reprezentanţilor Delegaţiei Comisiei Europene în România şi a reprezentanţilor
autorităţilor administratiei publice centrale. Planul de acţiune a fost aprobat de către
Guvernul României prin HG nr.1.058 la data de 08 septembrie 2005.
2.4. Proiectul de twinning light pentru evaluarea stadiului actual al reţelei de asistenţă
52
maternală în România
Contractul a fost semnat cu Ministerul Sănătăţii, Bunăstării şi Sportului şi cu Institutul
pentru Îngrijire şi Bunăstare din Olanda în luna octombrie 2005 şi se va încheia în luna
mai 2006.
Planul de acţiune pentru diversificarea reţelei de asistenţă maternală va fi elaborat în baza
informaţiilor culese în cadrul celor 8 vizite în teritoriu desfăşurate în perioada noiembrie–
decembrie 2005, precum şi a celor obţinute prin intermediul unui chestionar ce a fost
trimis tuturor judeţelor în luna decembrie 2005. Planul de acţiune va fi lansat în luna mai
2006, în cadrul unui seminar naţional.
2.5. PHARE 2003
Contractul pentru Campania de educaţie privind drepturile copilului PHARE 2003 a fost
semnat cu un consorţium condus de firma LDK Consultants în data de 30 noiembrie 2005
şi are o durată de 18 luni. Prin acest contract vor fi continuate o parte din activităţile
campaniei actuale, cu un accent deosebit pe crearea unor structuri/ mecanisme
sustenabile.
3) Programul ChildNet (Parteneriatul româno-american în domeniul protecţiei
copilului 2001 – 2006) buget de 15 milioane USD din partea Guvernul American,
prin intermediul Agentiei de Dezvoltare Internationala a Statelor Unite ale Americii
(USAID) pentru sustinerea reformei sistemului de protectie a copilului din România
Pe data de 19.10.2001 s-au incheiat Memorandumul de Intelegere dintre Guvernul Român
si cel American si Conventia de Parteneriat dintre ANPCA (in prezent ANPDC), USAID
si World Learning (contractor) in vederea implementarii Programului ChildNet. In 2005
s-a aprobat extinderea pentru perioada august 2006-iulie 2007. Coordonarea Programului
Childnet se realizeaza cu sprijinul Directiei Strategii, Programe.
Obiectivele generale ale programului sunt urmatoarele:
53
􀂃 Reducerea numarului de copii din institutiile de tip vechi (clasic);
􀂃 Reducerea numarului de institutii de tip vechi;
􀂃 Dezvoltarea standardelor de calitate pentru serviciile pentru copil si familie;
􀂃 Cresterea numarului de copii care beneficiaza de servicii comunitare.
Programul ChildNet operează în principal cu două mari componente: programul de
finanţare si programul de asistenţă tehnică şi instruire:
Programul de finanţare, in valoare de aproximativ 8 milioane USD, vizeaza acordarea de
granturi, pe baza de competitie, organizatiilor neguvernamentale romanesti si americane
autorizate sa desfasoare activitati in domeniul protectiei copilului, in parteneriat cu
autoritatile locale. Pana in prezent, au fost aprobate 96 de proiecte (cu derulare in perioada
2002-2006), in valoare totala de 7,8 milioane dolari. Din totalul celor 96 de granturi
mentionate, in cursul anului 2005 au fost implementate 31 de granturi (proiecte), de catre
29 ONG-uri3. Proiectele au vizat dezvoltarea de servicii alternative de protecţie a
copilului, inclusiv pentru copilul cu dizabilitati şi tinerii peste 18 ani care părăsesc
centrele de plasament, servicii pentru prevenirea instituţionalizării şi a abandonului
copiilor, precum şi proiecte pentru închiderea instituţiilor de tip vechi care nu pot fi
restructurate, prevenirea părăsirii copiilor în maternităţi, prevenirea exploatării copilului
(inclusiv trafic şi exploatarea prin muncă), prevenirea abuzului şi neglijării copilului,
prevenirea infecţiei HIV/SIDA la adolescenţi, dezvoltarea de servicii de reabilitare pentru
copiii cu dizabilităţi din comunitate şi instituţii, promovarea adopţiei naţionale.
Programul de asistenţă tehnică şi instruire, in valoare totala de 2,7 milioane USD, a
insumat pana in prezent 23 de proiecte in valoare de 2,2 milioane USD, din care, in anul
2005, s-au derulat urmatoarele:
􀂃 Programul de întărire a capacităţii instituţionale a federatiilor, prin organizarea unor
sesiuni de pregătire pe probleme de advocacy şi dezvoltare organizaţională, pentru
54
membrii Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale Active în Protecţia Copilului
(FONPC), Federaţiei Pro Child si ai Federatiei Nationale a Asistentilor Sociali din
Romania (FNASR). In cursul anului 2005 au avut loc
3 FRCCF, Fundatia Inocentii, Fundatia Mara, HOLT Romania, Asociatia Sf. Ana,
Asociatia Diaconia, Asociatia Romana pentru Educatie si Dezvoltare (ARED) Targoviste,
Asociatia Prosocial, Asociatia Filantropia Ortodoxa, Fundatia Internationala pentru Copil
si Familie (FICF), World Vision, Salvati Copiii (2), Asociatia Vasiliada, Hope for
Children International, Bethany, Asociatia Alternative Sociale (2), Asociatia Profesional
Neguvernamentala de Asistenta Sociala (ASSOC) (2), Bethphage USA, Centrul de
Resurse si Informare pentru Profesiuni Sociale (CRIPS), Fundatia de Sprijin Comunitar
(FSC), Asociatia Ovidiu Rom, Asociatia Sf. Stelian, Societatea pentru Copii si Parinti
(SCOP), Hraniti Copiii, Prison Fellowship, Hope Worldwide, Inima de Copil, ASIS si
Pestalozzi.
42 de intalniri judetene si 3 conferinte nationale (200 participanti) ale asociatiilor membre
ale federatiilor, in scopul dezvoltarii si intaririi relatiilor de colaborare intre membri pe de
o parte, precum si membri si birourile executive, pe de alta parte.
􀂃 Organizarea unor seminarii tehnice cu beneficiarii proiectelor ChildNet, la inceputul,
mijlocul si sfarsitul proiectului, pentru a dezbate realizarea obiectivelor stabilite si
imbunatati calitatea serviciilor oferite. In anul 2005, s-au desfasurat 3 seminarii: 2
seminarii pentru cele 9 organizatii beneficiare de finantare ChildNet, in vederea
dezvoltarii serviciilor specializate pentru tinerii care parasesc sistemul de protectie, la care
au participat 60 de persoane (reprezentanti ai ONG-urilor, DGASPC-urilor si
companiilor) si un seminar cu participarea a 50 de specialisti din cadrul a 30 organizatii
neguvernamentale in vederea utilizarii prevederilor legislative referitoare la accesul ONG
la 1% din impozitul pe venitul global.
55
􀂃 Dezvoltarea unei culturi filantropice prin implicarea corporatiilor si a voluntarilor in
activitati de responsabilitate sociala si cresterea donatiilor destinate sustinerii activitatii
ONG-urilor ce furnizeaza servicii copiilor si familiilor aflate in situatii de risc, precum si
altor grupuri defavorizate. Proiectul este implementat de United Way România si
contractul a fost semnat la finele anului 2005, urmand a se derula in anul 2006.
􀂃 Dezvoltarea unui program de formare implementat de Fundatia Tulane si sustinut de
trei facultati de medicina din SUA (Tulane, Minnesota, Maryland), precum si de 4 centre
universitare românesti si 9 DGASPC-uri. In total, au fost pregatiti 1.183 de specialisti
(psihiatri, psihologi, fizioterapeuti si logopezi) din 9 judete ale tarii. In anul 2005, finalul
proiectului a fost marcat prin organizarea unei conferinte pe tema dezvoltarii copilului la
care au fost prezenti 361 de participanti.
􀂃 Dezvoltarea şi profesionalizarea resurselor umane care intervin în sistemul de protecţie
a copilului cu nevoi speciale. Incepand cu 2003, in fiecare an, o echipa de profesionisti
australieni a sustinut voluntar sesiuni de pregatire pentru profesionistii care lucreaza cu
copiii cu dizabilitati (kinetoterapeuti, asistenti medicali, psihologi, logopezi, medici,
asistenti maternali, educatori s.a.). Astfel, in anul 2003 au fost formati 70 de profesionisti,
iar in anul 2004 – 150. In anul 2005 au fost organizate 4 sesiuni de formare judetene si o
sesiune nationala, la care au participat 155 de profesionisti.
􀂃 Diseminarea standardelor minime obligatorii in domeniul protectiei copilului se
realizeaza prin intermediul a 2 proiecte, unul implementat de CRIPS pentru reprezentantii
DGASPC si celalalt implementat de Federatia Pro Child pentru reprezentantii ONG-
urilor. Ambele proiecte au demarat in anul 2004 si se vor finaliza in 2006. In anul 2005 au
fost organizate: 2 sesiuni de formare la nivel central pentru personalul ANPDC, 6 serii de
formare de formatori, 24 sesiuni la nivel national cu participarea 376 de profesionisti din
cadrul DGASPC si a 225 profesionisti din cadrul a 68 de ONG-uri.
56
􀂃 Realizarea unei baze de date privind monitorizarea copilului (CMTIS). Proiectul este
finantat de Departamentul SUA de sanatate si servicii sociale (DHHS), USAID si Banca
Mondiala, iar ChildNet sustine financiar modulelor de pregatire pentru personalul de la
nivelul ANPDC si DGASPC, implicat in proiectul CMTIS.
􀂃 Infiintarea si pregatirea structurilor consultative comunitare in 100 de comunitati din 10
judete (Suceava, Neamt, Bacau, Buzau, Sibiu, Caras, Alba, Dambovita, Giurgiu, Ilfov) –
proiect derulat de PCN, inceput in 2004 si se va finaliza in aprilie 2006. In anul 2005 au
fost infiintate si pregatite 274 de structuri comunitare consultative.
􀂃 Propunere de revizuire a standardelor minime obligatorii pentru managementului de caz
în domeniul protecţiei copilului (aprobate prin Ordinul secretarului de stat al ANPCA
nr.69/2004) formulata de World Learning in urma consultarii profesionistilor din
DGASPC-uri si ONG-uri. Propunerea se afla in analiza la nivelul ANPDC.
􀂃 Elaborarea proiectului standardului de calitate pentru serviciul de intake. Proiectul se
afla pe site pentru dezbatere.
􀂃 Finalizarea Ghidul metodologic pentru implementarea standardelor minime obligatorii
pentru centrul maternal (aprobate prin Ordinul secretarului de stat al ANPCA nr.87/2004).
Proiectul se afla pe site pentru dezbatere.
􀂃 Finalizarea Ghidul metodologic pentru implementarea standardelor minime obligatorii
pentru centrul de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii (aprobate prin Ordinul
secretarului de stat al ANPCA Ordinul nr.88/2004). Proiectul se afla pe site pentru
dezbatere.
􀂃 Continuarea procesului de elaborare a proiectului standardului profesiei de asistent
social. In anul 2005, a fost organizata o intalnire la nivel national cu participarea unui
numar de 50 de asistenti sociali si colaboratori din institutii ale administratiei publice
centrale si locale, servicii si universitati, precum si 8 intalniri cu rol consultativ, pentru
57
conturarea unui cadru in vederea finalizarii standardului profesiei de asistent social.
Propunerea se afla in analiza la nivelul ANPDC impreuna cu Colegiul Asistentilor
Sociali.
􀂃 Editarea a 2 numere, in limba româna si engleza, a buletinului informativ al ANPDC
prin intermediul unui proiect implementat de CRIPS si care se va incheia in ianuarie
2006.
􀂃 Organizarea unei intalniri a conducerii ANPDC cu directorii DGASPC pentru
discutarea unor probleme de interes general.
􀂃 Proiecte vizand schimbul de experienta/ vizite de studiu: organizarea unei vizite de
documetare in statul Michigan, SUA, pentru studierea sistemului de contractare a
serviciilor sociale; participarea la seminarul international pe tema dobandirii deprinderilor
de viata pentru tinerii care parasesc institutuiile de ocrotire, in Atlanta, Georgia, SUA;
participarea a doi specialisti din cadrul ANPDC la cursul de specializare in problematica
achizitiilor, desfasurat la Torino, Italia.
􀂃 Facilitarea intalnirii Adunarii Generale a asistentilor sociali din Romania in vederea
alegerilor pentru constituirea CNASR si alegerea membrilor biroului executiv. In anul
2005, a fost organizata o intalnire tehnica, cu participarea a 60 de asistenti sociali si
psihologi din serviciile publice, neguvernamentale, universitati, practicieni, pentru a
dezbate rolul si importanta supervizarii in serviciile pentru copil si familie.
􀂃 Dezvoltarea unui sistem de contractare a serviciilor sociale cu ONG-urile din domeniul
protectiei copilului. Proiectul a debutat in anul 2005, ca urmare a vizitei de studiu in
Michigan, urmat de initierea unui proiect de hotarare de guvern, iar in anul 2006 de un
ghid de implementare pentru contractare si pilotarea contractarii de servicii in 5 judete ale
tarii.
4) Programul de cooperare cu UNICEF in domeniul protectiei drepturilor copilului
58
Fundamentarea si coordonarea Programului de cooperare cu UNICEF se realizeaza cu
sprijinul Directiei Strategii, Programe. In anul 2005, s-au derulat urmatoarele proiecte prin
intermediul ONG-urilor si/sau a consultantilor:
􀂃 realizarea unei programe cadru (curriculum) pentru formarea asistentilor maternali si
pregatirea propriu-zisa a acestora (FICF) – in curs de derulare;
􀂃 elaborarea metodologiei de licentiere si inspectie, precum si intarirea capacitatii
institutionale a Directiei Inspectii prin angajarea unui asistent tehnic (CRIPS) – in curs de
derulare;
􀂃 evaluarea copiilor proveniti din sectia de neuropsihiatrie a spitalului judetean Braila
(Centrul de Resurse Juridice) – in curs de derulare;
􀂃 studiu pe trafic (FRCCF) - incheiat;
􀂃 evaluarea copiilor cu HIV/SIDA din Centrul de plasament Vidra, Ilfov în vederea
dezvoltării unor servicii alternative adecvate pentru copii şi pentru închiderea centrului
(Fundatia pentru Dezvoltarea Popoarelor) – in curs de derulare;
􀂃 intarirea capacitatii institutionale a secretariatul subgrupului pe traficul de copii prin
angajarea unui asistent tehnic (Salvati Copiii) - incheiat;
􀂃 elaborarea standardelor minime obligatorii pentru serviciile adresate copiilor care
săvârşesc fapte penale şi nu răspund penal – centrul de zi si serviciul rezidential
specializat (CRIPS) – in curs de derulare;
􀂃 elaborarea ghidului metodologic pentru implementarea standardelor minime obligatorii
pentru serviciul de tip rezidenţial (CRIPS) – incheiat;
􀂃 elaborarea şi includerea strategiei sectoriale pentru prevenirea şi combaterea traficului
de copii în Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea traficului de persoane – in
curs de derulare;
􀂃 elaborarea manualului pentru implementarea Legii 272/2004 – in curs de derulare;
59
􀂃 intocmirea ghidului juridic din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului –
in curs de derulare;
􀂃 realizarea codului de buna practica pentru profesionistii din domeniul protectiei
drepturilor copilului (CRIPS) – in curs de derulare;
􀂃 realizarea de vizite pentru documentare asupra sistemului de protectie din Romania de
catre echipe de specialisti din Europa de Est si foste state din URSS.
5) Proiect de asistenţă tehnică împotriva exploatării prin muncă şi în scopuri sexuale
a copiilor, inclusiv a traficului, în ţări din Centrul şi estul Europei PROTECT-CEE
gestionat de Biroul International al Muncii (ILO-IPEC) buget de 507.284 USD asigurat de
Departamentul de Muncă SUA şi de Guvernul Germaniei
PROTECT-CEE este implementat în cinci ţări (Albania, Bulgaria, Moldova, România şi
Ucraina) şi în provincia Kosovo. Mandatul ILO-IPEC este de a oferi asistenţă tehnică
statelor membre în implementarea convenţiilor privind munca copiilor, în special a
Convenţiei ILO 182 (1999) ratificată de cele cinci ţări. Arii prioritare:
a) Advocacy pentru alinierea legislaţiei şi procedurilor la angajamentele internaţionale şi
asigurarea că politicile naţionale abordează nevoile speciale ale copiilor traficaţi intern şi
transfrontalier pentru exploatare prin muncă sau în scopuri sexuale.
b) În zonele de mare risc selectate, dezvoltarea capacităţii instituţionale şi mecanisme ce
au drept scop reducerea vulnerabilităţii copiilor la trafic, promovarea ocupării tinerilor şi
facilitarea reintegrării pe termen lung a copiilor victime ale traficului.
c) Stabilirea unei reţele internaţionale sub-regionale de schimb de experienţă pe baza
structurilor regionale existente în Europa de Sud-Est şi care să aibă în vedere alte
mecanisme sub-regionale pentru a se întări reciproc şi a fi complementare.
Monitorizarea programului din Romania se realizeaza cu sprijinul Directiei Strategii,
Programe, prin intermediul Unitatii Specializate in Munca Copilului.
60
Pentru Romania au fost identificate următoarele direcţii majore de acţiune:
􀂾 Creşterea capacităţii organizaţiilor patronale şi a sindicatelor de a adresa nevoile
grupurilor la risc şi a copiilor traficaţi;
􀂾 Promovarea angajării pe piaţa forţei de muncă a grupurilor marginalizate, în special
Roma, în scopul reducerii vulnerabilităţii copiilor la trafic;
􀂾 Dezvoltarea sistemului de monitorizare şi a serviciilor de referire a copiilor exploataţi
prin muncă, inclusiv a celor traficaţi, prin întărirea echipelor instersectoriale locale;
􀂾 Diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor adresate copiilor victime ale traficului,
asigurând reabilitarea şi reintegrarea pe termen lung;
􀂾 Dezvoltarea unor centre de tineret prin stimularea implicării comunitare în scopul
reducerii vulnerabilităţii copiilor/tinerilor la trafic, identificarea copiilor în situaţie de risc
şi facilitarea integrării sociale a victimelor.
Urmărind direcţiile majore de acţiune identificate, un număr de 8 proiecte pilot sunt
implementate în perioada 2004-2006:
1. Cercetare privind piaţa forţei de muncă in Bucuresti si trei judete selectate –
implementat de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică privind Munca şi Protecţia
Socială;
2. Centre de tineret pentru reducerea vulnerabilităţii la trafic şi reintegrarea copiilor
victime ale traficului în Bucureşti şi trei judeţe selectate (Iaşi, Botoşani şi Giurgiu) –
implementat de Asociaţia Alternative Sociale4;
3. Îmbunătăţirea serviciilor oferite copiilor victime ale traficului de fiinţe umane în
Bucureşti şi judeţele Giurgiu, Iaşi şi Botoşani - implementat de Organizaţia Salvaţi Copiii
România;
4 Proiect co-finantat de UNICEF
5. Dezvoltarea capacităţilor profesioniştilor care oferă educaţie şi consiliere pentru carieră
61
în vederea reducerii vulnerabilităţii la trafic a copiilor şi tinerilor din comunităţile
marginalizate - implementat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate;
6. Sprijinirea ocupării tinerilor şi adulţilor din comunităţi marginalizate din judeţele Iaşi şi
Botoşani - implementat de Fundaţia Pro Women;
7. Dezvoltarea Mecanismului de Monitorizare a Muncii Copiilor în România –
implementat de Fundaţia Internaţională pentru Copil si Familie;
8. Crearea de oportunităţi de angajare pentru copii/ tineri din Bucureşti, vulnerabili la
trafic şi pentru persoanele adulte din cadrul familiilor acestora - implementat de
Confederaţia Sindicatelor Democratice din România;
9. Întărirea capacităţii Unităţii Specializate în Munca Copilului din subordinea Autorităţii
Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului în scopul combaterii celor mai grave
forme ale muncii copiilor în România - implementat de CRIPS.
Unitatea Specializata în Munca Copilului (USMC) există în cadrul ANPDC încă din
anul 2000 şi a fost formalizata in iunie 2005, prin Ordinul nr.294/16.08.2005. USMC are
ca responsabilitate principală menţinerea legăturii cu Echipele Intersectoriale Locale
(EIL) şi acordarea de consultanţă de specialitate în domeniul prevenirii şi combaterii
exploatării prin muncă a copiilor.
Începând cu luna iunie 2005, USMC a cules şi analizat informaţii/ date din ţară legate de
problematica muncii copilului prin intermediul a trei circulare trimise la DGASPC,
responsabile cu coordonarea EIL. Rezultatele circularelor au fost urmatoarele:
- în luna august 2005 mai erau funcţionale 11 EIL5 si, de asemenea, existau 10 protocoale
în vigoare6;
- in vederea punerii in practica a prevederilor HG nr.1.769/2004 pentru aprobarea Planului
Naţional de Acţiune pentru eliminarea exploatării prin muncă a copiilor, USMC a pus la
dispoziţia DGASPC un model de protocol de colaborare şi lista responsabilităţilor minime
62
ale EIL; drept urmare, în luna octombrie 2005 erau în vigoare 39 de protocoale de
colaborare si erau infiintate 39 EIL7;
- in vederea demararii activitatii EIL, USMC a solicitat realizarea unor întâlniri care sa
aibă drept scop intocmirea procedurilor de lucru pe care să le formalizeze ca act adiţional
la protocolul de colaborare, emiterea un comunicat de presă referitor la înfiinţarea EIL şi
identificarea nevoilor; drept urmare, la sfârşitul anului 2005 erau semnate 22 de acte
adiţionale cu procedurile de lucru8; nevoile EIL au fost structurate, urmand sa fie
analizate cu sprijinul conducerii PROTECT-CEE si prezentate in cadrul CND.
La solicitarea repetată a EIL, USMC în colaborare cu Biroul Internaţional al Muncii (ILO-
IPEC)/ Programul PROTECT-CEE, a transmis tuturor DGASPCurilor în luna noiembrie
2005 CD-ul realizat de PROTECT-CEE „Vise sfărâmate” şi în luna decembrie 2005 un
CD cu documente relevante în domeniu, cu rugămintea de a fi diseminată informaţia către
membrii EIL.
USMC a oferit asistenţă tehnică în organizarea şi desfăşurarea unui seminar pentru
definitivarea proiectului de Hotărâre de Guvern cu privire la muncile periculoase pentru
copii (iniţiativă a Inspecţiei Muncii) şi pentru finalizarea mecanismului de monitorizare a
cazurilor de exploatare prin muncă a copiilor (iniţiativă a ANPDC); acest seminar a
reprezentat un sprijin acordat de ILO/IPEC, prin intermediul CRIPS şi FICF pentru CND.
5 sectorul 5, Bacău, Botoşani, Cluj, Dolj, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Mehedinţi, Neamţ şi
Olt 6 sectorul 5, Alba, Bacău, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Iaşi, Mehedinţi, Neamţ şi Olt
7 Sectoarele 1, 2, 3, 5, Alba, Argeş, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa Năsăud, Botoşani,
Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj,
Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt,
Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea
8 sectoarele 1, 2, 5, Alba, Argeş, Buzău, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Galaţi, Harghita, Iaşi,
63
Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Vaslui şi Vrancea) şi
fuseseră publicate 25 de comunicate de presă (sectoarele 1, 5, Alba, Argeş, Botoşani,
Buzău, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş,
Mehedinţi, Mureş, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui şi Vrancea
USMC a realizat doua vizite de monitorizare a activitatii EIL si a programelor de actiune:
prima în luna noiembrie în judeţul Iaşi, ocazie cu care EIL a dezbatut proiectul de
protocol de colaborare pentru anul 2006 şi procedurile interne de lucru, precum si o
situatie de exploatare a copiilor prin muncă semnalată în presa locală; a doua in luna
decembrie 2005, alături de ILO-IPEC, în Iaşi şi Botoşani, ocazie cu care s-a urmărit
evaluarea activităţii a patru ONG-uri care implementeaza programe de actiune (Asociaţia
Alternative Sociale, Salvaţi Copiii, Pro Women şi FICF). Ambele vizite de monitorizare
s-au concretizat in recomandari din partea USMC catre EIL si agentiile de implementare.
6) Programul „Combaterea HIV/SIDA: un raspuns cuprinzator, coordonat,
multisectorial in Romania” finantat de Fondul Global de Combatere a HIV/SIDA,
Tuberculozei si Malariei (buget de 21,801 milioane USD pe anii 2004-2005) si gestionat
de Ministerul Sanatatii; pentru proiectele propuse de ANPDC, s-a alocat suma de 972.750
USD
Fundamentarea, elaborarea si coordonarea implementării proiectelor propuse de ANPDC
se realizeaza cu sprijinul Directiei Strategii, Programe.
Proiectele propuse de ANPDC s-au implementat prin DGASPC si ONG si s-au finalizat in
2005, dupa cum urmeaza:
􀂃 Dezvoltarea sistemului de asistenta sociala si psihologica pentru persoanele infectate cu
HIV/SIDA :
- complex de servicii pentru copilul seropozitiv (casuta de tip familial cu capacitatea de 12
locuri, din care 5 sunt ocupate cu copii provenind din centrul de plasament Vidra si
64
extinderea centrului de zi Petrosani cu 26 de locuri pe langa cele 25 existente) –
subproiect implementat de DGASPC Hunedoara ;
- complex de servicii (casuta de tip familial cu capacitatea de 12 locuri si centru de
consiliere pentru parinti si copii) – subproiect implementat de DGASPC sector 3 ;
- modularea centrului de plasament Elena Farago (capacitate 16 locuri) si infiintarea unui
centru de consiliere pentru parinti si copii, Barlad – subproiect implementat de DGASPC
Vaslui ;
- infiintarea unui centru tip hospice in Iasi (de ingrijire in faza terminala ; capacitate 24 de
locuri) – subproiect implementat de DGASPC Iasi ;
􀂃 Infiintarea unui centru de consiliere pentru copiii infectati HIV/SIDA si parintii
acestora in Targoviste, jud. Dambovita - subproiect implementat de Salvati Copiii;
􀂃 Extinderea centrului de zi Petrila cu 30 de locuri pentru a cuprinde si copiii cu
HIV/SIDA - subproiect implementat de Salvati Copiii;
􀂃 Informarea şi pregătirea personalului care lucrează în centrele de plasament din 33
judeţe si 4 sectoare ale municipiului Bucuresti în ceea ce priveşte problematica
HIV/SIDA, alte infectii cu transmitere sexuala, consumul de droguri - subproiect
implementat de Salvati Copiii si ARAS;
􀂃 Dezvoltarea deprinderilor de viata independenta pentru copiii si tinerii infectati
HIV/SIDA din centrele de plasament din 8 judete - subproiect implementat de Salvati
Copiii si ARAS;
􀂃 Pregatirea personalului din serviciile de protectie a copilului nou infiintate - subproiect
implementat de Fundatia Alaturi de Voi, Iasi.
7) Proiectul „Initiativa copiii strazii” finantat de BDCE cu suma de 5,739 milioane
EURO
Propunerea de proiect a fost realizata de ANPDC in anul 2003, iar in 2005 a fost incheiat
65
Memorandum-ul de aprobare a negocierii. Acordul de imprumut este in curs de ratificare.
Fundamentarea, elaborarea si gestionarea proiectului se realizeaza cu sprijinul Directiei
Inspectii si corp control nu?.
Proiectul se adresează fenomenului copiii străzii din România, inclusiv celor cu
dependenţă de droguri. Prin el se vor crea aproximativ 20 de centre pentru 300 de copii,
dupa cum urmeaza:
- centre specializate pentru eliminarea dependenţei de droguri la copiii străzii;
- centre de consiliere pentru copiii si familii pentru prevenirea consumului de droguri;
- centre de zi pentru copiii in situaţii de risc de a-si părăsi familia pentru a trai pe stradă;
- case de tip familial;
- reţele de lucrători sociali stradali;
- servicii de consiliere şi sprijin pentru copiii şi familii pentru prevenirea fenomenului
copiii străzii şi pentru reintegrarea sociala a copiilor străzii si a familiilor care locuiesc în
stradă cu copiii;
- servicii de coordonare a intervenţiei pentru copiii străzii;
- servicii de sprijin pentru foştii copiii ai străzii şi asistenţi maternali pentru copiii străzii.
Vor fi realizate programe de pregătire pentru aproximativ 150 de lucrători sociali în
domeniul prevenirii şi eliminării dependenţei de droguri printre copiii străzii.
Proiectul va fi cofinanţat din fonduri provenite din împrumuturi externe, bugetul de stat şi
bugetele administraţiei publice locale. Costul total estimat al Proiectului este de 5,74
milioane EURO, din care 4,78 milioane EURO reprezintă costul fara taxe. Suma
împrumutului aprobat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) este de 3,3
milioane EURO, ceea ce reprezintă 69% din costul total al Proiectului (fara taxe). Restul
finantarii va fi asigurat după cum urmează (mii EURO, fara taxe): Guvernul României
(477), autoritatile locale (885) si alţi donatori (120).
66
ANPDC va avea întreaga autoritate şi responsabilitate a implementării Proiectului si
pentru folosirea eficienta a fondurilor împrumutului, conform destinaţiei stipulate in
acordul cadru de împrumut. Proiectul va fi implementat printr-un mecanism de răspuns la
nevoi creat in parteneriat intre ANPDC, autorităţile locale si societatea civila. Selectarea
subproiectelor se va face pe baza unei proceduri competitive, in cadrul căreia se va
solicita depunerea de documentaţii de către autorităţile administraţiei publice locale de la
nivel de judeţ sau sector (in cazul Municipiului Bucureşti), mecanismul de finanţare va
presupune transferarea fondurilor din împrumut si din cofinanţarea de la bugetul de stat
către autorităţile locale. Cheltuielile eligibile care pot fi finanţate din împrumut si din
fonduri de la bugetul de stat sunt achiziţiile de bunuri, lucrări de construcţii-montaj si
achiziţiile de servicii de pregătire a personalului din noile servicii. Orice alte cheltuieli
necesare pentru realizarea subproiectelor (studii de fezabilitate, proiectare, avize,
autorizaţii, intretinere si funcţionare servicii, salarizare personal etc.) vor fi asigurate de
către autoritatile administraţiei publice locale, din fonduri proprii sau extrabugetare.
Pentru subproiectele selectate vor fi semnate convenţii de implementare intre ANPDC si
Consiliile Judeţene sau Consiliile Locale de la nivel de sector (in cazul Municipiului
Bucureşti).
8) Programul pentru intarirea reactiei anti-trafic in tarile din Sud-Estul Europei
(2004 – 2005) finantat de Comisia Europeana si gestionat de catre Centrul International
pentru Dezvoltarea Politicilor de Migratie (ICMPD – Viena), in colaborare cu OSCE/
Reprezentanta speciala pentru combaterea traficului de fiinte umane; programul e
gestionat din partea romana de catre Ministerul Administratiei si Internelor
Tari participante: Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Serbia si Muntenegru,
Macedonia, Bulgaria, Moldova si Romania. Beneficiari: grupurile interministeriale
nationale pentru combaterea traficului de fiinte umane. Gestionarea proiectului din
67
Romania se realizeaza cu sprijinul Directiei Strategii, Programe, prin intermediul
secretariatului tehnic al subgrupului pe traficul de copii.
In cadrul Programului a fost elaborat Ghidul de bune practici pentru dezvoltarea si
implementarea regionala a reactiei nationale de combatere a traficului de fiinte umane si
au fost elaborate proiecte de strategii nationale anti-trafic si planuri nationale de actiune
aferente.
9) Programul AGIS 138 “ Minori straini neinsotiti” finantat de Comisia Europeana
pentru perioada octombrie 2004 – iunie 2006 si gestionat de Ministerul Justitiei
Programul AGIS 138 a fost initiat de catre Ministerul Francez al Justitiei si este coordonat
de catre aceasta institutie. Statele implicate in proiect sunt Franta, Italia si Spania, ca state
« gazda », si Romania si Maroc, ca state preponderent « de origine a copiilor migranti ».
Fiecare stat este reprezentat, la nivel de experti, de catre Ministerul Justitiei, Ministerul de
Interne, Parchet si Autoritatea nationala responsabila pentru protectia drepturilor copilului
(respectiv ANPDC). Pentru fiecare stat participant, coordonarea logistica a programului
este asigurata de catre Ministerul Justitiei. Gestionarea programului din Romania se
realizeaza cu sprijinul Directiei Strategii, Programe, prin intermediul secretariatului tehnic
al subgrupului pe traficul de copii.
Programul este destinat cunoasterii reciproce a legislatiei din tarile partenere si colaborarii
in vederea propunerii unor proceduri de lucru care sa faciliteze protectia, repatrierea si
reintegrarea sociala a copiilor neinsotiti aflati in dificultate in strainatate. In acest scop
sunt prevazute reuniuni de lucru comune intre expertii tuturor tarilor participante (la
inceputul si la finalul programului), expertize incrucisate intre tari, prezentarea de
rapoarte de tara, elaborate conform unor chestionare solicitate de organizatori, si
elaborarea propunerilor privind procedurile comune si specifice. Pana in prezent, expertii
romani au participat la:
68
- reuniunea comuna a tarilor participante (Paris, februarie 2005) – ocazie cu care au fost
stabilite instrumentele si metodologia de lucru pentru culegerea, transmiterea si
centralizarea informatiilor relevante in cadrul colaborarii dintre cele 5 state participante
- expertiza incrucisata cu expertii italieni omologi (Roma, ianuarie 2005) si cu expertii
spanioli (Bucuresti, februarie 2006) – ocazie cu care Romania a primit raportul preliminar
al Italiei si a transmis raportul sau Spaniei (conform metodologiei programului).
Rapoartele finale ale celor 5 tari, completate de propuneri privind procedurile de lucru
care sa faciliteze protectia, repatrierea si reintegrarea sociala a copiilor neinsotiti aflati in
dificultate in strainatate, vor fi comunicate la finalul programului tuturor statelor si
institutiilor participante.
10) Proiectul “Schimburi interprofesionale romano-austriece privind sistemul intern
si bilateral de referire şi protecţie a copiilor migranţi neinsotiti si a copiilor victime
ale exploatării şi traficului de fiinţe umane” – co-finantare Primaria Vienei si Proiectul
PROTECT-CEE
Proiectul reprezinta o actiune a Subgrupului pentru coordonarea activitatii de prevenire si
combatere a traficului de copii, initiata in 2004 pentru Centrul de tranzit Gavroche din
sectorul 2. In anul 2005, la initiativa ANPDC, proiectul s-a extins pentru cuprinderea mai
multor centre de tranzit. Proiectul prevede pregatirea personalului centrelor de tranzit si
schimb de experienta cu Centrul public pentru copii migranţi neînsoţiţi şi victime ale
traficului “Am Augarten”, aflat în subordinea Primariei Viena – Austria. Fundamentarea,
elaborarea si gestionarea proiectului se realizeaza cu sprijinul Directiei Strategii,
Programe, prin intermediul secretariatului tehnic al subgrupului pe traficul de copii.
In cadrul primei etape a acestui proiect, au fost organizate, in perioada 3-13 octombrie
2005, în judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Satu Mare, 4 seminarii cu tema „Intărirea
capacităţii funcţionale a centrelor de tranzit pentru protecţia şi asistenţa copiilor români
69
returnaţi de pe teritoriul altor state şi copiilor victime ale exploatării sau traficului de fiinţe
umane, precum şi a capacităţii de intervenţie a partenerilor instituţionali de la nivelul local
şi central”. Aceste seminarii s-au desfăşurat cu sprijinul consiliilor judetene si al
DGASPC, in subordinea carora functioneaza centrele de tranzit, precum si cu sprijin din
partea programului de actiune implementat de Salvati Copiii din cadrul Proiectului
PROTECT-CEE. La aceste seminarii au participat reprezentanţi din cadrul următoarelor
instituţii: consiliul judeţean, DGASPC, centrul de tranzit, inspectoratul judeţean de poliţie
(poliţia de frontiera, seviciul de pasapoarte, serviciul de combatere a crimei organizate,
serviciul investigatii criminale, serviciul prevenire), inspectoratul scolar, oficiul pentru
ocuparea forţei de muncă, direcţia de muncă si solidaritate sociala si ONG, precum si
reprezentanti ai ANPDC si MAI.
11) Programul de actiune „Copiii si violenta (2005-2007) – Principii si obiective”
finantat de Consiliului Europei
Programul a fost initiat de Consiliul Europei in mai 2005, in urma celui de-al treilea
Summit al conducerii acestuia de la Varsovia, cu scopul de a analiza situatiile pe plan
national si de a formula recomandari pentru elaborarea de strategii si legislatie in
domeniul combaterii violentei asupra copiilor. Programul se deruleaza in 8 state, primele
doua fiind Romania si Norvegia. De la nivelul ANPDC, sprijinul pentru derularea
programului este asigurat de Directia Strategii, Programe. In anul 2005 a demarat
completarea chestionarului cu privire la violenta asupra copilului.
12) Propunere de proiect pentru finantare BDCE in vederea infiintarii serviciilor
sociale comunitare
Propunerea de proiect a fost intocmita de ANPDC in anul 2005 cu un buget estimativ de
17 milioane EURO si a fost transmisa Ministerului Finantelor Publice pentru inaintarea
70
unei solicitari de imprumut catre BDCE. BDCE a efectuat o vizita de preevaluare a
necesitatii si a propunerii de proiect. Fundamentarea proiectului s-a realizat de catre
Directia Inspectie.
C. ACTIVITATI IN DOMENIUL INTEGRARII EUROPENE
In afara derularii Programelor PHARE, Serviciul Integrare Europeana a desfasurat
urmatoarele activitati principale desfăşurate în anul 2005 :
- Elaborarea contribuţiei ANPDC la raportul comprehensiv de monitorizare prezentat
Comisiei Europene (mai 2005), precum şi la addendumul acestuia (septembrie 2005);
- Elaborarea contribuţiei ANPDC pentru subcomitetul de asociere nr.7 (aprilie 2005),
Comitetul de Asociere (iulie 2005), precum şi pentru Comitetul parlamentar mixt
România – UE (noiembrie 2005) ;
- Raportarea periodică către Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF)
a stadiului realizării măsurilor cuprinse în Planul de măsuri prioritare pentru integrare
europeană noiembrie 2004 – decembrie 2005;
- Raportarea periodică către Ministerul Administratiei si Internelor/ Ministerul Justitiei a
stadiului realizării măsurilor cuprinse în Tabelul de monitorizare pe capitolul 24 Justiţie şi
Afaceri Interne;
- Elaborarea contribuţiei ANPDC la rapoartele semestriale de monitorizare pe capitolul 24
Justiţie şi Afaceri Interne ;
- Elaborarea contribuţiei ANPDC pentru Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013;
- Participarea la reuniunile Unităţii de Coordonare Ministerială din cadrul MMSSF
privind participarea României ca observator activ la lucrările comisiilor şi grupurilor de
lucru ale Comisiei Europene şi Consiliului Uniunii Europene;
- Elaborarea contribuţiei ANPDC la raportul nr.6 privind Carta Socială Europeană
revizuită (decembrie 2005);
71
- Elaborarea contribuţiei ANPDC la raportul României către Departamentul de Stat al
SUA ;
- Elaborarea de rapoarte la solicitarea Comisiei Europene, Ministerului Integrării
Europene
Alte activitati legate de implementarea programelor PHARE sau de raportarile privind
integrarea europeana :
• Elaborarea documentelor necesare în vederea acreditării unitatii de implementare a
proiectelor (acorduri de implementare, manual de proceduri etc.);
• Elaborarea de rapoarte privind stadiul programelor PHARE către MMSSF, Delegaţia
Comisiei Europene, Ministerul Finantelor Publice – Oficiul de plati si contractare PHARE
si Autoritatea de management pentru cadrul de sprijin comunitar;
• Urmărirea transferului centrelor de zi de la nivel judeţean la nivel local;
• Urmărirea procesului de reorganizare a DGASPC-urilor ;
• Urmărirea procesului de reevaluare a împrejurărilor care au determinat intrarea copiilor
în sistemul de protecţie a copilului ;
• Intocmirea unei centralizări privind numărul de persoane cu atribuţii de asistenţă socială
angajate la nivel local la sfârşitul lunii martie 2005 ;
• Sprijin acordat Ministerului Justiţiei pentru implementarea proiectului de twinning «
Justiţia pentru minori » ;
• Sprijin acordat Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pentru implementarea proiectului
PHARE 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”;
• Monitorizarea trimestriala a serviciilor create în cadrul schemei de granturi PHARE
1999;
• Pregătirea contribuţiei României pentru documentul suport al Conferinţei Ministrilor
Afacerilor Familiale ce va avea loc în luna mai 2006.
72
D. ELABORAREA DE STRATEGII SI PLANURI DE ACTIUNE, ANALIZE DE
SITUATIE
1) In anul 2005 au fost elaborate urmatoarele strategii si planuri de actiune:
- Planul de actiune pentru implementarea pachetului legislativ în domeniul protecţiei
drepturilor copilului aprobat prin HG nr.1.058 (vezi Programele PHARE pct.2.3.) ;
- Proiectul Strategiei Nationale in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului
2006-2013, precum si al Planului Operational 2006-2008 pentru implementarea acesteia ;
- Proiectul Strategiei de comunicare a ANPDC ;
- Planul Cadru de Actiune in vederea reintegrarii sociale a copiilor strazii din Municipiul
Bucuresti .
1.1. Fundamentarea si elaborarea Strategiei Nationale in domeniul protectiei si
promovarii drepturilor copilului 2006-2013, precum si a Planului Operational 2006-
2008 pentru implementarea acesteia s-a realizat de catre Directia Strategii, Programe.
În conformitate cu atribuţiile ANPDC, începând cu luna august 2005 s-a demarat procesul
efectiv de elaborare a Strategiei Nationale. Procesul de elaborare a fost sprijinit de
Programul ChildNet prin angajarea unui consultant. Astfel, s-au colectat şi analizat cât
mai multe informaţii din documente relevante, după cum urmează:
a) Pachetul legislativ din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, adoptat
de Parlamentul României în iunie 2004;
b) Acte juridice internaţionale, de ex.: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948);
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (1950); Convenţia Naţiunilor Unite privind
drepturile copilului (1989); Regulile standard pentru egalizarea şanselor persoanelor cu
73
handicap (1993); Rezoluţia Consiliului Europei şi a reprezentanţilor guvernelor ţărilor
membre în cadrul Consiliului privind Egalizarea Şanselor pentru Persoanele cu handicap
(1996); Carta socială europeană revizuită (1996); Convenţia Organizaţiei Internaţionale a
Muncii privind interzicerea celor mai grave forme de muncă a copiilor (1999);
Recomandarea nr.5 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind drepturile
copiilor instituţionalizaţi (2005).
c) Strategii şi planuri de acţiune considerate complementare proiectului Strategiei
Nationale si in care ANPDC are responsabilitati deja asumate:
􀂃 Planul de acţiune pentru implementarea strategiei naţionale antidrog în perioada 2005-
2008 (HG nr.323/2005 publicată în MO nr.376/2005);
􀂃 Planul de măsuri pentru implementarea strategiei naţionale în domeniul prevenirii şi
combaterii fenomenului violenţei în familie pe perioada 2005-2007 (HG nr.686/2005
publicată în MO nr.678/2005);
􀂃 Planul naţional de acţiune pentru implementarea legislaţiei în domeniul protecţiei
copilului (HG nr.1.058/2005 publicată în MO nr.856/2005);
􀂃 Planul Naţional de Acţiune pentru eliminarea exploatării prin muncă a copiilor, 2004-
2007 (HG nr.1.769/2004 publicată în MO nr.1.028/2004);
􀂃 Planul Naţional de Acţiune pentru prevenirea şi combaterea abuzului sexual şi
exploatării sexuale a copiilor în scopuri comerciale, 2004-2007 (HG nr.1.504/2004
􀂃 Strategia naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie
cu HIV/SIDA în perioada 2004-2007 (HG nr.1.342/2004 publicată în MO nr.865/2004);
􀂃 Planul Naţional de Acţiune pentru prevenirea şi combaterea traficului de copii, 2004-
2007 (HG nr.1.295/2004 publicată în MO nr.802/2004);
􀂃 Planul Naţional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale (HG nr.829/2004
74
􀂃 Strategia naţională privind migraţia (HG nr.616/2004 publicată în MO nr.406/2004);
􀂃 Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada
2004-2006 (HG nr.471/2004 publicată în MO nr.325/2004);
􀂃 Strategia naţională privind protecţia specială şi integrarea socială a persoanelor cu
handicap din România (HG nr.1.215/2002 publicată în MO nr.853/2002);
􀂃 Strategia Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei rromilor, 2001-2010 (HG
nr.430/2001 publicată în MO nr.252/2001).
d) Strategiile judeţene în domeniul protecţiei copilului.
e) Informatii si date statistice de la nivelul ministerelor şi autorităţilor administraţiei
centrale (Ministerul Administraţiei si Internelor, Ministerul Educaţiei si Cercetării,
Ministerul Sănătăţii, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate), precum si din partea
Institutul National de Statistica.
f) Studii şi cercetări.
Proiectul Strategiei Nationale şi al Planului Operaţional s-au transmis ministerelor şi
instituţiilor responsabile, tuturor DGASPC-urilor, celor două federaţii ale organizaţiilor
neguvernamentale din domeniul protecţiei copilului (FONPC si Pro Child), Federaţiei
Naţionale a Asistenţilor Sociali, precum şi organismelor internaţionale. Totodată, a fost
supus dezbaterii publice prin intermediul website-ului ANPDC, dupa avizul prealabil al
MMSSF. Până în data de 9 decembrie s-au primit 29 de materiale cu completări, inclusiv
din partea unor persoane fizice, iar forma finala a fost inaintata la sfarsitul anului si se afla
in avizare la MMSSF, urmand ulterior sa intre in proces de avizare la celelalte ministere
in vederea aprobarii sale ca hotarare de guvern.
1.2. Proiectul Strategiei de comunicare a ANPDC a fost intocmit de Compartimentul
Relatii cu publicul din cadrul Directiei Strategii, Programe, cu sprijinul specialiştilor din
75
cadrul consorţiului care a sustinut derularea Programului PHARE, componenta de
campanie.
1.3. Planul Cadru de Actiune in vederea reintegrarii sociale a copiilor strazii din
Municipiul Bucuresti a fost intocmit de Directia Strategii, Programe si se afla pe site
pentru dezbatere. Astfel, ANPDC a luat legatura cu toate primariile si DGASPC-urile de
pe raza municipiului Bucuresti, elaborându-se un plan de acţiuni imediate pentru
reducerea acestui fenomen. Acesta prevede, printre altele, înfiinţarea unui Centru de
coordonare a acţiunilor destinate copiilor străzii, la nivelul Primăriei Municipiului
Bucureşti, care să reunească eforturile DGASPC-urilor, secţiilor de poliţie, poliţiei
comunitare, direcţiilor de sănatate publică şi inspectoratelor şcolare.
2) In cursul anului 2005 au fost realizate analize pentru urmatoarele situatii considerate
prioritati pentru ANPDC:
2.1. În colaborare cu Departamentul pentru munca in strainatate de la nivelul MMSSF a
fost decisă analiza situatiei copiilor lipsiti de ingrijirea ambilor parinti plecati la munca
în strainatate si au fost identificate solutii provizorii pentru mentinerea legaturii dintre
părinţi şi copii; conform datelor centralizate de ANPDC, la sfârşitul trimestrului III 2005
într-un număr de 9.913 familii, ambii părinţi erau plecaţi la muncă în străinătate si,
consecutiv, un număr de 14.372 copii erau rămaşi în ţară, lipsiţi de grija şi ocrotirea
părinţilor lor. Din acestia, pentru un numar de 2.049 de copii s-a instituit o măsură de
protecţie, dupa cum urmeaza: 1.657 copii aveau o măsură de protecţie de tip familial (346
la asistenţi maternali profesionişti, 1.186 copii la rude până la gradul IV, 125 copii la alte
familii sau persoane) restul de 392 copii se aflau în centrele de plasament, publice sau
private.
2.2. În colaborare cu Ministerul Sanatatii (MS) s-a procedat la analiza situatiei copiilor
76
parasiti in unitatile sanitare, realizându-se urmatoarele actiuni pentru reducerea acestui
fenomen:
- Iniţierea unei evidente nominale a copiilor părăsiţi în maternităţi la nivelul ANPDC
(aceasta a relevat o cifra constantă de circa 500 de copii care se afla in unitatile sanitare,
situatie confirmata si de evidentele MS). Conform datelor centralizate de ANPDC, in
primele 9 luni ale anului 2005 s-a primit de catre DGASPC un numar de 2.017 sesizari de
copii parasiti in unitatile sanitare. Din aceste sesizari s-a constatat ca, in fapt, 1.287 erau
copii parasiti si 730 erau copii cu risc de abandon. a) In cazul celor 1.287 de copii parasiti
s-a constatat ca: 1.255 de cazuri au fost raportate in cursul anului 2005 si 32 cazuri au fost
raportate in cursul anului 2004 ; din cadrul celor 1.255 raportate in anul 2005, în fapt
1.141 copii au fost parasiti in anul 2005 si 114 copii au fost parasiti in anul 2004 si anii
anteriori (din care 95 copii in 2004). b) In cazul copiilor cu risc de abandon s-a constatat
ca 726 copii au revenit in familie cand starea de sanatate a permis externarea acestora si
pentru 4 copii (cupluri mama-copil) s-a dispus mentinerea in familie cu sprijin prin
intermediul Centrului Maternal.
- Menţinerea unei evidenţe a angajarii asistentilor sociali/ persoanelor cu atributii in
asistenta sociala la nivelul unitatilor sanitare, aşa cum este prevăzut de art.9 al Legii
nr.272/2004 (aceasta evidenţă este realizata atat la nivelul ANPDC, cat si al MS); la data
de 1 noiembrie 2005, in unitatile sanitare erau angajati 60 asistenti sociali si 225 persoane
cu atributii de asistenta sociala.
- Participarea la realizarea analizei subgrupului de lucru interministerial pe tema
„Prevenirea parasirii copilului de catre familie prin dezvoltarea de servicii comunitare de
suport familial” constituit sub egida Grupului la Nivel Inalt. Subgrupul a elaborat un
raport (decembrie 2005) care include o serie de recomandari. Principalele recomandari
77
cuprinse in raport vizeaza: focalizarea programelor de prevenire a părăsirii copilului spre
zonele si pe categoriile de populatie cu risc crescut; realizarea unui sistem coerent de
raportare şi monitorizare a părăsirii şi riscului de părăsire; angajarea de asistenţi sociali în
toate unităţile sanitare sa se faca in raport cu numarul medicilor existenti (de exemplu
1:10); angajarea de asistenţi medicali comunitari si medici generalişti in comunităţile cu
risc ridicat de părăsire; standardizarea formularelor şi procedurilor de înregistrare a
mamelor la naştere; elaborarea unei proceduri de luare în evidenţă a mamelor şi copiilor
fără acte de identitate şi crearea unei baze de date
- Aprobarea ordinului comun al ANPDC şi MS nr.276/2005.
2.3. ANPDC a fost preocupată în anul 2005 de monitorizarea permanentă a
implementării noii legislaţii în domeniul protecţiei drepturilor copilului. Această
preocupare a vizat atât modul în care DGASPC-urile înţeleg să aplice noua legislaţie, cât
şi modalitatea prin care alte instituţii îşi asumă responsabilităţile în acest domeniu, aşa
cum au fost acestea legiferate prin noul pachet legislativ, cât şi prin Planul de acţiune
pentru implementarea legislaţiei aprobat prin HG nr.1058/2005. Datele colectate arata ca:
- Toate cele 47 direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului au fost înfiinţate,
prin unificarea direcţiilor de protecţie a copilului cu direcţiile de asistenţă socială de la
nivelul judeţelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti.
- Toate cele 45 de servicii de zi înfiinţate de consiliile judeţene, care fac obiectul
transferului către comunităţile locale, potrivit Legii nr.272/2004, au fost transferate, prin
hotărâre a Consiliului Judeţean şi pe baza de protocoale încheiate între autorităţile
judeţene şi cele locale.
- In ceea ce priveşte personalul cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale, ANPDC a
centralizat datele din 2.841 oraşe, municipii şi comune (din totalul de 2.966 existente în
România). Conform acestei centralizări, în luna iunie 2005, în 2.497 unitati administrativ-
78
teritoriale erau angajate 4.162 persoane cu atribuţii in domeniul asistentei sociale, din care
28% au studii
superioare, iar 335 comune si 9 oraşe nu angajaseră nici o persoana cu responsabilităţi în
acest domeniu.
- Pana la sfarsitul anului 2005 pentru aproximativ 75% dintre copii fuseseră reevaluate
împrejurările care au determinat intrarea lor in sistemul de protecţie: a) reevaluare
împrejurări conform art. 137 din Legea 272/2004 – 59.662 copii reevaluaţi (75%), din
care 8.205 reintegraţi în familie, 965 pentru care a fost instituita tutela, 10.952 pentru care
instanţa a stabilit măsura plasamentului si 29.175 pentru care CPC a stabilit măsura
plasamentului; b) reevaluare împrejurări conform art.74 din Legea 273/2004 – 3.878
reevaluaţi (75%), din care 222 reintegraţi în familie, 155 pentru care a fost instituita tutela
si 2.089 pentru care instanţa a stabilit măsura plasamentului.
2.4. La nivelul ANPDC a fost monitorizată şi aplicarea articolului 94, alin.3 cu privire
la ordonanţa preşedenţială, din datele centralizate rezultând că de la intrarea în vigoare a
noii legislaţii şi până la sfarsitul anului 2005 fuseseră emise un număr de 189 de
ordonanţe preşedinţiale de plasare a copilului în regim de urgenţă.
2.5. Conform art. 91, alineatul 2 al legii nr.272/2004, toate DGASPC-urile trebuie să-şi
înfiinţeze telefonul copilului pentru sesizarea cazurilor de abuz, neglijare şi exploatare a
copilului. Până în luna mai a anului 2005, s-au înregistrat 39 de linii telefonice create cu
acest scop, din care 34 au caracter permanent. Numarul total de sesizari la nivelul
DGASPC de cazuri de abuz si neglijare in aceasta perioada a fost de 1.766, din care
pentru 185 cazuri de abuz si 319 cazuri de neglijare s-a dispus masura de protectie.
2.6. In vederea sprijinirii activitatii de elaborare a Strategiei naţionale de incluziune
socială a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului (promovata de MMSSF),
precum si a celei de elaborare a Strategiei Nationale in domeniul protectiei si promovarii
79
drepturilor copilului si totodata pentru fundamentarea PIN-ului 1, ANPDC a realizat o
serie de analize ale situatiei tinerilor care urmeaza sa paraseasca sistemul de protectie.
2.7. Întrucât ANPDC este partenerul Ministerului de Justiţie în cadrul proiectului PHARE
2003-Sprijin pentru îmbunătăţirea justiţiei pentru minori, a solicitat, in mod periodic,
DGASPC-urilor date referitoare la copiii care săvârşesc fapte penale si nu raspund
penal. În urma centralizării acestora, situaţia la 31.12.2005 este următoarea: a) pentru
totalul de 1.439 copiii mai mici de 14 ani care au săvarşit fapte penale, dar care nu
răspund penal – 32 de copii pentru care instanţa a dispus măsura supravegherii
specializate, 531 pentru care CPC a dispus măsura supravegherii specializate, 22 pentru
care instanţa a stabilit măsura plasamentului si 25 pentru care CPC a stabilit măsura
plasamentului; b) pentru totalul de 397 copiii cu vârsta cuprinsă între 14-16 ani care au
săvarşit fapte penale fără discernământ (pentru fapta comisă nu răspund penal) – 9 copii
pentru care instanţa a dispus măsura supravegherii specializate, 63 pentru care CPC a
dispus măsura supravegherii specializate, 6 pentru care instanţa a stabilit măsura
plasamentului si 8 pentru care CPC a stabilit măsura plasamentului.
E. ACTIVITATI PRIVIND PROTECTIA, REPATRIEREA SI REINTEGRAREA
SOCIALA A COPIILOR ROMÂNI AFLATI IN DIFICULTATE IN STRAINATATE,
PRECUM SI PROTECTIA SI REINTEGRAREA SOCIALA A COPIILOR VICTIME
ALE TRAFICULUI INTERN SI INTERNATIONAL DE FIINTE UMANE
Implementarea articolele 19 şi 20 ale Legii nr.272/2004 in ceea ce priveste protecţia
minorilor români neînsoţiţi aflaţi pe teritoriul altor state a fost atent urmărită de
ANPDC, care, în urma analizei numărului şi condiţiei juridice a copiilor aflaţi în această
situaţie, a iniţiat negocierea şi semnarea unor acorduri specifice cu statele membre ale
Uniunii Europene. Urmărind şi respectarea art.98 al aceleiaşi legi privind protecţia
împotriva oricăror forme de trafic intern sau internaţional al copiilor, în orice scop sau
80
sub orice formă, ANPDC a demarat procedura de prelungire a acordului privind
repatrierea minorilor români şi protecţia lor împotriva oricăror de traficare cu
Franţa, a iniţiat şi negociat semnarea unui acord similar cu Italia, Ungaria şi Polonia şi a
semnat un astfel de acord cu Regatul Spaniei.
In cursul anului 2005, ANPDC a primit un numar total de 773 de sesizari nominale
privind prezenta pe teritoriul altor state a unor copii romani aflati in dificultate, precum si
sesizari post-repatriere privind minori returnati prin acorduri de readmisie9. Din totalul
celor 773 de copii pentru care ANPDC a fost informata / solicitata direct, 318 copii au
revenit in tara (78 de copii neinsotiti si 240 de copii returnati cu familiile), din care :
- 58 de copii neinsotiti au fost repatriati conform procedurii stabilite prin HG
nr.1.443/2004 si prin Acordul cu Republica Franceza (aprobat prin HG nr.1.295/2002);
- 20 copii neinsotiti au fost repatriati prin acorduri de readmisie (Marea Britanie,
Germania, Spania si Italia);
- 240 de copii au fost repatriati insotiti de reprezentanti legali, prin acordurile de
readmisie a persoanelor aflate in situatii ilegale (224 de copii din Marea Britanie si 16 din
Spania).
Situatia sesizarilor/ solicitarilor primite de ANPDC, pe tari, este urmatoarea :
􀀹 Franta - 26 de solicitari de ancheta sociala in vederea repatrierii; 20 de copii repatriati
ca minori neacompaniati, conform procedurii stabilite prin acordul bilateral ;
􀀹 Italia - 398 de sesizari/ solicitari de documente; 8 copii repatriati (din care 6 copii
conform procedurii legale stabilite prin HG 1.443/2004 si 2 copii neinsotiti returnati prin
acordul de readmisie) ;
􀀹 Spania – 65 de sesizari/ solicitari de documente; 31 de copii repatriati (din care 9 copii
conform procedurii legale stabilite prin HG nr.1.443/2004, 6 copii neinsotiti returnati prin
acordul de readmisie si 16 copii insotiti de familie, returnati prin acordul de readmisie) ;
81
􀀹 Alte 18 state - 284 de sesizari/ solicitari de documente; 259 de copii repatriati (din care
224 de copii din Marea Britanie, ca minori insotiti, prin acordul de readmisie si 35 de
copii neinsotiti, din care 10 copii returnati din Marea Britanie si 2 copii returnati din
Germania, precum si 23 de copii neinsotiti repatriati din alte state).
Conform sesizarilor si informatiilor primite, doar pentru 39 de cazuri (dintr-un total de
773) sunt semnalate mentiuni privind implicarea copiilor in situatii de cersetorie, furturi
si/sau prostitutie, iar mentionarea expresa a unei situatii de trafic de copii este invocata
pentru un numar de 7 cazuri din totalul celor 39, respectiv in relatie cu Spania (2 cazuri de
trafic fara alte precizari, din care 1 copil repatriat – municipiul Bucuresti), in relatie cu
Italia (4 cazuri de trafic pentru prostitutie, din care 2 copii repatriati, in judetele Bacau si
Iasi), in relatie cu Germania (1 caz de trafic pentru prostitutie - copil repatriat in judetul
Brasov).
Copiii reveniti in tara ca minori neinsotiti sunt prezumati ca victime ale traficului de copii
(pentru cersetorie, implicarea in furturi si alte infractiuni, prostitutie). Pentru acesti copii
au fost luate masuri de protectie si asistenta, conform legii. In functie de situatia lor socio-
familiala, copiii au beneficiat de protectie si asistenta de urgenta in cele 11 centre de
tranzit create in cursul anului 2004 (10 centre prin Programul de interes national gestionat
de ANPDC si 1 centru creat de Consiliul Judetean Mehedinti) sau in adaposturile
specializate ale ONG-urilor si OIM?, de servicii de sprijin pentru reintegrare familiala,
scolara sau profesionala si/sau de masuri de protectie in afara propriilor familii.
9 Acorduri bilaterale pentru readmisia persoanelor aflate in situatie ilegala pe teritoriul
altui stat, semnate de România cu 32 de state, din care 22 state UE (Austria, Belgia,
Cehia, Danemarca, Finlanda, Germania, Franta, Grecia, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania,
Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de
Nord, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria) si 10 alte state (Albania, Bulgaria,
82
Croatia, Elvetia, India, Liban, Macedonia, Republica Moldova, Norvegia, Turcia). Desi
aceste acorduri nu contin precizari exprese pentru minori, este de mentionat ca legislatia
internationala si legislatia interna a celor mai multe state nu permite returnarea copiilor
neinsotiti aflati in situatii ilegale in strainatate. In consecinta, copiii reveniti in tara prin
acordurile de readmisie sunt, de regula, insotiti de parinti sau alti reprezentanti legali. Cu
toate acestea – conform informatiilor furnizate de catre Inspectoratul Generala al Politiei
de Frontiera, referitoare la anul 2004 si 2005 - unele tari returneaza minori neinsotiti prin
aceste acorduri, in special minori de peste 14 ani (Marea Britanie, Austria, Belgia, Spania,
Germania, Ungaria, Italia si chiar Franta).
In cadrul celor 111 centre de tranzit pentru protectia si asistenta copiilor repatriati si
victime ale exploatarii/ traficului, organizate la sfarsitul anului 2004, in judetele Satu
Mare, Iasi, Neamt, Botosani, Suceava, Galati, Timis, Arad, Bihor, Mehedinti si Sectorul 2
Bucuresti, au beneficiat de servicii de prevenire, asistenta si protectie, in perioada 2004 –
noiembrie 2005 (conform Circularei ANPDC 11.522/10.11.2005), circa 3 250 de copii si
familiile acestora, din care :
- 82 de copii repatriati, victime ale neglijarii, exploatarii/ traficarii, si 50 de copii victime
ale traficului intern – care au beneficiat de protectie de urgenta in centrele de tranzit;
- 55 de copii repatriati, victime ale neglijarii, exploatarii/ traficarii - care au beneficiat de
servicii de sprijin direct in mediul familial (fara regim de cazare in centre);
- 2721 de copii – care au beneficiat de servicii de prevenire privind riscurile migratiei
ilegale, exploatarii/ traficarii;
- 445 de copii aflati in dificultate pe teritoriul altor state – care au beneficiat de servicii in
vederea repatrierii (anchete sociale, planuri individuale de pregatire a repatrierii si
protectiei speciale).
Informatii despre programele derulate in acest domeniu se regasesc la capitolele A si B.
83
F. PROMOVAREA FORMARII PROFESIONALE
Asa cum este prevazut in Programul de guvernare, specializarea personalului reprezinta
unul dintre obiectivele prioritare ale ANPDC. In acest sens, ANPDC intentioneaza sa-si
intareasca capacitatea institutionala de a promova formarea profesionala in domeniul
protectiei drepturilor copilului.
In mod constant, ANPDC a acordat sprijin tehnic pentru derularea proiectelor de formare
profesionala prin urmatoarele activitati:
- participarea personalului ANPDC in calitate de formator;
- analiza si, dupa caz, revizuirea programelor de formare (curricula) ori participare la
elaborarea programelor de formare, urmat de avizarea acestora de catre ANPDC si
implicit recunoasterea certificatelor de participare prin semnarea lor de catre secretarul de
stat si stampilarea acestora;
- participare la elaborarea proiectelor de formare si la coordonarea acestora;
- incheierea de protocoale de colaborare cu ONG-uri care deruleaza proiecte de formare
sau crearea de centre de formare, in urma analizei si avizarii proiectelor in cauza.
In anul 2005, ANPDC a derulat o serie de activitati care reprezinta premisele initierii unui
sistem naţional coerent de formare iniţială şi continuă în domeniul protecţiei şi promovării
drepturilor copilului a profesioniştilor care interacţionează cu copilul:
􀂾 Sprijinul tehnic acordat derularii de programe cu finantare externa care au printre
obiective si pregatirea profesionistilor (vezi pct.B);
􀂾 Sprijinul tehnic acordat derularii proiectelor de formare implementate de ONG-uri in
afara programelor cu finantare externa mentionate la pct.B (de ex. Children Action –
84
formarea personalului din centrele maternale);
􀂾 Incheierea de protocoale de colaborare cu ONG-uri care deruleaza proiecte de formare
profesionala (de ex. Hope and Homes – infiintarea unui centru regional pe modele de
dezinstitutionalizare);
􀂾 Incheierea Managementul performantei (programul de asistenta tehnica britanica,
finanţat de DFID – Departamentul Britanic de Dezvoltare Internaţională);
􀂾 Introducerea unei directii de actiune specifice „Promovarea şi susţinerea formării
profesionale” in cadrul Planului Operational 2006-2008 pentru implementarea Strategiei
Nationale in domeniul
1 Cele doua centre de tranzit create la sfarsitul anului 2005 nu au fost luate in calcul in
statisticile prezentate ; capacitatea acestor 2 centre este de 16 locuri, astfel incat
capacitatea totala a celor 13 centre este de 133 de locuri de cazare.
protectiei si promovarii drepturilor copilului 2006-2013. Aceasta directie de actiune se va
realiza prin atingerea a doua obiective operationale: 8.1 Armonizarea sistemelor existente
de formare profesională, iniţială şi continuă, pentru a răspunde cerinţelor actuale din
domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului si 8.2 Crearea unui sistem de
formare profesională în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului. Acest
ultim obiectiv prevede:
• Întărirea capacităţii ANPDC prin înfiinţarea unui compartiment special, odată cu
reorganizarea ANPDC, responsabil cu domeniul formării profesionale în protecţia şi
promovarea drepturilor copilului (termen limita: trim.I 2006;
• Inventarierea furnizorilor publici şi privaţi de formare profesională în domeniul
protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi a programelor educaţionale derulate de
aceştia şi actualizarea sa anuală (termen limita: trim.III 2006, ulterior anual);
• Înfiinţarea unor centre regionale - publice, public-private, private - de formare
85
profesională în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, aflate în
coordonarea metodologică a ANPDC (termen limita: trim.IV 2008);
• Realizarea şi aprobarea unei strategii naţionale de formare profesională în domeniul
protecţiei şi promovării drepturilor copilului; strategia de formare va oferi cadrul necesar
unei pregătiri adecvate şi sistematice, precum şi familiarizarea cu drepturile copilului
pentru toţi profesioniştii care interacţionează cu copiii sau iau decizii care îi privesc
(inclusiv parlamentari) (termen limita: trim.I 2007).
G. ELABORAREA PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE
In conformitate cu dispozitiile cuprinse in Regulamentul de Organizare si Functionare al
ANPDC, in anul 2005 functionarii publici din cadrul Biroul Juridic si Contencios au
participat la activitatile de organizare si de realizare a actiunilor de sistematizare si
imbunatatire a legislatiei in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului, de
identificare a problemelor intampinate in aplicarea noii legislatii si realizarea de propuneri
pentru imbunatatirea cadrului legislativ existent. Acestia au fost de asemenea cooptati in
colectivele de pregatire a acordurilor internationale in domeniul protectiei si promovarii
drepturilor copilului, de elaborare de programe, studii, analize, strategii realizate de
compartimentele de specialitate din cadrul ANPDC.
În anul 2005, au fost elaborate şi publicate în Monitorul Oficial (MO) 3 Hotărâri de
Guvern si 5 Ordine ale Secretarului de Stat al ANPDC:
􀂃 HG nr.166/2005 pentru aprobarea Programelor de interes naţional în domeniul
protecţiei drepturilor copilului (MO 221);
􀂃 HG nr.1.058/2005 pentru aprobarea Planului national de actiune pentru implementarea
legislatiei in domeniul protectiei drepturilor copilului (MO 856);
􀂃 HG nr.1.396/2005 privind modificarea anexei la HG nr.166/2005 pentru aprobarea
programelor de interes naţional în domeniul protecţiei drepturilor copilului (MO 1.026);
86
􀂃 Ordinul nr.107/2005 pentru aprobarea modelului de anchetă socială privind situaţia
socio-familială a copilului român aflat neînsoţit pe teritoriul altui stat, în vederea
repatrierii acestuia şi a reintegrării sale sociale, şi a structurii-cadru a planului referitor la
pregătirea reintegrării sociale a copilului care se află neînsoţit pe teritoriul altui stat şi care
urmează a fi repatriat (MO 271);
􀂃 Ordinul nr.112/2005 pentru aprobarea Metodologiei de finanţare şi selectare a
proiectelor din cadrul programelor de interes naţional în domeniul protecţiei copilului
(MO 271);
􀂃 Ordinul nr.132/2005 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind
serviciile destinate protecţiei copiilor străzii (MO 743 bis);
􀂃 Ordinul nr.145/2005 pentru aprobarea formularului-tip al Procesului-verbal de
constatare şi sancţionare a contravenţiilor în domeniul protecţiei drepturilor copilului (MO
602);
􀂃 Ordinul nr.276/2005 privind coordonarea activităţilor de prevenire a abandonului în
unităţile sanitare care au în structură secţii de nou-născuţi şi/sau de pediatrie (MO 693).
Alte activităţi cu caracter juridic ale ANPDC în anul 2005 au fost:
1) analiza şi avizarea din punct de vedere al legalităţii a unui numar de 348 de ordine ale
secretarului de stat;
2) avizare din punct de vedere al legalităţii lor a unui numar de 68 contracte/ acte
adiţionale încheiate de către ANPDC;
3) avizare din punct de vedere al legalităţii lor a unui numar de 24 de conventii/
protocoale incheiate de ANPDC cu ONG-uri, institutii si autoritati publice cu
responsabilitati in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului; dintre acestea
13 conventii au fost cu ONG-uri (Asociatia Comisariatul pentru Societate Civila,
Asociatia pentru Dezvoltarea Copilului, Asociatia pentru o Comunitate Solidara si
87
Interventie Sociala, Asociatia „Pupaza din tei”, ARAS, CRIPS, Centrul Romilor pentru
interventii Sociale si Studii, Federatia Romana „Sportul pentru toti”, Fundatia Copii in
Dificultate Romania - Children in Distress, Fundatia Hope and Homes, FICF, Fundatia
pentru Dezvoltarea Popoarelor, FRCCF);
4) semnarea acordurilor cu Franta si Spania privind cooperarea in domeniul protectiei
minorilor romani neînsotiti pe teritoriul acestor state, a repatrierii lor si lupta impotriva
exploatarii;
5) participarea în procedurile judiciare, reprezentare în faţa instanţelor, întocmirea
documentaţiilor aferente activităţii de reprezentare - 12 cauze;
6) analiză, avizare din punct de vedere al legalităţii, al tehnicii legislative şi al corelării cu
dispoziţiile altor acte normative, a proiectelor de reglementări iniţiate de către alte
autorităţi ale administraţiei publice centrale care conţin referiri la drepturile copilului;
7) acordarea de consultanta juridica in domeniul protectiei copilului, in scris si prin
audiente, pentru 946 de persoanelor fizice si juridice interesate. De mentionat ca 430 din
acestea se regasesc si in raportul CRP.
H. ACTIVITATILE DERULATE DE CORPUL DE CONTROL
Exercitarea atribuţiilor de control s-a concretizat in principal prin initierea si desfăşurarea
unui numar de 45 acţiuni de control. Acestea au vizat atat modul de punere in aplicare si
respectare a legislatiei specifice de catre DGASPC si organismele private care activeaza
in domeniul protectiei copilului, cat si respectarea drepturilor copilului de catre o serie de
institutii publice (unitati scolare, unitati spitalicesti) sau persoane fizice.
Actiunile de control s-au derulat la nivelul a 22 de judete (Alba, Arges, Bacau, Bistrita-
Nasaud, Brasov, Braila, Constanta, Dambovita, Dolj, Galati, Iasi, Ialomita, Ilfov,
Harghita, Mehedinti, Mures, Olt, Sibiu, Timis, Teleorman, Valcea, Vaslui, Vrancea) si la
nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti. Actiunile de control au fost iniţiate ca urmare
88
a unor sesizări provenind de la persoane fizice sau juridice, a unor informatii aparute in
mass-media sau din oficiu.
Principalele obiective ale acţiunilor de control au fost:
a) Modul de aplicare a prevederilor legale din domeniul protecţiei copilului de către
DGASPC şi organismele private care activeaza in domeniu;
b) Respectarea drepturilor copilului de către instituţiile publice, celelalte persoane juridice
şi de persoane fizice;
c) Condiţiile de creştere, educare si recuperare oferite copiilor în cadrul serviciilor
apartinand institutiilor publice sau private;
d) Soluţionarea unor sesizări punctuale formulate de persoane fizice sau juridice vizând o
serie de incalcari ale drepturilor copilului;
e) Modul in care era asigurata continuitatea unor servicii infiintate cu finantare PHARE.
Principalele deficiente/ nereguli constatate au vizat urmatoarele aspecte:
• Neacordarea sumelor pentru nevoi personale prevazute de Legea nr.326/2003, precum si
a altor drepturi financiare prevazute de legislatia in vigoare;
• Metodologie neunitara sau chiar defectuoasa in ceea ce priveste respectarea dreptului
copilului de a mentine relatii personale cu parintii, rudele sau alte persoane fata de care
acesta a dezvoltat relatii de atasament;
• Colaborarea defectuoasa intre o serie de DGASPC-uri si organismele private;
• Implicarea copiilor in munca fara respectarea prevederilor legale cu privire la regimul de
munca al minorilor;
• Insuficienta pregatire/ experienta a personalului care lucreaza cu copiii pentru a
raspunde adecvat nevoilor specifice ale acestora (in special in situatia copiilor cu
dizabilitati/ handicap ori a celor cu tulburari de comportament);
89
• Conditii neadecvate de crestere si educare in cadrul unor servicii in care se asigura
protectia speciala a copiilor (de ex. centrele de plasament Rucar, Priboieni, Ludus,
Reghin);
• Management defectuos inregistrat la nivelul unor echipe manageriale ale DGASPC-
urilor.
Propuneri formulate cu ocazia efectuarii actiunilor de control :
- Completarea dosarelor copiilor cu documentatia prevazuta de lege;
- Identificarea unor tehnici de educatie in raport cu demnitatea copiilor;
- Suplimentarea personalului specializat in cadrul unor servicii apartinand DGASPC sau
organismelor private;
- Efectuarea de anchete administrative pentru stabilirea persoanelor responsabile de
nerealizarea corespunzatoare a atributiilor ce le reveneau potrivit legii si sanctionarea
acestora;
- Respectarea prevederilor legale vizand informarea, consilierea si luarea in considerare a
opiniei copilului copilului;
- Acordarea drepturilor banesti prevazute de lege pentru copiii aflati in sistemul de
protectie;
- reevaluarea conditiilor privind incadrarea in grad de handicap a copiilor;
- Elaborarea de metodologii si practici unitare privind modalitatile de exercitare dreptului
copilului de a mentine relatii personale;
- Elaborarea regulamentelor continand mentiuni explicite pentru asigurarea exercitarii si
realizarii drepturilor copiilor separati temporar sau definitiv de familiile lor;
- Finantarea adecvata a unor servicii destinate protectiei copilului ori, dupa caz, infiintarea
unor servicii care sa raspunda nevoilor si particularitatilor copiilor care necesita protectie
speciala.
90
Exemple de incalcari ale drepturilor copilului, constatate in cursul anului 2005 de catre
Corpul de Control:
􀂾 Incalcarea dreptului copilului la protejarea imaginii sale publice si a vietii sale intime,
private si familiale: publicarea de fotografii sau informatii despre viata intima si privata a
copiilor fara obtinerea prealabila a acordului din partea parintilor/ reprezentantului legal;
prezentarea in cuprinsul unor ziare de date cu caracter personal; nerespectarea
prevederilor HG nr.1.018/2002; folosirea abuziva a imaginii copiilor de catre unii angajati
ai centrelor de plasament pentru solutionarea unor conflicte interne; referiri peiorative la
adresa copiilor in cadrul unor emisiuni radio).
Demersuri initiate: recomandari scrise in atentia DGASPC-urilor controlate de a pune in
aplicare HG nr.1.018/2002 ; adresa in atentia ziarelor cu indicarea prevederilor legale ce
trebuiesc respectate; propuneri vizand cercetarea disciplinara a unor persoane ; sesizarea
Consiliului National al Audiovizualului, actiune finalizata prin amendarea de catre aceasta
institutie a postului de radio.
􀂾 Incalcarea dreptului copilului de fi protejat impotriva exploatarii economice : copiii
sunt folositi in prestarea unor munci fara respectarea prevederilor legale cu privire la
regimul de munca al minorilor. Desi aceasta constituie infractiune potrivit Codului
Muncii, s-a constatat ca, la nivelul judetelor, nu exista o interpretare unitara a dispozitiilor
textului de lege, fapt care conduce la demersuri si solutii diferite in rezolvarea unor cazuri
similare, care implica folosirea copiilor la diverse activitati de munca. Insuficienta
reglementare cu privire la implicarea copiilor de catre persoane care se afla intr-o relatie
de raspundere/ autoritate cu acestia intr-o serie de activitati gospodaresti in folos propriu
sau prestarea de catre copiii institutionalizati a unor munci in cadrul comunitatii.
Demersuri initiate : sesizarea organelor de politie in vederea demararii unor verificari
specifice, formularea de recomandari in atentia DGASPC-urilor, propuneri vizand
91
cercetarea disciplinara a unor persoane.
􀂾 Incalcarea dreptului la educatie: desfasurarea altor activitati decat cele prevazute de
programa scolara, organizate uneori chiar de catre unitatea de invatamant; incalcarea de
catre unele cadre didactice a principiului nediscriminarii si a dreptului copilului la acces
egal la educatie, in special in situatia copilului cu HIV/SIDA.
Demersuri initiate : sesizarea Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii,
sesizarea Ministerului Educatiei si Cercetarii.
􀂾 Incalcarea dreptului copilului de a avea si mentine relatii personale cu parintii, rudele
si alte persoane relevante : incalcarea frecventa a acestui drept in situatia copiilor cu
parintii divortati; restrictionarea abuziva a exercitarii acestui drept de catre unii din
angajatii DGASPC; inexistenta unor demersuri active a DGASPC-urilor pentru facilitarea
exercitarii corespunzatoare acestui drept; restrangerea exercitiului acestui drept numai la
membrii familiei copilului fara a se lua in considerare celelalte persoane fata de care
copilul a dezvoltat relatii de atasament ex : prieteni de familie, fosti colegi, asistenti
maternali.
Demersuri initiate : formularea de recomandari in atentia DGASPC si organismelor
private care au fost supuse actiunilor de control in vederea exercitarii adecvate a acestui
drept.
􀂾 Incalcarea dreptului copilului de a i se respecta personalitatea si individualitatea, de a
fi protejat impotriva abuzurilor de orice fel: practica aplicarii de pedepse fizice de catre
cadre didactice, personalul centrelor de plasament, personalul de protectie si paza al
centrelor, supunerea copilului la tratamente umilitoare ori degradante prin aplicarea unor
metode de coercitie neadecvate.
Demersuri intreprinse : sesizarea organelor abilitate sa efectueze cercetarea disciplinara si
aplicarea de sanctiuni si dupa caz, sesizarea organelor de cercetare penala.
92
I. ACTIVITATILE DE INSPECTIE
Activitatea de inspectie a serviciilor de prevenire a separarii copilului de familie, precum
si a celor de protectie speciala, a debutat in anul 2005. In vederea realizarii acestei
activitati, Directia Inspectie a realizate o serie de alte activitati, menite a contribui la
desfasurarea in bune conditii a activitatii de inspectie:
a) Inventarul de servicii publice si private
Activitatea a inceput la data de 27.04.2005 odata cu transmiterea circularei cu
nr.4.282/14.04.2005 şi s-a incheiat la data de 15 octombrie 2005. De mentionat ca acest
inventar de servicii se actualizeaza permanent. Astfel, in baza de informatii a Directiei
Inspectii, se regasesc la nivel judetean si national urmatoarele categorii de date :
- Numarul servicii publice si private/ judet ;
- Numarul de servicii care functioneaza in baza standardelor minime obligatorii ;
- Numarul de servicii inspectate pe categorii de servicii, furnizori de servicii ;
- Numarul de servicii care au primit recomandari de remediere a deficientelor constatate ;
- Numarul de servicii pentru care s-a recomadat acordarea licentei de functionare.
Astfel, la data de 31 decembrie 2005 erau inventariate 2.161 servicii, din care 1.457 ale
DGASPC, 93 ale autoritatilor locale si 611 ale ONG-urilor.
b) Elaborarea metodologiei de inspectie
Elaborarea metodologiei de inspectie a inceput la data de 15 aprilie 2005 si a continuat
pana la 31 decembrie 2005. Acest proces a beneficiat de asistenta tehnica din partea
UNICEF si s-a concretizat
intr-un proiect care urmeaza a fi aprobat prin ordin al secretarului de stat al ANPDC,
93
constand in urmatoarele documente:
- Proiectul metodologiei de inspectie ;
- Lista serviciilor supuse inspectiei;
- Notificarea furnizorilor de servicii privind efectuarea inspectiei anuntate;
- Imputernicirea/ Mandatul inspectorilor ;
- Sumarul constatarilor inspectiei;
- Formularul cu informatii preliminare al serviciului ;
- Referatul catre serviciul de licentiere privind recomandarea de acordare sau neacordare a
licentei de functionare ;
- Fisa de evaluare a inspectorului privind verificarea standardelor minime obligatorii ;
- Raportul cadru de efectuare a inspectiei serviciului ;
- Sumar privind prezentarea succinta a serviciului ;
- Chestionarul de autoevaluare a respectarii regulamentului cadru de organizare si
functionare a serviciilor de zi si de tip familial;
- Codul etic al inspectorilor ;
- Chestionare de autoevaluare a respectarii standardelor minime obligatorii ;
- Chestionare de opinie pentru beneficiari si angajati ai serviciilor.
c) Elaborarea si aprobarea planului de inspectie 2005
In perioada iunie – septembrie 2005, Planul de inspectie a cuprins inspectia centrelor de zi
si a centrelor maternale. Incepand cu luna ctombrie planul de inspectie a suportat
modificari in sensul extinderii categoriilor de servicii inspectate.
d) Intarirea capacitatii Directiei Inspectii
Capacitatea Directiei Inspectii a fost intarita prin urmatoarele activitati:
- angajarea de personal prin detasare, transfer sau concurs astfel incat, dupa aprobarea
statului de functii, in cadrul acestei directii au ramas 5 persoane care indeplinesc conditiile
94
pentru efectuarea inspectiilor in teren, inclusiv directorul, ceilalti 3 fiind referenti.
- in perioada 24 octombrie – 15 decembrie, un consultant angajat de Programul ChildNet
a sprijinit activitatea de elaborare a instrumentelor de evaluare si a planului de inspectie
pe anul 2006;
- in perioada 15 octombrie – 31decembrie 2005 (si continuand pana in martie 2006) un
consultant angajat de CRIPS in cadrul proiectului UNICEF mentionat anterior a sprijinit
activitatea Directiei
In cursul anului 2005 au fost inspectate 258 de servicii (publice si private) din 18 judete,
dupa cum urmeaza :
- 53 centre de zi – in judetele Braila, Satu–Mare, Alba, Arad, Bihor, Botosani, Calarasi,
Cluj, Dambovita , Ialomita, Maramures, Mehedinti, Suceava , Timis si Vaslui ;
- 17 centre de zi pentru copii cu dizabilitati – in judetele Braila, Satu Mare , Alba, Arad,
Cluj, Dolj, Maramures, Mehedinti, Timis, Vaslui si Suceva ;
- 7 servicii de asistenta maternala – in judetele Alba, Arad, Bihor, Bistrita, Dolj si
Mehedinti, Braila;
- 5 centre de consiliere pentru parinti si copii – in judetele Alba, Arad si Mehedinti ;
- 91 servicii de tip rezidential (centre de plasament, casute de tip familial, apartamente) –
in judetele Braila, Arad, Alba, Bistrita, Dolj si Mehedinti ;
- 26 servicii de tip rezidential pentru copiii cu dizabilitati (centre de plasament, casute de
tip familial, apartamente) - in judetele Alba, Arad, Bihor, Bistrita, Braila, Dolj si
Mehedinti ;
- 23 centre maternale - in judetele Braila, Alba, Arges, Bihor, Bistrita, Botosani, Calarasi,
Cluj, Dambovita, Dolj, Ialomita, Mehedinti, Suceava, Timis si Vaslui ;
- 36 alte servicii (centre de primire in regim de urgenta, centre de integrare/ reintegrare in
95
familie, centre pentru copiii strazii, servicii pentru dezvoltarea deprinderilor de viata,
telefonul opilului etc) - in judetele Arad, Braila, Alba, Bistrita, Dolj, Cluj, Mehedinti,
Timis, Vaslui, Suceava si Bihor.
In urma inspectiilor, in perioada 15 mai - 31 decembrie, au fost elaborate, avizate si
aprobate 97 rapoarte de inspectie.
J. ACTIVITATEA DE LICENTIERE
La fel ca si activitatea de inspectie, derularea activitatii de licentiere reprezinta o noua
atribuitie a ANPDC incepand cu anul 2005. Licentierea serviciilor de prevenire a separarii
copiilor de parinti si a celor de protectie speciala se desfasoara in stransa relatie cu
inspectia, licenta neputandu-se acorda fara inspectarea prealabila a serviciului respectiv.
Ca si in cazul Directiei Inspectie, Serviciul Licentiere, aflat in cadrul Directiei Strategii,
Programe, a realizat o serie de activitati menite a contribui la desfasurarea cu succes a
licentierii:
a) Elaborarea modelelor de licenta provizorie si licenta de functionare
Modelul licentei provizorii s-a aprobat prin Ordinul nr.163/16.05.2005. Ulterior, acest
ordin a fost anulat prin aprobarea ambelor modele de licenta, provizorie si de functionare,
prin Ordinul nr.277/8.07.2005.
b) Elaborarea metodologiei de licentiere
Elaborarea metodologiei de licentiere, alaturi de cea a inspectiei, a beneficiat de asistenta
tehnica din partea UNICEF si s-a concretizat intr-un proiect care urmeaza a fi aprobat prin
ordin al secretarului de stat al ANPDC, constand in urmatoarele documente:
- Cereri de licentiere;
- Rapoarte de autoevaluare;
- Rapoarte de evaluare;
- Referate.
96
c) Solutionarea solicitărilor de clarificari si informatii vizând acordarea licenţei
provizorii şi a licenţei de funcţionare. S-a raspuns la un numar de 670 de soclicitari de
acest gen, telefonice, scrise, e-mail.
d) Realizarea registrului serviciilor care au primit licenta provizorie, respectiv licenta de
functionare
Activitatea propriu-zisa de licentiere a presupus:
- Analiza a 145 documentatii primite de la autoritati publice si organisme private necesara
pentru acordarea licentei provizorii şi a licenţei de funcţionare;
- In baza analizei, s-au transmis notificari in 115 cazuri, ca urmare a constatarii faptului că
documentaţia depusă in vederea licentierii provizorii, respectiv a celei de functionare, nu a
indeplinit condiţiile prevăzute de lege;
- Analiza dosarelor si elaborarea documentatiei cu propunerea de acordare a licenţei
provizorii si eliberarea acesteia pentru 14 servicii, din care 2 private si restul publice;
- Evidenta si analiza a 126 rapoarte de inspecţie, primite de la Direcţia Inspecţii, pentru
elaborarea documentatiei si propunerea de acordare a licenţei;
- Analiza dosarelor si elaborarea documentatiei cu propunerea de acordare a licenţei de
functionare precum si eliberarea acesteia pentru 29 de servicii, din care 2 private si restul
publice.
K. ACTIVITATI DE MONITORIZARE A PROTECTIEI COPILULUI
Activitatea de monitorizare a fost una din marile provocari ale ANPDC pe anul 2005,
deoarece organigrama sa nu mai prevedea un compartiment specializat pe aceasta
problema. Astfel, pe de o parte, s-a continuat monitorizarea in baza fiselor deja existente
pe care le primeste ANPDC din partea DGASPC-urilor, iar pe de alta parte, s-a accelerat
punerea in practica a noului sistem national de monitorizare (CWMTIS).
(1) Îndeplinirea atribuţiilor legate de monitorizarea activităţilor de protecţie a
97
copilului
(2) desfăşurate la nivel local s-a realizat in primul trimestru de catre Directia Inspectii
in colaborare cu Directia Strategii, Programe, ulterior, problematica fiind preluata de
Directia Strategii, Programe si a presupus în principal urmatoarele:
􀂾 Realizarea introducerii datelor din Fişa de monitorizare martie 2005, trim I/2005, si
iunie 2005, trim II/2005;
􀂾 Centralizarea si sinteza datelor statistice ale ANPDC pana la luna iunie 2005;
􀂾 Coordonarea metodologica a judetelor si sectoarelor in vederea intocmirii si
centralizarii datelor statistice prin corespondenta electronica si telefonica: 140 solicitari;
􀂾 Furnizarea datelor statistice tuturor solicitantilor, respectiv 72 solicitari;
􀂾 Intocmirea de fise de date statistice individualizate pentru judete si sectoare in vederea
pregatirii intalnirii cu Presedintii Consiliilor Judetene din luna martie.
Datele furnizate de DGASPC prin intermediul fiselor de monitorizare lunare si
trimestriale, precum si prin intermediul unor circulare pe probleme specifice, vizează în
principal:
􀂾 Numărul de copii aflaţi în evidenţa DGASPC (prevenirea intrării copilului în
dificultate, protecţia copiilor în sistem familial, rezidenţial şi de urgenţă la DGASPC şi la
organismele private autorizate);
􀂾 Numarul de copii aflati in institutii rezidentiale (centre de plasament publice si private);
􀂾 Numar de copii protejati in familii substitutive;
􀂾 Numărul de copii cu dizabilitati (nevoi educative speciale şi infectaţi HIV) aflaţi în
evidenţa DGASPC;
􀂾 Numarul copiilor parasiti in unitatile sanitare;
􀂾 Repartiţia pe grupe de vârste a copiilor protejaţi în centre de plasament;
98
􀂾 Numar de institutii rezidentiale publice inchise in 2005;
􀂾 Numarul de personal al DGASPC-urilor (departamentul protectia copilului);
􀂾 Serviciile alternative dezvoltate;
􀂾 Costul mediu/copil/lună/serviciu.
(2) In anul 2005 a avut loc si perfecţionarea sistemul informatic de gestionare şi urmărire
a informaţiilor legate de asistenţa socială oferită copiilor din România – CWMTIS şi
perfectarea contractului de administrare a acestui sistem.
CWMTIS (Child Welfare Monitoring and Tracking Information System) este un sistem
informatic de gestionare si urmarire a informatiilor legate de asistenta sociala oferita
copilor din Romania. CWMTIS este un sistem de raportare la nivel national, raportare ce
se realizeaza prin operarea directa de catre DGASPC-uri in baza de date centralizata,
detinuta de ANPDC. Aceasta arhitectura permite o coerenta si o standardizare a
informatiilor introduse, facand posibila generarea de rapoarte la nivel national in mod
unitar.
Sistemul CWMTIS este compus din trei module : Copil, Personal si Financiar. Cel de-al
treilea modul, de costuri, este in curs de implementare, urmand ca din martie 2006 sa se
inceapa introducerea datelor financiare. Cele trei module sunt realizate sa lucreze unitar si
conjugat cu eliminarea informatiilor redundante si generarea de rapoarte pe baza carora sa
se realizeze previziuni ale bugetelor, sa se identifice anomaliile privind costurile
exagerate, precum si eficienta directiilor in cheltuirea fondurilor alocate. Sistemul permite
identificarea si localizarea in orice moment a unui copil aflat in sistemul de protectie,
precum si identificarea unitatilor ce ofera servicii beneficiarilor, cat si activitatile pe care
acestea le presteaza. De asemenea, este permis accesul rapid la datele
referitoare la copiii care beneficiaza de o masura de protectie sau prevenire, precum si la
evolutia cazurilor respective.
99
In 2005 s-a semnat un contract de prestari servicii intre ANPDC si INDACO Systems,
prin care se asigura administrarea conexiunii VPN din reteaua CWMTIS, administrarea
VPN CWMTIS, administrarea bazei de date CWMTIS si asigurarea conexiunii internet si
VPN pentru reteaua CWMITS.
L. ACŢIUNI PENTRU AJUTORAREA COPIILOR AFECTAŢI DE INUNDAŢII
În urma gravelor inundaţii care au lovit în primăvara acestui an judeţele Timiş şi Vâlcea,
ANPDC a considerat necesară organizarea unei acţiuni de colectare de bunuri pentru
copii, acţiune căreia i s-a asociat şi DGASPC sector 1 Bucureşti, precum şi Compania
British Airways. În urma apelului lansat de ANPDC, au fost colectate cantităţi importante
de îmbrăcăminte, alimente neperisabile, jucării şi rechizite. Ajutoarele au fost înmânate
familiilor cu copii din zonele afectate, activitate coordonata de secretarul de stat al
ANPDC.
După inundaţiile din luna iunie din judeţele Bacău şi Vrancea, ANPDC a efectuat mai
multe misiuni în aceste judeţe, pentru a evalua numărul şi situaţia copiilor ale căror
gospodării au fost distruse de ape.
Intervenţia ANPDC în aceste zone s-a concretizat în:
- trimiterea de urgenţă a unor transporturi de apă minerală pâine si scutece de unică
folosinţă la centrele de plasament din judeţul Bacău, în ziua imediat următoare producerii
inundaţiilor (proiect realizat în parteneriat cu filiala ARAS Bacău);
- identificarea familiilor cu copii mici din judeţele Vrancea şi Bacău şi expedierea către
aceştia a 800 de kg de lapte praf şi scutece de unică folosinţă (proiect realizat în
parteneriat cu SERA România);
- distribuirea a 30 de frigidere, 30 de aragaze, saltele şi îmbrăcăminte de iarnă pentru
familile afectate de inundaţii din localităţile Suraia, Varniţa, Râmniceni, Belciugele,
Năneşti, Milcov - judeţul Vrancea;
100
- coordonarea taberelor pentru copiii sinistraţi, incluşi în programul guvernamental de
petrecere a două săptămâni la mare pentru copiii a căror case au fost total sau parţial
distruse de ape.
ANPDC a alcătuit listele de copii, pe baza propunerilor DGASPC-urilor din judeţele
Vrancea şi Bacău şi a formulat recomandări pentru consilierea psihologică a copiilor şi
gestionarea situaţiei în scopul ajutorării acestor copii pentru a depăşi traumele produse de
inundaţii.
M. ACTIVITATI IN DOMENIUL ECONOMICO-FINANCIAR
Pe langa implicarea in derularea PIN-urilor, Directia Economica si Resurse Umane a
desfăşurat demersurile necesare alocării de fonduri suplimentare pentru DGASPC-uri de
către Ministerul Finanţelor Publice. În acest sens, s-au desfăşurat acţiuni de verificare a
execuţiei bugetare pentru anul 2005 şi s-a procedat la calcularea necesarului de cheltuieli
materiale şi de personal pentru aceste instituţii. ANPDC a reprezentat interesele
DGASPC-urilor la rectificarea bugetară din această toamnă şi a fundamentat cererea
înaintată Ministerului Finanţelor Publice prin care s-a solicitat suplimentarea fondurilor
alocate judeţelor cu suma de 900 miliarde lei.
N. ACTIVITATEA DE RELAŢII PUBLICE
1) În cursul anului 2005, Compartimentul de Relaţii cu Publicul (CRP) a inregistrat si
soluţionat 1.387 petitii în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.27/2002. În funcţie
de conţinutul lor, acestea pot fi clasificate astfel:
􀂾 Solicitări de sprijin (material/financiar; loc de muncă; locuinţă; stabilirea unor măsuri
de protecţie; respectarea unor prevederi legale);
􀂾 Reclamaţii, sesizări (la adresa personalului DGASPC; faţă de unele din hotărârile
Comisiei pentru Protecţia Copilului; la adresa celor care au în îngrijire copii faţă de modul
în care îşi îndeplinesc obligaţiile; privind activitatea DGASPC);
101
􀂾 Sesizari privind încălcarea sau nerespectarea drepturilor unor copii, rele tratamente
aplicate copilului, în familie, la asistentul maternal profesionist sau în centrele de
plasament;
􀂾 Contestaţii ale hotărârilor Comisiei pentru Protecţia Copilului ;
􀂾 Observaţii, propuneri, sugestii .
Din totalul de 1.387 petitii ajunse la CRP:
- 33 au fost redirectionate catre alte servicii/ birouri/ ale ANPDC si solutionate de catre
acestea;
- 440 au fost solutionate de Biroul juridic si contencios si anume, cele de la persoane
fizice, cererile acestora vizand in principal respectarea dreptului copilului de a mentine
legaturi cu celalalt parinte si in mod special cu parintele care a ramas in Romania,
deplasarea copilului in strainatate, repatrierea copilului; sunt mentionate, mai succint si la
activitatile BJ.
- Alte 680 petitii au fost solutionate prin:
• trasmiterea cazurilor catre institutiile abilitate sa intervina, si urmarirea cazului in
continuare in baza raspunsurilor transmise de institutiile precizate anterior, in urma
sesizarii;
• formularea răspunsurilor catre petent prin expunerea cadrului legal, a institutiilor
abilitate sa intervina si a instrumentelor legale de solutionare a cererilor lor;
- In restul de 234 situatii, raspunsul a fost furnizat telefonic sau prin audienta, ori a fost
redirectionata petitia altei institutii publice care avea atributii in rezolvarea problematicii
expuse (ORA).
2) Totodată, un număr de 416 persoane au fost primite în audienţă de personalul CRP. La
acestea se adaugă şi un număr de 446 sesizari telefonice pe diverse teme10.
3) Din punctul de vedere al accesului liber la informaţii de interes public, conform Legii
102
nr.544/2001, ANPDC a primit 206 solicitări din partea unor persoane fizice române şi
străine, organizaţii neguvernamentale din ţară şi străinătate, diferite instituţii şi organisme
internaţionale, precum şi din partea unor instituţii din România. Dintre acestea, marea
majoritate s-au referit la acte normative si la alte reglementari din domeniu, dar si la
utilizarea banilor publici sau modul de aplicare al Legii nr.544/2001.
4) In ceeea ce priveste monitorizarea presei, pe parcursul anului 2005, 2.679 de articole
au fost prezentate in revista presei realizata zilnic de CRP si transmisa intregului personal.
Dintre acestea, în presa naţională au fost monitorizate 1.158 articole, în presa regională
1.409 articole şi în presa internationala 112 articole.
5) Pe parcursul anului 2005, au fost transmise 36 comunicate de presă, 4 dintre ele în
colaborare cu alte instituţii (Delegaţia Comisiei Europene, UNICEF, Salvaţi Copiii).
Totodata, au fost organizate conferinte de presa, dupa cum urmeaza: o conferinţă de
presă (21 septembrie), ce a avut ca teme de discutie Planul national de actiune pentru
implementarea legislatiei in domeniul protectiei copilului, situatia copiilor neacompaniati
aflati pe teritoriul altor state, Programele de interes national; alte 4 conferinţe de presă, în
parteneriat cu alte instituţii (Delegaţia Comisiei Europene, UNICEF, Salvati Copiii)
pentru concursul Floare de Colt, seminar Violenta impotriva copiilor, lansare studii
UNICEF, lansarea manualului pentru implementarea Conventiei privind Drepturile
Copilului editat de UNICEF.
10 Numarul real de apeluri telefonice inregistrate este mult mai mare, dar avand in vedere
tipul acestei sesizarii este foarte dificila pastrarea unei evidente exacte.
6) CRP a organizat evenimentul Portile Deschise dedicat zilei internaţionale a copilului,
pe 1 iunie, eveniment desfăşurat la sediul ANPDC. La eveniment au participat peste 400
copii de toate vârstele din Bucureşti, Buzău şi alte localităţi. De asemenea, a existat o
103
buna colaborare cu diferite organizaţii la organizarea altor evenimente dedicate copiilor
(Festivalul Pupăza din tei, Ziua drepturilor copilului).
7) Impreună cu serviciul de integrare europeană şi echipa de proiect PHARE, s-au
organizat 8 ateliere media în toate judeţele, cu durata de câte trei zile, în scopul
dezvoltării unei mai bune relaţii de colaborare între biroul de presă al ANPDC şi cele ale
DGASPC si a dezvoltarii retelei regionale de contacte media.
8) S-au editat, cu sprijinul CRIPS (programul ChildNet), 3 numere din buletinul
informativ al ANPDC (martie, septembrie si decembrie). CRP a contribuit la colectarea
materialelor, editare, elaborare de materiale, transmiterea materialelor către CRIPS etc.
Totodata, s-a realizat reactualizarea paginii de internet. Pagina oficială de internet a
ANPDC a fost modificată începând din luna ianuarie 2005, iniţial prin actualizarea
informaţiilor, activitate realizată de către CRIPS, care asigura administrarea paginii. Din
luna martie pagina de internet a cunoscut modificări de formă şi de conţinut, prin
adăugarea de noi fişiere cu informaţii utile şi eliminarea unor fişiere care nu mai erau de
actualitate.
9) Au fost organizate, în colaborare cu echipa PHARE, 3 întîlniri cu membrii ANPDC, în
scopul elaborării strategiei de comunicare a instituţiei.
104
BIBLIOGRAFIE
1. Salvati Copiii,Studiul National Privind Situatia Copiilor fara adapost,1999
2. Wikipedia,Diogene din Sinope
3. Profamilia,Istorie, http://www.profamilia.ro/istorie
4. http://www.monitorulsb.ro
5. http://www.daedalus.ro
6. Monitorul Oficial
105

Spune Nu Cersetoriei

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Spune Nu Cersetoriei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „PETRE ANDREI” IASI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

Cersetoria – un stil de viata......................................................................................... …...5

Durata si planul de actiune.............................................................…………………………..21

Schimbarile sociale si economice produse în tara noastra au avut un impact

Societatea româneasca a fost marcata de aparitia fenomenului de copii strazii dupa

1990. Problematica acestor copii a fost si ramâne în actualitate, pe de o parte datorita

diagnostica si de a initia masuri concrete de diminuare a lui.

vârste între 0 si 16 ani.

configureaza si zona asupra careia trebuie sa se intervina pentru prevenirea fenomenului.

Aceasta distributie a cauzelor indica faptul ca familia este principalul „rezervor” de

împreuna cu copilul în strada.1

De asemenea, distributia cauzelor indica un procent de 6% din copii care ajung în

se poate întelege absenta interesului parintilor în creşterea si educarea copiilor.

CERSETORIA – UN STIL DE VIATA

In cele ce urmeaza vom face anumite precizari conceptuale cu privire la ceea ce

1. Diminuarea fenomenului de copii cersetori

2. Prevenirea fenomenului de copii cersetori

3. Prevenirea abandonului scolar

4. Socializarea copiilor cersetori

Nivel ridicat al fenomenului

Cauze Sărăcie Violenţă şi abuzuri în Fuga din centre de

Reintegrare Acordare sprijin Sprijin material Acordare de Acordare de

Indicatorii de verificare a Surse şi mijloace de

Obiectivul 1. Diminuarea fenomenului de copii cersetori

Activitatea 1.1 Pregatirea echipei de lucru ce va lucra pe proiect

Se va realiza pregatirea echipei de lucru. În acest sens se vor selectiona specialistii

psihopedagog, un asistent medical, 2 supraveghetori) si selectia unui numar de 20 voluntari

(studenti de la facultatile de asistenta sociala, psihopedagogie, psihologie).

Activitatea 1.2. Identificarea si selectarea beneficiarilor directi

beneficiarilor în principalele zone ale orasului unde se afla acesti copii.

Activitatea 1.3. Acordarea de mese zilnice pentru copiii

Copiii inclusi în program vor beneficia de mese zilnice.

Activitatea 1.4. Acordarea asistentei medicale

Va exista un asistent medical care va monitoriza starea de sanatate a copiilor si

va oferi tratamentul medical necesar în functie de afectiunea fiecarui copil. De asemenea

asistentul medical va realiza întâlniri de instruire periodice cu beneficiarii pe diferite

teme: bolile cu transmitere sexuala, consumul de droguri, mijloace contraceptive etc.

Activitatea 1.5. Acordarea de consiliere si suport psihologic

În cadrul centrului, se va acorda consiliere si suport psihologic beneficiarilor realizata

pentru principalele probleme cu care acetia se confrunta.

Activitatea 1.6. Reintegrarea familiala a copiilor cersetori

Dupa evaluarea familiilor nucleu sau largite a copiilor cersetori se va încerca

integrarea copiilor în mediul familial. Activitatea se va realiza de catre asistentii sociali.

perioada de 6 luni cu alimente, îmbracaminte, rechizite scolare etc. Activitatea se va realiza de

catre asistenti sociali.

Obiectivul 2. Prevenirea fenomenului de copii cersetori

Activitatea 2.1 Identificarea beneficiarilor directi

cu risc crescut de a ajunge în strada (copii pe strada si copii în strada).

Activitatea 2.2 Evaluarea situaţiei materiale a familiilor şi selecţia acestora

În urma evaluarii situatiei familiale si a riscului se vor selecta beneficiarii.

Activitatea 2.3 Sustinerea materiala a familiilor incluse în proiect

Se vor sprijini familiile copiilor în care exista riscul abandonului familial.

Sprijinul va consta în alimente, îmbracaminte, rechizite scolare, etc.

Activitatea 2.4. Realizarea actelor de identitate necesare

Se va realiza un parteneriat cu politia pentru a depista copiii fugiti de acasa, pentru

Activitatea 2.5. Realizarea de întâlniri de grup cu parintii

Se vor organiza întâlniri periodice cu parintii copiilor inclusi în program. În cadrul

Obiectivul 3. Prevenirea abandonului scolar

Activitatea 3.1 Realizarea de meditatii

Se vor organiza grupuri de voluntari, coordonati de psihopedagog, care vor realiza

probleme la diferite discipline. Se va stabili zilnic un orar de meditatii.

scolar etc. ). În acest sens, se va stabili un parteneriat cu Inspectoratul Scolar.

Obiectivul 4. Socializarea copiilor cersetori